De ce România nu reușește să devină o putere energetică regională deși are gaze în Marea Neagră (AEI)
România riscă să piardă un avantaj major în cursa pentru securitatea energetică europeană, în ciuda resurselor semnificative din Marea Neagră, arată o analiză a Asociația Energia Inteligentă.
Deși are toate premisele pentru a deveni un actor-cheie în regiune, țara nu reușește să transforme acest potențial într-un avantaj strategic real.
„România este complice la propria irelevanță”
Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, lansează un avertisment dur:
„România nu e o victimă. România este, în acest moment, complice la propria irelevanţă”.
Acesta subliniază că lipsa presiunii externe a readus statul român într-o stare de „improvizaţie, frică de decizie şi reflexul de a nu deranja”, în contrast cu perioadele în care aderarea la NATO și UE a impus direcție și disciplină.
Vizite diplomatice fără rezultate concrete
Potrivit specialistului, interesul internațional pentru România este evident, însă insuficient valorificat.
„România este curtată dar nu este un jucător în UE - este o oportunitate pentru alţii”, afirmă Chisăliță, menționând vizitele frecvente ale unor lideri europeni interesați de resursele și poziția strategică a țării.
O fereastră istorică ignorată
Analiza evidențiază existența unei oportunități rare, comparabile cu momentul aderării la UE. „România nu pierde oportunităţi.
Le lasă să expire”, avertizează expertul, subliniind că Europa caută urgent surse de energie, iar contextul geopolitic actual favorizează poziționarea României ca hub regional.
Probleme de sistem: inerție și lipsă de viziune
Chisăliță consideră că blocajele nu sunt economice sau tehnice, ci țin de funcționarea statului: „Un stat care amână decizii ani de zile nu devine lider regional”.
El atrage atenția că geopolitica „nu recompensează cuminţenia”, ci decizia rapidă și claritatea strategică.
Alte state avansează, România „analizează”
În timp ce alte țări își consolidează poziția – Polonia agresiv, Grecia ca hub energetic, Turcia prin influență regională – România rămâne în expectativă.
„România «analizează». Analizează până când nu mai rămâne nimic de analizat”, spune expertul.
Energia, instrument de putere geopolitică
„Gazul din Marea Neagră nu este doar o resursă. Este un pol de influenţă”, explică Chisăliță, subliniind că energia trebuie privită ca un instrument strategic, nu doar economic.
În lipsa unei acțiuni rapide, România riscă să devină doar un teritoriu de tranzit, nu un centru de decizie.
Propunerea AEI: un proiect de țară bazat pe energie
Asociația propune lansarea unui proiect strategic național care să transforme România într-un „pol de securitate europeană prin energie”.
Acesta ar trebui să se bazeze pe autonomie energetică, infrastructură regională integrată, parteneriate strategice și competitivitate economică.
Un deceniu decisiv pentru viitorul României
Perioada 2026–2035 este considerată crucială pentru redefinirea rolului regiunii Mării Negre și pentru poziționarea în cadrul Uniunii Europene.
„Momentul este acum. Şi trece”, avertizează Chisăliță, subliniind că lipsa unei strategii coerente poate transforma România dintr-un potențial lider într-un simplu furnizor de materii prime.
„Dacă România ratează acest deceniu, resursele vor fi prinse exclusiv în contracte comerciale, iar ţara va rămâne un actor periferic într-o regiune unde alţii îşi vor asuma roluri de coordonare.
Este, foarte probabil, ultimul moment istoric în care România poate conta în Europa", a concluzionat specialistul.
