vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: marea neagra

71 articole
Internațional

Erdoğan, furios după ce Ucraina a lovit petroliere-fantomă rusești: Navigația, în pericol

Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a atras atenția asupra unei „escaladări îngrijorătoare” după ce două petroliere au fost lovite vineri și sâmbătă în Marea Neagră, în apropierea coastelor Turciei, în urma unor atacuri cu drone revendicate de Ucraina. Erdoğan a subliniat că Turcia „nu poate accepta aceste atacuri în nicio circumstanță”, întrucât ele amenință securitatea navigației, mediul marin și viețile oamenilor aflate în zona economică exclusivă a statului. Conflictul Rusia–Ucraina afectează siguranța navigației Liderul turc avertizează că războiul dintre Rusia și Ucraina „a atins un nivel care amenință clar siguranța navigației în Marea Neagră”. Citește și: Sondaj AtlasIntel: Anca Alexandrescu a crescut puternic, Drulă a picat Turcia transmite avertismente părților implicate și monitorizează atent evoluția situației pentru a sprijini încheierea conflictului. Declarația vine pe fondul negocierilor dintre Washington și Kiev privind un plan de pace american în 28 de puncte. Petroliere din „flota din umbră” a Rusiei, lovite în apropierea Turciei Două petroliere, Kairos și Virat, ambele sub pavilionul Gambiei și considerate parte a „flotei din umbră” prin care Rusia evită sancțiunile occidentale, au fost lovite de drone navale ucrainene în Marea Neagră, în afara apelor teritoriale turcești. Nava Virat a fost atacată din nou sâmbătă dimineața. Ambele vase se deplasau fără încărcătură către portul rusesc Novorossiisk. Atacuri și asupra infrastructurii petroliere ruse În aceeași perioadă, un alt atac ucrainean cu drone a avariat un terminal petrolier din Novorossiisk, utilizat inclusiv pentru exportul de petrol kazah, ceea ce amplifică tensiunile din zonă și impactul economic asupra fluxurilor energetice. Un alt petrolier, Mersin, aflat sub pavilion panamez, dar operat de o companie turcă și folosit la exportul de petrol rusesc, a fost avariat joi în Atlantic, în apropierea coastelor Senegalului. Nava a suferit patru explozii externe, iar cauza acestora nu a fost încă stabilită.

Erdoğan condamnă atacurile Ucrainei din Marea Neagră (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Acordul cerealelor, considerat depășit de Moscova (sursa: Pexels/Tom Fisk)
Internațional

Rusia nu va mai lăsa vasele ucrainene cu cereale să circule în Marea Neagră

Viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a declarat miercuri că perioada acordului cu Ucraina privind transportul de cereale prin Marea Neagră „a trecut”. Acordul cerealelor, considerat depășit de Moscova Serghei Riabkov a sugerat că Moscova nu mai vede utilitatea sau relevanța acestui cadru de cooperare. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Săptămâna trecută, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat că intenţionează să discute telefonic cu omologul său rus, Vladimir Putin, despre posibilitatea relansării acordului cerealelor. Cu toate acestea, comunicatul oficial al Kremlinului, emis după convorbirea dintre cei doi lideri, nu a făcut nicio referire la acest subiect. Acordul cerealelor din Marea Neagră Acordul privind exportul de cereale prin Marea Neagră a fost semnat în iulie 2022, sub egida ONU și cu medierea Turciei. Scopul lui a fost să permită Ucrainei – unul dintre cei mai mari exportatori globali de grâu, porumb și semințe oleaginoase – să își trimită produsele agricole pe piețele internaționale, în ciuda războiului și blocadei maritime impuse de Rusia. Prin acest acord, navele încărcate cu cereale ucrainene puteau traversa în siguranță Marea Neagră, sub supravegherea Turciei, chiar dacă porturile ucrainene din Odesa, Ciornomorsk și Pivdeni se aflau în apropierea zonelor de conflict. De ce era acordul important Acordul a prevenit o criză alimentară globală, în special în țările din Africa, Orientul Mijlociu și Asia, dependente de grâul ucrainean. A stabilizat prețurile cerealelor pe piețele internaționale. A oferit Ucrainei venituri importante într-o perioadă de război.

Transgaz anunță când vor fi extrase primele gaze din perimetrul Neptun Deep, din Marea Neagră Foto: OMV
Eveniment

Transgaz anunță când vor fi extrase primele gaze din perimetrul Neptun Deep, din Marea Neagră

Transgaz anunță când vor fi extrase primele gaze din perimetrul Neptun Deep, din Marea Neagră: în toamna anului 2027. Informația apare în „Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport gaze naturale 2024–2033, actualizat 2025”, publicat recent de Transgaz. Citește și: VIDEO Dani Mocanu promovează Rusia. Foarte popularul manelist dă „Rusia vibe special” în concerte Proiectul Neptun Deep este cel mai mare proiect de gaze naturale din Marea Neagră, situat în apele românești, operat de OMV Petrom în parteneriat cu Romgaz. Perimetrul se află la aproximativ 160 km de țărmul românesc, acoperind o suprafață de 7.500 km², cu adâncimi ale apei între 100 și 1.000 de metri.  Transgaz anunță când vor fi extrase primele gaze din perimetrul Neptun Deep „Primele gaze naturale din proiectul Neptun Deep, gaz exploatat de OMV Petrom si Romgaz in Marea Neagră, vor fi extrase și transportate prin gazoductul Tuzla-Podișor începând din toamna anului 2027”, se arată în document. Volumele de gaze naturale anuale estimate sunt de aproximativ 8,16 mld.m3/an (87,6 TWh/an) (ce vor intra din perimetrul Neptun Deep în rețeaua națională de transport gaze naturale).  Potrivit estimărilor Transgaz, urmare a exploatării Neptun Deep, producția de gaze a României va crește cu 70-80% în 2027-2028.  Însă Transgaz arată că generarea de electricitate pe bază de gaze naturale este „foarte mică”, comparativ cu alte state europene. „Capacitățile de energie electrică eficiente pe bază de gaze naturale au perspectiva unei poziționări competitive în mixul energetic, datorită emisiilor relativ reduse de GES și de noxe, precum și flexibilității și capacității lor de reglaj rapid. Ele sunt capabile să ofere servicii de sistem și rezervă pentru SRE intermitente”, explică această companie de stat.   

Putin vrea Odesa, pentru izolarea Ucrainei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Adevăratul scop al lui Puțin este ocuparea Odesei, pentru a tăia accesul Ucrainei la Marea Neagră

Putin vrea Odesa, pentru izolarea Ucrainei. Președintele rus Vladimir Putin își dorește capturarea orașului Odesa, considerat un obiectiv strategic major în războiul din Ucraina, potrivit Financial Times. Obiectivul său este să taie complet accesul Ucrainei la Marea Neagră și să își consolideze controlul asupra sudului țării. Informația provine de la un oficial occidental de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului. Putin vrea Odesa, pentru izolarea Ucrainei Potrivit sursei citate, Vladimir Putin consideră Odesa un oraș cu semnificație istorică pentru Rusia și urmărește să îl ocupe cu orice preț. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație Capturarea orașului-port ar fi, în viziunea Kremlinului, cheia succesului în acest război. Declarații recente ale liderului rus și ale consilierului său Nikolai Patrușev au confirmat intenția de a revendica orașul. În plus, biroul președinției de la Kiev a anunțat că Rusia urmărește ocuparea Odesei și a orașului Nikolaiv pentru a priva Ucraina de ieșirea la mare. Situație tensionată la Kiev Atmosfera la Kiev este din ce în ce mai apăsătoare. Potrivit Financial Times, conducerea ucraineană, în discuții confidențiale cu aliații occidentali, insistă asupra necesității unei presiuni internaționale pentru o încetare a focului. Cu un an sau doi în urmă, astfel de poziții erau considerate inacceptabile în cercurile guvernamentale ucrainene. Toamna ar putea aduce o escaladare Lideri NATO și oficiali europeni se tem că frontul s-ar putea deteriora semnificativ până în toamnă. Analiști militari estimează că Rusia ar putea susține actualul ritm de operațiuni încă un an, în timp ce Ucraina ar putea atinge punctul critic în următoarele șase luni, dacă nu primește sprijin militar suplimentar. Foste figuri europene trag un semnal de alarmă Aleksander Kwasniewski (fost președinte al Poloniei), Carl Bildt (fost premier al Suediei), Sanna Marin (fost premier al Finlandei) și Kajsa Ollongren (ministrul apărării din Olanda) au vizitat recent Kievul și au exprimat îngrijorări profunde. Potrivit lor, Europa riscă un „pericol clar și iminent” dacă nu acționează rapid. Ei solicită alocarea urgentă a unor fonduri între 10 și 15 miliarde de dolari pentru ca Ucraina să-și intensifice producția de armament. În lipsa acestui sprijin, avertizează ei, Ucraina riscă pierderi teritoriale semnificative, ceea ce ar pune în pericol securitatea întregii Europe. Risc de epuizare a resurselor pentru ambele tabere Analiștii militari subliniază că atât Rusia, cât și Ucraina se apropie de limita resurselor. Potrivit comandantului ucrainean Oleksandr Sîrski, linia frontului a crescut cu peste 160 km, ajungând la peste 1.200 km în total, ceea ce face apărarea tot mai dificilă. Rezistență ucraineană susținută de tehnologie Nu toți analiștii sunt pesimiști. Unii experți susțin că armata ucraineană ar putea rezista și în 2025 datorită utilizării masive a dronelor, care fac imposibilă avansarea trupelor ruse în formațiuni mari.  În plus, Rusia nu ar avea suficiente trupe mecanizate pentru a valorifica eventuale breșe în apărarea ucraineană. Scenariul pentru vara 2025 Dara Massicot, expert militar și cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat pentru Washington Post că situația operațională rămâne extrem de complicată pentru ambele părți. Potrivit ei, Rusia nu pare capabilă să lanseze o ofensivă majoră fără a fi oprită de artileria și dronele ucrainene. Astfel, vara aceasta este puțin probabil să aducă o schimbare radicală în desfășurarea războiului, concluzionează Massicot.

Dronă strategică americană survolează Marea Neagră (sursa: northropgrumman.com)
Eveniment

Cea mai mare dronă de supraveghere americană se întoarce în Marea Neagră după 11 luni

Dronă strategică americană survolează Marea Neagră. Potrivit datelor oferite de platforma Flightradar24, o dronă de recunoaștere strategică RQ-4B Global Hawk a efectuat sâmbătă un nou zbor în apropierea coastei României, în zona Mării Negre. Informațiile au fost publicate luni de Kyiv Post. Dronă strategică americană survolează Marea Neagră Aparatul de zbor fără pilot, cu indicativul Forte10, a plecat de la baza aeriană NATO din Sigonella (Sicilia) și a operat la o altitudine de aproximativ 15.500 de metri, la circa 130 km de Peninsula Crimeea. Citește și: Intenția de vot pentru PSD a căzut la 12%, spune un lider PSD: „Este colaps” Zborul a avut scop de recunoaștere și supraveghere strategică. RQ-4B Global Hawk: cel mai mare UAV din lume Drona RQ-4B Global Hawk, produsă de Northrop Grumman, este considerată cel mai mare vehicul aerian fără pilot (UAV) din lume. Are o anvergură de aproape 40 de metri și o autonomie de peste 30 de ore de zbor. Este echipată cu radare de tip SAR, senzori electro-optici și în infraroșu, având capacitatea de a supraveghea până la 100.000 km² pe zi – echivalentul suprafeței Islandei. Prima misiune de acest tip în regiune din iunie anul trecut Aceasta este prima misiune cunoscută a unei drone Global Hawk în regiunea Mării Negre de la jumătatea anului 2024. Analiștii militari consideră zborul un posibil semnal că Statele Unite își reconsideră poziția față de atitudinea tot mai intransigentă a Rusiei. Context tensionat: negocierile ruso-ucrainene de la Istanbul au eșuat Zborul strategic a avut loc imediat după discuțiile ruso-ucrainene de la Istanbul, din 16 mai, mediate de Turcia. Negocierile au fost considerate un eșec, singurul acord încheiat fiind un schimb de 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte. Amenințările Rusiei: „Putem lupta 21 de ani” În cadrul discuțiilor, șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a amenințat că Rusia este dispusă să lupte „pe termen nelimitat”, evocând Marele Război Nordic, care a durat 21 de ani. Moscova cere cedarea regiunilor Donețk, Luhansk, Herson, Zaporojie, recunoașterea anexării Crimeei și adoptarea neutralității de către Ucraina. Trump, obosit de tergiversări Financial Times a relatat că Steven Witkoff, trimisul special al președintelui SUA pentru Rusia, și-a anulat vizita planificată la Moscova, în urma eșecului discuțiilor. Casa Albă a confirmat o convorbire telefonică între președintele Donald Trump și Vladimir Putin, ce a avut loc luni după-amiază, ora Europei. SUA și Marea Britanie cer măsuri mai ferme împotriva Moscovei Premierul britanic Keir Starmer a reluat apelurile pentru intensificarea sancțiunilor impuse Rusiei și pentru extinderea sprijinului militar acordat Ucrainei. În același timp, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că președintele Trump este „frustrat” de lipsa de progrese și dorește o încheiere rapidă a conflictului.

Proiectul Kanal Istanbul, periculos pentru mediu (sursa: kanalistanbul.gov.tr/)
Internațional

Canalul navigabil între Marmara și Marea Neagră, proiectul Turciei, periculos pentru mediu

Proiectul Kanal Istanbul, periculos pentru mediu. Turcia intenționează să construiască un canal navigabil între Marea Neagră și Marea Marmara, cunoscut sub numele de Kanal Istanbul, odată ce va reuși să asigure finanțarea necesară. Declarația a fost făcută joi de ministrul turc al Transporturilor, în ciuda criticilor privind impactul ecologic al proiectului și a faptului că inițiativa fusese aparent abandonată. Ambiția lui Erdogan Președintele Recep Tayyip Erdogan a lansat oficial proiectul în 2021, când a pus piatra de temelie pentru Kanal Istanbul – un canal de 45 km lungime, cu o adâncime de 25 de metri și o lățime de 400 de metri. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Traseul canalului pornește din districtul Kucukcekmece, trece prin rezervorul Sazlidere și ajunge la Marea Neagră, în apropiere de localitatea Durusu. Proiectul prevede și construcția unor noi porturi și centre logistice, realizarea a trei tuneluri subterane pentru autovehicule, integrarea canalului în infrastructura de transport a regiunii Istanbul. Proiectul Kanal Istanbul, periculos pentru mediu Proiectul are un cost estimat de 75 de miliarde de lire turcești (aproximativ 1,95 miliarde de dolari). Încă de la anunțare, Kanal Istanbul a fost intens criticat din mai multe direcții, precum impactul asupra mediului înconjurător și a ecosistemului marin. De asemenea este criticat pericolul afectării surselor de apă potabilă pentru Istanbul. Există îndoieli și asupra viabilitatății economice, într-un context marcat de crize succesive. Proiectul a fost înghețat, dar nu abandonat Din cauza dificultăților economice, a lipsei de finanțare și a opoziției publice, lucrările la Kanal Istanbul au fost suspendate în ultimii ani. Totuși, ministrul Transporturilor, Abdulkadir Uraloglu, a reafirmat intenția Guvernului de a continua proiectul, când vor exista condițiile necesare: „Nu am abandonat proiectul Kanal Istanbul. Nu este astăzi pe agenda noastră, dar când vom găsi formula adecvată de finanțare, cu siguranță îl vom realiza.” Această declarație vine în contradicție cu afirmațiile făcute anterior de ministrul Mediului, care susținea că proiectul nu mai este, de ceva vreme, în planurile Guvernului. Tensiuni politice și presiuni asupra opoziției Reluarea discuțiilor despre Kanal Istanbul are loc într-un climat politic tensionat. Autoritățile centrale au fost acuzate că intimidează reprezentanții partidelor de opoziție din cadrul municipalității Istanbulului, dominată de Partidul Republican al Poporului (CHP). Un exemplu important este arestarea primarului Ekrem Imamoglu, unul dintre cei mai vocali opozanți ai președintelui Erdogan. Acesta a fost reținut pe 19 martie, sub acuzația de „corupție”, acuzație pe care o respinge categoric, denunțând o „execuție fără proces”. Arestarea primarului Imamoglu a amplificat protestele Imamoglu, considerat un posibil candidat la viitoarele alegeri prezidențiale, a beneficiat de un val de susținere publică, iar reținerea sa a declanșat proteste masive și turbulențe economice în Turcia. Guvernul a negat orice implicare în decizia justiției, însă criticii vorbesc despre o campanie de presiune sistematică asupra opoziției.

Armistițiu Rusia-Ucraina pe Marea Neagră (sursa: kremlin.ru)
Internațional

S-a decis un armistițiu pe Marea Neagră între Rusia și Ucraina, susține Casa Albă

Armistițiu Rusia-Ucraina pe Marea Neagră. Statele Unite au anunțat marți că au încheiat acorduri separate cu Rusia și Ucraina pentru a garanta siguranța navigației în Marea Neagră și pentru a implementa un armistițiu parțial, prin care cele două țări își opresc reciproc atacurile asupra infrastructurilor energetice. Armistițiu Rusia-Ucraina pe Marea Neagră Pe lângă măsurile privind securitatea maritimă, SUA vor contribui la restabilirea exporturilor ruse de cereale și îngrășăminte. Citește și: BREAKING SUA suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor pentru cetățenii români „Washingtonul va continua să intermedieze discuții între cele două părți pentru a ajunge la o pace durabilă”, a transmis Casa Albă. Într-un comunicat oficial, președinția SUA a precizat că Rusia va beneficia de sprijin pentru restabilirea accesului pe piața globală, reducerea costurilor asigurărilor maritime și îmbunătățirea accesului la porturi și la sistemele de plăți internaționale. Măsuri pentru securitatea navigației în Marea Neagră Acordurile includ angajamente clare pentru siguranța transportului maritim. Acestea prevăd asigurarea securității navigației, eliminarea utilizării forței și prevenirea folosirii navelor comerciale în scopuri militare. SUA susțin schimbul de prizonieri și protejarea civililor ucraineni Pentru Ucraina, acordul include și angajamente privind schimbul de prizonieri, eliberarea civililor și revenirea copiilor deportați. „SUA se angajează să susțină eforturile pentru schimburile de prizonieri, eliberarea civililor și revenirea copiilor ucraineni strămutați cu forța”, a subliniat Casa Albă. Putin și Trump au convenit un armistițiu parțial de 30 de zile Acordul a fost precedat de o discuție telefonică între Vladimir Putin și Donald Trump, în care cei doi lideri au convenit asupra unui armistițiu parțial de 30 de zile, limitat la atacurile asupra infrastructurii energetice. Totuși, Putin a refuzat un armistițiu total, motivând că „armata ucraineană ar putea folosi acest răgaz pentru a-și reface capacitățile”. Negocierile de la Riad au dus la acorduri separate Discuțiile s-au desfășurat în capitala saudită Riad, unde SUA și Rusia au negociat luni termenii armistițiului energetic și ai acordului maritim. SUA și Ucraina au purtat discuții între duminică și marți. Inițial, negocierile s-au încheiat fără un acord, deoarece Rusia a cerut relaxarea restricțiilor asupra exporturilor sale de cereale și îngrășăminte, impuse de sancțiunile occidentale. De asemenea, Moscova a solicitat garanții că navele care ajung în porturile ucrainene nu vor transporta arme și muniții. După negocieri intense, SUA au reușit să medieze acordurile finale, anunțate oficial de Casa Albă. Kievul cere „consultări suplimentare” Într-o primă reacție, ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a declarat că sunt necesare „consultări tehnice suplimentare”. Umerov a solicitat consultările pentru clarificarea detaliilor acordurilor, inclusiv în privința „monitorizării și controlului” acestora.  

Păstrăvul curcubeu, adaptat la Marea Neagră (sursa: Pexels/Kelly)
Economie

România experimentează adaptarea păstrăvului curcubeu la apa sărată a Mării Negre. Rezultatele, bune

Păstrăvul curcubeu, adaptat la Marea Neagră. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" (INCDM) derulează un experiment inovator care ar putea revoluționa acvacultura pe litoralul românesc. Păstrăvul curcubeu, adaptat la Marea Neagră Cercetătorii testează creșterea păstrăvului curcubeu într-un sistem recirculant, utilizând apa sărată a Mării Negre – un mediu complet diferit față de habitatul său natural, caracterizat de ape montane reci și dulci.  Citește și: Fabrica de pulberi Rheinmetall, blocată de aranjamentele dubioase ale PSD, acuză un deputat PNL Conform Ministerului Cercetării, proiectul, lansat în noiembrie 2024 cu 200 de pui de păstrăv, a generat deja rezultate promițătoare. Peștii s-au adaptat rapid, înregistrând o rată de creștere de patru ori mai mare decât în apă dulce și, până în prezent, fără pierderi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Influentă publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu Foto: Baza Aeriana 57
Politică

Publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu

O publicație conservatoare din SUA, The American Conservative, cere retragerea trupelor americane de la baza aeriană Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România” („It’s Time to Cut Romania Off/ Walking away from an expensive peripheral air base fits neatly with several of the Trump administration’s priorities”), titrează publicația. Revista The American Conservative a fost fondată de Pat Buchanan în 2001 și se apreciază că, în 2016, l-ar fi ajutat pe actualul vicepreședinte JD Vance să-și facă binecunoscută cartea „Hillbilly Elegy”. Publicația scrie că promovează „reținerea în afacerile externe pe baza intereselor naționale vitale ale Americii”.  Citește și: Pariorii de pe Polymarket cred într-un un câștigător detașat al prezidențialelor. Pisaroglu, recent lansat, cotat peste Lasconi Influentă publicație conservatoare cere retragerea trupelor de la Kogălniceanu Articolul publicat la 14 martie arată că Marea Neagră nu prezintă nici o importanță strategică pentru SUA: „Retragerea sprijinului american pentru bază nu ar fi în dezacord cu prioritățile administrației din secolul XXI; într-adevăr, le-ar sprijini și le-ar consolida. Trump este în mod clar interesat de realinierea politicii externe americane cu interesul său național. Aceasta înseamnă dezangajarea din Europa, orientarea către Asia și cheltuirea banilor americani pentru cetățenii americani în loc de aventuri inutile în străinătate (...) România încă pare să creadă că America are nevoie de această bază, ceea ce poate explica de ce s-a simțit încrezătoare în a sfida dorințele administrației Trump cu privire la Georgescu. Dar, în timp ce ultimul președinte republican, George W. Bush, a invitat România în NATO și a crezut că obiectivul Americii ar trebui să fie răspândirea democrației cât mai departe posibil, acest președinte vede lumea în mod clar diferit, și pe bună dreptate.  Să luăm, de exemplu, localizarea bazei. Dacă America ar încerca să păstreze unipolaritatea, o bază la Marea Neagră - a cărei prezență este un iritant permanent pentru Rusia - ar putea avea sens. Dar, din perspectiva unei politici externe preocupate de interesul național, America nu câștigă prea mult de pe urma unei prezențe acolo. Turcia, aliat NATO - care găzduiește și o bază NATO importantă - controlează deja Bosforul. Iar Marea Neagră, deși este un corp de apă regional important, nu este chiar un element asupra căruia Statele Unite trebuie să aibă un anumit control. Ea reprezintă doar aproximativ 2,5 % din comerțul internațional. Spre deosebire de Pacificul de Vest, în care se află posesiuni americane precum Guam și Hawaii, Marea Neagră nu este aproape de nicio masă de pământ american”.  The American Conservative arată că baza - care găzduiește acum 4.000 de militari americani - este scumpă, chiar dacă România s-a angajat să plătească costurile de 2,7 miliarde de dolari pentru extindere.  „Baza este importantă pentru România, desigur, care se uită în prezent peste mare spre o Rusie care și-a extins coasta Mării Negre prin cucerirea unei mari părți din sudul Ucrainei și a transformat Marea Azov într-un lac rusesc. Dar importanța sa pentru România nu o face importantă pentru Statele Unite”, mai arată autorul articolului, Anthony J. Constantini.  Articolul vorbește despre decizia prostească („tomfoolery”) de a interzice candidatura lui Călin Georgescu, în pofida numeroaselor semnale de la Washington DC. „Dezvăluirea că, de fapt, a fost un partid de centru care a cumpărat conturile TikTok în încercarea de a-l promova pe Georgescu (despre care credeau că nu va câștiga, ci va lua voturi de la un alt candidat de dreapta) se pare că nu a avut nicio influență asupra cazului”, scrie The American Conservative. Însă articolul apreciază că această situație este o „oportunitate” pentru administrația Trump să-și retragă trupele. „Chiar dacă establishmentul românesc permite unui candidat cu adevărat de dreapta să candideze - și poate, dacă se simte deosebit de democratic, să câștige - nu va schimba interesele naționale geografice ale Americii. Administrația Trump (...) este în mod clar interesată în reducerea risipei și în reajustarea politicii externe americane. Ar trebui să înceapă prin a analiza mai atent prezența noastră militară în România”, se încheie articolul. 

Poluare rusească, posibilă pe litoralul românesc (sursa: Facebook/Mircea Fechet)
Mediu

Poluare rusească, posibilă pe litoralul românesc

Poluare rusească, posibilă pe litoralul românesc. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a participat marți, la Constanța, la o acțiune de prelevare de probe din apa Mării Negre. Monitorizarea vine pe fondul poluării generate de accidentul naval din strâmtoarea Kerci și urmărește pregătirea autorităților în cazul unei eventuale contaminări a litoralului românesc. Poluare rusească, posibilă pe litoralul românesc Ministrul a explicat că procesul de monitorizare va dura patru-cinci zile și implică prelevarea de probe din 16-18 puncte diferite din Marea Neagră, inclusiv la adâncimi de 5 și 20 de metri, precum și la 12 mile în larg. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” „Motivul pentru care am venit astăzi la Constanţa este acela de a participa împreună cu colegii mei de la Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral la o misiune de prelevare de probe din Marea Neagră. (…) În contextul accidentului naval, cea mai importantă determinare este legată de conţinutul de hidrocarburi în apa Mării Negre. (…) Trebuie să fim pregătiţi, chiar dacă specialiştii spun că şansele ca unde de poluare să ajungă pe litoralul românesc sunt minime,” a declarat Mircea Fechet. Impact grav în strâmtoarea Kerci Ministrul a detaliat consecințele grave ale accidentului naval din strâmtoarea Kerci, unde, în decembrie 2024, două nave s-au scufundat, eliberând substanțe toxice în apă. „Pe 15 decembrie, în strâmtoarea Kerci a avut loc un accident naval, două vase s-au scufundat. (…) În regiunea Sevastopol, în regiunea Yalta, am constatat (…) mii de păsări moarte, sute de delfini eşuaţi, zeci de kilometri de plajă afectată, poluată cu o substanţă extrem de toxică, extrem de nocivă pentru mediu, un produs sintetic specific fostei Uniuni Sovietice. Situaţia este una extrem de gravă,” a subliniat Fechet. Vizite oficiale în Constanța Vizita ministrului în județul Constanța a inclus o deplasare cu Nava Marina I a Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral pentru prelevare de probe. De asemenea a avut loc o întâlnire cu specialiștii de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” și o inspecție a lucrărilor de înnisipare la Costinești. Autoritățile, îngrijorate Deși riscul ca undele de poluare să ajungă pe litoralul românesc este considerat minim de specialiști, autoritățile iau măsuri preventive. „Suntem îngrijoraţi (…) În măsura în care am putea avea probleme, trebuie să fim pregătiţi. Sunt mai multe instituţii ce participă la acest proces,” a precizat ministrul.

Taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA Foto: Captură TikTok
Economie

Taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA

Profesorul universitar Cristian Păun explică de ce taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA: „Se duce mult mai direct în prețul final”. Într-o postare pe Facebook, el a arătat că această taxă „vizează domenii în care prețul este reglementat de stat, în care producția este controlată puternic de stat (energie, gaz, petrol, telecomunicații, transporturi, transporturi speciale, infrastructură etc.)” și „se va regăsi în tot și în toate foarte repede”. Citește și: Ponta se oferă să candideze la președinție și apără „suveraniștii”: „Nu este adevărat că, dacă votezi cu Georgescu, ești anti-european” Taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA „Nu crește nicio taxă în 2025: Taxa pe stâlp Nicio țară nu se dezvoltă prin taxare. Mai ales excesivă. Taxarea nu este și nu poate fi despre dezvoltare ci despre redistribuirea arbitrară și pe principii politice (nu economice) a acumulării de resurse de la cei care se dezvoltă mai mult. Din moment ce iei resurse de la unii ca să le dai altora, dezvoltarea nu poate fi niciodată spectaculoasă. Taxa pe stâlp este una dintre cele mai nocive taxe. Este mai nocivă decât alternativa creșterii de TVA. Nu se regularizează ca TVA, nu există o compensație ca la TVA. Se duce mult mai direct în prețul final. Cu atât mai mult cu cât vizează domenii în care prețul este reglementat de stat, în care producția este controlată puternic de stat (energie, gaz, petrol, telecomunicații, transporturi, transporturi speciale, infrastructură etc.). Este o taxă ce se va regăsi în tot și în toate foarte repede. La care se aplică, desigur, TVA. TVA care nu a fost mărit deocamdată dar care se va aplica la accize mărite, la taxa pe stâlp, la suprataxa pe cifra de afaceri pentru companiile mari. Presiunea fiscală a ajuns extrem de mare pe marii contribuabili la bugetul de stat, mulți dintre ei fiind companii multinaționale. Taxe pe stâlp va încetini investițiile majore de care are România nevoie pentru a se redresa, va dinamita industrializarea României în perioada următoare (gazul din Marea Neagră ar trebui prelucrat intens aici), va încuraja și mai mult exporturile de produse cu valoare adăugată mică (resurse naturale) și importul de produse cu valoare adăugată mare (care se produc în țările din jur care nu au această taxă). Adică, va înrăutăți și mai mult balanța comercială. Taxa va izola și mai mult România și o va scoate de pe harta lumii în ceea ce privește integrarea sa în marile lanțuri de valoare din care nu ar trebui să lipsim dacă avem pretenții. Va îndepărta potențialii investitori. Va reduce oportunitățile pentru mulți români. Va avea un efect mai degrabă contrar. Nu va rezolva problemele ci le va agrava și mai tare. Având în vedere că este reintrodusă fix când ne apropiem cu pași repezi de momentul primelor molecule de gaz din Marea Neagră, nu poți să nu te întrebi dacă nu există chiar un interes ascuns care a reîncălzit această țopăială fiscală aberantă inventată de Guvernul Ponta cu ani în urmă (la care am renunțat în 2017, taxa având efecte adverse vădite). Parcă cineva are un plan cu noi. Să nu scoatem capul. Să nu ne dezvoltăm. Să nu avem energie ieftină pe aici, gaz ieftin pe aici. Să nu fim independenți. Să nu furnizăm aceste lucruri celor din jurul nostru (Moldova, Ucraina). Să stăm în noroi și mocirlă. Taxa aceasta este una din cele mai anti-naționale măsuri pe care le-am văzut vreodată... Este expresia neputinței, disperării, lipsei de viziune și, mai ales, a lipsei de educație economică elementară. Este clar că guvernul nu vrea cu adevărat să scape sustenabil de problema deficitului. Nu vrea să ne scape de inflație. Nu vrea să ne scape de dobânzile mari. Nu vrea mai puțini români care aleg să plece ei către aceste oportunități din lumea largă pentru că aici nu sunt dorite. Iar noi, noi ne uităm cu invidie cum alții ajung departe, neînțelegând de ce suntem mereu în coada lumii civilizate. Vrem o țară ca afară dar ne lăsăm mânați de la spate către prăpastie. Semne bune anul n-are!”, a scris Păun.

„Taxa pe stâlp” va lovi proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

„Taxa pe stâlp” lovi proiectul extragere gazelor Marea Neagră

„Taxa pe stâlp” va lovi dur în proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră, încalcă o prevedere crucială din legea offshore și va ajuta, indirect, Rusia. Azi, Federaţia Patronală a Energiei (FPE) a explicat cum vor fi afectate investițiile majore pentru extragerea gazelor din Marea Neagră. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Investițiile OMV și Romgaz în extragerea gazelor din perimetrul Neptun Deep sunt estimate la patru miliarde de euro. O întârziere a proiectului ar prelungi dependența României de importurile de gaze, inclusiv cele rusești. „Taxa pe stâlp” va lovi proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră „Această măsură descurajează semnificativ investiţiile în sectoare strategice, de interes naţional şi provoacă firmele să reducă locurile de muncă şi să pună presiune pe preţurile finale suportate de consumatori. Acest impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit foarte mult şi pe termen lung (dat fiind faptul că impozitul este direct proporţional cu valoarea investiţiilor efectuate). Impozitul, aplicat retroactiv asupra investiţiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului şi creşterea inflaţiei (...) Impozitarea construcţiilor speciale poate afecta domenii cheie, precum energia regenerabilă, producţia de gaze naturale şi infrastructura critică, limitând capacitatea ţării de a-şi atinge obiectivele de tranziţie energetică şi dezvoltare durabilă. Mai mult, acest impozit încalcă prevederile Legii Offshore privind stabilitatea”, arată această federație patronală din sectorul energetic. Legea offshore prevede că regimul de redevențe și regimul fiscal specific existent la data de 1 ianuarie 2023 va rămâne același (nu se va modifica sub nicio formă în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri) pe întreaga durată de derulare a acordurilor petroliere. Guvernul nu pricepe cum funcționează economia reală „Activele din categoria construcții au cele mai mari durate normale de funcționare din întreg catalogul de clasificare a mijloacelor fixe, majoritatea activelor situându-se în intervalul 10-60 de ani (foarte puține tipuri de active au o durată de funcționare sub 10 ani). În condițiile în care cota de 1,5% pe an se aplică la valoarea brută a activelor, rezultă că o societate este obligată să plătească la bugetul statului între 15% și 90% din valoarea activului achiziționat pentru scopuri productive. Din această perspectivă impozitul se dovedește nu numai excesiv, dar reprezintă și o dovadă de neînțelegere de către inițiatorii actului normativ a impactului pe care această măsură urmează să îl aibă asupra funcționării economiei reale, cu efecte dezastruoase pe termen mediu și lung″, se arată în comunicatul FPE.

Primele ferme marine în Marea Neagră (sursa: Facebook/Mircea Fechet)
Eveniment

Primele ferme marine în Marea Neagră

Primele ferme marine în Marea Neagră. Primele ferme marine din România sunt pregătite să devină realitate, iar investitorii români au adjudecat deja 60 de hectare în apele maritime interioare și ale mării teritoriale. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a făcut anunțul printr-o postare pe Facebook, subliniind importanța acestui moment pentru economia României. Primele ferme marine în Marea Neagră „Se poate și în România: de anul viitor, punem pe masă pește și fructe de mare proaspete, autohtone!”, a declarat ministrul Fechet. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță Fermele marine vor fi amplasate în zece perimetre situate în zonele dintre Mamaia și Constanța; în dreptul lacului Sinoe; între Agigea și Eforie Nord; în zonele Venus și 2 Mai - Vama Veche. Aceste perimetre, gestionate de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral, se află la o distanță de 2-3 km față de mal. Aici, investitorii vor cultiva fructe de mare și pești cu valoare economică ridicată, precum păstrăvul somonat, lupul de mare și dorada. Dezvoltarea „Economiei Albastre” Ministrul Fechet a subliniat că licitațiile pentru luciul apei reprezintă o premieră pentru România. Acestea marchează un pas esențial în dezvoltarea economiei albastre, o inițiativă care încurajează utilizarea sustenabilă a resurselor marine. „O mai bună utilizare a resurselor marine înseamnă să ne bucurăm de potențialul mării noastre la costuri corecte, pe care să ni le permitem cu toții”, a explicat ministrul. Produse proaspete, made in România Potrivit ministrului, acest proiect are potențialul de a transforma piața locală de produse pescărești. Obiectivul este de a reduce dependența de produsele congelate importate din alte țări și de a pune accent pe calitatea produselor locale. „Sper ca 2025 să fie anul în care spunem un 'Adio' definitiv produselor pescărești congelate, venite de la mii de kilometri distanță, și 'Sărut-mâna pentru masă!' fermierilor piscicoli care fac eforturi să avem preparate proaspete din Marea Neagră”, a transmis ministrul Fechet. Resursele marine românești Primele ferme marine din Marea Neagră marchează un moment istoric pentru România. Acestea aduc oportunități economice semnificative și deschid drumul pentru un consum sustenabil de produse pescărești locale. Economia albastră devine astfel o realitate concretă, cu beneficii pe termen lung pentru consumatori și investitori deopotrivă.

Rachetă rusească, lovitură în apele României (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Rachetă rusească, lovitură în apele României

Rachetă rusească, lovitură în apele României. Kievul a acuzat Moscova de lansarea unei lovituri aeriene asupra unei nave care transporta cereale ucrainene. Rachetă rusească, lovitură în apele României O navă civilă comercială care transporta cereale din Ucraina către Egipt a fost lovită de o rachetă rusească, a declarat purtătorul de cuvânt al marinei ucrainene, Dmitro Pletenciuc. Citește și: CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor publice, care trebuie plătite până pe 15 septembrie, și cere o suplimentare masivă de fonduri de la Ciolacu Comandantul unei nave civile, sub pavilion străin, aflată în afara apelor teritoriale ale ţării noastre, dar în Zona Economică Exclusivă a României, a cerut, în noaptea de 11 spre 12 septembrie, schimbarea rutei de navigaţie către Constanţa, întrucât la bordul navei a avut loc a explozie, a informat Garda de Coastă. Potrivit unui comunicat al sursei citate, nava se afla la aproximativ 30 de mile marine (aproximativ 55 de km) de localitatea Sfântu Gheorghe, fiind în marş de la Cernomorsk (Ucraina) către Istanbul (Turcia) şi a transmis un mesaj radio prin care informa că la bordul navei a avut loc o explozie, iar comandantul a cerut schimbarea rutei de navigaţie către Constanţa în vederea evaluării efectelor. Coasta de Gardă a luat legătura cu nava lovită "Nava maritimă de supraveghere MAI 0201, aflată în misiune de patrulare şi supraveghere a zonei de responsabilitate, a fost trimisă în apropierea navei care a transmis mesajul, în coordonare directă cu Autoritatea Navală Română, în vederea acordării asistentei în caz de necesitate. Nava Poliţiei de Frontieră a ajuns în apropierea navei. În urma relaţionării cu comandantul, acesta nu a solicitat asistenţă", se precizează în comunicat. Zonă economică exclusivă este zona maritimă adiacentă mării teritoriale a unui stat riveran, care se extinde până la maximum 200 mile marine în larg, distanța fiind calculată de pe linia de bază a apelor teritoriale. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a publicat mai multe fotografii ale navei avariate.

Vouchere de vacanță și insule artificiale ca-n Dubai, vrea patriotul Simion Foto: Facebook
Economie

Vouchere de vacanță și insule artificiale ca-n Dubai

Patriotul George Simion, președintele AUR, are soluții pentru turism: vouchere de vacanță și insule artificiale, ca-n Dubai, la Marea Neagră. Citește și: În plină criză bugetară, cu parchetele rămase fără bani de curent, Alina Gorghiu vrea să schimbe bavetele grefierilor Vouchere de vacanță și insule artificiale ca-n Dubai „Le răspund domnilor, doamnelor jurnalişti, jurnaliste să îi întrebe pe patronii lor dacă nu şi-ar dori, similar cu Dubai, să aibă o afacere pe o astfel de construcţie”, a spus el la Olimp, unde și-a prezentat programul pentru turism. El a mai anunțat că omul de afaceri Mohammad Murad va fi ministru al Turismului într-un viitor guvern AUR. „România are 60% din apele minerale ale Europei, are o treime din apele termale, România este Grădina Maicii Domnului (...) Avem măsuri specifice: stimulăm OMD-urile, oferim prime de incoming în cuantum de 10 euro per turist dacă acel turist stă minim trei nopți cazat într-o unitate hotelieră, revenirea la cota de TVA de 5% pentru turism, revenirea la impozitul specific turismului, tichete de vacanță”, a spus liderul AUR. Foto: Ziua de Constanta „Cei care nu îl consideră pe domnul Murad român cum îl consider eu și colegii mei, o să îi anunț astăzi că nu ii dau niciun birou domnului Murad pentru frâiele turismului. Biroul lui va fi în fiecare stațiune turistică alături de proprietarii de hoteluri pentru a găsi cele mai bune soluții. Na că l-am pedepsit! Avem nevoie să ieșim din birouri. Politicile în zona turismului și în orice domeniu din țară până la agricultura și minerit se fac în niște birouri murdare și învechite”, a mai promis el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră