sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: marea neagra

62 articole
Eveniment

Litoralul românesc, înecat în bacterii E.coli

Litoralul românesc este înecat în bacterii E.coli fiindcă turiștii l-au transformat în WC public: potrivit analizelor de săptămâna trecută, din 12 iulie, ale Direcției de Sănătate Publică din Constanța, arată o concentraţia de E.coli mult mai mare decât în mod normal. Litoralul românesc, înecat în bacterii E.coli „Cea mai mare concentrație a bacteriei a fost descoperită la măsurătorile de săptămâna trecută în Eforie Nord. 1.305 unități în 100 de mililitri, în contextul în care ar trebui să fie 250 ca apa să fie excelentă. O concentrație mai mare de E.coli a fost descoperită și la Mangalia, 641, asta înseamnă ca apa de îmbăiere este satisfăcătoare”, arată Pro TV. „Poluarea se face direct, prin prezenţa turiştilor. Amplificată de vacanţe şi de numărul mare de turişti", a declarat Adrian Bâlbă, doctor în ştiinţe, citată de Antena 3. Mai clar: turiștii folosesc marea pe post de toaletă publică. Citește și: VIDEO Dana Budeanu a închis o stradă publică din București cu o barieră cât un gard, ilegal. Clotilde Armand a amendat-o și i-a demontat construcția „Litoralul este o sumă de pensionari comunali cu vouchere de vacanță” „Știam de mulți ani că litoralul românesc este de căcat. Acum aflăm că e căcat cu E. coli. Se cacă și se pișă românașii la grămadă în apă, Marea Neagră a ajuns o hazna, așa cum sunt plajele și hotelurile. O boschetăreală pe bani mulți, un ghiveci de prețuri de Saint Tropez, condiții de cazare de Lumea a Treia, prostituate de lux și fomiste plecate în căutarea milionarului vieții, cu 90% șanse să ajungă la produs prin Europa. De la Vama Veche la Năvodări litoralul este o sumă de pensionari comunali cu vouchere de vacanță și tineret pesedisto-liberal cu Porsche și Maseratti. Un amalgam de E. coli, puștani hotărâți să tragă și ei dintr-un joint de împrumut și bombardieri cu SUVuri pline de cocaină. Litoralul românesc este un amestec de duhoare de diaree împrăstistă în boscheți și parfum Hermes. Un amalgam de analfabetism și Yves Saint Laurent, de Vouiton și lăței, de Ferrari și apucături de șatră. Cum să nu intre oamenii în apă pe canicula asta și să tragă o pishare neștiuți lângă o blondă botoxată din Făurei? Cum să nu ducă mamaia din Jina nepoțelul la căcare în val, pentru că e apă caldă și nu răcește copilu'?”, a scris, pe Facebook, Mălin Mușatescu, fost guvernator al Deltei Dunării, numit în această funcție în 2017, în regimul Dragnea. Mălin Mușatescu Foto: Facebook

Litoralul românesc, înecat în bacterii E.coli Foto: Economedia
NATO, alertă superioară pentru poliția aeriană (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO, alertă superioară pentru poliția aeriană

NATO, alertă superioară pentru poliția aeriană. Unităţile de poliţie aeriană ale NATO au fost plasate la un nivel superior de alertă, după ce un avion de vânătoare rus Su-35 a interceptat periculos vineri deasupra Mării Negre un avion polonez L410 Turbolet care efectua o misiune în cadrul misiunii Frontex, a declarat un oficial din cadrul NATO, citat luni de Reuters, potrivit Agerpres. NATO, alertă superioară pentru poliția aeriană "Detaşamentele de poliţie aeriană ale NATO au fost plasate în alertă sporită ca răspuns faţă de manevrele periculoase efectuate de un avion militar rus în apropierea unui avion polonez al Frontex deasupra Mării Negre, aproape de România", a declarat oficialul NATO, care s-a exprimat cu condiţia anonimatului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acelaşi oficial a mai spus că NATO "rămâne vigilentă" şi a cerut ca alte întrebări pe acest subiect să fie adresate autorităţilor poloneze. Un avion de vânătoare rus Suhoi Su-35 a interceptat vineri o aeronavă poloneză aflată în misiune pentru Frontex deasupra Mării Negre, ceea ce a provocat "o pierdere a controlului" temporară a aparatului de către piloţi, potrivit unui comunicat publicat duminică la Varşovia. Aparatul polonez a pierdut controlul și altitudine Sâmbătă seara, România, care a fost prima ţară care a anunţat incidentul, a acuzat "un comportament agresiv total inacceptabil" al Moscovei. Potrivit poliţiştilor de frontieră polonezi, avionul rus "a intrat fără niciun contact radio în zona de operaţiuni desemnată de România", a efectuat "manevre agresive şi periculoase, apropiindu-se de trei ori de avionul poliţiei de frontieră poloneze fără (respectarea) distanţei de siguranţă necesare" . Drept urmare, aeronava "a experimentat turbulenţe semnificative", iar echipajul, format din cinci oficiali, între care doi piloţi, "a pierdut controlul aeronavei şi a pierdut altitudine". Poliţiştii de frontieră polonezi au declarat că avionul de vânătoare rus a zburat "chiar prin faţa aeronavei" poloneze, intersectând traiectoria acestuia la o distanţă estimată la "aproximativ cinci metri". După incident, aeronava poloneză a aterizat în siguranţă în România. Turbulențe foarte periculoase Incidentele în care sunt implicate avioane ruse şi aeronave ale ţărilor NATO s-au înmulţit în ultimii ani, chiar înainte de declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, în februarie 2022. Astfel de incidente au avut loc adesea în Marea Baltică, dar şi în Marea Neagră şi în alte părţi. "Vineri, 5 mai, o aeronavă de tip L410 Turbolet din dotarea Poliţiei de frontieră poloneze, care executa, în cooperare cu Poliţia de frontieră română, misiuni de patrulare de rutină sub egida Frontex deasupra Mării Negre, în spaţiul aerian internaţional, a fost interceptată, în jurul orei 13:20, la aproximativ 60 de km Est de spaţiul aerian al României, de un avion rusesc de vânătoare tip Suhoi Su-35. Manevrele agresive şi periculoase executate în mod repetat de aeronava de luptă a Federaţiei Ruse în apropierea aeronavei poloneze au generat un nivel ridicat de turbulenţe şi dificultăţi majore în controlul acesteia", a informat sâmbătă, într-un comunicat, Ministerul Apărării Naţionale de la Bucureşti. Avioane de luptă RO-ESP, pregătite Sursa citată a menţionat că două avioane de luptă române şi două spaniole au fost pregătite să intervină, dar decolarea acestora nu a fost necesară, aeronava poloneză reuşind să aterizeze în siguranţă pe aeroportul Mihail Kogălniceanu. Citește și: De ce sunt veseli Ciucă și Ciolacu în privința PNRR: România poate obține lejer o renegociere a Planului, cum au făcut deja Italia, Germania, Franța. Berlinul refuză chiar reforma pensiilor "(...) Echipajul din Polonia a acţionat cu calm şi profesionalism în situaţia creată în mod iresponsabil de către pilotul rus, reuşind să redreseze avionul, după pierderea iniţială de altitudine cauzată de manevrele aeronavei Su-35, reuşind să aterizeze în siguranţă pe aeroportul Mihail Kogălniceanu, în jurul orei 13:50. Niciun membru al echipajului aflat la bordul aeronavei poloneze nu a fost rănit în urma acestui incident", se arată în comunicatul Ministerului Apărării Naţionale. MApN a calificat drept "complet inacceptabilă" conduita ''agresivă a aeronavei militare aparţinând Federaţiei Ruse manifestată împotriva unei aeronave neînarmate care derula o misiune Frontex menită sa monitorizeze riscul migrator în bazinul Mării Negre". "Acest incident este o dovadă în plus a abordării provocatoare a Federaţiei Ruse în Marea Neagră", adaugă comunicatul MApN.

Kremlinul, reacție pentru Kiev, via București (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul, reacție pentru Kiev, via București

Kremlinul, reacție pentru Kiev, via București. Rusia a răspuns joi Ucrainei că Marea Neagră, unde are staţionată o flotă navală, nu va fi niciodată marea NATO, după ce un înalt oficial de la Kiev a folosit acest termen în denunţarea politicilor imperialiste ale Rusiei. Kremlinul, reacție pentru Kiev, via București "Marea Neagră nu va fi niciodată o "mare NATO", este o mare comună", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în briefingul său de presă telefonic zilnic. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a adăugat că pentru toate statele riverane trebuie să fie o mare a "cooperării, interacţiunii şi securităţii. De asemenea, ar trebui să aibă o securitate indivizibilă". Peskov a subliniat că însăşi declaraţia Kievului se bazează pe contradicţii, întrucât afirmaţia că Marea Neagră ar trebui să fie demilitarizată şi să devină o mare NATO "sunt concepte care se exclud reciproc". "Platforma Crimeea", la București Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a subliniat joi la Conferinţa privind securitatea regiunii Mării Negre, care are loc la Bucureşti, că "este momentul ca Marea Neagră să devină ceea ce a devenit Marea Baltică - o mare NATO". Kuleba a adăugat că, în timp ce Occidentul nu a avut niciodată strategii coerente privind Marea Neagră, Rusia a avut mereu "un plan agresiv". Citește și: Presupusul autor al scurgerii de documente de la Pentagon, arestat de FBI. Este vorba de un tânăr de 21 de ani Marea Neagră are o importanţă deosebită pentru asigurarea păcii în Europa, a arătat Kuleba, susţinând că ocuparea peninsulei Crimeea de către Rusia reprezintă o ameninţare pentru întreaga lume. În acest sens, şeful diplomaţiei ucrainene a adăugat că pacea trebuie să însemne restabilirea graniţelor Ucrainei recunoscute internaţional.

România, energie eoliană în Marea Neagră (sursa: americangeosciences.org)
Mediu

România, energie eoliană în Marea Neagră

România, energie eoliană în Marea Neagră. Guvernul a aprobat, miercuri, asocierea României la Alianţa Globală Eoliană Offshore (GOWA), organizaţie internaţională care promovează accelerarea producţiei şi utilizării energiei eoliene offshore, sub egida Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă (IRENA). Pactul Ecologic European Potrivit unui comunicat al Executivului, "alăturarea României la Alianţa Globală Eoliană Offshore (GOWA), organizaţie internaţională care promovează accelerarea producţiei şi utilizării energiei eoliene offshore în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pe scară largă, va aduce beneficii importante în ceea ce priveşte decarbonarea sectorului energetic şi accelerarea implementării energiei eoliene offshore". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Creşterea ponderii surselor regenerabile de energie în consumul final brut de energie este asociată renunţării treptate la cărbune, pe fondul obiectivelor europene stabilite la nivelul Pactului Ecologic European", mai arată sursa citată. Guvernul menţionează că asocierea la GOWA poate oferi României avantajele sprijinului pentru furnizarea de asistenţă tehnică în vederea iniţierii demersurilor de extindere a producţiei de energie eoliană offshore la nivel naţional şi/sau regional. România, energie eoliană în Marea Neagră "România este o ţară cu potenţial semnificativ de resurse eoliene offshore în regiunea Mării Negre. Conform unui studiu al Băncii Mondiale, potenţialul teoretic este estimat la 76 GW, din care 22 GW pentru turbine cu fundaţie fixă si 54 GW pentru turbine cu fundaţie plutitoare", precizează sursa citată. De asemenea, asocierea României la GOWA ar fi în concordanţă cu Strategia Uniunii Europene privind valorificarea potenţialului energiei din surse regenerabile offshore pentru un viitor neutru climatic. Citește și: Macron își continuă seria declarațiilor controversate: A fi aliatul SUA nu înseamnă a fi vasal Pentru dobândirea statutului de membru al GOWA, aşa cum a fost indicat de către Secretariatul IRENA, România trebuie să-şi asume o serie de angajamente: stabilirea unor obiective naţionale, prin integrarea energiei eoliene offshore într-o strategie naţională privind clima/energia şi/sau prin contribuţii determinate la nivel naţional, dezvoltarea unei strategii naţionale referitoare la energia eoliană offshore, mai menţionează Executivul. Viitorii membri ai GOWA vor semna un document de apel la acţiune şi vor comunica un angajament individual, arată sursa citată.

Dunărea transportă plastic în Marea Neagră (sursa: maimultverde.ro)
Mediu

Dunărea transportă plastic în Marea Neagră

Dunărea transportă plastic în Marea Neagră. Ghidul practic de implementare şi gestiune a sistemelor de management al deşeurilor pentru administraţii publice locale a fost prezentat marţi, la sala de lectură a Bibliotecii Judeţene Giurgiu, de două Asociaţii pentru protecţia mediului, cu ocazia Zilei Mondiale a Apei. Ziua Mondială a Apei "Vrem să sărbătorim Ziua Mondială a Apei la nivelul judeţului, acţiunile au început de săptămâna trecută cu activităţi de ecologizare în localitatea Găujani, astăzi, la Mihăileşti, reprezentanţi ai autorităţilor locale, de la Apele Române, desfăşoară o activitate de ecologizare a malurilor râurilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În majoritatea localităţilor din judeţ au loc asemenea activităţi pentru că ne pasă de ape şi de mediul înconjurător! Evenimentul de astăzi, de la Biblioteca Judeţeană Giurgiu, este organizat de către Asociaţia Mai mult Verde, împreună cu Grupul de Iniţiativă locală şi Asociaţia Prietenii de lângă tine", a declarat organizatorul acestei acţiuni, Mariana Mitroi. Cu această ocazie, organizatorii au prezentat celor prezenţi o retrospectivă a activităţilor desfăşurate anul trecut la nivel naţional când peste 4.300 de voluntari au adunat peste trei mii de tone de deşeuri, în cadrul a zeci de acţiuni desfăşurate pe malurile Dunării, două dintre acestea fiind derulate în colaborare cu Bulgaria. Dunărea transportă plastic în Marea Neagră "Asociaţia Mai mult Verde s-a înfiinţat în anul 2008 şi anul acesta sărbătorim 15 ani de acţiuni de mediu în toată ţara. Din 2019 a fost lansat Programul prin care ne concentrăm pe reducerea poluării apelor, în special cu plastic. Din păcate, este un fenomen de amploare pentru că se găsesc deşeuri pe toate cursurile de apă, râurile aduc în Dunăre un volum foarte mare de deşeuri. Un studiu realizat în Austria arată că că 4,2 tone de plastic ajung zilnic în Marea Neagră, pe Dunăre, iar deşeurile acestea nu sunt doar din localităţile riverane Dunării, ci ele vin din toată ţara pentru că problema este mult mai complexă", a declarat reprezentanta Asociaţiei Mai mult Verde, Loredana Pană. Ea spune majoritatea deşeurilor care ajung în Dunăre provin din localităţi unde nu există sisteme de colectare a deşeurilor. "Până în 2030 deşeurile depozitate ar trebui să fie reduse la zece la sută. În momentul de faţă noi depozităm peste 70 la sută dintre deşeuri (...). Dacă colectarea deşeurilor rămâne în sarcina primăriilor, cel mai probabil, lucrurile nu se vor desfăşura foarte bine şi aşa s-a născut Ghidul Deşeurile de la sate şi oraşe, un ghid pentru autorităţile locale care arată cum ar trebui să gândească acestea achiziţia acestor servicii", a completat Loredana Pană. Ecologizare și salubrizare Administratorul public al municipiului Giurgiu, Ionel Muscalu, prezent la eveniment, a declarat că municipalitatea este implicată în protejarea mediului, în proiecte de ecologizare şi salubrizare şi este o unitate administrativă care gestionează o cantitate importantă de deşeuri. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit "Când vorbim despre apă, de fapt, vorbim despre comunitate şi despre viaţă, e necesar să avem ape curate! (...) De ani de zile facem ecologizări şi de fiecare dată găsim tot mai multe gunoaie, materiale plastice! Dorim o cât mai bună implicare a comunităţii! Proiectele acestea pentru protecţia mediului nu aduc doar dezvoltare, aduc viaţă, pentru că atunci când ai un mediu curat ai şi sănătate! Giurgiu poate să ofere aceste lucruri!", a declarat Ionel Muscalu. Evenimentele dedicate Zilei Mondiale a Apei vor continua cu acţiuni de ecologizare şi de strângere a materialelor plastice de pe malurile Dunării, chiar pe Canalul Plantelor din municipiul Giurgiu.

Rușii, aroganți după incidentul dronei prăbușite (sursa: defense.gov)
Internațional

Rușii, aroganți după incidentul dronei prăbușite

Rușii, aroganți după incidentul dronei prăbușite. Ministrul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat miercuri că Statele Unite vor continua să zboare "acolo unde permite dreptul internaţional", la o zi după ce o dronă americană a fost interceptată deasupra Mării Negre de avioane ruse, relatează AFP. Șeful Pentagonului, ton calm "Este responsabilitatea Rusiei ca aeronavele sale militare să zboare într-o maniera profesionistă şi sigură", a declarat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, Lloyd Austin, care a avut o convorbire telefonică cu omologul său rus, Serghei Şoigu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "La 15 martie, ministrul rus al Apărării, generalul Serghei Şoigu, şi secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, au avut o convorbire telefonică la iniţiativa părţii americane", a declarat Ministerul rus al Apărării, fără a da alte detalii. "Tocmai am vorbit la telefon cu omologul meu rus, ministrul (Serghei) Şoigu. După cum am spus în mai multe rânduri, este important ca marile puteri să fie modele de transparenţă şi comunicare", a afirmat Lloyd Austin. El a subliniat că ţara sa "tratează foarte serios orice potenţial de escaladare". "Şi de aceea cred că este important să păstrăm deschise canalele de comunicare. Cred că este foarte important să ridicăm telefonul şi să vorbim. Şi cred că aceasta va ajuta la prevenirea unei erori de calcul în viitor", a adăugat el. Generalul Milley: Interceptarea, deliberată Şeful Statului Major al armatei SUA, generalul Mark Milley, a declarat că Washingtonul va analiza datele dronei pentru a stabili faptele exacte şi că el însuşi intenţionează să vorbească cu omologul său rus. "A fost intenţionat sau nu? Nu ştiu încă. Ştim că interceptarea a fost deliberată. Ştim că comportamentul agresiv a fost intenţionat, ştim, de asemenea, că a fost neprofesionist şi a fost periculos", a menţionat generalul american. În ceea ce priveşte contactul fizic dintre dispozitive, "rămâne de văzut" dacă a fost intenţionat sau nu, a adăugat el. Este prima data de la începutul conflictului din Ucraina, la 24 februarie 2022, când o ţară NATO, care sprijină Ucraina, recunoaşte că a pierdut echipament operat de ea însăşi în această regiune. SUA au acuzat marţi forţele aeriene ruse că au "interceptat şi lovit" o dronă americană Reaper deasupra Mării Negre şi i-au provocat prăbuşirea. Rușii, aroganți după incidentul dronei prăbușite Rusia a dezminţit aceste acuzaţii, recunoscând doar că două dintre avioanele sale de vânătoare au interceptat o dronă americană care a fost detectată "în zona peninsulei Crimeea" şi care avansa "în direcţia" frontierelor Rusiei. Mai mult, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că Statele Unite "ignoră" faptul că Rusia a impus restricţii în spaţiul aerian al Mării Negre, afirmaţie ce survine la o zi după ce o dronă americană a fost interceptată deasupra Mării Negre de avioane ruse. Citește și: Rusificare și dependență de gazele Moscovei, obiectivele strategice ale lui Putin în Moldova, potrivit unui document al Kremlinului din 2021 Într-un interviu acordat la televiziunea de stat rusă, Lavrov a spus că Rusia a stabilit limite ale zborurilor în regiunea Mării Negre după începerea campaniei militare în Ucraina - un fapt de care Statele Unite sunt destul de conştiente. Potrivit Moscovei, Rusia va "reacţiona proporţional" la viitoare "provocări" americane.

O dronă SUA a fost doborâtă de aviația militară rusă Foto: Twitter
Eveniment

O dronă SUA a fost doborâtă de aviația militară rusă

O dronă a aviației militare a SUA a fost doborâtă, în apele internaționale din Marea Neagră, de aviația militară rusă, anunță CNN. Incidentul este fără precedent, din informațiile publice de până acum. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online O dronă SUA a fost doborâtă de aviația militară rusă „Un avion de luptă rusesc a forțat marți, deasupra Mării Negre, doborârea unei drone a Forțelor Aeriene americane, după ce a avariat elicea dronei americane MQ-9 Reaper, potrivit unui oficial american familiarizat cu incidentul. Drona Reaper și două avioane SU-27 Flanker operau deasupra apelor internaționale de deasupra Mării Negre când unul dintre avioanele rusești a zburat intenționat în fața dronei fără pilot și a aruncat combustibil în fața dronei fără pilot, potrivit oficialului. Unul dintre avioane a avariat apoi elicea Reaper, care este montată în partea din spate a dronei, a precizat oficialul. Avarierea elicei a forțat SUA să doboare Reaper în apele internaționale din Marea Neagră. Forțele aeriene americane au emis o declarație în care au acuzat avioanele rusești că au acționat într-un mod «nesăbuit, nepotrivit pentru mediu și neprofesionist»”, arată CNN. The incident with the fall of the US drone over the Black Sea: what is known ?the MQ-9 Reaper drone of the US Air Force, according to the European Command of the US Armed Forces, carried out an operation in the international airspace over the Black Sea pic.twitter.com/rGJ8kQuBwA— Feher_Junior (@Feher_Junior) March 14, 2023 Potrivit Comandamentului European al SUA, incidentul a avut loc în jurul orei 7:03 CET (08:03, ora României), notează Bloomberg. „Acest incident demonstrează o lipsă de competență, pe lângă faptul că este nesigur și neprofesionist", a declarat într-un comunicat generalul US Air Force James B.Hecker, comandantul Forțelor Aeriene ale SUA din Europa și Africa. Avioanele rusești și americane au acționat constant deasupra Mării Negre în timpul războiului din Ucraina, dar este prima oară când se află de o interacțiune de acest fel. Dronele Reaper pot zbura la o înălțime de până la 15.000 de metri, potrivit Forțelor Aeriene, și dispun de senzori și capacități pentru a colecta informații și a efectua recunoașteri pentru perioade îndelungate de timp, ceea ce le face o platformă ideală pentru a urmări mișcările pe câmpul de luptă și în Marea Neagră. Ele ar costa până la 17 milioane USD.

Aeroportul Otopeni devine baza avioanelor AWACS Foto: NATO Airborne Early Warning and Control Force
Eveniment

Aeroportul Otopeni devine baza avioanelor AWACS

Aeroportul militar Otopeni devine de marți baza avioanelor AWACS (Airborne Early Warning and Control) ale NATO, care vor supraveghea manevrele Rusiei. Deocamdată, nu este clar câte aeronave se vor muta de lângă Geilenkirchen/ Aachen, unde sunt staționate în prezent, în România, unde vor rămâne „câteva săptămâni”. Aeroportul Otopeni devine baza avioanelor AWACS Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a anunţat că aeronave AWACS din cadrul Forţei Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie şi Control vor ajunge, marţi, în România, în contextul aplicării măsurilor de întărire a posturii defensive a Alianţei în regiunea Mării Negre. ”Aeronave AWACS (Airborne Warning and Control System) din cadrul Forţei Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie şi Control (NATO Airborne Early Warning & Control Force – NAEW&C) cu baza permanentă la Geilenkirchen, Germania, vor ateriza marţi, 17 ianuarie, în Baza 90 Transport Aerian din Otopeni, în contextul aplicării măsurilor de întărire a posturii defensive a Alianţei în regiunea Mării Negre”, a anunţat, vineri, MApN. Potrivit sursei citate, ca răspuns la agresiunea ilegală a Rusiei în Ucraina, NATO a sporit prezenţa aeriană în flancul estic al Alianţei cu avioane de luptă suplimentare, avioane de supraveghere şi avioane cisternă. #NATO is deploying Airborne Warning and Control System (AWACS) surveillance planes ✈️?️ to #Romania ?? The aircraft will support the Alliance’s reinforced presence in the region & monitor Russian military activityℹ️: https://t.co/DJ9ftBfrlX pic.twitter.com/LuQxlr8zPq— Oana Lungescu (@NATOpress) January 13, 2023 Avioanele AWACS vor începe zboruri de recunoaștere, exclusiv pe teritoriul Alianței, în zilele următoare. Misiunea este programată să dureze câteva săptămâni. Aeronavele aparțin unei flote de 14 avioane de supraveghere NATO cu sediul obișnuit în Geilenkirchen, Germania. Aproximativ 180 de militari vor desfășura baza Forțelor Aeriene Române de la Otopeni, lângă București, în sprijinul aeronavelor, arată un comunicat NATO. ”Nu trebuie să existe nicio îndoială cu privire la hotărârea NATO de a proteja și apăra fiecare centimetru de teritoriul aliat”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu. „AWACS-ul nostru poate detecta aeronave la sute de kilometri distanță, făcându-le o capacitate cheie pentru descurajarea și postura de apărare a NATO. Mulțumesc României pentru găzduirea aeronavei, ceea ce aduce o contribuție importantă la avertizarea noastră timpurie”, a mai spus Oana Lungescu. Rusia a devenit, brusc, activă în Marea Neagră Acum două zile, site-ul Naval News a scris despre o intensificare bruscă a manevrelor marinei ruse în Marea Neagră. Cel puțin 3 submarine și o navă mare pentru desant litoral au plecat din portul Novorossiisk și se îndreaptă spre portul Sevastopol, arată acest site. Acesta apreciază că mișcarea este extrem de neobișnuită și nu se poate exclude o tentativă de debarcare pe teritoriul ucrainean. „O explicație ar fi o formă de debarcare cu amfibii. Aceasta ar putea viza sud-vestul Ucrainei pentru a stabili un cap de pod terestru spre Transnistria”, apreciază site-ul, dar spune că, totuși, ar fi o mișcare extrem de riscantă pentru Rusia. Citește și: Soledar nu a picat, susține Ucraina. Prigojin, înfuriat, aruncă mercenarii în luptă fără să-i pese de pierderi. „Rușii înaintează peste cadavrele propriilor trupe”, spune un demnitar de la Kiev Sistemele AEW&C moderne pot detecta un avion de la o distanță de 400 km, în afara razei rachetelor sol-aer. Un astfel de avion poate controla o suprafață de 312,000 km2.

România, în strategia Mării Negre SUA-NATO (sursa: nbcnews.com)
Internațional

România, în strategia Mării Negre SUA-NATO

România, în strategia Mării Negre SUA-NATO. Pentru prima dată, Administraţia americană va avea o strategie de lucru cu Aliaţii privind regiunea Mării Negre, a decis Congresul SUA, legea care conţine această prevedere mergând la promulgare la preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, informează sâmbătă un comunicat de presă al Ambasadei României în SUA. România, în strategia Mării Negre SUA-NATO Congresul SUA a adoptat Legea Omnibus privind alocările bugetare aferente anului fiscal 2023, printre prevederile acesteia căreia se regăseşte solicitarea legislativului american ca, în 6 luni de la promulgarea legii, Secretarul de Stat al SUA, împreună cu şefii altor agenţii federale relevante, să prezinte Congresului o strategie de lucru cu aliaţii NATO din regiunea Mării Negre, pentru aprofundarea relaţiilor economice, consolidarea asistenţei economice şi de securitate pentru statele din regiune, inclusiv prin sprijinirea eforturilor pentru creşterea rezilienţei democratice, menţionează comunicatul. Prevederea legislativă este rodul unei iniţiative introduse de un grup bipartizan de membri marcanţi ai Congresului american precum senatorii Jeanne Shaheen, preşedinta Subcomisiei pentru Europa şi cooperare regională de securitate din Comisia de relaţii externe a Senatului SUA (democrată), Mitt Romney, membru al Comisiei de relaţii externe a Senatului SUA (republican), dar şi membri ai Camerei Reprezentanţilor precum Mike Turner şi William Keating, precizează ambasada României la Washington. Citește și: Wall Street Journal: Putin primește informații cosmetizate și depășite. Șeful statului rus a dat ordin trupelor să nu se retragă din Liman, a doua zi s-a aflat că ucrainenii ocupaseră pozițiile Elaborarea unei strategii a SUA faţă de regiune va constitui un instrument substanţial şi comprehensiv pe care România îl susţine pe deplin. Consolidarea politicii externe a SUA faţă de regiunea Mării Negre este un proces binevenit în direcţia creşterii angajamentului comprehensiv al SUA faţă de regiune, în domenii strategice precum apărarea, economia, rezilienţa democratică, ceea ce România a susţinut constant, subliniază comunicatul citat.

7,1 milioane tone cereale din Ucraina, exportate prin România Foto: Inquam/ Daniel Stoenciu
Eveniment

7,1 milioane tone cereale Ucraina, exportate România

Aproximativ 7,1 milioane tone de cereale din Ucraina au fost exportate prin România, anunță ministrul de Externe Bogdan Aurescu într-un interviu pentru Adevărul. La acestea se mai adaugă și alte produse agricole din Ucraina, circa 1,3 milioane tone, tranzitul total de produse agricole ajungând la 8,4 milioane de tone. Pentru comparație, Bogdan Aurescu a arătat că tot ceea ce s-a transportat prin “Coridoarele de solidaritate” create de Uniunea Europeană a fost de aproximativ 16 milioane de tone. În consecință, jumătate din produsele agricole exportate prin aceste coridoare au trecut prin România. 7,1 milioane tone cereale din Ucraina, exportate prin România „Noi am reușit prin România, de la începutul războiului și până în prezent, să facilităm tranzitarea a 7.1 milioane de tone de cereale, la care se mai adaugă și alte produse agricole din Ucraina, în total 8.4 milioane de tone de produse agricole, în principal cereale, din Ucraina. Pentru asta, noi ne-am îmbunătățit infrastructura, și feroviară și în porturi, atât prin eforturile noastre, cât și prin cooperarea altor state, cum ar fi Franța, Statele Unite. Această dezvoltare logistică, dacă vreți, poate să fie utilă și pentru procesul de reconstrucție a Ucrainei, pentru că această rețea de transport poate să funcționeze și în sens invers, nu doar dinspre Ucraina spre România și apoi spre alte zone ale lumii, unde este nevoie de aceste produse, dar și în sensul transferării de materiale sau de alte produse necesare pentru reconstrucția Ucrainei. Continuăm aceste eforturi pe care România le face pentru a sprijini tranzitul cerealelor ucrainene. Dacă facem o comparație între efortul României, 8.4 milioane de tone, și tot ceea ce s-a transportat în ceea ce se numesc “Coridoarele de solidaritate” create de Uniunea Europeană, aproximativ 16 milioane de tone, vă dați seama că efortul României depășește jumătate din acest volum”, a explicat șeful diplomației române. Foto: Twitter Dmytro Kuleba Ruta prin Marea Neagră, puțin mai eficientă Aurescu a comparat efortul României cu volumul de cereale exportate din Ucraina pe Marea Neagră, prin coridoarele agreate cu Rusia. „Iarăși, putem compara acest efort cu ceea ce s-a reușit a se transporta prin Inițiativa Mării Negre privind Cerealele – Black Sea Grain Initiative, care a fost recent prelungită cu încă 120 de zile. Pe acea rută s-au tranzitat până în prezent peste 11,1 milioane de tone de cereale și alte produse agricole ucrainene. O simplă comparație a acestor cifre arată clar care este volumul contribuției României, iar această contribuție vreau să spun că este extrem de apreciată la nivel internațional”, a mai arătat demnitarul. #Romania launched a broad-gauge railway to the Danube port of Galati, which will help to deliver #Ukrainian goods faster. They were completed ahead of schedule & trains coming from #Ukraine through #Moldova can unload grain directly in the port of Galati. pic.twitter.com/2MH8yvfYom— News from Ukraine (@uasupport999) July 7, 2022

Confuzie și intrigi interne la Moscova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Confuzie și intrigi interne la Moscova

Confuzie și intrigi interne la Moscova. Ucraina a negat joi că ar fi oferit noi garanţii pentru ca Rusia să revină la acordul privind coridorul de cereale, contrar celor afirmate de Moscova, şi nici nu a făcut vreo concesie, mulţumind în acelaşi timp ONU şi Turciei pentru mediere. Ucraina: Nu ne-am asumat nici o obligație nouă Într-un mesaj postat pe Facebook, Oleg Nikolenko, purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, a subliniat că Kievul nu şi-a asumat nicio obligaţie nouă în afara celor existente deja în Acordul privind exportul de cereale. El a adăugat că Moscova a revenit la acest acord "datorită eforturilor diplomatice depuse de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan", care, în coordonare cu Ucraina, au "găsit cuvinte" pe care preşedintele rus Vladimir Putin "le-a înţeles". "A fost o poziţie de forţă, nu de concesii", a afirmat diplomatul ucrainean, adăugând că "revenirea Rusiei la îndeplinirea obligaţiilor sale în cadrul iniţiativei privind cerealele ilustrează în mod clar o formulă eficientă: poziţie puternică + acţiune decisivă = rezultat". Kremlinul bate câmpii despre "garanții scrise" Kremlinul declarase că Rusia a decis să deblocheze acordul privind cerealele după ce Ucraina a oferit "garanţii scrise" că nu va folosi coridorul de cereale în scopuri militare, a reamintit reprezentantul diplomaţiei ucrainene. În acest sens, Nikolenko a precizat că "Ucraina nu a folosit şi nu intenţionează să folosească coridorul de cereale în scopuri militare", subliniind că "partea ucraineană respectă cu stricteţe prevederile acordului". "În cadrul acestui acord, părţile s-au angajat să asigure un mediu sigur pentru funcţionarea coridorului de cereale", a indicat el, insistând că "Ucraina nu a pus niciodată în pericol ruta cerealelor". Purtătorul de cuvânt citat a mulţumit din nou ONU şi Turciei "pentru leadershipul în restabilirea funcţionării coridorului de cereale, care joacă un rol important în asigurarea securităţii alimentare globale". Confuzie și intrigi interne la Moscova Acest acord, semnat în iulie sub egida ONU şi a Turciei, a permis exportarea a milioane de tone de cereale blocate în porturi ale Ucrainei de la începutul ofensivei ruse la sfârşitul lui februarie. Rusia şi-a suspendat în weeekendul trecut participarea la respectivul acord, acuzând Ucraina că a lovit nave ale flotei sale din Sevastopol (în Crimeea anexată), cu drone aeriene şi maritime, utilizând coridorul umanitar creat pentru exportul de cereale ucrainene. Citește și: Putin dă un semnal clar că e dispus să sacrifice orice ca să câștige ceva în Ucraina: șantajează țările sărace care depind de grâne ucrainene, se retrage din acordul exporturilor maritime Acest acord, semnat în iulie sub egida ONU şi a Turciei, a permis exportarea a milioane de tone de cereale blocate în porturi ale Ucrainei de la Marea Neagră de la începutul ofensivei ruse la sfârşitul lunii februarie. Ruperea acordului a fost anunțată de către Ministerul Apărării, nu de Kremlin, ceea ce ridică întrebări în legătură cu unitatea de acțiune din subordinea lui Putin.

Șantajul rusesc al grânelor, de neoprit (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Șantajul rusesc al grânelor, de neoprit

Șantajul rusesc al grânelor, de neoprit. Preşedintele american Joe Biden a calificat sâmbătă drept scandaloasă decizia Rusiei de a suspenda acordul privind exporturile de cereale din porturile ucrainene. Șantajul rusesc al grânelor, de neoprit "Este pur şi simplu scandalos. Nu există niciun motiv să facă asta", a spus el reporterilor după ce a votat anticipat la alegerile la jumătate de mandat în oraşul său natal Wilmington din statul Delaware. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe a declarat că Rusia foloseşte alimentele ca armă. "Rusia încearcă din nou să folosească războiul pe care l-a început ca pretext pentru a utiliza alimentele ca armă, ceea ce afectează direct ţările nevoiaşe şi preţurile alimentelor din întreaga lume şi exacerbează crizele umanitare deja grave şi insecuritatea alimentară", a spus Adrienne Watson într-un comunicat. Moscova a anunţat sâmbătă că îşi suspendă participarea la acest acord după un atac cu drone sâmbătă dimineaţa care a vizat flota rusă din Marea Neagră staţionată în golful Sevastopol din peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia. UE, declarație seacă Uniunea Europeană sprijină eforturile conduse de ONU de a menţine în viaţă acordul privind exportul de cereale cu Ucraina, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt, după ce Moscova a anunţat retragerea din acord. Citește și: Putin dă un semnal clar că e dispus să sacrifice orice ca să câștige ceva în Ucraina: șantajează țările sărace care depind de grâne ucrainene, se retrage din acordul exporturilor maritime "Subliniem că toate părţile trebuie să se abţină de la orice acţiune unilaterală care ar pune în pericol Iniţiativa pentru cereale la Marea Neagră, care este un efort umanitar critic care are în mod clar un impact pozitiv asupra accesului la hrană pentru milioane de oameni din întreaga lume", a declarat purtătoarea de cuvânt a Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE), Nabila Massrali.

Țările vestice se pregătesc pentru varianta în care Putin folosește arma nucleară Foto: Twitter
Eveniment

Țările vestice pregătesc pentru arma nucleară

Țările vestice se pregătesc, discret, pentru scenariul în care Putin folosește arma nucleară, arată The Times, azi. Potrivit acestei publicații britanice, principalele temeri sunt panica și haosul generate de amenințarea că Rusia ar putea ataca nu doar Ucraina, ci și alte state. Țările vestice se pregătesc pentru arma nucleară „Măsurile ar putea include emiterea de pliante despre cum să supraviețuiești unui atac nuclear sau modalități de a atenua cumpărăturile generate de panică pe fondul temerilor că consecințele ar putea ajunge în Europa de Vest și nu numai. Amenințările din ultimele săptămâni ale președintelui Putin de a folosi arme nucleare au tras un semnal de alarmă la NATO, alianța angajându-se în discuții în spatele ușilor închise cu privire la modul în care va răspunde la o astfel de eventualitate. Unii observatori cred acum că există o perspectivă realistă ca liderul rus să folosească o armă nucleară tactică împotriva Ucrainei, fie pe uscat, fie în Marea Neagră”, scrie The Times. Publicația amintește că, în anii URSS, guvernul din Marea Britanie distribuise broșuri despre cum se poate supraviețui „pe cât posibil” unui atac nuclear. În ceea ce privește varianta folosirii armei nucleare, sunt două scenarii de care se tem strategii: Un atac asupra unui oraș mare, care ar genera o mortalitate foarte mare.Un atac „care să nu pară atât de rău”: asupra unei păduri sau asupra Insulei Șerpilor. Publicul, după un astfel de atac, nu ar mai fi așa de panicat și ar exista riscul escaladării. „Printre cei care studiază aceste probleme din punct de vedere analitic, există o modalitate de a privi conflictul nuclear ca un risc fix cu probabilitate scăzută. Într-un an, șansa unui război major este scăzută. Dar aruncați zarurile suficient de frecvent, pe o perioadă suficient de lungă, și devine inevitabil”, mai arată The Times. Grafica: The Times Șansa unui atac nuclear: între 10 și 25% În revista Global Policy, Matthew Rendall, lector în politică și relații internaționale la Universitatea din Nottingham, a scris luna aceasta o lucrare intitulată: „Războiul nuclear ca surpriză previzibilă”. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Argumentul lui este că ne complacem. Faptul că am supraviețuit războiului rece nu înseamnă că nu a existat o șansă semnificativă să nu avem un război nuclear. Același lucru este valabil și acum. „Probabil că vom trece cu bine (…) Dar îngrijorarea este „probabilă”. Dacă începem să facem astfel de lucruri în mod repetat, teama mea este că, pe termen lung, nu vom avea noroc”, spune el. “The U.S. government should be communicating, quietly and often, to the Russian military not to follow any unhinged orders from Mr. Putin…Anyone who orders nuclear use and anyone who implements such orders, they should be told, will be held accountable”https://t.co/2TvnvgKMZF— Shashank Joshi (@shashj) October 14, 2022 Săptămâna trecută, Matthew Bunn, profesor de energie, securitate națională și politică externă la Harvard Kennedy School, a estimat că riscul unui conflict nuclear în Ucraina este de 10-20%. Centrul Swift, o companie de „superprognoză”, a estimat-o la aproximativ 10%”, mai arată The Times. Former CIA director Leon Panetta says "Some intelligence analysts now believe that the probability of the use of tactical nuclear weapons in Ukraine [is] 20-25 percent today" https://t.co/PmPgjUKGgh pic.twitter.com/1hxB0QcFGd— Jon Schwarz, Mayor, Arkham MA (@schwarz) October 14, 2022 Rendall spune că speranța sa este că, dacă Rusia folosește arma nucleară, devine persona non-grata. „Dar dacă acest lucru nu se întâmplă?”, se întreabă el.

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință. Moscova şi-a exprimat la ONU preocupările cu privire la acordul asupra exportului de cereale pe Marea Neagră şi este pregătită să renunţe la reînnoirea acestui acord luna viitoare dacă cererile sale nu vor fi satisfăcute, a declarat joi pentru Reuters, la Geneva, ambasadorul Rusiei pe lângă Naţiunile Unite. Moscova invocă dificultăți Acordul, negociat de ONU şi de Turcia în iulie, a deschis calea Ucrainei pentru a-şi relua exporturile de cereale prin porturile sale de la Marea Neagră, care fuseseră închise de la începerea invaziei ruse în această ţară. Moscova a obţinut garanţii pentru propriile sale exporturi de cereale şi îngrăşăminte. Acordul a permis să se evite o criză alimentară mondială: Rusia şi Ucraina sunt două dintre cele mai mari exportatoare de cereale din lume, iar Rusia este primul exportator de îngrăşăminte. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream Dar Moscova s-a plâns în mai multe rânduri de modul în care acordul este implementat, argumentând că întâmpină în continuare dificultăţi în a-şi vinde îngrăşămintele şi alimentele. Într-un interviu acordat Reuters, Ghennadi Gatilov, ambasador al Rusiei pe lângă Naţiunile Unite la Geneva, a declarat că Moscova a transmis miercuri o scrisoare secretarului general al ONU, Antonio Guterres, conţinând o listă de plângeri. Responsabili ai ONU urmează să se deplaseze duminică la Moscova pentru a discuta despre reînnoirea acordului. NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință "Dacă vedem că nimic nu se întâmplă de partea rusă a acordului - exporturi de cereale şi de îngrăşăminte ruseşti - atunci, vă rugăm să ne scuzaţi, va trebui să-l privim într-un mod diferit", a declarat diplomatul rus. El a refuzat să pună la dispoziţia Reuters o copie a scrisorii respective. Un purtător de cuvânt al Naţiunilor Unite nu a răspuns unei solicitări a agenţiei de presă britanice de a comenta acest demers. Când a fost întrebat dacă Rusia ar putea refuza să susţină reînnoirea acordului cu privire la exportul de cereale din cauza acestor îngrijorări, Gatilov a răspuns: "Există o posibilitate... Nu suntem împotriva livrărilor de cereale, dar acest acord ar trebui să fie pus în aplicare egal, corect şi echitabil de toate părţile". "SUA, o parte a conflictului" Gatilov, un diplomat de carieră care a fost ministru adjunct de Externe înainte de a-şi prelua postul la Geneva, a declarat că el vede estompându-se perspectivele unei reglementări negociate a războiului care durează deja de opt luni în Ucraina. El a citat ceea ce a numit "acte teroriste", ca de pildă explozia de pe podul Kerci, care leagă Crimeea - anexată de Moscova în 2014 - de teritoriul rus. "Toate acestea fac mai dificilă căutarea unei soluţii politice", a afirmat el. Washingtonul a declarat că Rusia prin pretenţiile sale pentru a fi deschisă convorbirilor asupra viitorului războiului este "nesinceră", în timp ce continuă să lovească oraşele ucrainene. Întrebat de perspectiva unei întâlniri între preşedintele Vladimir Putin şi omologul său american Joe Biden, Gatilov a declarat că nu este fezabilă, ţinând seama de nivelul susţinerii militare americane pentru Ucraina. "Aceasta face din SUA o parte a conflictului", a declarat ambasadorul rus. NATO: Consecințe severe în caz de atac nuclear Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi, la Bruxelles, că nu va spune exact cum vor răspunde aliaţii la un eventual atac nuclear al Rusiei în Ucraina, dar a precizat că vor fi consecinţe severe. "Vor fi consecinţe severe dacă Rusia utilizează arme nucleare, orice fel de arme nucleare împotriva Ucrainei", a declarat Stoltenberg la conferinţa de presă de după reuniunea miniştrilor Apărării. "Nu voi spune exact cum vom răspunde, dar asta va schimba fundamental natura conflictului. Înseamnă că o linie foarte importantă a fost încălcată", a adăugat el. "Circumstanţele în care NATO ar putea fi nevoită să recurgă la arme nucleare sunt extrem de îndepărtate", a declarat totuşi secretarul general al NATO. El a precizat că scopul fundamental al mijloacelor nucleare de descurajare ale NATO este menţinerea păcii şi prevenirea coerciţiei împotriva aliaţilor. Cu acelaşi prilej, şeful NATO a transmis că "retorica nucleară a lui (Vladimir) Putin este periculoasă şi iresponsabilă. Nu vom fi intimidaţi". Dispozitive de bruiere a dronelor În acelaşi timp, a continuat Jens Stoltenberg, deşi NATO nu e parte a conflictului, va continua să susţină Ucraina atâta timp cât e nevoie. "Ucraina face progrese bune, respingând forţele invadatoare în est şi în sud", a spus secretarul general al NATO. El a vorbit şi despre trimiterea de către aliaţi a sute de dispozitive de bruiere a dronelor ruse şi iraniene care provoacă mari pagube în atacurile Rusiei asupra infrastructurii critice şi asupra populaţiei ucrainene. Stoltenberg a salutat, de asemenea, faptul că Spania va trimite patru lansatoare de rachete HAWK Ucrainei pentru a-şi ameliora apărarea aeriană împotriva invadatorilor ruşi. Ajutor pentru iarnă Întrebat dacă Ucraina are suficiente echipamente pentru a-şi continua ofensiva în timpul iernii, Stoltenberg a răspuns că acesta este principalul mesaj al reuniunii de la Bruxelles din această săptămână. "Grupul de contact este aici pentru a mobiliza mai mult ajutor pentru Ucraina. S-a concentrat pe echipament, pe haine de iarnă şi alte elemente pentru a funcţiona în timpul iernii, pentru a permite forţelor ucrainene să reziste de-a lungul iernii. Vom lăsa comandanţii Ucrainei să decidă exact cum să opereze, dar noi aici avem ca scop ca ei să poată continua în timpul iernii şi furnizăm de la combustibil până la haine şi vehicule blindate", a declarat Stoltenberg.

Rachete rusești au lovit Ucraina după ce au survolat Moldova Foto: Facebook Maia Sandu
Eveniment

Rachete rusești lovit Ucraina după survolat Moldova

Trei rachete rusești au lovit Ucraina după ce au survolat Republica Moldova, arată ministerul Apărării de la Chișinău. Ele au fost trase de pe nave rusești din Marea Neagră. Ambasadorul Rusiei la Chișinău a fost convocat la ministerul de Externe al Republicii Moldova. Rachete rusești au lovit Ucraina după ce au survolat Moldova Potrivit instituției, la 10 octombrie, între 8:33-9:02, structurile specializate ale ministerului au identificat trei ținte aeriene care au survolat spațiul aerian al Moldovei. Ministerul Apărării a apreciat că rachetele prezentau pericol pentru infrastructura Republicii Moldova și, în special, pentru aeronavele civile care survolează spațiul aerian al acestei țări. Citește și: ANALIZĂ WSJ Sistemele HIMARS au transformat bătălia din Ucraina: au oprit avasnul rusesc și sunt responsabile pentru 70% din avansul din zona Herson Rachetele au parcurs următoarele traiectorii: localitățile Ciornaia -Moghilev Podolsk (Ucraina) – Rîbnița – Soroca – Moghilev Podolsk.Ciornaia – Voronovka (Ucraina) – Rîbnița – Rudi (Soroca)Ciornaia (Ucraina) – s. Popencu (Republica Moldova) – Cineșcăuți (Florești) – în direcția Ucrainei Potrivit Ministerului Apărării, traiectoria rachetelor au fost confirmate, inclusiv de structuri responsabile din Ministerul Apărării Naționale al României și al Ucrainei. Totodată, rachetele au fost observate de sistemele de monitorizare ale Întreprinderii de Stat pentru Utilizarea Spațiului Aerian și Deservirea Traficului Aerian „MOLDATSA”. German consulate was hit.Missles flew over Moldova.Good thing the West was careful not to "provoke Putin" by sending real air defense.— Jay in Kyiv (@JayinKyiv) October 10, 2022 „Ministerul Apărării, în colaborare cu structurile responsabile din țară, monitorizează atent situația în regiune, și condamnă ferm atacurile armatei ruse asupra orașelor din Ucraina, soldate cu victime”, se arată într-un comunicat al instituției. Three cruise missiles launched on Ukraine this morning from Russian ships in the Black Sea crossed Moldova's airspace. I instructed that Russia's ambassador be summoned to provide an explanation.— Nicu Popescu (@nicupopescu) October 10, 2022 În acest context, șeful diplomației Republicii Moldova, Nicu Popescu, a dispus convocarea de urgență a ambasadorului Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, pentru a solicita explicații părții ruse în legătură cu lansarea a 3 rachete de croazieră de pe navele militare ruse amplasate în Marea Neagră și care au tranzitat teritoriul țării noastre în regiunea satului Cobasna, scrie newsmaker.md.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră