vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: marea neagra

71 articole
Eveniment

O dronă SUA a fost doborâtă de aviația militară rusă

O dronă a aviației militare a SUA a fost doborâtă, în apele internaționale din Marea Neagră, de aviația militară rusă, anunță CNN. Incidentul este fără precedent, din informațiile publice de până acum. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online O dronă SUA a fost doborâtă de aviația militară rusă „Un avion de luptă rusesc a forțat marți, deasupra Mării Negre, doborârea unei drone a Forțelor Aeriene americane, după ce a avariat elicea dronei americane MQ-9 Reaper, potrivit unui oficial american familiarizat cu incidentul. Drona Reaper și două avioane SU-27 Flanker operau deasupra apelor internaționale de deasupra Mării Negre când unul dintre avioanele rusești a zburat intenționat în fața dronei fără pilot și a aruncat combustibil în fața dronei fără pilot, potrivit oficialului. Unul dintre avioane a avariat apoi elicea Reaper, care este montată în partea din spate a dronei, a precizat oficialul. Avarierea elicei a forțat SUA să doboare Reaper în apele internaționale din Marea Neagră. Forțele aeriene americane au emis o declarație în care au acuzat avioanele rusești că au acționat într-un mod «nesăbuit, nepotrivit pentru mediu și neprofesionist»”, arată CNN. The incident with the fall of the US drone over the Black Sea: what is known ?the MQ-9 Reaper drone of the US Air Force, according to the European Command of the US Armed Forces, carried out an operation in the international airspace over the Black Sea pic.twitter.com/rGJ8kQuBwA— Feher_Junior (@Feher_Junior) March 14, 2023 Potrivit Comandamentului European al SUA, incidentul a avut loc în jurul orei 7:03 CET (08:03, ora României), notează Bloomberg. „Acest incident demonstrează o lipsă de competență, pe lângă faptul că este nesigur și neprofesionist", a declarat într-un comunicat generalul US Air Force James B.Hecker, comandantul Forțelor Aeriene ale SUA din Europa și Africa. Avioanele rusești și americane au acționat constant deasupra Mării Negre în timpul războiului din Ucraina, dar este prima oară când se află de o interacțiune de acest fel. Dronele Reaper pot zbura la o înălțime de până la 15.000 de metri, potrivit Forțelor Aeriene, și dispun de senzori și capacități pentru a colecta informații și a efectua recunoașteri pentru perioade îndelungate de timp, ceea ce le face o platformă ideală pentru a urmări mișcările pe câmpul de luptă și în Marea Neagră. Ele ar costa până la 17 milioane USD.

O dronă SUA a fost doborâtă de aviația militară rusă Foto: Twitter
Aeroportul Otopeni devine baza avioanelor AWACS Foto: NATO Airborne Early Warning and Control Force
Eveniment

Aeroportul Otopeni devine baza avioanelor AWACS

Aeroportul militar Otopeni devine de marți baza avioanelor AWACS (Airborne Early Warning and Control) ale NATO, care vor supraveghea manevrele Rusiei. Deocamdată, nu este clar câte aeronave se vor muta de lângă Geilenkirchen/ Aachen, unde sunt staționate în prezent, în România, unde vor rămâne „câteva săptămâni”. Aeroportul Otopeni devine baza avioanelor AWACS Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a anunţat că aeronave AWACS din cadrul Forţei Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie şi Control vor ajunge, marţi, în România, în contextul aplicării măsurilor de întărire a posturii defensive a Alianţei în regiunea Mării Negre. ”Aeronave AWACS (Airborne Warning and Control System) din cadrul Forţei Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie şi Control (NATO Airborne Early Warning & Control Force – NAEW&C) cu baza permanentă la Geilenkirchen, Germania, vor ateriza marţi, 17 ianuarie, în Baza 90 Transport Aerian din Otopeni, în contextul aplicării măsurilor de întărire a posturii defensive a Alianţei în regiunea Mării Negre”, a anunţat, vineri, MApN. Potrivit sursei citate, ca răspuns la agresiunea ilegală a Rusiei în Ucraina, NATO a sporit prezenţa aeriană în flancul estic al Alianţei cu avioane de luptă suplimentare, avioane de supraveghere şi avioane cisternă. #NATO is deploying Airborne Warning and Control System (AWACS) surveillance planes ✈️?️ to #Romania ?? The aircraft will support the Alliance’s reinforced presence in the region & monitor Russian military activityℹ️: https://t.co/DJ9ftBfrlX pic.twitter.com/LuQxlr8zPq— Oana Lungescu (@NATOpress) January 13, 2023 Avioanele AWACS vor începe zboruri de recunoaștere, exclusiv pe teritoriul Alianței, în zilele următoare. Misiunea este programată să dureze câteva săptămâni. Aeronavele aparțin unei flote de 14 avioane de supraveghere NATO cu sediul obișnuit în Geilenkirchen, Germania. Aproximativ 180 de militari vor desfășura baza Forțelor Aeriene Române de la Otopeni, lângă București, în sprijinul aeronavelor, arată un comunicat NATO. ”Nu trebuie să existe nicio îndoială cu privire la hotărârea NATO de a proteja și apăra fiecare centimetru de teritoriul aliat”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu. „AWACS-ul nostru poate detecta aeronave la sute de kilometri distanță, făcându-le o capacitate cheie pentru descurajarea și postura de apărare a NATO. Mulțumesc României pentru găzduirea aeronavei, ceea ce aduce o contribuție importantă la avertizarea noastră timpurie”, a mai spus Oana Lungescu. Rusia a devenit, brusc, activă în Marea Neagră Acum două zile, site-ul Naval News a scris despre o intensificare bruscă a manevrelor marinei ruse în Marea Neagră. Cel puțin 3 submarine și o navă mare pentru desant litoral au plecat din portul Novorossiisk și se îndreaptă spre portul Sevastopol, arată acest site. Acesta apreciază că mișcarea este extrem de neobișnuită și nu se poate exclude o tentativă de debarcare pe teritoriul ucrainean. „O explicație ar fi o formă de debarcare cu amfibii. Aceasta ar putea viza sud-vestul Ucrainei pentru a stabili un cap de pod terestru spre Transnistria”, apreciază site-ul, dar spune că, totuși, ar fi o mișcare extrem de riscantă pentru Rusia. Citește și: Soledar nu a picat, susține Ucraina. Prigojin, înfuriat, aruncă mercenarii în luptă fără să-i pese de pierderi. „Rușii înaintează peste cadavrele propriilor trupe”, spune un demnitar de la Kiev Sistemele AEW&C moderne pot detecta un avion de la o distanță de 400 km, în afara razei rachetelor sol-aer. Un astfel de avion poate controla o suprafață de 312,000 km2.

România, în strategia Mării Negre SUA-NATO (sursa: nbcnews.com)
Internațional

România, în strategia Mării Negre SUA-NATO

România, în strategia Mării Negre SUA-NATO. Pentru prima dată, Administraţia americană va avea o strategie de lucru cu Aliaţii privind regiunea Mării Negre, a decis Congresul SUA, legea care conţine această prevedere mergând la promulgare la preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, informează sâmbătă un comunicat de presă al Ambasadei României în SUA. România, în strategia Mării Negre SUA-NATO Congresul SUA a adoptat Legea Omnibus privind alocările bugetare aferente anului fiscal 2023, printre prevederile acesteia căreia se regăseşte solicitarea legislativului american ca, în 6 luni de la promulgarea legii, Secretarul de Stat al SUA, împreună cu şefii altor agenţii federale relevante, să prezinte Congresului o strategie de lucru cu aliaţii NATO din regiunea Mării Negre, pentru aprofundarea relaţiilor economice, consolidarea asistenţei economice şi de securitate pentru statele din regiune, inclusiv prin sprijinirea eforturilor pentru creşterea rezilienţei democratice, menţionează comunicatul. Prevederea legislativă este rodul unei iniţiative introduse de un grup bipartizan de membri marcanţi ai Congresului american precum senatorii Jeanne Shaheen, preşedinta Subcomisiei pentru Europa şi cooperare regională de securitate din Comisia de relaţii externe a Senatului SUA (democrată), Mitt Romney, membru al Comisiei de relaţii externe a Senatului SUA (republican), dar şi membri ai Camerei Reprezentanţilor precum Mike Turner şi William Keating, precizează ambasada României la Washington. Citește și: Wall Street Journal: Putin primește informații cosmetizate și depășite. Șeful statului rus a dat ordin trupelor să nu se retragă din Liman, a doua zi s-a aflat că ucrainenii ocupaseră pozițiile Elaborarea unei strategii a SUA faţă de regiune va constitui un instrument substanţial şi comprehensiv pe care România îl susţine pe deplin. Consolidarea politicii externe a SUA faţă de regiunea Mării Negre este un proces binevenit în direcţia creşterii angajamentului comprehensiv al SUA faţă de regiune, în domenii strategice precum apărarea, economia, rezilienţa democratică, ceea ce România a susţinut constant, subliniază comunicatul citat.

7,1 milioane tone cereale din Ucraina, exportate prin România Foto: Inquam/ Daniel Stoenciu
Eveniment

7,1 milioane tone cereale Ucraina, exportate România

Aproximativ 7,1 milioane tone de cereale din Ucraina au fost exportate prin România, anunță ministrul de Externe Bogdan Aurescu într-un interviu pentru Adevărul. La acestea se mai adaugă și alte produse agricole din Ucraina, circa 1,3 milioane tone, tranzitul total de produse agricole ajungând la 8,4 milioane de tone. Pentru comparație, Bogdan Aurescu a arătat că tot ceea ce s-a transportat prin “Coridoarele de solidaritate” create de Uniunea Europeană a fost de aproximativ 16 milioane de tone. În consecință, jumătate din produsele agricole exportate prin aceste coridoare au trecut prin România. 7,1 milioane tone cereale din Ucraina, exportate prin România „Noi am reușit prin România, de la începutul războiului și până în prezent, să facilităm tranzitarea a 7.1 milioane de tone de cereale, la care se mai adaugă și alte produse agricole din Ucraina, în total 8.4 milioane de tone de produse agricole, în principal cereale, din Ucraina. Pentru asta, noi ne-am îmbunătățit infrastructura, și feroviară și în porturi, atât prin eforturile noastre, cât și prin cooperarea altor state, cum ar fi Franța, Statele Unite. Această dezvoltare logistică, dacă vreți, poate să fie utilă și pentru procesul de reconstrucție a Ucrainei, pentru că această rețea de transport poate să funcționeze și în sens invers, nu doar dinspre Ucraina spre România și apoi spre alte zone ale lumii, unde este nevoie de aceste produse, dar și în sensul transferării de materiale sau de alte produse necesare pentru reconstrucția Ucrainei. Continuăm aceste eforturi pe care România le face pentru a sprijini tranzitul cerealelor ucrainene. Dacă facem o comparație între efortul României, 8.4 milioane de tone, și tot ceea ce s-a transportat în ceea ce se numesc “Coridoarele de solidaritate” create de Uniunea Europeană, aproximativ 16 milioane de tone, vă dați seama că efortul României depășește jumătate din acest volum”, a explicat șeful diplomației române. Foto: Twitter Dmytro Kuleba Ruta prin Marea Neagră, puțin mai eficientă Aurescu a comparat efortul României cu volumul de cereale exportate din Ucraina pe Marea Neagră, prin coridoarele agreate cu Rusia. „Iarăși, putem compara acest efort cu ceea ce s-a reușit a se transporta prin Inițiativa Mării Negre privind Cerealele – Black Sea Grain Initiative, care a fost recent prelungită cu încă 120 de zile. Pe acea rută s-au tranzitat până în prezent peste 11,1 milioane de tone de cereale și alte produse agricole ucrainene. O simplă comparație a acestor cifre arată clar care este volumul contribuției României, iar această contribuție vreau să spun că este extrem de apreciată la nivel internațional”, a mai arătat demnitarul. #Romania launched a broad-gauge railway to the Danube port of Galati, which will help to deliver #Ukrainian goods faster. They were completed ahead of schedule & trains coming from #Ukraine through #Moldova can unload grain directly in the port of Galati. pic.twitter.com/2MH8yvfYom— News from Ukraine (@uasupport999) July 7, 2022

Confuzie și intrigi interne la Moscova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Confuzie și intrigi interne la Moscova

Confuzie și intrigi interne la Moscova. Ucraina a negat joi că ar fi oferit noi garanţii pentru ca Rusia să revină la acordul privind coridorul de cereale, contrar celor afirmate de Moscova, şi nici nu a făcut vreo concesie, mulţumind în acelaşi timp ONU şi Turciei pentru mediere. Ucraina: Nu ne-am asumat nici o obligație nouă Într-un mesaj postat pe Facebook, Oleg Nikolenko, purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, a subliniat că Kievul nu şi-a asumat nicio obligaţie nouă în afara celor existente deja în Acordul privind exportul de cereale. El a adăugat că Moscova a revenit la acest acord "datorită eforturilor diplomatice depuse de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan", care, în coordonare cu Ucraina, au "găsit cuvinte" pe care preşedintele rus Vladimir Putin "le-a înţeles". "A fost o poziţie de forţă, nu de concesii", a afirmat diplomatul ucrainean, adăugând că "revenirea Rusiei la îndeplinirea obligaţiilor sale în cadrul iniţiativei privind cerealele ilustrează în mod clar o formulă eficientă: poziţie puternică + acţiune decisivă = rezultat". Kremlinul bate câmpii despre "garanții scrise" Kremlinul declarase că Rusia a decis să deblocheze acordul privind cerealele după ce Ucraina a oferit "garanţii scrise" că nu va folosi coridorul de cereale în scopuri militare, a reamintit reprezentantul diplomaţiei ucrainene. În acest sens, Nikolenko a precizat că "Ucraina nu a folosit şi nu intenţionează să folosească coridorul de cereale în scopuri militare", subliniind că "partea ucraineană respectă cu stricteţe prevederile acordului". "În cadrul acestui acord, părţile s-au angajat să asigure un mediu sigur pentru funcţionarea coridorului de cereale", a indicat el, insistând că "Ucraina nu a pus niciodată în pericol ruta cerealelor". Purtătorul de cuvânt citat a mulţumit din nou ONU şi Turciei "pentru leadershipul în restabilirea funcţionării coridorului de cereale, care joacă un rol important în asigurarea securităţii alimentare globale". Confuzie și intrigi interne la Moscova Acest acord, semnat în iulie sub egida ONU şi a Turciei, a permis exportarea a milioane de tone de cereale blocate în porturi ale Ucrainei de la începutul ofensivei ruse la sfârşitul lui februarie. Rusia şi-a suspendat în weeekendul trecut participarea la respectivul acord, acuzând Ucraina că a lovit nave ale flotei sale din Sevastopol (în Crimeea anexată), cu drone aeriene şi maritime, utilizând coridorul umanitar creat pentru exportul de cereale ucrainene. Citește și: Putin dă un semnal clar că e dispus să sacrifice orice ca să câștige ceva în Ucraina: șantajează țările sărace care depind de grâne ucrainene, se retrage din acordul exporturilor maritime Acest acord, semnat în iulie sub egida ONU şi a Turciei, a permis exportarea a milioane de tone de cereale blocate în porturi ale Ucrainei de la Marea Neagră de la începutul ofensivei ruse la sfârşitul lunii februarie. Ruperea acordului a fost anunțată de către Ministerul Apărării, nu de Kremlin, ceea ce ridică întrebări în legătură cu unitatea de acțiune din subordinea lui Putin.

Șantajul rusesc al grânelor, de neoprit (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Șantajul rusesc al grânelor, de neoprit

Șantajul rusesc al grânelor, de neoprit. Preşedintele american Joe Biden a calificat sâmbătă drept scandaloasă decizia Rusiei de a suspenda acordul privind exporturile de cereale din porturile ucrainene. Șantajul rusesc al grânelor, de neoprit "Este pur şi simplu scandalos. Nu există niciun motiv să facă asta", a spus el reporterilor după ce a votat anticipat la alegerile la jumătate de mandat în oraşul său natal Wilmington din statul Delaware. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe a declarat că Rusia foloseşte alimentele ca armă. "Rusia încearcă din nou să folosească războiul pe care l-a început ca pretext pentru a utiliza alimentele ca armă, ceea ce afectează direct ţările nevoiaşe şi preţurile alimentelor din întreaga lume şi exacerbează crizele umanitare deja grave şi insecuritatea alimentară", a spus Adrienne Watson într-un comunicat. Moscova a anunţat sâmbătă că îşi suspendă participarea la acest acord după un atac cu drone sâmbătă dimineaţa care a vizat flota rusă din Marea Neagră staţionată în golful Sevastopol din peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia. UE, declarație seacă Uniunea Europeană sprijină eforturile conduse de ONU de a menţine în viaţă acordul privind exportul de cereale cu Ucraina, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt, după ce Moscova a anunţat retragerea din acord. Citește și: Putin dă un semnal clar că e dispus să sacrifice orice ca să câștige ceva în Ucraina: șantajează țările sărace care depind de grâne ucrainene, se retrage din acordul exporturilor maritime "Subliniem că toate părţile trebuie să se abţină de la orice acţiune unilaterală care ar pune în pericol Iniţiativa pentru cereale la Marea Neagră, care este un efort umanitar critic care are în mod clar un impact pozitiv asupra accesului la hrană pentru milioane de oameni din întreaga lume", a declarat purtătoarea de cuvânt a Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE), Nabila Massrali.

Țările vestice se pregătesc pentru varianta în care Putin folosește arma nucleară Foto: Twitter
Eveniment

Țările vestice pregătesc pentru arma nucleară

Țările vestice se pregătesc, discret, pentru scenariul în care Putin folosește arma nucleară, arată The Times, azi. Potrivit acestei publicații britanice, principalele temeri sunt panica și haosul generate de amenințarea că Rusia ar putea ataca nu doar Ucraina, ci și alte state. Țările vestice se pregătesc pentru arma nucleară „Măsurile ar putea include emiterea de pliante despre cum să supraviețuiești unui atac nuclear sau modalități de a atenua cumpărăturile generate de panică pe fondul temerilor că consecințele ar putea ajunge în Europa de Vest și nu numai. Amenințările din ultimele săptămâni ale președintelui Putin de a folosi arme nucleare au tras un semnal de alarmă la NATO, alianța angajându-se în discuții în spatele ușilor închise cu privire la modul în care va răspunde la o astfel de eventualitate. Unii observatori cred acum că există o perspectivă realistă ca liderul rus să folosească o armă nucleară tactică împotriva Ucrainei, fie pe uscat, fie în Marea Neagră”, scrie The Times. Publicația amintește că, în anii URSS, guvernul din Marea Britanie distribuise broșuri despre cum se poate supraviețui „pe cât posibil” unui atac nuclear. În ceea ce privește varianta folosirii armei nucleare, sunt două scenarii de care se tem strategii: Un atac asupra unui oraș mare, care ar genera o mortalitate foarte mare.Un atac „care să nu pară atât de rău”: asupra unei păduri sau asupra Insulei Șerpilor. Publicul, după un astfel de atac, nu ar mai fi așa de panicat și ar exista riscul escaladării. „Printre cei care studiază aceste probleme din punct de vedere analitic, există o modalitate de a privi conflictul nuclear ca un risc fix cu probabilitate scăzută. Într-un an, șansa unui război major este scăzută. Dar aruncați zarurile suficient de frecvent, pe o perioadă suficient de lungă, și devine inevitabil”, mai arată The Times. Grafica: The Times Șansa unui atac nuclear: între 10 și 25% În revista Global Policy, Matthew Rendall, lector în politică și relații internaționale la Universitatea din Nottingham, a scris luna aceasta o lucrare intitulată: „Războiul nuclear ca surpriză previzibilă”. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Argumentul lui este că ne complacem. Faptul că am supraviețuit războiului rece nu înseamnă că nu a existat o șansă semnificativă să nu avem un război nuclear. Același lucru este valabil și acum. „Probabil că vom trece cu bine (…) Dar îngrijorarea este „probabilă”. Dacă începem să facem astfel de lucruri în mod repetat, teama mea este că, pe termen lung, nu vom avea noroc”, spune el. “The U.S. government should be communicating, quietly and often, to the Russian military not to follow any unhinged orders from Mr. Putin…Anyone who orders nuclear use and anyone who implements such orders, they should be told, will be held accountable”https://t.co/2TvnvgKMZF— Shashank Joshi (@shashj) October 14, 2022 Săptămâna trecută, Matthew Bunn, profesor de energie, securitate națională și politică externă la Harvard Kennedy School, a estimat că riscul unui conflict nuclear în Ucraina este de 10-20%. Centrul Swift, o companie de „superprognoză”, a estimat-o la aproximativ 10%”, mai arată The Times. Former CIA director Leon Panetta says "Some intelligence analysts now believe that the probability of the use of tactical nuclear weapons in Ukraine [is] 20-25 percent today" https://t.co/PmPgjUKGgh pic.twitter.com/1hxB0QcFGd— Jon Schwarz, Mayor, Arkham MA (@schwarz) October 14, 2022 Rendall spune că speranța sa este că, dacă Rusia folosește arma nucleară, devine persona non-grata. „Dar dacă acest lucru nu se întâmplă?”, se întreabă el.

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință. Moscova şi-a exprimat la ONU preocupările cu privire la acordul asupra exportului de cereale pe Marea Neagră şi este pregătită să renunţe la reînnoirea acestui acord luna viitoare dacă cererile sale nu vor fi satisfăcute, a declarat joi pentru Reuters, la Geneva, ambasadorul Rusiei pe lângă Naţiunile Unite. Moscova invocă dificultăți Acordul, negociat de ONU şi de Turcia în iulie, a deschis calea Ucrainei pentru a-şi relua exporturile de cereale prin porturile sale de la Marea Neagră, care fuseseră închise de la începerea invaziei ruse în această ţară. Moscova a obţinut garanţii pentru propriile sale exporturi de cereale şi îngrăşăminte. Acordul a permis să se evite o criză alimentară mondială: Rusia şi Ucraina sunt două dintre cele mai mari exportatoare de cereale din lume, iar Rusia este primul exportator de îngrăşăminte. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream Dar Moscova s-a plâns în mai multe rânduri de modul în care acordul este implementat, argumentând că întâmpină în continuare dificultăţi în a-şi vinde îngrăşămintele şi alimentele. Într-un interviu acordat Reuters, Ghennadi Gatilov, ambasador al Rusiei pe lângă Naţiunile Unite la Geneva, a declarat că Moscova a transmis miercuri o scrisoare secretarului general al ONU, Antonio Guterres, conţinând o listă de plângeri. Responsabili ai ONU urmează să se deplaseze duminică la Moscova pentru a discuta despre reînnoirea acordului. NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință "Dacă vedem că nimic nu se întâmplă de partea rusă a acordului - exporturi de cereale şi de îngrăşăminte ruseşti - atunci, vă rugăm să ne scuzaţi, va trebui să-l privim într-un mod diferit", a declarat diplomatul rus. El a refuzat să pună la dispoziţia Reuters o copie a scrisorii respective. Un purtător de cuvânt al Naţiunilor Unite nu a răspuns unei solicitări a agenţiei de presă britanice de a comenta acest demers. Când a fost întrebat dacă Rusia ar putea refuza să susţină reînnoirea acordului cu privire la exportul de cereale din cauza acestor îngrijorări, Gatilov a răspuns: "Există o posibilitate... Nu suntem împotriva livrărilor de cereale, dar acest acord ar trebui să fie pus în aplicare egal, corect şi echitabil de toate părţile". "SUA, o parte a conflictului" Gatilov, un diplomat de carieră care a fost ministru adjunct de Externe înainte de a-şi prelua postul la Geneva, a declarat că el vede estompându-se perspectivele unei reglementări negociate a războiului care durează deja de opt luni în Ucraina. El a citat ceea ce a numit "acte teroriste", ca de pildă explozia de pe podul Kerci, care leagă Crimeea - anexată de Moscova în 2014 - de teritoriul rus. "Toate acestea fac mai dificilă căutarea unei soluţii politice", a afirmat el. Washingtonul a declarat că Rusia prin pretenţiile sale pentru a fi deschisă convorbirilor asupra viitorului războiului este "nesinceră", în timp ce continuă să lovească oraşele ucrainene. Întrebat de perspectiva unei întâlniri între preşedintele Vladimir Putin şi omologul său american Joe Biden, Gatilov a declarat că nu este fezabilă, ţinând seama de nivelul susţinerii militare americane pentru Ucraina. "Aceasta face din SUA o parte a conflictului", a declarat ambasadorul rus. NATO: Consecințe severe în caz de atac nuclear Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi, la Bruxelles, că nu va spune exact cum vor răspunde aliaţii la un eventual atac nuclear al Rusiei în Ucraina, dar a precizat că vor fi consecinţe severe. "Vor fi consecinţe severe dacă Rusia utilizează arme nucleare, orice fel de arme nucleare împotriva Ucrainei", a declarat Stoltenberg la conferinţa de presă de după reuniunea miniştrilor Apărării. "Nu voi spune exact cum vom răspunde, dar asta va schimba fundamental natura conflictului. Înseamnă că o linie foarte importantă a fost încălcată", a adăugat el. "Circumstanţele în care NATO ar putea fi nevoită să recurgă la arme nucleare sunt extrem de îndepărtate", a declarat totuşi secretarul general al NATO. El a precizat că scopul fundamental al mijloacelor nucleare de descurajare ale NATO este menţinerea păcii şi prevenirea coerciţiei împotriva aliaţilor. Cu acelaşi prilej, şeful NATO a transmis că "retorica nucleară a lui (Vladimir) Putin este periculoasă şi iresponsabilă. Nu vom fi intimidaţi". Dispozitive de bruiere a dronelor În acelaşi timp, a continuat Jens Stoltenberg, deşi NATO nu e parte a conflictului, va continua să susţină Ucraina atâta timp cât e nevoie. "Ucraina face progrese bune, respingând forţele invadatoare în est şi în sud", a spus secretarul general al NATO. El a vorbit şi despre trimiterea de către aliaţi a sute de dispozitive de bruiere a dronelor ruse şi iraniene care provoacă mari pagube în atacurile Rusiei asupra infrastructurii critice şi asupra populaţiei ucrainene. Stoltenberg a salutat, de asemenea, faptul că Spania va trimite patru lansatoare de rachete HAWK Ucrainei pentru a-şi ameliora apărarea aeriană împotriva invadatorilor ruşi. Ajutor pentru iarnă Întrebat dacă Ucraina are suficiente echipamente pentru a-şi continua ofensiva în timpul iernii, Stoltenberg a răspuns că acesta este principalul mesaj al reuniunii de la Bruxelles din această săptămână. "Grupul de contact este aici pentru a mobiliza mai mult ajutor pentru Ucraina. S-a concentrat pe echipament, pe haine de iarnă şi alte elemente pentru a funcţiona în timpul iernii, pentru a permite forţelor ucrainene să reziste de-a lungul iernii. Vom lăsa comandanţii Ucrainei să decidă exact cum să opereze, dar noi aici avem ca scop ca ei să poată continua în timpul iernii şi furnizăm de la combustibil până la haine şi vehicule blindate", a declarat Stoltenberg.

Rachete rusești au lovit Ucraina după ce au survolat Moldova Foto: Facebook Maia Sandu
Eveniment

Rachete rusești lovit Ucraina după survolat Moldova

Trei rachete rusești au lovit Ucraina după ce au survolat Republica Moldova, arată ministerul Apărării de la Chișinău. Ele au fost trase de pe nave rusești din Marea Neagră. Ambasadorul Rusiei la Chișinău a fost convocat la ministerul de Externe al Republicii Moldova. Rachete rusești au lovit Ucraina după ce au survolat Moldova Potrivit instituției, la 10 octombrie, între 8:33-9:02, structurile specializate ale ministerului au identificat trei ținte aeriene care au survolat spațiul aerian al Moldovei. Ministerul Apărării a apreciat că rachetele prezentau pericol pentru infrastructura Republicii Moldova și, în special, pentru aeronavele civile care survolează spațiul aerian al acestei țări. Citește și: ANALIZĂ WSJ Sistemele HIMARS au transformat bătălia din Ucraina: au oprit avasnul rusesc și sunt responsabile pentru 70% din avansul din zona Herson Rachetele au parcurs următoarele traiectorii: localitățile Ciornaia -Moghilev Podolsk (Ucraina) – Rîbnița – Soroca – Moghilev Podolsk.Ciornaia – Voronovka (Ucraina) – Rîbnița – Rudi (Soroca)Ciornaia (Ucraina) – s. Popencu (Republica Moldova) – Cineșcăuți (Florești) – în direcția Ucrainei Potrivit Ministerului Apărării, traiectoria rachetelor au fost confirmate, inclusiv de structuri responsabile din Ministerul Apărării Naționale al României și al Ucrainei. Totodată, rachetele au fost observate de sistemele de monitorizare ale Întreprinderii de Stat pentru Utilizarea Spațiului Aerian și Deservirea Traficului Aerian „MOLDATSA”. German consulate was hit.Missles flew over Moldova.Good thing the West was careful not to "provoke Putin" by sending real air defense.— Jay in Kyiv (@JayinKyiv) October 10, 2022 „Ministerul Apărării, în colaborare cu structurile responsabile din țară, monitorizează atent situația în regiune, și condamnă ferm atacurile armatei ruse asupra orașelor din Ucraina, soldate cu victime”, se arată într-un comunicat al instituției. Three cruise missiles launched on Ukraine this morning from Russian ships in the Black Sea crossed Moldova's airspace. I instructed that Russia's ambassador be summoned to provide an explanation.— Nicu Popescu (@nicupopescu) October 10, 2022 În acest context, șeful diplomației Republicii Moldova, Nicu Popescu, a dispus convocarea de urgență a ambasadorului Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, pentru a solicita explicații părții ruse în legătură cu lansarea a 3 rachete de croazieră de pe navele militare ruse amplasate în Marea Neagră și care au tranzitat teritoriul țării noastre în regiunea satului Cobasna, scrie newsmaker.md.

Putin, șocat după atacul din Crimeea (sursa: Planet Labs)
Internațional

Putin, șocat după atacul din Crimeea

Putin, șocat după atacul din Crimeea. Comandantul Flotei Rusiei din Marea Neagră, amiralul Igor Osipov, care se afla în această funcţie din 2019, a fost destituit joi de preşedintele rus Vladimir Putin, în urma exploziilor devastatoare de marţi de la baza aeriană din Novofiodorovka, unde staţiona Regimentul 43 de asalt naval - principala componentă aeriană de atac a Flotei ruse din Marea Neagră, anunţă vineri media ucrainene, citând canale Telegram proruse din Sevastopol, oraş-port din Crimeea anexată de Rusia în 2014. Putin, șocat după atacul din Crimeea Cel puţin opt avioane de luptă au fost distruse în urma deflagraţiilor, pe care Ministerul rus al Apărării le-a numit accidentale, în timp ce surse occidentale consideră că în spatele acestora ar putea fi forţe speciale ucrainene sau rezistenţa ucraineană din spatele frontului, potrivit publicaţiei Focus. Conform jurnaliştilor ucraineni, amiralul Viktor Osipov, care se menţinuse în post chiar şi după scufundarea crucişătorului "Moskva", tot în urma atacurilor ucrainene, ar fi fost înlocuit de viceamiralul Viktor Sokolov (59 de ani). Citește și: Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea, probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin În 2013, Sokolov a fost numit comandant adjunct al Flotei Nordului, din 2020 aflându-se la conducerea Academiei Navale "Amiralul Kuzneţov". Nu există deocamdată vreun comentariu oficial din partea comandamentului Flotei ruse din Marea Neagră. Exploziile de pe aerodromul militar Saki din peninsula Crimeea ocupată au slăbit semnificativ aviaţia navală a Flotei ruse din Marea Neagră, potrivit experţilor din serviciile britanice de informaţii, citaţi de dpa. Crimeea era considerată zonă sigură Cel puţin opt avioane au fost distruse sau avariate, indică vineri Ministerul britanic al Apărării în buletinul său zilnic despre frontul din Ucraina, în baza informaţiilor provenind de la serviciile sale secrete. Saki era folosit în primul rând ca bază pentru aeronavele flotei marinei ruse din Marea Neagră", se menţionează în comunicat. Cauza exploziilor de marţi rămâne neclară, adaugă Ministerul britanic al Apărării, dar coloanele de fum în formă de ciupercă văzute în videoclipurile martorilor proveneau cel mai probabil din patru zone în care muniţia era stocată neprotejată. Potrivit britanicilor, aerodromul în sine ar trebui să fie încă utilizabil în pofida pagubelor considerabile. Cu toate acestea, este probabil ca Rusia să îşi ajusteze evaluarea securităţii Crimeii. Până acum, peninsula ucraineană, ocupată de Rusia din 2014, fusese cel mai probabil considerată zonă sigură în spatele frontului.

Nou port ucrainean pentru export cereale (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Nou port ucrainean pentru export cereale

Nou port ucrainean pentru export cereale. Navele de transport MV Arizona şi MV Sacura, care transportă boabe de soia şi porumb, au părăsit luni porturi ucrainene de la Marea Neagră, au anunţat Turcia şi Ucraina, ridicând la zece totalul de cargouri de când primul vas de transport a navigat săptămâna trecută în baza unui acord cu Rusia privind deblocarea exporturilor de cereale ucrainene, transmite Reuters. Nou port ucrainean pentru export cereale MV Sacura, cu un transport de 11.000 de tone de boabe de soia, a părăsit portul Pivdenne şi urmează să se îndrepte spre Italia, în timp ce MV Arizona, care transportă 48,4 tone de porumb, a plecat din Ciornomorsk spre Iskenderun, port în sudul Turciei, conform Ministerului turc al Apărării. Ministrul ucrainean al Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a confirmat plecarea ambelor nave, adăugând că Pivdenne, al treilea port ucrainean inclus în acord, a devenit în sfârşit operaţional în cadrul acestei iniţiative. Kubrakov indicase anterior că deschiderea portului Pivdenne ar ridica capacitatea totală de export a Ucrainei la trei milioane de tone pe lună. În timp de pace, Ucraina exporta până la şase milioane de tone de cereale lunar din porturile sale de la Marea Neagră şi Marea Azov. Porturile Odesa, Ciornomorsk şi Pivdennne Navele care au părăsit duminică Ucraina sunt aşteptate să ancoreze în apropiere de Istanbul luni seara, a anunţat Ministerul turc al Apărării, adăugând că acestea vor fi inspectate marţi. Aceste operaţiuni se înscriu în cadrul acordului încheiat pentru deblocarea exporturilor de cereale şi alte produse alimentare ucrainene, în conformitate cu care inspectori din Rusia, Ucraina, Turcia şi ONU supraveghează încărcătura acestor nave care tranzitează Marea Neagră de la un centru de control stabilit la Istanbul pentru a se asigura că nu transportă arme nici la sosirea, nici la plecarea din porturile ucrainene, notează EFE. Citește și: DOCUMENT Romarm, companie a Ministerului Economiei, a cumpărat rachete ruginite din Belarus, printr-o companie din Bulgaria, și le-a trimis în Ucraina. Kievul le-a returnat României Aproximativ 20 de milioane de tone de cereale au fost blocate în porturile ucrainene de la începutul războiului, în februarie, neputând fi exportate din cauza riscurilor legate de eventualele atacuri ruseşti şi de minele maritime plasate de Kiev în zona sa de coastă. Se aşteaptă ca acordul actual, care garantează rute sigure din porturile Odesa, Ciornomorsk şi Pivdennne, să ajute la evitarea unei crize alimentare şi a foametei în mai multe ţări foarte dependente de aceste produse. Ucraina, Turcia, Liban Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, cele două ţări asigurau împreună aproape o treime din exporturile globale de grâu. Se prevedea ca Razoni, prima navă care a plecat din Ucraina, să sosească duminică în Liban, dar aceasta este în prezent ancorată în largul coastei de sud a Turciei, potrivit datelor Refinitiv de urmărire a navelor. Ministerul ucrainean al Infrastructurii declarase - duminică - că Fulmar S, prima nava fără încărcătură cu pavilion străin care a ajuns de la izbucnirea războiului în portul Ciornomorsk de la Marea Neagră, este gata să preia de asemenea un transport de cereale. O altă navă care se îndreaptă în prezent spre Ucraina, Osprey S, a fost inspectată duminică la Istanbul şi se apropia de ţărmul ucrainean luni dimineaţă, aşa cum arătau datele Refinitiv.

Exporturile maritime de cereala ucrainene, posibile (sursa: Facebook/UN)
Internațional

Exporturile maritime de cereala ucrainene, posibile

Exporturile maritime de cereala ucrainene, posibile. Negocierile desfăşurate la Istanbul între Ucraina şi Rusia pentru deblocarea cerealelor blocate pe pământ ucrainean şi pentru facilitarea exporturilor de cereale şi de fertilizatori ruseşti sunt "o rază de speranţă", a afirmat miercuri secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Exporturile maritime de cereala ucrainene, posibile În cadrul unei declaraţii către media, şeful ONU şi-a exprimat speranţă că "un acord oficial" va putea fi atins pe viitor. "Nu suntem încă acolo", a adăugat el, evocând, fără a intra în detaliu, necesitatea de a efectua "muncă tehnică" suplimentară. Acordul negociat de Antonio Guterres şi de doi dintre adjuncţii săi de peste două luni vizează scoaterea prin Marea Neagră a circa 20 de milioane de tone de cereale depozitate în silozurile ucrainene în special la Odesa (sud) şi facilitarea în cazul Rusiei a exporturilor de cereale şi de fertilizatori. Declaraţiile şefului ONU au loc după o reuniune, la Istanbul, între delegaţii din Ucraina, Rusia, Turcia şi ONU. A fost prima întâlnire în persoană dintre ucraineni şi ruşi de la sfârşitul lui martie. Noi discuţii, "săptămâna viitoare" Potrivit unor diplomaţi, evacuarea cerealelor ucrainene prin Marea Neagră se va face prin culoare securizate. Va trebui respectat un armistiţiu pentru zonele utilizate, în timp ce navele comerciale vor fi inspectate de Turcia cu concursul ONU, pentru a asigura faptul că Rusia nu transportă arme. Turcia a anunţat la rândul său că Rusia şi Ucraina au făcut suficiente progrese pentru soluţionarea diferendului lor încât vor avea noi discuţii "săptămâna viitoare". "S-a convenit ca delegaţiile din Rusia şi Ucraina să se întâlnească din nou în Turcia săptămâna viitoare", a declarat într-un comunicat ministrul turc al apărării Hulusi Akar după prima sesiune de negocieri. 20-25 de milioane de tone de cereale Akar a subliniat că delegaţiile formate din experţi în apărare ai celor două ţări beligerante s-au înţeles asupra unor "controale comune" în porturi şi asupra mijloacelor "de a garanta securitatea căilor de transfer" al mărfurilor în Marea Neagră. Citește și: Ultimul opozant al lui Putin încă liber și aflat în Rusia, Ilia Iașin, anchetat penal pentru „difuzare de informaţii false” despre armata rusă Potrivit ministrului, un acord final privind deblocarea a circa 20 până la 25 de milioane de cereale în prezent imobilizate în porturile ucrainene ar putea fi anunţat săptămâna viitoare. "În cursul acestei reuniuni, pe care o vom avea săptămâna viitoare, toate detaliile vor fi revizuite o dată în plus şi un document privind munca pe care am făcut-o va fi semnat", a spus Hulusi Akar.

Exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat (sursa: ZMiST)
Internațional

exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat

Exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat. Parisul "speră" că întâlnirea cvadripartită privind exporturile de cereale ucrainene, prevăzută pentru miercuri în Turcia, va duce la progrese, dar rămâne "prudent" având în vedere atitudinea manifestată până în prezent de Moscova, a declarat marţi şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, scrie AFP. Exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat Delegaţii rusă şi ucraineană, precum şi reprezentanţi ai ONU urmează să se întâlnească miercuri în Turcia pentru a discuta problema spinoasă a reluării, prin Marea Neagră, a acestor exporturi blocate din cauza ofensivei militare ruse în curs în Ucraina. Această întâlnire, anunţată marţi de ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, confirmată apoi de Moscova şi Kiev, intervine într-un context de creştere globală a preţurilor alimentelor, în parte din cauza invaziei ruse lansate la 24 februarie. Franța rămâne "prudentă" "Suntem mobilizaţi şi sprijinim eforturile depuse de secretarul general al Naţiunilor Unite pentru a permite exportul de cereale din Ucraina pe cale maritimă", a declarat Catherine Colonna, marţi seară, în faţa Comisiei pentru afaceri externe a Adunării Naţionale de la Paris. "Constatăm că săptămânile trec fără ca să se arate progrese", a adăugat ministrul de externe. "Vreau să sper că reuniunea anunţată miercuri în Turcia sub egida Naţiunilor Unite, a celor două părţi Ucraina şi Rusia, cu ajutorul Turciei, va permite obţinerea de rezultate", a mai spus ea. "Dar am văzut de câteva săptămâni că Rusia cere condiţii peste condiţii la o astfel de întâlnire, aşa că rămân prudentă", a continuat Catherine Colonna. Miza: 20 de milioane de tone de cereale Ucraina, unul dintre principalii exportatori mondiali de grâu, printre alte produse agricole, a văzut exporturile producţiei sale oprite de ofensiva militară a Moscovei. Citește și: Putin și Lukașenko, șuetă delirantă: Occidentul are planuri să atace Rusia și Belarus Aproximativ 20 de milioane de tone de cereale din recolta de anul trecut sunt astfel blocate în porturile ucrainene de la Marea Neagră de navele de război ruse, în timp ce minele plasate de Kiev reprezintă şi ele o problemă, mai scrie AFP.

România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice (sursa: Pixabay)
Eveniment

România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice

România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a declarat marţi că începerea producţiei de gaze în cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia reprezintă un moment istoric, în contextul în care acesta va genera un miliard de metri cubi de gaze naturale anual. "Este un moment istoric pentru industria energetică din România: începerea producţiei de gaze în cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia. Este primul proiect nou de exploatare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre în ultimii 30 de ani, iar luna aceasta primele cantităţi de gaze au fost deja introduse în piaţa autohtonă. România face astfel un pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice, într-un moment de cotitură şi în contextul în care Europa şi pieţele mondiale iau măsuri rapide pentru a-şi aproviziona cetăţenii şi economiile cu energie. Faptul că acest proiect va genera un miliard de metri cubi de gaze naturale pe an înseamnă că vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum al României", a spus premierul. România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice Nicolae Ciucă a menţionat că proiectul dovedeşte "capacitatea României de a găsi noi resurse şi soluţii într-o perioadă în care furnizarea de gaze naturale la nivel mondial este ameninţată de războiul din Ucraina". El a adăugat totodată că proiectul este "un adevărat deschizător de drumuri" pentru viitoarele investiţii în platoul continental al Mării Negre. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Începerea cercetărilor pentru dezvoltarea altor proiecte de energie verde prin utilizarea infrastructurii deja existente se aliniază obiectivului Uniunii Europene de emisii zero până în anul 2050 şi viziunii guvernamentale de dezvoltare a sectorului energetic. Susţinerea investiţiilor în energie, abordarea pro-business şi stabilitatea vor poziţiona România ca un actor regional important, capabil să asigure necesarul pentru consumul cetăţenilor şi economiei şi chiar să devină furnizor de securitate energetică în regiune", a spus premierul. El a declarat că România acţionează pe mai multe planuri. Astfel, a invocat noua lege offshore, proiectele majore de investiţii derulate de Transgaz, acordul acestei companii cu Fondul de Investiţii al Iniţiativei Celor Trei Mări sau preluarea de către Romgaz a participaţiei în perimetrul Neptun Deep. Totodată, premierul a precizat că Guvernul susţine proiectele Nuclearelectrica şi a făcut referire la anunţul preşedintelui SUA, Joe Biden, privind alocarea unui grant în valoare de 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de dezvoltare a reactoarelor modulare mici în România. Finanțare americană în România "La nivel guvernamental, susţinem proiectele Nuclearelectrica. Vestea bună primită recent de România de la preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, privind finanţarea etapei preliminare a studiilor de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici din România este o etapă esenţială pentru dezvoltarea programului nuclear civil românesc. Operarea acestui nou tip de tehnologie şi punerea în funcţiune a unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă sunt elemente cheie pentru a asigura pe termen lung ţării noastre energie curată, ieftină şi stabilă", a spus el. Nicolae Ciucă a mai precizat că România şi-a asumat tranziţia către energia regenerabilă şi îndeplinirea ţintelor de decarbonizare. Guvernul alocă fonduri pentru stimularea investiţiilor în energie regenerabilă "Am alocat fonduri pentru stimularea investiţiilor în energie regenerabilă, utilizând toate pârghiile şi mecanismele financiare disponibile, precum PNRR şi Fondul pentru Modernizare. Lucrurile se desfăşoară dinamic. Săptămâna trecută a fost încheiată, mai precis pe 22 iunie, depunerea proiectelor pentru fondurile destinate investiţiilor pentru instalarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile eoliană şi solară", a arătat Nicolae Ciucă. Tot în cadrul PNRR, au fost lansate recent ghidurile şi schemele de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor în lanţul industrial de producţie, asamblare şi reciclare a bateriilor, a celulelor şi panourilor fotovoltaice. Aceste investiţii se vor ridica la peste 2 miliarde de euro. "O altă schemă de finanţare care va spori siguranţa energetică a ţării şi va facilita dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă şi modernizarea reţelelor energetice este Fondul pentru Modernizare. Valoarea totală a investiţiilor finanţate prin acest mecanism se ridică la peste 17 miliarde de euro, dintre care 13 miliarde cofinanţare din partea statului român. Primele proiecte finanţate prin acest mecanism au primit deja fonduri - cele ale Complexului Energetic Oltenia şi Transelectrica", a mai spus premierul. El a subliniat că Guvernul este "puternic angajat" în atingerea obiectivului de a transforma România "din ţară dependentă de gazul rusesc, în stat capabil să asigure stabilitatea energetică în regiune". "Cetăţenii şi mediul economic aşteaptă de la noi energie electrică şi gaze naturale la costuri corecte. Să aibă stabilitate şi să nu-şi facă griji pentru iarna viitoare sau pentru următorii ani. Cât mai mulţi români să aibă acces la energie. Sunt aşteptări fireşti, iar soluţiile noastre şi proiectul la a cărui lansare participăm au drept scop atingerea acestor obiective", a declarat premierul. Nicolae Ciucă a participat, alături de ministrul Energiei, Virgil Popescu, la ceremonia de începere a producţiei de gaze naturale în cadrul Proiectului MGD, operaţionalizat de compania Black Sea Oil & Gas.

Primele gaze din Marea Neagră au intrat în Sistemul Național de Transport Foto: BSOG
Eveniment

Primele gaze Marea Neagră intrat Sistemul

Primele gaze din Marea Neagră au intrat în Sistemul Național de Transport. Black Sea Oil & Gas anunță că a început producția de gaze din Marea Neagră, la Proiectul de Dezvoltare a Gazelor Midia (proiectul MGM – n.r.), și primul gaz a fost livrat către Sistemul Național de Transport („NTS”) în această după-amiază (miercuri – n.r.). Proiectul este de așteptat să livreze aproximativ 0,5 miliarde de metri cubi în acest an, cu producția de vârf estimată să fie de aproximativ 1 miliarde de metri cubi pe an în următorii trei ani din cei zece de viață estimate pentru zăcămintele de gaze Ana și Doina. Primele gaze din Marea Neagră au intrat în Sistemul Național „Este prima nouă exploatare de gaze offshore din România în peste 30 de ani și singurul proiect în curs de dezvoltare în prezent. Acesta constă în 5 sonde de producție offshore (1 sondă submarină la câmpul Doina și 4 sonde de platformă la câmpul Ana), o platformă de producție fără echipaj uman amplasată pe câmpul Ana, o conductă de gaze de 126 km care leagă platforma Ana de țărm și de o nouă stație de tratare a gazelor (“GTP”) pe uscat în comuna Corbu, județul Constanța. Gazele prelucrate sunt livrate în SNT la stația de măsurare a gazelor din cadrul GTP”, transmite compania, citată de PSNews. Mark Beacom, directorul general al BSOG, a comentat: „A fost o călătorie lungă și plină de provocări pentru a atinge, în sfârșit, această etapă importantă pentru țară. În România au fost realizate o serie de premiere, toate în timpul unei pandemii globale și, mai recent, al conflictului din Ucraina, care a amenințat să afecteze operațiunile din Marea Neagră. Rezultatul tuturor acestor eforturi este că proiectul MGD asigură nu doar 10% din cererea de gaze a României, ci și calea, și posibil chiar infrastructura, pentru alți dezvoltatori din Marea Neagră, precum și pentru a lansa o serie de inițiative de dezvoltare a energiei verzi, făcând din MGD o infrastructură integrată de tranziție energetică”. BSOG este deţinută de americanii de la Carlyle, cel mai mare jucător din zona de private equity la nivel global, un colos care administrează active de peste 210 miliarde de dolari prin 335 de vehicule de investiţii, scria, în 2019, Ziarul Financiar. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră