joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: marea neagra

74 articole
Internațional

exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat

Exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat. Parisul "speră" că întâlnirea cvadripartită privind exporturile de cereale ucrainene, prevăzută pentru miercuri în Turcia, va duce la progrese, dar rămâne "prudent" având în vedere atitudinea manifestată până în prezent de Moscova, a declarat marţi şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, scrie AFP. Exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat Delegaţii rusă şi ucraineană, precum şi reprezentanţi ai ONU urmează să se întâlnească miercuri în Turcia pentru a discuta problema spinoasă a reluării, prin Marea Neagră, a acestor exporturi blocate din cauza ofensivei militare ruse în curs în Ucraina. Această întâlnire, anunţată marţi de ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, confirmată apoi de Moscova şi Kiev, intervine într-un context de creştere globală a preţurilor alimentelor, în parte din cauza invaziei ruse lansate la 24 februarie. Franța rămâne "prudentă" "Suntem mobilizaţi şi sprijinim eforturile depuse de secretarul general al Naţiunilor Unite pentru a permite exportul de cereale din Ucraina pe cale maritimă", a declarat Catherine Colonna, marţi seară, în faţa Comisiei pentru afaceri externe a Adunării Naţionale de la Paris. "Constatăm că săptămânile trec fără ca să se arate progrese", a adăugat ministrul de externe. "Vreau să sper că reuniunea anunţată miercuri în Turcia sub egida Naţiunilor Unite, a celor două părţi Ucraina şi Rusia, cu ajutorul Turciei, va permite obţinerea de rezultate", a mai spus ea. "Dar am văzut de câteva săptămâni că Rusia cere condiţii peste condiţii la o astfel de întâlnire, aşa că rămân prudentă", a continuat Catherine Colonna. Miza: 20 de milioane de tone de cereale Ucraina, unul dintre principalii exportatori mondiali de grâu, printre alte produse agricole, a văzut exporturile producţiei sale oprite de ofensiva militară a Moscovei. Citește și: Putin și Lukașenko, șuetă delirantă: Occidentul are planuri să atace Rusia și Belarus Aproximativ 20 de milioane de tone de cereale din recolta de anul trecut sunt astfel blocate în porturile ucrainene de la Marea Neagră de navele de război ruse, în timp ce minele plasate de Kiev reprezintă şi ele o problemă, mai scrie AFP.

Exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat (sursa: ZMiST)
România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice (sursa: Pixabay)
Eveniment

România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice

România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a declarat marţi că începerea producţiei de gaze în cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia reprezintă un moment istoric, în contextul în care acesta va genera un miliard de metri cubi de gaze naturale anual. "Este un moment istoric pentru industria energetică din România: începerea producţiei de gaze în cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia. Este primul proiect nou de exploatare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre în ultimii 30 de ani, iar luna aceasta primele cantităţi de gaze au fost deja introduse în piaţa autohtonă. România face astfel un pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice, într-un moment de cotitură şi în contextul în care Europa şi pieţele mondiale iau măsuri rapide pentru a-şi aproviziona cetăţenii şi economiile cu energie. Faptul că acest proiect va genera un miliard de metri cubi de gaze naturale pe an înseamnă că vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum al României", a spus premierul. România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice Nicolae Ciucă a menţionat că proiectul dovedeşte "capacitatea României de a găsi noi resurse şi soluţii într-o perioadă în care furnizarea de gaze naturale la nivel mondial este ameninţată de războiul din Ucraina". El a adăugat totodată că proiectul este "un adevărat deschizător de drumuri" pentru viitoarele investiţii în platoul continental al Mării Negre. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Începerea cercetărilor pentru dezvoltarea altor proiecte de energie verde prin utilizarea infrastructurii deja existente se aliniază obiectivului Uniunii Europene de emisii zero până în anul 2050 şi viziunii guvernamentale de dezvoltare a sectorului energetic. Susţinerea investiţiilor în energie, abordarea pro-business şi stabilitatea vor poziţiona România ca un actor regional important, capabil să asigure necesarul pentru consumul cetăţenilor şi economiei şi chiar să devină furnizor de securitate energetică în regiune", a spus premierul. El a declarat că România acţionează pe mai multe planuri. Astfel, a invocat noua lege offshore, proiectele majore de investiţii derulate de Transgaz, acordul acestei companii cu Fondul de Investiţii al Iniţiativei Celor Trei Mări sau preluarea de către Romgaz a participaţiei în perimetrul Neptun Deep. Totodată, premierul a precizat că Guvernul susţine proiectele Nuclearelectrica şi a făcut referire la anunţul preşedintelui SUA, Joe Biden, privind alocarea unui grant în valoare de 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de dezvoltare a reactoarelor modulare mici în România. Finanțare americană în România "La nivel guvernamental, susţinem proiectele Nuclearelectrica. Vestea bună primită recent de România de la preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, privind finanţarea etapei preliminare a studiilor de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici din România este o etapă esenţială pentru dezvoltarea programului nuclear civil românesc. Operarea acestui nou tip de tehnologie şi punerea în funcţiune a unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă sunt elemente cheie pentru a asigura pe termen lung ţării noastre energie curată, ieftină şi stabilă", a spus el. Nicolae Ciucă a mai precizat că România şi-a asumat tranziţia către energia regenerabilă şi îndeplinirea ţintelor de decarbonizare. Guvernul alocă fonduri pentru stimularea investiţiilor în energie regenerabilă "Am alocat fonduri pentru stimularea investiţiilor în energie regenerabilă, utilizând toate pârghiile şi mecanismele financiare disponibile, precum PNRR şi Fondul pentru Modernizare. Lucrurile se desfăşoară dinamic. Săptămâna trecută a fost încheiată, mai precis pe 22 iunie, depunerea proiectelor pentru fondurile destinate investiţiilor pentru instalarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile eoliană şi solară", a arătat Nicolae Ciucă. Tot în cadrul PNRR, au fost lansate recent ghidurile şi schemele de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor în lanţul industrial de producţie, asamblare şi reciclare a bateriilor, a celulelor şi panourilor fotovoltaice. Aceste investiţii se vor ridica la peste 2 miliarde de euro. "O altă schemă de finanţare care va spori siguranţa energetică a ţării şi va facilita dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă şi modernizarea reţelelor energetice este Fondul pentru Modernizare. Valoarea totală a investiţiilor finanţate prin acest mecanism se ridică la peste 17 miliarde de euro, dintre care 13 miliarde cofinanţare din partea statului român. Primele proiecte finanţate prin acest mecanism au primit deja fonduri - cele ale Complexului Energetic Oltenia şi Transelectrica", a mai spus premierul. El a subliniat că Guvernul este "puternic angajat" în atingerea obiectivului de a transforma România "din ţară dependentă de gazul rusesc, în stat capabil să asigure stabilitatea energetică în regiune". "Cetăţenii şi mediul economic aşteaptă de la noi energie electrică şi gaze naturale la costuri corecte. Să aibă stabilitate şi să nu-şi facă griji pentru iarna viitoare sau pentru următorii ani. Cât mai mulţi români să aibă acces la energie. Sunt aşteptări fireşti, iar soluţiile noastre şi proiectul la a cărui lansare participăm au drept scop atingerea acestor obiective", a declarat premierul. Nicolae Ciucă a participat, alături de ministrul Energiei, Virgil Popescu, la ceremonia de începere a producţiei de gaze naturale în cadrul Proiectului MGD, operaţionalizat de compania Black Sea Oil & Gas.

Primele gaze din Marea Neagră au intrat în Sistemul Național de Transport Foto: BSOG
Eveniment

Primele gaze Marea Neagră intrat Sistemul

Primele gaze din Marea Neagră au intrat în Sistemul Național de Transport. Black Sea Oil & Gas anunță că a început producția de gaze din Marea Neagră, la Proiectul de Dezvoltare a Gazelor Midia (proiectul MGM – n.r.), și primul gaz a fost livrat către Sistemul Național de Transport („NTS”) în această după-amiază (miercuri – n.r.). Proiectul este de așteptat să livreze aproximativ 0,5 miliarde de metri cubi în acest an, cu producția de vârf estimată să fie de aproximativ 1 miliarde de metri cubi pe an în următorii trei ani din cei zece de viață estimate pentru zăcămintele de gaze Ana și Doina. Primele gaze din Marea Neagră au intrat în Sistemul Național „Este prima nouă exploatare de gaze offshore din România în peste 30 de ani și singurul proiect în curs de dezvoltare în prezent. Acesta constă în 5 sonde de producție offshore (1 sondă submarină la câmpul Doina și 4 sonde de platformă la câmpul Ana), o platformă de producție fără echipaj uman amplasată pe câmpul Ana, o conductă de gaze de 126 km care leagă platforma Ana de țărm și de o nouă stație de tratare a gazelor (“GTP”) pe uscat în comuna Corbu, județul Constanța. Gazele prelucrate sunt livrate în SNT la stația de măsurare a gazelor din cadrul GTP”, transmite compania, citată de PSNews. Mark Beacom, directorul general al BSOG, a comentat: „A fost o călătorie lungă și plină de provocări pentru a atinge, în sfârșit, această etapă importantă pentru țară. În România au fost realizate o serie de premiere, toate în timpul unei pandemii globale și, mai recent, al conflictului din Ucraina, care a amenințat să afecteze operațiunile din Marea Neagră. Rezultatul tuturor acestor eforturi este că proiectul MGD asigură nu doar 10% din cererea de gaze a României, ci și calea, și posibil chiar infrastructura, pentru alți dezvoltatori din Marea Neagră, precum și pentru a lansa o serie de inițiative de dezvoltare a energiei verzi, făcând din MGD o infrastructură integrată de tranziție energetică”. BSOG este deţinută de americanii de la Carlyle, cel mai mare jucător din zona de private equity la nivel global, un colos care administrează active de peste 210 miliarde de dolari prin 335 de vehicule de investiţii, scria, în 2019, Ziarul Financiar. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook

Armata ucraineană anunţă că a respins Flota rusă Foto: News.ro
Eveniment

Armata ucraineană anunţă respins Flota rusă

Armata ucraineană anunţă că a respins Flota rusă la Marea Neagră cu 100 de kilometri faţă de zona de coastă, relatează AFP. Navele rusești impun o blocadă a porturilor ucrainene de la începutul invaziei. Insula Șerpilor a fost ocupată din 25 februarie. Armata ucraineană anunţă că a respins Flota rusă ”În urma acţiunilor noastre menite să înfrângă forţele navale inamice, grupul navelor din Flota rusă la Marea Neagră a fost respins din zona de coastă ucraineană la o distanţă de peste 100 de kilometri”, anunţă într-o postare pe Telegram Ministerul ucrainean al Apărării, citat de news.ro. Potrivit ministerului ucrainean, trupe ruse au fost nevoite să desfăşoare sisteme de apărare de coastă în Crimeea şi în regiunea ucraineană Herson (sud), pe care le ocupă. Ruşii au trimis, de asemenea, întăriri pe Insula Şerpilor. ”Am privat Flota rusă de controlul total al părţii de nord-vest al Mării Negre, care a devebit o zonă gri”, dă asigurări Ministerul ucrainean al Apărării. Ministerul afirmă că Moscova încearcă să reia controlul. Potrivit Kievului, ”ameninţarea unor tiruri ruse de rachetă de pe mare rămâne” prezentă. Nave ruseşti continuă ”să blocheze navigaţia civillă” în această zonă, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei În aprilie, rachetele ucrainene au scufundat nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagră, crucișătorul Moscova.

Ce riști dacă mergi la plajă, la Marea Neagră, în teritoriile ocupate de Rusia Foto: Lazurnoe.top
Eveniment

Ce riști mergi plajă Marea Neagră

Ce riști dacă mergi la plajă, la Marea Neagră, în teritoriul ucrainean ocupat de Rusia: trei oameni au murit în explozia unei mine, anunță procuratura ucraineană din Herson. Potrivit Procuraturii Herson, soldații ruși minează țărmul Mării Negre, în pofida faptului că în zona respectivă sunt multe stațiuni de odihnă și pensiuni. Ce riști dacă mergi la plajă, la Marea Neagră „Sub îndrumarea procedurală a Procuraturii Regionale Herson, o anchetă preliminară este în curs de desfășurare cu privire la încălcările legilor și obiceiurilor războiului, combinate cu omorul premeditat (Partea 2 a articolului 438 din Codul penal al Ucrainei). Potrivit anchetei, militari ai Forțelor Armate ale Federației Ruse, încălcând Convenția de la Geneva privind Protecția Persoanelor Civile, au plantat mine de-a lungul coastei Mării Negre în satul Lazurnoe. Pe 3 iunie 2022, trei civili, aflati pe o plaja locala in apropierea pensiunii „Sail”, au călcat pe o mină inamică, care a explodat. Toți au murit pe loc în urma exploziei devastatoare”, se arată în comunicatul acestei procuraturi. Foto: Facebook Lazurnoe Forțele de ordine ucrainene le cer cetățenilor să dea dovadă de atenție sporită, întrucât militarii ruși minează pădurile, plajele și alte locuri publice din Herson. Pe 29 martie, un om a murit, iar altul a fost rănit, la Odesa, după ce au atins o mină amplasată pe plajă, scrie newsmaker.md. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă

Erdogan, pro-Putin la Marea Neagră (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Erdogan, pro-Putin la Marea Neagră

Erdogan, pro-Putin la Marea Neagră. Rusia este pregătită să colaboreze cu Turcia pentru libera circulaţie a mărfurilor în Marea Neagră, inclusiv a cerealelor provenite din Ucraina, i-a declarat luni preşedintele rus Vladimir Putin omologului său turc Recep Tayyip Erdogan, relatează AFP şi Reuters. Erdogan, pro-Putin la Marea Neagră Într-o discuţie telefonică, Putin "a subliniat că partea rusă este pregătită să faciliteze tranzitul maritim fără îngrădire al mărfurilor, în coordonare cu partenerii turci. Aceasta se aplică în egală măsură exporturilor de cereale provenite din porturile ucrainene", menţionează Kremlinul într-un comunicat. Putin a reafirmat în aceeaşi discuţie cu Erdogan că Rusia poate "exporta cantităţi importante de îngrăşăminte şi de produse agricole dacă sancţiunile antiruse vor fi anulate", se mai arată în comunicat. Citește și: Erdogan despre Finlanda și Suedia: Sunt ţări care sprijină terorismul, cât sunt eu președinte al Turciei nu voi fi de acord să intre în NATO "În discuţia privind situaţia din Ucraina, accentul a fost pus pe asigurarea siguranţei navigaţiei în mările Neagră şi Azov şi eliminarea ameninţării minelor", mai afirmă Kremlinul. Minele navale au produs acuzații reciproce Mine navale au fost descoperite plutind în derivă în Marea Neagră după ce Rusia a lansat agresiunea militară contra Ucrainei. Potrivit Moscovei, aceste mine au fost amplasate de armata ucraineană în zona de coastă şi s-au desprins de cablurile de ancorare, în timp ce potrivit Kievului ele au fost lansate de Rusia din stocul de mine ucrainene preluat de armata rusă în Crimeea după anexarea acestei peninsule în 2014. După ce porturile ucrainene de la Marea Neagră au fost blocate de Rusia în urma declanşării războiului împotriva Ucrainei pe 24 februarie, această ţară s-a văzut nevoită să-şi expedieze exporturile pe cale feroviară sau prin mici porturi de la Dunăre. Scăderi masive ale exporturilor De atunci exporturile sale de cereale au scăzut luna aceasta la jumătate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Citește și: Ministrul turc de Externe a confirmat anunțul lui Zelenski: Turcia va interzice navelor de război rusești să intre în Marea Neagră Rusia şi Ucraina însumează circa o treime din exporturile mondiale de grâu. Ucraina este de asemenea un exportator major de porumb, orz, ulei de floarea-soarelui şi ulei de rapiţă, în timp ce Rusia şi Belarus - ţară care a sprijinit agresiunea rusă contra Ucrainei şi este de asemenea vizată de sancţiunile occidentale - exportă împreună peste 40% din îngrăşămintele pe bază de potasiu la nivel mondial.

Stavridis propune ca România să escorteze navele care exportă grâu Foto: Twitter
Internațional

Stavridis România escorteze navele exportă grâu

Un fost comandant NATO, amiralul James Stavridis, propune ca România și alte state NATO să escorteze navele care exportă grâu din porturile ucrainene, poturi blocate acum de Rusia. Stavridis este amiral în rezervă și decan al școlii de diplomație de la Universitatea Tufts. Atât Hillary Clinton, cât și Donald Trump, au luat în considerare o cooperare cu el, în 2016. Clinton l-ar fi luat în calcul ca un posibil vicepreședinte, iar Trump l-ar fi avut pe lista de potențiali secretari de stat. Stavridis propune ca România să escorteze navele care exportă grâu Într-un editorial care a apărut în mai multe publicații, fostul comandant al NATO propune ca nave ale unor state NATO să escorteze prin Marea Neagră vasele care exportă grâu din Ucraina. El apreciază că SUA și Marea Britanie trebuie să fie în fruntea coaliției care ar prelua această misiune, dar arată că la ea ar trebui să participe și Turcia, Bulgaria și România. Stavrdis amintește de o operațiune asemănătoare, între vara lui 1987 și toamna anului 1988, când navele americane au protejat de amenințarea iraniană petrolierele care treceau prin strâmtoarea Ormuz. El arată că, în războiul civil din SUA, forțele nordiste au reușit să blocheze exporturile sudiste de bumbac. Nave europene au încercat să spargă blocada, dar nu au reușit. „Ceea ce ne aduce la ideea spagerii blocadei prin escortarea navelor comerciale. Prima provocare este cea mai evidentă: cine va escorta? Acest lucru ar putea fi făcut sub auspiciile Națiunilor Unite, de către NATO sau de o coaliție de națiuni dispuse să întreprindă ceea ce va fi o misiune provocatoare și periculoasă. SUA, în fruntea coaliției Cea mai probabilă abordare ar fi cea din urmă, condusă de SUA și incluzând probabil Marea Britanie și Franța, și poate națiunile Mării Negre, Turcia, România și Bulgaria. O a doua provocare va fi curățarea minelor, deoarece atât ucrainenii, cât și rușii, le-au folosit pentru a încerca să controleze marea de-a lungul coastei ucrainene. NATO are o unitate permanentă de dragoare de mine exact în acest scop”, explică Stavridis. Putin’s illegal Black Sea blockade is destroying Ukraine's economy and causing global hunger. Here's my thoughts on how to break it https://t.co/1LDDGR1qb9 via @opinion— Admiral James Stavridis, USN, Ret. (@stavridisj) May 29, 2022 O chestiune tehnică pe care o arată amiralul este că navele civile care vor fi escortate trebuie să fie sub drapelul statelor care le escortează. Citește și: Primar PSD din Mehedinți, jefuit de 100.000 de euro, cash. Ultima declarație de avere: fără cont în bancă, venituri lunare de circa 1.200 euro În sfârșit, Stavrdis spune că Moscova „trebuie informată”, că probabil va reacționa, dar este puțin probabil să atace escorta militară. Ucraina ar demina Odesa, dar riscă să deschidă calea rușilor Însă alte publicații arată că ucrainenii se confruntă cu o dilemă de securitate. Dacă ar demina rutele pentru ca vasele cu grâne să poată pleca din portul Odesa, atunci le-ar putea permite rușilor să se strecoare și să atace Odesa. Peste 25 de milioane de tone de porumb și grâu, cât să acopere consumul anual al tuturor țărilor mai puțin dezvoltate din lume, se află blocate în Ucraina. The Black Sea basin is one of the world’s most important areas for agricultural production. Understand why the war in #Ukraine is impacting global food security. ▶️⤵️ pic.twitter.com/ODUZNChK8P— World Food Programme (@WFP) May 19, 2022 Serviciile de informații britanice avertizează că blocarea de către Rusia a portului cheie al Ucrainei, Odesa, a cauzat deficite de aprovizionare cu cereale care nu pot fi compensate prin exporturi terestre.

România vrea să accelereze extracția gazelor (sursa: Pixabay)
Internațional

România vrea să accelereze extracția gazelor

România vrea să accelereze extracția gazelor. România ar putea accelera primul său proiect de foraj în apele de mare adâncime din Marea Neagră, pe fondul crizei de gaze naturale în Europa, a declarat pentru Bloomberg un director de la Romgaz, unul dintre partenerii implicaţi în proiectul Neptun Deep. Romgaz SA, care tocmai a preluat de la Exxon Mobil participaţia sa de 50% la proiectul Neptun Deep, susţine că este posibil ca operatorul proiectului, grupul petrolier OMV Petrom SA, să reevalueze dezvoltarea proiectului, odată cu creştere preţurilor la energie şi a costurilor de construcţie. România vrea să accelereze extracția gazelor "Având în vedere ce se întâmplă în Uniunea Europeană, şi necesarul de a avea gaze mai devreme decât ne aşteptam, încercăm să analizăm diferite abordări. Analizăm diferiţi indicatori în contextul în care preţul gazelor a explodat", a declarat directorul financiar de la Romgaz, Răzvan Popescu, într-un interviu pentru Bloomberg. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Chiar dacă Petrom va avea ultimul cuvânt, în calitate de operator la proiectul Neptun Deep, partenerii analizează posibilitatea de a se baza mai mult pe infrastructura existentă din Marea Neagră şi să împartă proiectul în două şi chiar trei faze pentru a aduce, mai devreme, gazele pe piaţă, a spus Răzvan Popescu, potrivit Agerpres. "Producţia la Neptun nu ar trebui să înceapă mai târziu de 2026. Aceasta este estimarea iniţială din planurile Exxon dar poate există o modalitate de a urgenta lucrurile pentru că ştim cât de necesar este să avem gaze europene", a adăugat Răzvan Popescu. Romgaz, care aşteaptă ultimele aprobări pentru a putea finaliza preluarea participaţiei deţinută de Exxon Mobil la Neptun Deep, are de gând să vândă obligaţiuni internaţionale pentru a finanţa proiectul, precizează Răzvan Popescu. Compania are în vedere obligaţiuni pe cinci şi şapte ani, cu o primă emisiune în valoare de 500 de milioane de euro, care ar putea fi lansată mijlocul lui 2023, urmată un an mai târziu de o emisiune similară, potrivit directorului financiar. După adoptarea Legii offshore, Romgaz şi Petrom ar urma să ia o decizie finală de investiţii cu privire la proiectul Neptun Deep până la finele lui 2022.

Rusia câștigă miliarde de dolari de pe urma crizei alimentare Foto: Facebook Portul Constanța
Eveniment

Rusia miliarde dolari urma crizei alimentare

Rusia câștigă miliarde de dolari de pe urma crizei alimentare pe care chiar ea a generat-o, arată datele economice colectate de Bloomberg. The Times scrie, azi, că situația este atât de gravă că marina militară britanică își pune problema să ofere protecție navelor care ar prelua grâu din Odesa sau alte porturi ucrainene pentru a-l exporta. Rusia câștigă miliarde de dolari de pe urma crizei alimentare Astfel, Rusia a reușit să-și vândă grâul la un preț mult mai mare decât de obicei, găsind cumpărători. În 2022, ar putea avea o producție record. „Prețurile globale la grâu au crescut cu peste 50% în acest an, iar Kremlinul a încasat 1,9 miliarde de dolari în venituri din taxele la exportul de grâu, până acum, în acest sezon, potrivit estimărilor consultantului agricol SovEcon”, arată Bloomberg. Blocarea porturilor ucrainene a făcut ca această țară să poată exporta doar 25% din cantitatea obișnuită. „Eșecul de a deschide porturile ucrainene este o declarație de război la adresa securității alimentare globale”, a declarat David Beasley, șeful Programului Alimentar Mondial al Națiunilor Unite, la Forumul Economic Mondial de la Davos, luni. Beasley a spus că lipsa accesului la alimente poate determina milioane de oameni să migreze. Fiecare creștere cu 1% a foametei are ca rezultat o creștere cu 2% a migrației, a spus el, menționând că 49 de milioane de oameni „bat la ușa foametei” în 43 de țări. „Acelea sunt cele 43 de țări de care trebuie să ne îngrijorăm extrem de mult, care vor duce la destabilizare și migrație în masă dacă nu anticipăm acest fenomen”, a mai arătat Beasley. Russia is using hunger and grain to wield power. Global cooperation is the antidote to this blackmail. 1) Europe is working hard to get grain to global markets 2) We are stepping up our own production ⁰3) We support Africa in boosting its production capacity too pic.twitter.com/P4KKst8S5G— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 24, 2022 Ucraina se află printre primii șase exportatori de porumb, pui și miere. În mod tradițional, a livrat milioane de tone de cereale pe an prin Marea Neagră, câștigând aproximativ 10% din produsul său intern brut din sectorul agricol și alimentar. Marina britanică ar putea oferi protecție pentru grâul Ucrainei În schimb, Rusia a profitat de blocarea porturilor ucrainene și a preluat piețe deservite anterior de această țară, precum Israelul. Exclusive satellite images from US company Maxar Technologies show Russian forces stealing grain from ports in Ukraine. CNN’s @MarquardtA reports. https://t.co/yzmHrhFSCt— CNN (@CNN) May 23, 2022 „Există temeri că nu mai este timp pentru a preveni o criză alimentară mondială, iar SUA au arătat că trimit rachete cu rază lungă de acțiune pentru a elimina navele rusești. Gabrielius Landsbergis, ministrul de externe lituanian, care a discutat despre un coridor naval în Marea Neagră cu Liz Truss, ministrul britanic de externe, a declarat că o coaliție ar putea include unele țări NATO și alte țări care depind de cereale”, scrie The Times despre posibilitatea ca marina britanică să ofere protecție navelor care preiau grâu din porturile ucrainene.

Legea offshore, la ultimul pas (sursa: Facebook/Parlamentul României)
Internațional

Legea offshore, la ultimul pas

Legea offshore, la ultimul pas. Proiectul legii offshore va intra marţi în dezbaterea comisiilor de buget, finanţe şi pentru industrii ale Camerei Deputaţilor. Şedinţa comună a comisiilor de specialitate este programată să înceapă la ora 10,00 cu dezbaterile asupra acestui proiect în vederea întocmirii raportului. Legea offshore, la ultimul pas Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore se află pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor din această săptămână, pentru a fi dezbătut sub rezerva depunerii raportului din partea comisiilor de specialitate. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” În 11 mai, proiectul a fost adoptat de Senat, ca primă cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind for decizional. Proiectul legii offshore, care a fost depus pe 15 aprilie la Parlament, reglementează operaţiunile petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol atât la perimetrele petroliere offshore, cât şi onshore de adâncime şi stabileşte că statul român va avea drept de preempţiune la achiziţia gazelor naturale. Actul normativ este semnat de liderii celor trei partide din coaliţia de guvernare - preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, liderul UDMR, Kelemen Hunor, precum şi de ministrul Energiei, Virgil Popescu, şi de liderul grupului minorităţilor reprezentate în Parlament, Varujan Vosganian.

România vrea să cumpere submarine (sursa: Pixabay)
Eveniment

România vrea să cumpere submarine

România vrea să cumpere submarine. România are nevoie să se înarmeze cu submarine, consideră ministrul Apărării, Vasile Dîncu. Acesta susține că Marea Neagră s-a aglomerat şi "este plină de rechini", prin urmare România trebuie să achiziționeze submarine pentru că este important "să ai lucrul tău". România vrea să cumpere submarine "Delfino e singurul submarin-şcoală. Sperăm ca în viitor să şi producem în România submarine, dar deocamdată trebuie să achiziţionăm submarine pentru că Marea Neagră s-a aglomerat foarte mult, este plină de "rechini" şi este nevoie de asta", a declarat Vasile Dîncu la Realitatea Plus. Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite Ministrul Apărării a precizat că accidentele aviatice cauzate de prăbușirea MIG-urilor a știrbit încrederea Armatei Române în ultimii ani. "Pentru moment, fiind membri NATO, există o umbrelă care chiar funcţionează. Unii au spus că e bine, alţii au spus că nu e bine, să oprim de la zbor MIG-urile, MIG 21 Lancer. Au fost atâtea accidente, au fost 26 de accidente în ultimii 30 de ani. Au murit oameni şi încrederea în Armată a scăzut în acele moment", a declarat Dîncu.

Rusia lansează rachete de pe submarinele din Marea Neagră Foto: hisutton.com
Eveniment

Rusia lansează rachete submarinele Marea Neagră

Rusia lansează rachete împotriva Ucrainei de pe submarinele din Marea Neagră, de la 50 de metri adâncime, scrie The Times. Potrivit cotidianului britanic, Rusia a devenit mult mai prudentă după ce Ucraina a scufundat crucișătorul Moscova. Rusia lansează rachete de pe submarinele din Marea Neagră „Se crede că Rusia își folosește submarinele din Marea Neagră pentru a lovi ținte ucrainene îndepărtate cu rachete de croazieră, navele sale de război fiind nevoite să adopte o abordare mai precaută după scufundarea Moscovei. Lansările de rachete, la 50 de metri sub suprafața mării, sunt greu de observat chiar și cu sateliții de deasupra, dar experții navali au spus că submarinele din clasa Kilo au fost văzute în mod regulat reîncărcând rachete și focoase cu rază lungă de acțiune în porturile rusești, înainte de a se scufunda din nou. Există „dovezi circumstanțiale puternice” care arată că aceste submarine au atacat poziții terestre ucrainene și au jucat un rol cheie în război, potrivit lui HI Sutton, un analist specializat în submarine, și Benjamin Pittet, un anchetator la Centrul pentru Reziliența Informațională”, scrie The Times. ***NEW ANALYSIS*** here-> https://t.co/tozivMmiGtEvidence that #Russian Submarines are launching Kalibr Cruise Missiles at #UkraineNod to image analysis via @COUPSURE. This is part of a pattern of activity involving multiple reloads of weapons during the war. pic.twitter.com/gUXon2ehhn— H I Sutton (@CovertShores) April 21, 2022 Rusia are patru submarine din clasa Kilo în Marea Neagră. Ele sunt relativ mici, dar pot lansa rachete Kalibr, echivalentul rachetelor americane Tomahawk, care au o rază de 1.550 de mile. Potrivit lui Suitton, un al cincilea submarin din Marea Neagră este la reparații. Satellite imagery from 15 March likely shows a Kilo-class submarine being loaded with Kalibr missiles in the port of Sevastopol. A second Kilo-class submarine is visible in the flooded dry dock, probably undergoing maintenance.Location : 44.607739, 33.534983 pic.twitter.com/G7IEHzUDmI— Benjamin Pittet (@COUPSURE) April 20, 2022 Sutton a declarat pentru The Times că a observat „indicii timpurii” că navele de război rusești „au fost mai puțin agresive” ca urmare a scufundării Moscova, iar navele rusești lansează rachete din zona Sevastopolului, în Crimeea ocupată. „Rachetele Kalibr au o rază atât de mare, încât lansările abia pun în pericol navele de război. Este sarcina cu cel mai mic risc pe și-l pot asuma”, a spus el. Citește și: Ministerul britanic al Apărării: Rusia, zero progrese majore în ultimele 24 de ore. Mariupol rezistă Foto: hisutton.com Tot Sutton a scris că Rusia folosește o navă veche de 110 ani pentru a recupera epava cruciștorului Moscova. Nava Kommuna ar putea avea însă mini-submarine la bord. Sutton atrage însă atenția că nava Kommuna ar putea fi țintă pentru rachetele ucrainene.

Un avion american de spionaj patrula deasupra Dobrogei Foto: Defence Romania
Politică

Avion american de spionaj patrula deasupra Dobrogei

Un sofisticat avion american de spionaj, specializat în detectarea navelor, patrula deasupra Dobrogei chiar înainte de scufundarea crucișătorului Moscova, arată The Times. Avionul și-a oprit însă transponderul, care permitea detectarea mișcărilor sale pe FlightRadar24, timp de două ore și 56 de minute. Însă, înainte de a bloca detectarea sa prin mijloace publice, avionul se afla deasupra comunei Valea Nucarilor, în județul Tulcea. Un avion american de spionaj patrula deasupra Dobrogei „O aeronavă americană patrula în Marea Neagră cu câteva ore înainte ca nava Moscova să fie lovită de rachete ucrainene (...) Un Boeing P8 Poseidon se afla la 100 de mile de Moscova în ziua în care crucișătorul rus a suferit daune catastrofale. P8, care costă aproximativ 330 de milioane de lire sterline, este cel mai sofisticat avion de vânătoare de submarine și de urmărire a navelor de război din arsenalul SUA. Poate arunca geamanduri sonore în apă deschisă pentru a detecta navele inamice și este echipat cu un sofisticat radar APY-10. Deși capabilitățile sale sunt secrete, experții au estimat anterior că un P8 ar putea urmări o zonă radar în secțiune transversală de 10.000 de metri pătrați pe o rază de peste 220 de mile, ceea ce înseamnă că Moscova s-ar fi aflat în raza sa de acțiune în ziua scufundării”, scrie The Times. Publicația britanică arată că nava a decolat din Italia, de la o bază din Sicilia, la ora 13.32, ora Kievului. la 16.26, aeronava oprește transponderul, când se afla deasupra Dobrogei. La acel moment, P8 era la 100 de mile de crucișătorul rus. The Times arată că avionul american a coborât, la acel moment, de la altitudinea de 8.800 de metri la circa 3.600 de metri. P8 reapare pe FlightRadar la 19.36. Primele informații că Moscova a fost lovită apar la 20.42. Aglomerație deasupra Mării Negre „Amelia Smith, un analist independent de date aviatice din SUA, a declarat că prezența unui P8 pe 13 aprilie a fost neobișnuită, dar „nu total ieșită din comun”. Ea a spus că în acea zi a existat un număr ceva mai mare de aeronave americane care zburau deasupra coastei Mării Negre”, mai arată The Times. “According to defence experts, a P8 aircraft will typically turn off its transponder, the device that records its location, when it enters a conflict zone.“Funny that - I wonder why ?https://t.co/m7Z0TfoGTH— Nicholas Beale (@Starcourse) April 20, 2022 În acea zi, deasupra Mării Negre a zburat și o dronă de cercetare de tip RQ-4B Global Hawk din cadrul Forțelor Aeriene ale SUA. Drona, cu numărul de înregistrare 10-2045 și indicativul radio FORTE10, a decolat de la Baza Aeriană Sigonella, de pe Insula Sicilia (Italia). Aceasta a ieșit deasupra Mării Negre de pe teritoriul Bulgariei, și a evoluat în partea de sud a FIR Sevastopol, scrie Defense Romania. Tot la 14 aprilie, mai arată Defense Romania, un avion militar rusesc Tu-154 (număr de înregistrare RA-85843), care a zburat pe ruta Moscova-Damasc, s-a întâlnit deasupra Mării Negre cu drona americană RQ-4B (FORTE10), trecând la mai puțin de 10 kilometri pe lângă aceasta. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii

Crucișătorul Moscova ar fi putut transporta arme nucleare Foto: Twitter
Internațional

Moscova ar fi putut transporta arme nucleare

Există îngrijorări că crucișătorul Moscova, care s-a scufundat joi noaptea în Marea Neagră, ar fi putut transporta arme nucleare. Mai mulți experți ucraineni apreciază că două bombe nucleare ar fi putut fi la bord. Moscova avea arme nucleare la bord în timpul Războiului Rece. Crucișătorul Moscova ar fi putut transporta arme nucleare Mikhailo Samus, directorul unui think-tank militar din Lvov, Andrei Klimenko, redactor la Black Sea News și ziarul ucrainean Defense Express au avertizat astăzi că Moscova a fost proiectată pentru a transporta focoase care ar putea fi instalate în vârful rachetelor sale supersonice P-1000 - concepute pentru a elimina portavioanele americane. "La bordul Moscovei ar putea fi focoase nucleare - două unități", a spus Samus, în timp ce Klimenko a cerut altor națiuni de la Marea Neagră - Turcia, România, Georgia și Bulgaria - să insiste asupra unor explicații: „Unde sunt aceste focoase? Unde erau când muniția a explodat?”. Defense Express a afirmat, citat de Daily Mail, că a „intervievat experți, inclusiv proiectanți și ofițeri de marină, care au dat în unanimitate și în mod independent următorul răspuns: există o posibilitate reală ca nava amiral a flotei ruse de la Marea Neagră să fi avut la bord muniție nucleară. The wrecked cruiser "Moskva" may have nuclear warheads, - Defense Express.According to experts, 16 P-1000 Vulkan anti-ship missiles can be equipped with a nuclear warhead with a capacity of 350 kt or a conventional 500-kg high-explosive-cumulative warhead. https://t.co/qkIl2epHr1— тошнота кота-философа Антуана (@6Kk4KgwPz3Di3QF) April 14, 2022 Defence Express s-a întrebat, potrivit Daily Mail: „Sunt munițiile nucleare întotdeauna la bord sau sunt încărcate numai prin ordin special?” Friends and experts say that there are two nuclear warheads for Russian cruise missiles "Moskva". Maybe, for many ppl this is a news, but it is true, Moskva was ship - a carrier of nuclear weapons. 1/2— Euromaidan PR (@EuromaidanPR) April 15, 2022 Speculațiile cu privire la un dezastru nuclear apar în contextul în care este necunoscută soarta echipajului de 510 de oameni de pe crucișător. Sute ar fi putut să fi murit în explozia de la bord. Soarta echipajului, necunoscută Până în prezent, soarta a doar aproximativ 50 de membri ai echipajului este cunoscută, ei fiind preluați de o navă turcească. Alți 14 ar fi fost transportați pe cale aeriană în portul Sevastopol. Soarta a circa 450 de marinari nu este cunoscută. Rusia susține că a evacuat întregul echipaj, dar un videoclip filmat la Sevastopol peste noapte arată zeci de mașini care se presupune că aparțineau marinarilor de pe navă încă parcate în port - sugerând că proprietarii lor nu s-au întors să le ridice. The cruiser Moskva sank while being towed in a storm,-Russian Defense Ministry https://t.co/NxEiHePb3b #Ukraine pic.twitter.com/1TBbOeSdj1— Liveuamap (@Liveuamap) April 14, 2022 Daily Mail arată că, în 1982, când marina britanică a scufundat crucișătorul argentinina Belgrano au murit 334 de marinari. Dar acest crucișător avea un tonaj mai mic și muniția de la bord nu a explodat. În timpul Războiului Rece, Moscova a avut arme nucleare la bord. În 1989, sub conducerea liderului sovietic Mihail Gorbaciov, oamenii de știință americani și sovietici au participat la un test comun la bordul navei, în Marea Neagră, pentru a măsura emisia de neutroni și raze gamma de la un focos nuclear pe o rachetă de croazieră, scrie Associated Press. Citește și: Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: Ministerul Economiei, plus 10% la schema de personal. Fondurile Europene au anunțat deja: numărul angajaților crește cu 30%

Nava Moscova "înoată cu peștii" în Marea Neagră (sursa: Twitter/Pradva)
Internațional

Nava Moscova "înoată cu peștii" în Marea Neagră

Nava Moscova "înoată cu peștii" în Marea Neagră. Nava de război rusă Moskva s-a scufundat, a anunțat agenția de presă de stat rusă TASS, citând un comunicat al Ministerului rus al Apărării. Nava Moscova "înoată cu peștii" în Marea Neagră "În timpul remorcării crucișătorului Moskva către portul de destinație, nava și-a pierdut stabilitatea din cauza avariilor la fuselaj primite în timpul unui incendiu provocat de detonarea de muniție. În condițiile unei mări furtunoase, nava s-a scufundat", se arată în comunicat, potrivit CNN. Citește și: Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: Ministerul Economiei, plus 10% la schema de personal. Fondurile Europene au anunțat deja: numărul angajaților crește cu 30% Rusia a declarat că un incendiu a izbucnit pe crucișătorul cu rachete ghidate, provocând explozia munițiilor de la bord, provocând daune grave navei și forțând evacuarea echipajului navei de război. Ucraina afirmă că a lovit Moskva cu rachete anti-navă și a susținut ulterior că aceasta a fost scufundată.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră