vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: marea neagra

71 articole
Eveniment

Armata ucraineană anunţă respins Flota rusă

Armata ucraineană anunţă că a respins Flota rusă la Marea Neagră cu 100 de kilometri faţă de zona de coastă, relatează AFP. Navele rusești impun o blocadă a porturilor ucrainene de la începutul invaziei. Insula Șerpilor a fost ocupată din 25 februarie. Armata ucraineană anunţă că a respins Flota rusă ”În urma acţiunilor noastre menite să înfrângă forţele navale inamice, grupul navelor din Flota rusă la Marea Neagră a fost respins din zona de coastă ucraineană la o distanţă de peste 100 de kilometri”, anunţă într-o postare pe Telegram Ministerul ucrainean al Apărării, citat de news.ro. Potrivit ministerului ucrainean, trupe ruse au fost nevoite să desfăşoare sisteme de apărare de coastă în Crimeea şi în regiunea ucraineană Herson (sud), pe care le ocupă. Ruşii au trimis, de asemenea, întăriri pe Insula Şerpilor. ”Am privat Flota rusă de controlul total al părţii de nord-vest al Mării Negre, care a devebit o zonă gri”, dă asigurări Ministerul ucrainean al Apărării. Ministerul afirmă că Moscova încearcă să reia controlul. Potrivit Kievului, ”ameninţarea unor tiruri ruse de rachetă de pe mare rămâne” prezentă. Nave ruseşti continuă ”să blocheze navigaţia civillă” în această zonă, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei În aprilie, rachetele ucrainene au scufundat nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagră, crucișătorul Moscova.

Armata ucraineană anunţă că a respins Flota rusă Foto: News.ro
Ce riști dacă mergi la plajă, la Marea Neagră, în teritoriile ocupate de Rusia Foto: Lazurnoe.top
Eveniment

Ce riști mergi plajă Marea Neagră

Ce riști dacă mergi la plajă, la Marea Neagră, în teritoriul ucrainean ocupat de Rusia: trei oameni au murit în explozia unei mine, anunță procuratura ucraineană din Herson. Potrivit Procuraturii Herson, soldații ruși minează țărmul Mării Negre, în pofida faptului că în zona respectivă sunt multe stațiuni de odihnă și pensiuni. Ce riști dacă mergi la plajă, la Marea Neagră „Sub îndrumarea procedurală a Procuraturii Regionale Herson, o anchetă preliminară este în curs de desfășurare cu privire la încălcările legilor și obiceiurilor războiului, combinate cu omorul premeditat (Partea 2 a articolului 438 din Codul penal al Ucrainei). Potrivit anchetei, militari ai Forțelor Armate ale Federației Ruse, încălcând Convenția de la Geneva privind Protecția Persoanelor Civile, au plantat mine de-a lungul coastei Mării Negre în satul Lazurnoe. Pe 3 iunie 2022, trei civili, aflati pe o plaja locala in apropierea pensiunii „Sail”, au călcat pe o mină inamică, care a explodat. Toți au murit pe loc în urma exploziei devastatoare”, se arată în comunicatul acestei procuraturi. Foto: Facebook Lazurnoe Forțele de ordine ucrainene le cer cetățenilor să dea dovadă de atenție sporită, întrucât militarii ruși minează pădurile, plajele și alte locuri publice din Herson. Pe 29 martie, un om a murit, iar altul a fost rănit, la Odesa, după ce au atins o mină amplasată pe plajă, scrie newsmaker.md. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă

Erdogan, pro-Putin la Marea Neagră (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Erdogan, pro-Putin la Marea Neagră

Erdogan, pro-Putin la Marea Neagră. Rusia este pregătită să colaboreze cu Turcia pentru libera circulaţie a mărfurilor în Marea Neagră, inclusiv a cerealelor provenite din Ucraina, i-a declarat luni preşedintele rus Vladimir Putin omologului său turc Recep Tayyip Erdogan, relatează AFP şi Reuters. Erdogan, pro-Putin la Marea Neagră Într-o discuţie telefonică, Putin "a subliniat că partea rusă este pregătită să faciliteze tranzitul maritim fără îngrădire al mărfurilor, în coordonare cu partenerii turci. Aceasta se aplică în egală măsură exporturilor de cereale provenite din porturile ucrainene", menţionează Kremlinul într-un comunicat. Putin a reafirmat în aceeaşi discuţie cu Erdogan că Rusia poate "exporta cantităţi importante de îngrăşăminte şi de produse agricole dacă sancţiunile antiruse vor fi anulate", se mai arată în comunicat. Citește și: Erdogan despre Finlanda și Suedia: Sunt ţări care sprijină terorismul, cât sunt eu președinte al Turciei nu voi fi de acord să intre în NATO "În discuţia privind situaţia din Ucraina, accentul a fost pus pe asigurarea siguranţei navigaţiei în mările Neagră şi Azov şi eliminarea ameninţării minelor", mai afirmă Kremlinul. Minele navale au produs acuzații reciproce Mine navale au fost descoperite plutind în derivă în Marea Neagră după ce Rusia a lansat agresiunea militară contra Ucrainei. Potrivit Moscovei, aceste mine au fost amplasate de armata ucraineană în zona de coastă şi s-au desprins de cablurile de ancorare, în timp ce potrivit Kievului ele au fost lansate de Rusia din stocul de mine ucrainene preluat de armata rusă în Crimeea după anexarea acestei peninsule în 2014. După ce porturile ucrainene de la Marea Neagră au fost blocate de Rusia în urma declanşării războiului împotriva Ucrainei pe 24 februarie, această ţară s-a văzut nevoită să-şi expedieze exporturile pe cale feroviară sau prin mici porturi de la Dunăre. Scăderi masive ale exporturilor De atunci exporturile sale de cereale au scăzut luna aceasta la jumătate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Citește și: Ministrul turc de Externe a confirmat anunțul lui Zelenski: Turcia va interzice navelor de război rusești să intre în Marea Neagră Rusia şi Ucraina însumează circa o treime din exporturile mondiale de grâu. Ucraina este de asemenea un exportator major de porumb, orz, ulei de floarea-soarelui şi ulei de rapiţă, în timp ce Rusia şi Belarus - ţară care a sprijinit agresiunea rusă contra Ucrainei şi este de asemenea vizată de sancţiunile occidentale - exportă împreună peste 40% din îngrăşămintele pe bază de potasiu la nivel mondial.

Stavridis propune ca România să escorteze navele care exportă grâu Foto: Twitter
Internațional

Stavridis România escorteze navele exportă grâu

Un fost comandant NATO, amiralul James Stavridis, propune ca România și alte state NATO să escorteze navele care exportă grâu din porturile ucrainene, poturi blocate acum de Rusia. Stavridis este amiral în rezervă și decan al școlii de diplomație de la Universitatea Tufts. Atât Hillary Clinton, cât și Donald Trump, au luat în considerare o cooperare cu el, în 2016. Clinton l-ar fi luat în calcul ca un posibil vicepreședinte, iar Trump l-ar fi avut pe lista de potențiali secretari de stat. Stavridis propune ca România să escorteze navele care exportă grâu Într-un editorial care a apărut în mai multe publicații, fostul comandant al NATO propune ca nave ale unor state NATO să escorteze prin Marea Neagră vasele care exportă grâu din Ucraina. El apreciază că SUA și Marea Britanie trebuie să fie în fruntea coaliției care ar prelua această misiune, dar arată că la ea ar trebui să participe și Turcia, Bulgaria și România. Stavrdis amintește de o operațiune asemănătoare, între vara lui 1987 și toamna anului 1988, când navele americane au protejat de amenințarea iraniană petrolierele care treceau prin strâmtoarea Ormuz. El arată că, în războiul civil din SUA, forțele nordiste au reușit să blocheze exporturile sudiste de bumbac. Nave europene au încercat să spargă blocada, dar nu au reușit. „Ceea ce ne aduce la ideea spagerii blocadei prin escortarea navelor comerciale. Prima provocare este cea mai evidentă: cine va escorta? Acest lucru ar putea fi făcut sub auspiciile Națiunilor Unite, de către NATO sau de o coaliție de națiuni dispuse să întreprindă ceea ce va fi o misiune provocatoare și periculoasă. SUA, în fruntea coaliției Cea mai probabilă abordare ar fi cea din urmă, condusă de SUA și incluzând probabil Marea Britanie și Franța, și poate națiunile Mării Negre, Turcia, România și Bulgaria. O a doua provocare va fi curățarea minelor, deoarece atât ucrainenii, cât și rușii, le-au folosit pentru a încerca să controleze marea de-a lungul coastei ucrainene. NATO are o unitate permanentă de dragoare de mine exact în acest scop”, explică Stavridis. Putin’s illegal Black Sea blockade is destroying Ukraine's economy and causing global hunger. Here's my thoughts on how to break it https://t.co/1LDDGR1qb9 via @opinion— Admiral James Stavridis, USN, Ret. (@stavridisj) May 29, 2022 O chestiune tehnică pe care o arată amiralul este că navele civile care vor fi escortate trebuie să fie sub drapelul statelor care le escortează. Citește și: Primar PSD din Mehedinți, jefuit de 100.000 de euro, cash. Ultima declarație de avere: fără cont în bancă, venituri lunare de circa 1.200 euro În sfârșit, Stavrdis spune că Moscova „trebuie informată”, că probabil va reacționa, dar este puțin probabil să atace escorta militară. Ucraina ar demina Odesa, dar riscă să deschidă calea rușilor Însă alte publicații arată că ucrainenii se confruntă cu o dilemă de securitate. Dacă ar demina rutele pentru ca vasele cu grâne să poată pleca din portul Odesa, atunci le-ar putea permite rușilor să se strecoare și să atace Odesa. Peste 25 de milioane de tone de porumb și grâu, cât să acopere consumul anual al tuturor țărilor mai puțin dezvoltate din lume, se află blocate în Ucraina. The Black Sea basin is one of the world’s most important areas for agricultural production. Understand why the war in #Ukraine is impacting global food security. ▶️⤵️ pic.twitter.com/ODUZNChK8P— World Food Programme (@WFP) May 19, 2022 Serviciile de informații britanice avertizează că blocarea de către Rusia a portului cheie al Ucrainei, Odesa, a cauzat deficite de aprovizionare cu cereale care nu pot fi compensate prin exporturi terestre.

România vrea să accelereze extracția gazelor (sursa: Pixabay)
Internațional

România vrea să accelereze extracția gazelor

România vrea să accelereze extracția gazelor. România ar putea accelera primul său proiect de foraj în apele de mare adâncime din Marea Neagră, pe fondul crizei de gaze naturale în Europa, a declarat pentru Bloomberg un director de la Romgaz, unul dintre partenerii implicaţi în proiectul Neptun Deep. Romgaz SA, care tocmai a preluat de la Exxon Mobil participaţia sa de 50% la proiectul Neptun Deep, susţine că este posibil ca operatorul proiectului, grupul petrolier OMV Petrom SA, să reevalueze dezvoltarea proiectului, odată cu creştere preţurilor la energie şi a costurilor de construcţie. România vrea să accelereze extracția gazelor "Având în vedere ce se întâmplă în Uniunea Europeană, şi necesarul de a avea gaze mai devreme decât ne aşteptam, încercăm să analizăm diferite abordări. Analizăm diferiţi indicatori în contextul în care preţul gazelor a explodat", a declarat directorul financiar de la Romgaz, Răzvan Popescu, într-un interviu pentru Bloomberg. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Chiar dacă Petrom va avea ultimul cuvânt, în calitate de operator la proiectul Neptun Deep, partenerii analizează posibilitatea de a se baza mai mult pe infrastructura existentă din Marea Neagră şi să împartă proiectul în două şi chiar trei faze pentru a aduce, mai devreme, gazele pe piaţă, a spus Răzvan Popescu, potrivit Agerpres. "Producţia la Neptun nu ar trebui să înceapă mai târziu de 2026. Aceasta este estimarea iniţială din planurile Exxon dar poate există o modalitate de a urgenta lucrurile pentru că ştim cât de necesar este să avem gaze europene", a adăugat Răzvan Popescu. Romgaz, care aşteaptă ultimele aprobări pentru a putea finaliza preluarea participaţiei deţinută de Exxon Mobil la Neptun Deep, are de gând să vândă obligaţiuni internaţionale pentru a finanţa proiectul, precizează Răzvan Popescu. Compania are în vedere obligaţiuni pe cinci şi şapte ani, cu o primă emisiune în valoare de 500 de milioane de euro, care ar putea fi lansată mijlocul lui 2023, urmată un an mai târziu de o emisiune similară, potrivit directorului financiar. După adoptarea Legii offshore, Romgaz şi Petrom ar urma să ia o decizie finală de investiţii cu privire la proiectul Neptun Deep până la finele lui 2022.

Rusia câștigă miliarde de dolari de pe urma crizei alimentare Foto: Facebook Portul Constanța
Eveniment

Rusia miliarde dolari urma crizei alimentare

Rusia câștigă miliarde de dolari de pe urma crizei alimentare pe care chiar ea a generat-o, arată datele economice colectate de Bloomberg. The Times scrie, azi, că situația este atât de gravă că marina militară britanică își pune problema să ofere protecție navelor care ar prelua grâu din Odesa sau alte porturi ucrainene pentru a-l exporta. Rusia câștigă miliarde de dolari de pe urma crizei alimentare Astfel, Rusia a reușit să-și vândă grâul la un preț mult mai mare decât de obicei, găsind cumpărători. În 2022, ar putea avea o producție record. „Prețurile globale la grâu au crescut cu peste 50% în acest an, iar Kremlinul a încasat 1,9 miliarde de dolari în venituri din taxele la exportul de grâu, până acum, în acest sezon, potrivit estimărilor consultantului agricol SovEcon”, arată Bloomberg. Blocarea porturilor ucrainene a făcut ca această țară să poată exporta doar 25% din cantitatea obișnuită. „Eșecul de a deschide porturile ucrainene este o declarație de război la adresa securității alimentare globale”, a declarat David Beasley, șeful Programului Alimentar Mondial al Națiunilor Unite, la Forumul Economic Mondial de la Davos, luni. Beasley a spus că lipsa accesului la alimente poate determina milioane de oameni să migreze. Fiecare creștere cu 1% a foametei are ca rezultat o creștere cu 2% a migrației, a spus el, menționând că 49 de milioane de oameni „bat la ușa foametei” în 43 de țări. „Acelea sunt cele 43 de țări de care trebuie să ne îngrijorăm extrem de mult, care vor duce la destabilizare și migrație în masă dacă nu anticipăm acest fenomen”, a mai arătat Beasley. Russia is using hunger and grain to wield power. Global cooperation is the antidote to this blackmail. 1) Europe is working hard to get grain to global markets 2) We are stepping up our own production ⁰3) We support Africa in boosting its production capacity too pic.twitter.com/P4KKst8S5G— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 24, 2022 Ucraina se află printre primii șase exportatori de porumb, pui și miere. În mod tradițional, a livrat milioane de tone de cereale pe an prin Marea Neagră, câștigând aproximativ 10% din produsul său intern brut din sectorul agricol și alimentar. Marina britanică ar putea oferi protecție pentru grâul Ucrainei În schimb, Rusia a profitat de blocarea porturilor ucrainene și a preluat piețe deservite anterior de această țară, precum Israelul. Exclusive satellite images from US company Maxar Technologies show Russian forces stealing grain from ports in Ukraine. CNN’s @MarquardtA reports. https://t.co/yzmHrhFSCt— CNN (@CNN) May 23, 2022 „Există temeri că nu mai este timp pentru a preveni o criză alimentară mondială, iar SUA au arătat că trimit rachete cu rază lungă de acțiune pentru a elimina navele rusești. Gabrielius Landsbergis, ministrul de externe lituanian, care a discutat despre un coridor naval în Marea Neagră cu Liz Truss, ministrul britanic de externe, a declarat că o coaliție ar putea include unele țări NATO și alte țări care depind de cereale”, scrie The Times despre posibilitatea ca marina britanică să ofere protecție navelor care preiau grâu din porturile ucrainene.

Legea offshore, la ultimul pas (sursa: Facebook/Parlamentul României)
Internațional

Legea offshore, la ultimul pas

Legea offshore, la ultimul pas. Proiectul legii offshore va intra marţi în dezbaterea comisiilor de buget, finanţe şi pentru industrii ale Camerei Deputaţilor. Şedinţa comună a comisiilor de specialitate este programată să înceapă la ora 10,00 cu dezbaterile asupra acestui proiect în vederea întocmirii raportului. Legea offshore, la ultimul pas Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore se află pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor din această săptămână, pentru a fi dezbătut sub rezerva depunerii raportului din partea comisiilor de specialitate. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” În 11 mai, proiectul a fost adoptat de Senat, ca primă cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind for decizional. Proiectul legii offshore, care a fost depus pe 15 aprilie la Parlament, reglementează operaţiunile petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol atât la perimetrele petroliere offshore, cât şi onshore de adâncime şi stabileşte că statul român va avea drept de preempţiune la achiziţia gazelor naturale. Actul normativ este semnat de liderii celor trei partide din coaliţia de guvernare - preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, liderul UDMR, Kelemen Hunor, precum şi de ministrul Energiei, Virgil Popescu, şi de liderul grupului minorităţilor reprezentate în Parlament, Varujan Vosganian.

România vrea să cumpere submarine (sursa: Pixabay)
Eveniment

România vrea să cumpere submarine

România vrea să cumpere submarine. România are nevoie să se înarmeze cu submarine, consideră ministrul Apărării, Vasile Dîncu. Acesta susține că Marea Neagră s-a aglomerat şi "este plină de rechini", prin urmare România trebuie să achiziționeze submarine pentru că este important "să ai lucrul tău". România vrea să cumpere submarine "Delfino e singurul submarin-şcoală. Sperăm ca în viitor să şi producem în România submarine, dar deocamdată trebuie să achiziţionăm submarine pentru că Marea Neagră s-a aglomerat foarte mult, este plină de "rechini" şi este nevoie de asta", a declarat Vasile Dîncu la Realitatea Plus. Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite Ministrul Apărării a precizat că accidentele aviatice cauzate de prăbușirea MIG-urilor a știrbit încrederea Armatei Române în ultimii ani. "Pentru moment, fiind membri NATO, există o umbrelă care chiar funcţionează. Unii au spus că e bine, alţii au spus că nu e bine, să oprim de la zbor MIG-urile, MIG 21 Lancer. Au fost atâtea accidente, au fost 26 de accidente în ultimii 30 de ani. Au murit oameni şi încrederea în Armată a scăzut în acele moment", a declarat Dîncu.

Rusia lansează rachete de pe submarinele din Marea Neagră Foto: hisutton.com
Eveniment

Rusia lansează rachete submarinele Marea Neagră

Rusia lansează rachete împotriva Ucrainei de pe submarinele din Marea Neagră, de la 50 de metri adâncime, scrie The Times. Potrivit cotidianului britanic, Rusia a devenit mult mai prudentă după ce Ucraina a scufundat crucișătorul Moscova. Rusia lansează rachete de pe submarinele din Marea Neagră „Se crede că Rusia își folosește submarinele din Marea Neagră pentru a lovi ținte ucrainene îndepărtate cu rachete de croazieră, navele sale de război fiind nevoite să adopte o abordare mai precaută după scufundarea Moscovei. Lansările de rachete, la 50 de metri sub suprafața mării, sunt greu de observat chiar și cu sateliții de deasupra, dar experții navali au spus că submarinele din clasa Kilo au fost văzute în mod regulat reîncărcând rachete și focoase cu rază lungă de acțiune în porturile rusești, înainte de a se scufunda din nou. Există „dovezi circumstanțiale puternice” care arată că aceste submarine au atacat poziții terestre ucrainene și au jucat un rol cheie în război, potrivit lui HI Sutton, un analist specializat în submarine, și Benjamin Pittet, un anchetator la Centrul pentru Reziliența Informațională”, scrie The Times. ***NEW ANALYSIS*** here-> https://t.co/tozivMmiGtEvidence that #Russian Submarines are launching Kalibr Cruise Missiles at #UkraineNod to image analysis via @COUPSURE. This is part of a pattern of activity involving multiple reloads of weapons during the war. pic.twitter.com/gUXon2ehhn— H I Sutton (@CovertShores) April 21, 2022 Rusia are patru submarine din clasa Kilo în Marea Neagră. Ele sunt relativ mici, dar pot lansa rachete Kalibr, echivalentul rachetelor americane Tomahawk, care au o rază de 1.550 de mile. Potrivit lui Suitton, un al cincilea submarin din Marea Neagră este la reparații. Satellite imagery from 15 March likely shows a Kilo-class submarine being loaded with Kalibr missiles in the port of Sevastopol. A second Kilo-class submarine is visible in the flooded dry dock, probably undergoing maintenance.Location : 44.607739, 33.534983 pic.twitter.com/G7IEHzUDmI— Benjamin Pittet (@COUPSURE) April 20, 2022 Sutton a declarat pentru The Times că a observat „indicii timpurii” că navele de război rusești „au fost mai puțin agresive” ca urmare a scufundării Moscova, iar navele rusești lansează rachete din zona Sevastopolului, în Crimeea ocupată. „Rachetele Kalibr au o rază atât de mare, încât lansările abia pun în pericol navele de război. Este sarcina cu cel mai mic risc pe și-l pot asuma”, a spus el. Citește și: Ministerul britanic al Apărării: Rusia, zero progrese majore în ultimele 24 de ore. Mariupol rezistă Foto: hisutton.com Tot Sutton a scris că Rusia folosește o navă veche de 110 ani pentru a recupera epava cruciștorului Moscova. Nava Kommuna ar putea avea însă mini-submarine la bord. Sutton atrage însă atenția că nava Kommuna ar putea fi țintă pentru rachetele ucrainene.

Un avion american de spionaj patrula deasupra Dobrogei Foto: Defence Romania
Politică

Avion american de spionaj patrula deasupra Dobrogei

Un sofisticat avion american de spionaj, specializat în detectarea navelor, patrula deasupra Dobrogei chiar înainte de scufundarea crucișătorului Moscova, arată The Times. Avionul și-a oprit însă transponderul, care permitea detectarea mișcărilor sale pe FlightRadar24, timp de două ore și 56 de minute. Însă, înainte de a bloca detectarea sa prin mijloace publice, avionul se afla deasupra comunei Valea Nucarilor, în județul Tulcea. Un avion american de spionaj patrula deasupra Dobrogei „O aeronavă americană patrula în Marea Neagră cu câteva ore înainte ca nava Moscova să fie lovită de rachete ucrainene (...) Un Boeing P8 Poseidon se afla la 100 de mile de Moscova în ziua în care crucișătorul rus a suferit daune catastrofale. P8, care costă aproximativ 330 de milioane de lire sterline, este cel mai sofisticat avion de vânătoare de submarine și de urmărire a navelor de război din arsenalul SUA. Poate arunca geamanduri sonore în apă deschisă pentru a detecta navele inamice și este echipat cu un sofisticat radar APY-10. Deși capabilitățile sale sunt secrete, experții au estimat anterior că un P8 ar putea urmări o zonă radar în secțiune transversală de 10.000 de metri pătrați pe o rază de peste 220 de mile, ceea ce înseamnă că Moscova s-ar fi aflat în raza sa de acțiune în ziua scufundării”, scrie The Times. Publicația britanică arată că nava a decolat din Italia, de la o bază din Sicilia, la ora 13.32, ora Kievului. la 16.26, aeronava oprește transponderul, când se afla deasupra Dobrogei. La acel moment, P8 era la 100 de mile de crucișătorul rus. The Times arată că avionul american a coborât, la acel moment, de la altitudinea de 8.800 de metri la circa 3.600 de metri. P8 reapare pe FlightRadar la 19.36. Primele informații că Moscova a fost lovită apar la 20.42. Aglomerație deasupra Mării Negre „Amelia Smith, un analist independent de date aviatice din SUA, a declarat că prezența unui P8 pe 13 aprilie a fost neobișnuită, dar „nu total ieșită din comun”. Ea a spus că în acea zi a existat un număr ceva mai mare de aeronave americane care zburau deasupra coastei Mării Negre”, mai arată The Times. “According to defence experts, a P8 aircraft will typically turn off its transponder, the device that records its location, when it enters a conflict zone.“Funny that - I wonder why ?https://t.co/m7Z0TfoGTH— Nicholas Beale (@Starcourse) April 20, 2022 În acea zi, deasupra Mării Negre a zburat și o dronă de cercetare de tip RQ-4B Global Hawk din cadrul Forțelor Aeriene ale SUA. Drona, cu numărul de înregistrare 10-2045 și indicativul radio FORTE10, a decolat de la Baza Aeriană Sigonella, de pe Insula Sicilia (Italia). Aceasta a ieșit deasupra Mării Negre de pe teritoriul Bulgariei, și a evoluat în partea de sud a FIR Sevastopol, scrie Defense Romania. Tot la 14 aprilie, mai arată Defense Romania, un avion militar rusesc Tu-154 (număr de înregistrare RA-85843), care a zburat pe ruta Moscova-Damasc, s-a întâlnit deasupra Mării Negre cu drona americană RQ-4B (FORTE10), trecând la mai puțin de 10 kilometri pe lângă aceasta. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii

Crucișătorul Moscova ar fi putut transporta arme nucleare Foto: Twitter
Internațional

Moscova ar fi putut transporta arme nucleare

Există îngrijorări că crucișătorul Moscova, care s-a scufundat joi noaptea în Marea Neagră, ar fi putut transporta arme nucleare. Mai mulți experți ucraineni apreciază că două bombe nucleare ar fi putut fi la bord. Moscova avea arme nucleare la bord în timpul Războiului Rece. Crucișătorul Moscova ar fi putut transporta arme nucleare Mikhailo Samus, directorul unui think-tank militar din Lvov, Andrei Klimenko, redactor la Black Sea News și ziarul ucrainean Defense Express au avertizat astăzi că Moscova a fost proiectată pentru a transporta focoase care ar putea fi instalate în vârful rachetelor sale supersonice P-1000 - concepute pentru a elimina portavioanele americane. "La bordul Moscovei ar putea fi focoase nucleare - două unități", a spus Samus, în timp ce Klimenko a cerut altor națiuni de la Marea Neagră - Turcia, România, Georgia și Bulgaria - să insiste asupra unor explicații: „Unde sunt aceste focoase? Unde erau când muniția a explodat?”. Defense Express a afirmat, citat de Daily Mail, că a „intervievat experți, inclusiv proiectanți și ofițeri de marină, care au dat în unanimitate și în mod independent următorul răspuns: există o posibilitate reală ca nava amiral a flotei ruse de la Marea Neagră să fi avut la bord muniție nucleară. The wrecked cruiser "Moskva" may have nuclear warheads, - Defense Express.According to experts, 16 P-1000 Vulkan anti-ship missiles can be equipped with a nuclear warhead with a capacity of 350 kt or a conventional 500-kg high-explosive-cumulative warhead. https://t.co/qkIl2epHr1— тошнота кота-философа Антуана (@6Kk4KgwPz3Di3QF) April 14, 2022 Defence Express s-a întrebat, potrivit Daily Mail: „Sunt munițiile nucleare întotdeauna la bord sau sunt încărcate numai prin ordin special?” Friends and experts say that there are two nuclear warheads for Russian cruise missiles "Moskva". Maybe, for many ppl this is a news, but it is true, Moskva was ship - a carrier of nuclear weapons. 1/2— Euromaidan PR (@EuromaidanPR) April 15, 2022 Speculațiile cu privire la un dezastru nuclear apar în contextul în care este necunoscută soarta echipajului de 510 de oameni de pe crucișător. Sute ar fi putut să fi murit în explozia de la bord. Soarta echipajului, necunoscută Până în prezent, soarta a doar aproximativ 50 de membri ai echipajului este cunoscută, ei fiind preluați de o navă turcească. Alți 14 ar fi fost transportați pe cale aeriană în portul Sevastopol. Soarta a circa 450 de marinari nu este cunoscută. Rusia susține că a evacuat întregul echipaj, dar un videoclip filmat la Sevastopol peste noapte arată zeci de mașini care se presupune că aparțineau marinarilor de pe navă încă parcate în port - sugerând că proprietarii lor nu s-au întors să le ridice. The cruiser Moskva sank while being towed in a storm,-Russian Defense Ministry https://t.co/NxEiHePb3b #Ukraine pic.twitter.com/1TBbOeSdj1— Liveuamap (@Liveuamap) April 14, 2022 Daily Mail arată că, în 1982, când marina britanică a scufundat crucișătorul argentinina Belgrano au murit 334 de marinari. Dar acest crucișător avea un tonaj mai mic și muniția de la bord nu a explodat. În timpul Războiului Rece, Moscova a avut arme nucleare la bord. În 1989, sub conducerea liderului sovietic Mihail Gorbaciov, oamenii de știință americani și sovietici au participat la un test comun la bordul navei, în Marea Neagră, pentru a măsura emisia de neutroni și raze gamma de la un focos nuclear pe o rachetă de croazieră, scrie Associated Press. Citește și: Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: Ministerul Economiei, plus 10% la schema de personal. Fondurile Europene au anunțat deja: numărul angajaților crește cu 30%

Nava Moscova "înoată cu peștii" în Marea Neagră (sursa: Twitter/Pradva)
Internațional

Nava Moscova "înoată cu peștii" în Marea Neagră

Nava Moscova "înoată cu peștii" în Marea Neagră. Nava de război rusă Moskva s-a scufundat, a anunțat agenția de presă de stat rusă TASS, citând un comunicat al Ministerului rus al Apărării. Nava Moscova "înoată cu peștii" în Marea Neagră "În timpul remorcării crucișătorului Moskva către portul de destinație, nava și-a pierdut stabilitatea din cauza avariilor la fuselaj primite în timpul unui incendiu provocat de detonarea de muniție. În condițiile unei mări furtunoase, nava s-a scufundat", se arată în comunicat, potrivit CNN. Citește și: Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: Ministerul Economiei, plus 10% la schema de personal. Fondurile Europene au anunțat deja: numărul angajaților crește cu 30% Rusia a declarat că un incendiu a izbucnit pe crucișătorul cu rachete ghidate, provocând explozia munițiilor de la bord, provocând daune grave navei și forțând evacuarea echipajului navei de război. Ucraina afirmă că a lovit Moskva cu rachete anti-navă și a susținut ulterior că aceasta a fost scufundată.

Atacul asupra crucișătorului Moscova, cea mai importantă bătălie maritimă din 1982, de la războiul din Falkland Foto: Twitter
Internațional

Atacul asupra Moscova importantă bătălie din 1982

Atacul ucrainean asupra crucișătorului Moscova ar putea fi cea mai importantă bătălie maritimă din 1982, de la războiul din Falkland. Deocamdată, partea rusă susține că nava a fost abandonată întrucât muniția de la bord a explodat. Ucrainenii susțin că ea a fost lovită de două rachete Neptun. Analiștii apreciază că, după acest dezastru, flota rusă la Marea Neagră rămâne fără o importantă protecție. În plus, China și-ar putea reconsidera planurile de a ataca Taiwanul. Astonishing and exhilarating that the Ukrainians have sunk the Russian flagship in the Black Sea, the cruiser Moskva. The ineffectiveness of the Russian military has apparently no limits.— Gérard Araud (@GerardAraud) April 13, 2022 Crucișătorul Moscova ar fi fost lovit de rachete Neptun, produse de Ucraina și intrate în dotarea armatei în 2021. Întreaga operațiune ar fi presupus un efort logistic ucrainean consistent: depistarea navei, deplasarea lansatorului de rachete în poziția adecvată, țintirea și lovirea navei. Ucrainenii se pare că ar fi folosit o dronă, pentru a distrage atenția marinarilor ruși. A Russian source is saying the Moskva has sunk and that the explosion was from a Ukrainian Neptun missile strike. Apparently, Ukraine flew a TB2 UCAV to distract the ship while it was targeted by the Neptun. The ship rolled onto its side after the strike.https://t.co/lACtPPJYVF— Rob Lee (@RALee85) April 14, 2022 Ultima bătălie navală de asemenea dimensiuni a avut loc în 1982, în războiul insulelor Falkland, între Marea Britanie și Argentina. Britanicii au pierdut, atunci, două distrugătoare și două fregate, iar argentinienii un crucișător și un submarin, dar și numeroase alte nave, mai mici. Atacul asupra Moscova, cea mai importantă bătălie din 1982 Crucișătorul Moscova era nava amiral a flotei ruse din Marea Neagră. Nava a fost lansată la apă în 1979, dar a trecut prin mai multe reconversii și modernizări, ultima în 2019. Crucișătorul ar fi urmat să fie activ până în 2040. One of the things to remember is that the Russian cruiser Moskva carries 16 × P-500 Bazalt ASMs in external launch tubes. Each weighs about 10,600lbs, and is made up of mostly explosive stuff. A hit to any of these units may cause some serious damage, or an "ammunition explosion" pic.twitter.com/PxL1Mus5wG— OSINTtechnical (@Osinttechnical) April 14, 2022 „Crucișătorul Moscova și aproape toate navele de război rusești s-au întors periodic în portul lor de origine, Sevastopol, în Crimeea. Interesant, nava a acostat în poziția ei obișnuită, creând un model previzibil de mișcări. Acesta poate fi un indicator al modului în care Sevastopolul este văzut, ca fiind ferit de atacuri. Este adevărat că se află în afara raza de acțiune a rachetelor ucrainene și este protejat de apărări antiaeriene stratificate. Însă, la 26 martie, a avut loc un incident, când rachete S-400 au fost lansate asupra orașului. Acest incident nu pare să fi schimbat modul de operare al navei Moscova”, scria, în aprilie, Naval News. O publicație a U.S.Navy Institute, o asociație a militarilor profesioniști, cu sediul în Annapolis, Maryland, aprecia că rolul crucișătorului este să terorizeze Odesa, pentru a ține blocate trupele ucrainene în acest oraș. Mai mulți analiști considerau că este puțin probabil ca Rusia să încerce o debarcare în regiunea Odesa. Foto: Naval News După anexarea Crimeei, flota rusă Mării Negre și-a mutat sediul în orașul-port din Crimeea, Sevastopol, și a trecut la o modernizare radicală. În șapte ani, flota Mării Negre s-a transformat complet, scria Forbes. Moscova i-a adăugat noi rachete antinavă supersonice P-1000. Trei fregate din clasa Amiral Grigorovici, patru nave de patrulare Proiect 22160 și șase submarine din clasa Kilo s-au alăturat flotei până în 2021. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN

Ucraina anunță că au bombardat crucișătorul rus (sursa: Twitter/@rianru)
Internațional

Ucraina anunță că au bombardat crucișătorul rus

Ucraina anunță că au bombardat crucișătorul rus. O navă de război rusă care a fost evacuată miercuri din Marea Neagră a fost una dintre navele implicate în celebrul atac de pe Insula Șerpilor din februarie. Un incendiu ar uriaș ar fi pornit la bord după ce nava a fost lovită de rachetele ucrainene, potrivit unui consilier prezidențial ucrainean. Insula a fost lovită de rachete rusești după ce apărătorii ucraineni au răspuns la amenințarea de invazie rusă cu aceste cuvinte: "Navă de război rusă, du-te dracului". Ucraina anunță că au bombardat crucișătorul rus Au apărut rapoarte contradictorii din partea rușilor și ucrainenilor cu privire la incidentul de la bordul navei Moskva de miercuri. Rusia a declarat în mass-media de stat că crucișătorul a fost evacuat după ce un incendiu la bord a distrus mai multe camere cu muniție. Administratorul regional al statului Odesa a susținut că acesta a fost lovit de rachete ucrainene. CNN nu poate verifica în mod independent ce s-a întâmplat. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Cu toate acestea, comentariile lui Oleksi Arestovich, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenksi, sugerează că există o confuzie cu privire la ceea ce s-a întâmplat. "Există un mare incendiu … Marea este furtunoasă, așa că nu se știe dacă va fi posibil să le aducem ajutor. Sunt 510 membri ai echipajului acolo. Nu ne putem da seama ce s-a întâmplat, fie doi marinari fumau în locul nepotrivit, fie au fost încălcate din nou anumite măsuri de siguranță", a declarat Arestovici.Nava se află în prezent în bazinul Mării Negre, a adăugat el. În ceea ce privește incidentul din februarie de pe Insula Șerpilor, Arestovici a confirmat că Moskva a fost implicată. "Da, în mod specific acesta, trăgea asupra apărătorilor. Este nava amiral a marinei (rusești)", a spus el.

Rusia blochează accesul maritim al Ucrainei (sursa: Facebook/Royal Navy)
Internațional

Rusia blochează accesul maritim al Ucrainei

Rusia blochează accesul maritim al Ucrainei. Forţele navale ruse continuă blocada coastei ucrainene a Mării Negre şi a Mării Azov, împiedicând autorităţile de la Kiev să se reaprovizioneze pe mare, au anunţat duminică serviciile de informaţii britanice, informează Reuters. Rusia blochează accesul maritim al Ucrainei Rusia are în continuare capacitatea de a încerca o debarcare, dar o astfel de operaţiune are un potenţial de risc tot mai mare, dat fiind că forţele ucrainene au avut suficient timp la dispoziţie pentru a se pregăti pentru o astfel de situaţie, a transmis pe Twitter Ministerul Apărării britanic într-un buletin. "Minele din Marea Neagră reprezintă un risc serios pentru activitatea maritimă", a adăugat sursa citată. Citește și: Lecția Lituaniei pentru UE: cum să scapi de dependența gazului rusesc utilizând instrumentele comunitare. Germania a făcut invers: a încurajat Gazprom În raport se mai spune că originea minelor nu este clară, dar că prezenţa lor este cu siguranţă rezultatul activităţii navale ruse în zonă, demonstrând modul în care invazia Ucrainei afectează interesele neutre şi ale civililor. Reuters menţionează că nu a putut verifica imediat aceste informaţii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră