Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România
Accesul la o locuință proprie rămâne una dintre cele mai mari provocări economice pentru tinerii din generația Z din România, în ciuda creșterii veniturilor din ultimii ani.
Statisticile recente și analizele de piață indică un paradox: deși salariile au crescut semnificativ, achiziția unei locuințe devine tot mai dificilă.
Tinerii rămân mai mult timp în casa părinților
Un prim indicator relevant este proporția ridicată a tinerilor care nu reușesc să se desprindă financiar de familie.
Aproape 40% dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani locuiau încă cu părinții în 2023, potrivit unui raport Eurofound.
Această situație reflectă nu doar o realitate culturală, ci mai ales una economică: costurile locuirii depășesc capacitatea de economisire a multor tineri.
Prețurile locuințelor au crescut mai rapid decât veniturile
Creșterea accelerată a prețurilor imobiliare reprezintă unul dintre principalii factori care explică această dificultate.
În ultimii cinci ani, prețurile apartamentelor din România s-au dublat, pe fondul inflației, al scumpirii materialelor de construcții și al instabilității economice generate de crizele recente.
În marile orașe, precum Bucureștiul, prețul mediu a ajuns la aproximativ 2.250 de euro pe metru pătrat în 2026, în creștere față de anul anterior.
Această evoluție a prețurilor nu a fost însă compensată proporțional de creșterea veniturilor.
Deși salariul mediu net a ajuns la aproape 6.000 de lei la finalul anului 2025, nivelul veniturilor rămâne insuficient pentru acumularea unui avans consistent sau pentru susținerea unui credit ipotecar în condiții confortabile.
Mai mult, aproape jumătate dintre tinerii români câștigă sub 3.000 de lei lunar, ceea ce limitează drastic capacitatea de economisire.
Costul vieții reduce capacitatea de economisire
În paralel, costul vieții a crescut semnificativ.
Cheltuielile pentru alimente, utilități și servicii consumă o mare parte din veniturile lunare ale tinerilor.
De exemplu, aproximativ 28% din venitul lunar este alocat alimentației, iar alte procente importante merg către utilități.
În aceste condiții, economisirea pentru un avans devine dificilă, chiar și pentru cei care au un loc de muncă stabil.
Accesul la creditare a devenit mai dificil
Un alt factor relevant este accesul la creditare.
Creșterea dobânzilor în ultimii ani a redus accesibilitatea creditelor ipotecare, iar criteriile de eligibilitate au devenit mai stricte.
În același timp, scăderea numărului de tranzacții imobiliare sugerează că tot mai puțini români își permit să cumpere o locuință, în ciuda faptului că prețurile nu dau semne de scădere.
Deficit de locuințe accesibile și politici publice limitate
Pe lângă constrângerile economice, există și factori structurali.
România se confruntă cu un deficit de locuințe accesibile pentru tineri, iar politicile publice în domeniu sunt limitate.
La nivel european, există deja avertismente că lipsa accesului la locuințe riscă să afecteze stabilitatea socială și perspectivele economice ale unei întregi generații.
Generația Z: între independență financiară și instabilitate
În același timp, profilul financiar al generației Z contribuie la această dificultate.
Studiile arată că 52% dintre tinerii români se confruntă cu constrângeri financiare și dificultăți în gestionarea banilor.
Deși sunt motivați să devină independenți financiar, mulți dintre ei se află la începutul carierei, cu venituri instabile sau reduse.
De asemenea, comportamentul de consum diferă față de generațiile anterioare.
Tinerii investesc mai mult în educație, experiențe și bunăstare personală, ceea ce poate întârzia acumularea economiilor necesare pentru achiziția unei locuințe.
Presiunea culturală de a deveni proprietar
Preferința culturală pentru proprietate rămâne puternică în România, ceea ce amplifică presiunea asupra tinerilor de a deveni proprietari, chiar și în condiții economice dificile.
Nu în ultimul rând, contextul economic global influențează direct piața locală.
Inflația, creșterea costurilor de construcție și incertitudinile geopolitice contribuie la menținerea unor prețuri ridicate și la reducerea accesibilității locuințelor.
