miercuri 24 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2420 articole
Internațional

45 de drone și 20 de rachete rusești asmuțite asupra Ucrainei la puțin după miezul nopții de Revelion

45 drone, 20 rachete, de Revelion. Rusia a atacat Ucraina cu 45 de drone și 20 de rachete în total în timpul nopţii de sâmbătă spre duminică, a anunţat armata ucraineană în prima zi a noului an. 45 drone, 20 rachete, de Revelion Toate dronele de luptă iraniene Shahed-136 - supranumite - au fost distruse de forţele ucrainene de apărare aeriană, a precizat armata Ucrainei. Rusia foloseşte aceste drone sub un nume propriu, Geran, pentru a disimula implicarea Iranului. Federaţia Rusă şi Republica Islamică Iran cooperează militar de multă vreme. "Militarii din cadrul Forţelor Aeriene ale Ucrainei felicită naţiunea ucraineană nesupusă cu ocazia Anului Nou 2023! Împreună, spre victorie!", se mai spune în mesajul de duminică. Rusia a mai tras 20 de rachete asupra Ucrainei în noaptea de Anul Nou, dintre care majoritatea au fost interceptate, a mai anunţat armata ucraineană. Forţele de apărare aeriană ale Ucrainei au devenit tot mai performante datorită ajutorului militar masiv al Occidentului după declanşarea invaziei ruse pe 24 februarie. Răniți la Mikolaiv și Hmelnițki Mai multe oraşe ucrainene, printre care Kiev, au fost vizate sâmbătă de bombardamente ruse, urmate de o nouă serie de explozii în capitala Ucrainei la scurt timp după trecerea în noul an 2023. Rachete ruse au lovit două cartiere din Kiev la circa 30 de minute după miezul nopţii, a anunţat pe Telegram primarul oraşului, Vitali Kliciko, adăugând că deocamdată nu au fost înregistraţi noi răniţi. Citește și: Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile Înainte de aceasta, alte bombardamente ruse s-au soldat cu cel puţin un mort şi circa 30 de răniţi, ceea ce nu l-a împiedicat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să promită că ţara sa va lupta "până la victorie". Bombardamentele ruse au mai provocat distrugeri şi incendii în Nikolaev (Mikolaiv), în sudul Ucrainei, unde cel puţin şase persoane au fost rănite, şi la Hmelniţki, în vest, unde au fost rănite patru persoane. Putin sărbătorește ucigând Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a acuzat Moscova că a vizat deliberat zonele unde locuiesc civili. "Criminalul de război Putin Anul Nou ucigând oameni", a scris Kuleba pe Twitter. Potrivit şefului Statului-Major ucrainean, Valeri Zalujnîi, 12 dintre cele 20 de rachete de croazieră trase de ruşi, în special dinspre bombardiere strategice aflate în Marea Caspică, au fost doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană. Aproape în acelaşi moment, televiziunea rusă din Extremul Orient difuza discursul de Anul Nou al lui Vladimir Putin, dată fiind diferenţa de fusuri orare cu Moscova. În acest discurs, Putin a dat asigurări că "adevărul moral şi istoric" sunt "de partea" Rusiei. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, s-a deplasat la Bahmut, un oraş pe care soldaţii ruşi încearcă să-l ocupe încă din vară. "Barbarii ruşi nu ne vor doborî!", a declarat Kliciko.

45 drone, 20 rachete, de Revelion (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
NATO, să continue să înarmeze Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia

NATO, să continue să înarmeze Ucraina. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a pledat pentru trimiterea suplimentară de armament către Ucraina, transmite vineri dpa. NATO, să continue să înarmeze Ucraina "Poate părea un paradox, dar sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai scurtă cale către pace", a declarat politicianul norvegian într-un interviu de sfârşit de an acordat dpa. Preşedintele rus Vladimir Putin trebuie convins că nu-şi va atinge obiectivul de a prelua controlul asupra Ucrainei, a apreciat el. Stoltenberg a continuat spunând că, apoi, ar putea exista "o soluţie de pace negociată, care să asigure că Ucraina se impune drept un stat democratic şi independent". Ucraina "are dreptul să se apere" Secretarul general al NATO nu s-a sfiit să spună că, în opinia sa, atacurile recente ale ucrainenilor asupra unor ţinte militare din Rusia sunt perfect legitime. "Fiecare ţară are dreptul să se apere - la fel şi Ucraina", a spus Stoltenberg, adăugând că atacurile ucrainene trebuie privite în context. Care context include atacuri ruse masive asupra infrastructurii civile, menite să-i priveze pe ucraineni de apă, căldură şi electricitate în plină iarnă, a explicat el. Citește și: Moment-cheie în războiul lui Putin împotriva Ucrainei: Minskul poate intra în conflict de partea Rusiei, după ce o rachetă anti-aeriană a Kievului a căzut în Belarus În privinţa oportunităţii de a furniza Ucrainei rachete cu rază medie de acţiune, Stoltenberg a declarat că există "un dialog în desfăşurare între aliaţi şi Ucraina cu privire la anumite tipuri de sisteme" de rachete. El a menţionat totodată că aliaţii NATO au furnizat Ucrainei în trecut sisteme de arme cu rază lungă de acţiune. De exemplu, lansatoarele de rachete HIMARS, artilerie cu rază lungă de acţiune şi drone, a declarat Stoltenberg.

Mitropolitul Chișinăului, alături de Patriarhul Kiril Foto: Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove
Eveniment

Mitropolitul Chișinăului, alături de Patriarhul Kiril, la o ședință a Bisericii Ortodoxe Ruse. În Ucraina, organizațiile religioase care au legături cu Moscova vor fi scoase în afara legii

Părintele Vladimir, mitropolitul Chișinăului și al „întregii Moldove”, a fost alături de Patriarhul Kiril la o ultimă ședință din acest an a Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse, care s-a desfășurat la Mănăstirea Danilov din orașul Moscova. Mitropolitul Chișinăului, alături de Patriarhul Kiril Acum câteva zile, președintele Zelenski spunea că organizaţiile religioase din Ucraina care au legături cu Rusia vor fi scoase în afara legii. „În debut, Preafericitului Părinte Patriarh Kirill al Moscovei și al Întregii Rusii a adresat un cuvânt de salut participanților, punctând cele mai importante subiecte de pe ordinea de zi. La Sinod au fost discutate 30 de subiecte legate de viața Bisericii”, se arată în comunicatul Mitropoliei Chișinăului și întregii Moldove. Mitropolitul Vladimir a fost decorat, în 2019, de Vladimir Putin cu Ordinul Prieteniei. În octombrie 2022, acesta a primit de la patriarhul Kiril Ordinul Patriarhal, „Cuviosului Serafim de la Sarov”. În Ucraina, biserica ortodoxă care este subordonată Moscovei este pe cale de a fi interzisă. La Kiev, există și o patriarhie ortodoxă autocefală. „Consiliul pentru Securitate Naţională şi Apărare a însărcinat Guvernul să prezinte Verhovna Rada (parlamentul ucrainean – n.r.) un proiect de lege privind imposibilitatea organizaţiilor religioase afiliate la centrele de influenţă din Federaţia Rusă de a funcţiona în Ucraina”, a anunţat Volodimir Zelenski. El a explicat că trebuie create condiţiile pentru ca „niciun actor dependent de statul agresor să nu mai aibă ocazia să-i manipuleze pe ucraineni şi să slăbească Ucraina din interior”. Citește și: Pe cine a felicitat Putin de Anul Nou? Doar doi șefi de stat sau de guvern din Europa, în afara republicilor ex-sovietice, au beneficiat de atenția sa. Și doi foști lideri din UE au primit felicitări De asemenea, o structură specializată, Serviciul de Stat pentru Etnopolitică şi Libertate de Conştiinţă, a fost însărcinată să examineze din punct de vedere religios Statutul de conducere al Bisericii Ortodoxe Ucrainene pentru a verifica „prezenţa unei legături bisericeşti-canonice cu Patriarhia Moscovei şi, dacă este necesar, să ia măsurile prevăzute de lege”.

Belarus are pretext să atace Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moment-cheie în războiul lui Putin împotriva Ucrainei: Minskul poate intra în conflict de partea Rusiei, după ce o rachetă anti-aeriană a Kievului a căzut în Belarus

Belarus are pretext să atace Ucraina. Kievul "nu exclude o provocare deliberată" a Rusiei pentru "a implica Belarus în război" după ce Minskul a anunţat joi că a doborât o rachetă antiaeriană ucraineană, a anunţat Ministerul ucrainean al Apărării. Belarus are pretext să atace Ucraina "Partea ucraineană nu exclude o provocare deliberată a statului terorist rus, care a calculat o astfel de rută pentru rachetele sale de croazieră pentru a provoca interceptarea lor în spaţiul aerian de deasupra teritoriului Belarus", a precizat Ministerul Apărării de la Kiev într-un comunicat. Kievul s-a declarat, de asemenea, "gata să efectueze o anchetă în Ucraina asupra incidentului produs pe 29 decembrie pe cerul de deasupra teritoriului Belarus", a adăugat ministerul, precizând că doreşte să coopereze cu "experţi" internaţionali ale căror "state nu sunt asociate cu susţinerea" Rusiei. Mai devreme joi, Minskul l-a convocat pe ambasadorul ucrainian şi i-a transmis că doreşte "efectuarea imediată a unei anchete aprofundate asupra circumstanţelor tirului cu rachetă, pedepsirea vinovaţilor şi luarea de măsuri globale pentru a împiedica pe viitor astfel de incidente, care ar putea avea consecinţe catastrofale". 69 de rachete rusești lansate joi Apărarea antiaeriană ucraineană a reuşit joi să doboare 54 dintre cele 69 de rachete lansate asupra Ucrainei, a anunţat pe Twitter comandantul-şef al forţelor armate, Valeri Zalujni: "Conform unor date provizorii, au fost lansate în total 69 de rachete, iar 54 de rachete inamice au fost doborâte". Anterior, preşedinţia ucraineană anunţase că până la 120 de rachete ruseşti au fost lansate asupra ţării. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina La rândul său, şeful administraţiei militare a Kievului, Serghei Popko, a spus că apărarea antiaeriană ucraineană a reuşit să doboare toate cele 16 rachete ruseşti care au vizat joi capitala. După o serie de eşecuri militare pe teren la finalul verii şi în toamnă, Kremlinul a schimbat tactica şi, în octombrie, a început să atace cu regularitate, folosind zeci de rachete şi de drone, transformatoarele şi centralele electrice din Ucraina.

5.000 ucraineni în România, evită înrolarea (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Eveniment

Aproape 5.000 de ucraineni au evitat o posibilă înrolare pe front, încălcând legea marțială: au trecut ilegal frontiera în România, unde au solicitat protecție

5.000 ucraineni în România, evită înrolarea. De la începutul războiului în Ucraina, autorităţile române au identificat pe teritoriul României circa 4.900 de bărbaţi ucraineni care au fugit din ţara lor încălcând legea marţială ce le interzice bărbaţilor care au vârsta de mobilizare în armată să părăsească Ucraina, scrie joi agenţia de presă spaniolă EFE, care publică precizări primite din partea Poliţiei de Frontieră române. 5.000 ucraineni în România, evită înrolarea "Aceşti cetăţeni ucraineni au solicitat să li se acorde protecţie din partea Statului român, întrucât vin dintr-o zonă de conflict", a menţionat Poliţia de Frontieră română într-un răspuns scris transmis către EFE. Aceşti bărbaţi ucraineni, care "au intrat în România fără efectuarea formalităţilor de control la punctele de frontieră", au fost găzduiţi în centrele regionale pentru solicitanţii de azil, se arată în acelaşi răspuns. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina Legea marţială instituită în Ucraina după lansarea invaziei ruse pe 24 februarie interzice plecarea din ţară a bărbaţilor cu vârste între 18 şi 60 de ani, cu excepţia celor care sunt scutiţi de mobilizare în caz de război, celor care au motive medicale şi taţilor cu cel puţin trei copii.

Multe rachete rusești peste orașe ucrainene (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Atacuri rusești masive cu peste 120 de rachete joi dimineață asupra mai multor orașe ucrainene, inclusiv Kiev

Multe rachete rusești peste orașe ucrainene. Ucraina denunţă atacuri "masive" cu peste 120 de rachete ruseşti joi dimineaţă asupra mai multor oraşe din ţară, printre care şi capitala Kiev, conform armatei şi preşedinţiei ucrainene. Multe rachete rusești peste orașe ucrainene "Inamicul atacă Ucraina pe mai multe fronturi, cu rachete de croazieră lansată din avioane şi de pe nave", au anunţat forţele aeriene pe reţelele de socializare. "Peste 120 de rachete au fost lansate pentru a distruge infrastructuri civile esenţiale şi pentru a ucide în masă civili", a adăugat consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak pe Twitter, fără a oferi un bilanţ al potenţialelor victime. Alertele aeriene au putut fi auzite în toată Ucraina joi dimineaţă. Mai multe explozii puternice au fost auzite în centrul Kievului. Primarul capitalei, Vitali Kliciko, a vorbit despre mai multe explozii, soldate cu trei răniţi, între care o adolescentă de 14 ani. Toţi sunt spitalizaţi, a scris Kliciko pe contul său de Telegram. El a atras atenţia asupra unor posibile întreruperi de electricitate şi le-a cerut locuitorilor să îşi încarce telefoanele şi să facă provizii de apă. Liov, 90% fără electricitate Autorităţile au raportat de asemenea atacuri în mai multe părţi din sudul şi vestul Ucrainei. Liov, mare oraş din vestul Ucrainei, era privat de electricitate în proporţie de 90% joi dimineaţă după aceste noi bombardamente asupra infrastructurii energetice ucrainene în plină iarnă. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina "90% din oraş este fără electricitate (...) Tramvaiele şi troleibuzele din oraş nu mai merg. Ar putea apărea întreruperi ale alimentării cu apă", a spus primarul din Liov, Andrii Sadovi, pe reţeaua de socializare Telegram. Rusia atacă intensiv reţeaua energetică şi alte infrastructuri critice din Ucraina o dată la câteva zile începând din octombrie. Kremlinul a atras atenţia că nu va exista niciun armistiţiu de Anul Nou pe teren în Ucraina.

Ucraina este noul Afganistan pentru Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina

Ucraina este noul Afganistan pentru Rusia. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, s-a declarat "convins" că Rusia îşi va atinge obiectivele din Ucraina cu "răbdare" şi "perseverenţă", în special recunoaşterea celor patru regiuni ucrainene a căror anexare o revendică Moscova. Ucraina este noul Afganistan pentru Rusia "Sunt convins că datorită perseverenţei noastre, răbdării şi determinării noastre ne vom apăra obiectivele nobile, vitale pentru poporul şi ţara noastră, rămânând totodată deschişi la un dialog echitabil şi acorduri pentru a asigura o securitate egală şi indivizibilă în Europa", a declarat Lavrov într-un interviu difuzat miercuri pe canalul de televiziune rus Pervîi Kanal. El a reiterat că reluarea dialogului cu Kievul ar presupune recunoaşterea de către Ucraina a anexării de către Rusia a celor patru regiuni ucrainene - Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, precizând că Moscova va trebui "fireşte" să cucerească în întregime cele patru teritorii, care nu sunt controlate în prezent integral de armata rusă. Citește și: Care sunt cele zece puncte ale planului de pace propus de Zelenski marilor puteri ale lumii. Kievul vrea summit global în februarie pe acest subiect Aceste regiuni "trebuie eliberate de ameninţarea nazificării pe care au îndurat-o timp de mulţi ani", a insistat Lavrov. "Nu-i grabă, aşa cum a spus preşedintele Vladimir Putin. Vrem să terminăm cât mai repede posibil acest război pe care Occidentul l-a pregătit şi declanşat împotriva noastră via Ucraina", a adăugat ministrul rus de Externe în acelaşi interviu. Citește și: Zeci de mii de soldați ruși uciși în Ucraina, estimează oficialii britanici. În Afganistan, în zece ani de război, URSS a pierdut 14.453 de militari

Putin ar putea rămâne fără Kremina Foto: Ukrainska Pravda/ Twitter
Eveniment

De Anul Nou, Putin ar putea rămâne fără Kremina, punct logistic vital pentru armata rusă. Comandamentul rus s-a retras deja din oraș

De Anul Nou, Putin ar putea rămâne fără Kremina, punct logistic vital pentru armata rusă. Guvernatorul ucrainean al regiunii Luhansk, Serhii Haidai, a declarat că forțele ruse au suferit pierderi semnificative la Kreminna, dar încă aduc cantități uriașe de rezerve și echipamente. Pe de altă parte, pe frontul din Bakhmut, Rusia are inițiativa, dar nu înregistrează progrese semnificative. Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine - 28 December 2022 Find out more about the UK government's response: https://t.co/KOvHhO8Y9i?? #StandWithUkraine ?? pic.twitter.com/otCtc6tEr4— Ministry of Defence ?? (@DefenceHQ) December 28, 2022 Putin ar putea rămâne fără Kremina „În ultimele zile, Rusia a consolidat sectorul Kremina, din prima linie din regiunea Luhansk, deoarece este sub presiune continuă din partea forțelor ucrainene. Kremina a fost relativ vulnerabilă de când forțele ucrainene au avansat prin orașul Lyman, spre vest, în octombrie. Rusia a construit o apărăre extinsă în zonă și probabil va acorda prioritate menținerii liniei aici. Zona este importantă din punct de vedere logistic pentru frontul Donbas al Rusiei și este, de asemenea, un oraș important din regiunea Luhansk; Kremlinul susține că „eliberarea” acestei zone este o justificare de bază a războiului”, a explicat, în această dimineață, ministerul britanic al Apărării, pe Twitter. Harta: Twitter Ucrainenii încearcă să-i surprindă pe invadatori și desfășoară o serie de atacuri surpriză la Kremina - o „arteră” logistică care leagă localitatea Svatove de orașele Lisiceansk și Severodonețk și aprovizionează unități rusești din regiunea Lugansk. The AFU may soon enter Kreminna. If the city is captured, Russians positions in Luhansk Region will be seriously weakened, and the AFU will be able to take control over the main roads to Sievierodonetsk and Lysychansk, said Head of Luhansk regional administration, Serhiy Hayday. pic.twitter.com/zAsj0QHn0v— NEXTA (@nexta_tv) December 28, 2022 Serhii Haidai, a declarat luni că o parte a comandamentului rus din Kremina s-a retras în orașul Rubijne, la câteva mile spre sud-est. Totuși, informația nu a putut fi verificată. Forțele ruse au preluat controlul în Kremina la aproape două luni după invadarea Ucrainei, iar o prăbușire a frontului pe porțiunea Svatove-Lisiceansk ar amenința întregul front și ar anula progresele rusești în regiune. This is Dibrova just SW from #Kreminna. The Ukrainian army is advancing into the city from this direction. They are very close to the city ! pic.twitter.com/0M1SE3XYH2— Albir 24 ?????? (@albir2024) December 28, 2022

Orbán, cel mai asumat propagandist putinist (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Orbán Viktor, cel mai loial propagandist al lui Putin în Europa: premierul Ungariei a stârnit furia Ucrainei declarând că doar SUA pot decide pacea, nemaifurnizând arme Kievului

Orbán, cel mai asumat propagandist putinist. Premierul ungar, Viktor Orbán, a fost aspru criticat de Ministerul de Externe ucrainean, potrivit unor remarci publicate marţi pe site-ul ministerului. Orbán, cel mai asumat propagandist putinist Declaraţiile premierului Orbán "demonstrează o desconsiderare patologică faţă de Ucraina şi poporul ucrainean care luptă împotriva agresiunii ruse", a indicat ministerul ucrainean acuzându-l pe liderul ungar de "miopie politică". Comentariile au survenit ca răspuns la o declaraţie a premierului maghiar, potrivit căreia războiul s-ar putea încheia dacă Statele Unite ar înceta furnizarea de arme către Ucraina. Orbán a lucrat în acest fel spre înfrângerea Ucrainei, chiar dacă aceasta ar spori pericolul agresiunii ruse îndreptate către Ungaria, a spus ministerul. "Liderul ungar ar trebui să se întrebe dacă vrea pace", a menţionat sursa citată. Citește și: Înfrângere majoră a guvernului Viktor Orban: Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi. Cozi uriașe la benzinării și panică au marcat ultimele zile de plafonare Într-un interviu acordat publicat pe 26 decembrie, premierul Ungariei a declarat: "Ucraina poate să continue luptând doar atât timp cât Statele Unite îi sprijină cu bani şi arme. Dacă americanii doresc pace, atunci va fi pace". Relaţiile dintre cele două state vecine sunt tensionate. Orbán a încercat în mod repetat să blocheze sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei.

Ucraina are nevoie urgentă de armament (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Mesajul Ucrainei pentru Occident nu lasă loc de nuanțe: Avem nevoie urgent de tancuri occidentale, avioane de luptă, nave de război, lansatoare multiple de rachete, muniţie

Ucraina are nevoie urgentă de armament. Viceministrul de externe ucrainean, Andri Melnik, a cerut avioane de luptă occidentale şi nave de război pe lângă tancuri, într-un interviu acordat DPA, în urma angajamentului SUA de a oferi sisteme de apărare aeriană Patriot. Ucraina are nevoie urgentă de armament Ucraina este foarte recunoscătoare pentru "noii paşi curajoşi" făcuţi de Statele Unite, a declarat Melnik, citat luni de DPA. "Dar este clar: trebuie sparte încă multe tabuuri. Avem nevoie urgent de tancuri occidentale, avioane de luptă, nave de război, lansatoare multiple de rachete, muniţie", a precizat el. Aceasta a fost singura sa urare de Crăciun, potrivit fostului ambasador ucrainean în Germania. Altfel războiul s-ar prelungi şi ar aduce mai multă suferinţă, moarte şi devastare pentru Ucraina, a adăugat Melnik. Citește și: Dronele ucrainene pot lovi și Kremlinul, au o autonomie de 1.200 de km, dar Moscova nu este o țintă, încă, potrivit fostului șef al SIE de la Kiev Potrivit lui Melnik, preşedintele rus Vladimir Putin îşi pregăteşte armata şi cetăţenii pentru un război foarte lung, mobilizând toate resursele disponibile. "Ucrainenii sunt gata să lupte pentru eliberarea patriei lor, inclusiv Crimeea, atât timp cât respirăm. Asta e sigur, indiferent ce vor face partenerii noştri", a adăugat el. Melnik a respins negocierile cu Rusia, numind declaraţiile Kremlinului privind o aparentă disponibilitate de a negocia o "cacealma pură". El a exclus categoric posibilitatea renunţării de către Ucraina la orice parte a teritoriului său. "Acest lucru este inacceptabil pentru Kiev. Nu o să se întâmple niciodată", a spus Melnik. Kuleba vrea tribunal pentru crime de război În același timp, ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat pentru The Associated Press că guvernul său dorește un summit de "pace" în termen de două luni la Națiunile Unite, cu secretarul general António Guterres ca mediator. Kuleba a declarat că Rusia trebuie să se confrunte cu un tribunal pentru crime de război înainte ca țara sa să discute direct cu Moscova. Cu toate acestea, el a spus că alte națiuni ar putea să comunice direct cu rușii, așa cum s-a întâmplat pentru acordul privind exportul de grâu ucrainean pe Marea Neagră, când negocieri au avut loc între Turcia și Rusia. Kuleba a mai spus că este "absolut mulțumit" de rezultatele vizitei președintelui Volodimir Zelenski în SUA de săptămâna trecută și a dezvăluit că guvernul american a făcut un plan special pentru ca bateria de rachete Patriot să fie gata să fie operațională în Ucraina în mai puțin de șase luni. De obicei, pregătirea durează până la un an.

Dronele ucrainene pot lovi și Kremlinul (sursa: airspace-review.com)
Internațional

Dronele ucrainene pot lovi și Kremlinul, au o autonomie de 1.200 de km, dar Moscova nu este o țintă, încă, potrivit fostului șef al SIE de la Kiev

Dronele ucrainene pot lovi și Kremlinul. Fostul șef al Serviciului de Informații Externe ucrainean, generalul Mykola Malomuzh, a făcut o evaluare a armelor interne dezvoltate de Ukroboronprom (compania de stat ucraineană de producție de armament). Malomuzh a declarat că Aleksandr Lukașenko este conștient de inevitabilitatea unor lovituri ucrainene asupra instalațiilor militare din Belarus. Dronele ucrainene pot lovi și Kremlinul "Astăzi, complexul nostru industrial de apărare a instalat deja linii pentru producția de sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune care pot lovi până la 1.000 km și, cel mai important, acestea sunt UAV-uri (aeronave fără pilot - n.r.) care zboară în mod real cu o autonomie de până la 600 km, 800 km și 1.200 km astăzi. Putem ajunge nu numai la Engels, ci și la Moscova și dincolo de ea. Prin urmare, Ministerul Apărării din Ucraina continuă să crească această resursă", a declarat Malomuzh pentru canalul de televiziune Espresso, citat de Unian. Generalul a adăugat că și Aleksandr Lukașenko este conștient de inevitabilitatea atacurilor ucrainene asupra instalațiilor militare din Belarus. Citește și: VIDEO Lovitură dură în interiorul Rusiei: bază aeriană, lovită cu dronă (probabil) ucraineană: trei morți, răniți, cel puțin un bombardier distrus "Este clar că nu vor exista încă lovituri asupra Kremlinului. Cu toate acestea, atunci când va începe o operațiune ofensivă de nivel strategic și regimul din Federația Rusă va fi zdruncinat iar instalațiile de la Kremlin vor reprezenta o amenințare pentru statul nostru, atunci se va putea lua o decizie adecvată cu privire la astfel de lovituri. Dar va fi în momentul cel mai decisiv, când regimul de la Kremlin va cădea sau se va preda, atunci se poate pune problema Moscovei, în special", a menționat Malomuzh.

Brutalități de Ev Mediu în armata lui Putin Foto: Twitter
Eveniment

VIDEO Brutalități de Ev Mediu în armata lui Putin: un comandant se filmează în timp ce bate cu o rangă niște soldați acuzați că și-au părăsit pozițiile

Brutalități de Ev Mediu în armata lui Putin: un comandant din trupele republicilor separatiste Donețk/Luhansk se filmează în timp ce bate cu o rangă niște soldați acuzați că și-au părăsit pozițiile. Cei brutalizați sunt ghemuiți, în timp ce comandantul lor îi lovește orbește, mai întâi peste picioare și apoi peste cap. Brutalități de Ev Mediu în armata lui Putin Comandantul, neidentificat, îi acuză pe cei pe care-i bate că, urmare a retragerii lor, doi voluntari au fost uciși, iar alții au fost răniți. Soldații brutalizați par să fi fost recrutați, urmare a mobilizării decretate de Putin. A video emerged that appears to be showing "L/DPR" commander beating soldiers who evacuated two wounded as a group of 10 people, instead of taking a position as they were meant to. (shared by @DefMon3) pic.twitter.com/y0NTIRC5Z7— Dmitri (@wartranslated) December 25, 2022 Bătaia ține circa două minute, timp în care soldații sunt amenințați că vor fi uciși. Comentatorii de pe Twitter remarcă faptul că, după această bătaie, armata rusă va avea de tratat încă zece răniți. În plus, este neclar cum vor afecta aceste bătăi moralul soldaților. Și alte înregistrări arată completa lipsă de reguli în armata rusă, de la crime și violuri la bătăi și bătăi între soldații Kremlinului. Astfel, soldații cu experiență, cu contract, vor să-i jefuiască pe „bibanii” mobilizați recent. Pe rețelele sociale au apărut relatări despre luptele din diferite unități militare de pe teritoriul Rusiei. 1/ It's a dog-eat-dog world in the Russian army: the Telegram channel Baza reports that the newly mobilised troops have been fighting off attempts by existing contract soldiers to rob them. Translation follows. ⬇️— ChrisO_wiki (@ChrisO_wiki) October 3, 2022 Însă, potrivit relatării unui influencer pro-ucrainean, care a tradus discuțiile de pe Telegram ale militarilor ruși, cel puțin într-un caz, noii-veniți, i-au învins pe veterani. „Conflictul dintre militari s-a desfășurat într-o unitate militară din Alabino, unde sunt duși bărbații mobilizați. Noii veniți nu au fost primiți acolo cu pâine și sare”, scrie ChrisO, pe Twitter. Citește și: VIDEO „Crăciun anti-rusesc fericit!”: propaganda Kremlinului anunță că, anul viitor, europenii care i se opun lui Putin vor mânca rozătoare, de sărbători El arată că 20 de „bunicuți” i-au atacat pe „bibani” pentru a le lua telefoanele și noile echipamente, dar noii-veniți au câștigat bătălia în mod categoric. Veteranii au scăpat blocându-se într-un dormitor și cerând ajutorul poliției. Însă, după sosirea poliției, nimeni nu a depus plângere, mai scrie ChrisO – un influencer pro-ucrainean cu peste 80.000 de urmăritori pe Twitter – care postează și linkul spre canalul de Telegram care relatează acest incident.

Ucraina a lovit iar în Rusia (sursa: AP)
Internațional

BREAKING VIDEO Lovitură dură în interiorul Rusiei: bază aeriană, lovită cu dronă (probabil) ucraineană: trei morți, răniți, cel puțin un bombardier distrus

Ucraina a lovit iar în Rusia. Trei militari ruşi au fost ucişi luni dimineaţă de resturile căzute ale unei drone ucrainene doborâte în timp ce ataca o bază din regiunea Saratov în interiorul Rusei, au anunţat agenţii de presă ruse, citând Ministerul Apărării de la Moscova. Ucraina a lovit iar în Rusia Acesta este al doilea atac asupra bazei din această lună. "Un vehicul aerian ucrainean fără pilot a fost doborât la mică altitudine în timp ce se apropia de aerodromul militar din Engels în regiunea Saratov", a declarat ministerul rus citat de agenţiile de presă. "Ca urmare a căderii epavei dronei, trei militari ruşi ai personalului tehnic care se aflau la aerodrom au fost răniţi mortal", adaugă ministerul. ? Engels Air Force base in #Saratov, deep inside #Russia, 700 miles from #Kyiv has been struck again. The base is home to many strategic bombers used to bombard #Ukraine, including Tu-95 & Tu-160. In early December, Ukrainian drones successfully attacked this same base. pic.twitter.com/Anq2EEpQ6P— Igor Sushko (@igorsushko) December 26, 2022 Baza, în apropierea oraşului Saratov, la aproximativ 730 km sud-est de Moscova şi la sute de kilometri de linia frontului în Ucraina, a fost lovită pe 5 decembrie în ceea ce Rusia a spus că au fost atacuri cu drone ucrainene asupra a două baze aeriene ruseşti în acea zi. Cele două atacuri au dat o lovitură majoră reputaţiei Rusiei şi au ridicat întrebări despre motivul pentru care apărarea ei a eşuat, în timp ce atenţia s-a îndreptat către utilizarea dronelor în războiul dintre cei doi vecini. Ucraina invocă doar "karma" Ucraina nu a revendicat niciodată în mod public responsabilitatea atacurilor din Rusia, dar a spus totuşi că astfel de incidente sunt "karma" pentru invazia Rusiei. Ministerul Apărării rus a declarat că echipamentele aviatice nu au fost deteriorate, dar potrivit unor informaţii neoficiale ruseşti şi ucrainene pe reţelele sociale, mai multe avioane au fost distruse. Citește și: VIDEO „Crăciun anti-rusesc fericit!”: propaganda Kremlinului anunță că, anul viitor, europenii care i se opun lui Putin vor mânca rozătoare, de sărbători Reuters nu a putut verifica în mod independent rapoartele. Luni mai devreme, Roman Busarghin, guvernatorul regiunii Saratov, a spus că facilităţile de infrastructură civilă nu au fost avariate în incident. "Nu există absolut nicio ameninţare pentru locuitori (...). Facilităţile de infrastructură civilă nu au fost deteriorate", a declarat Busarghin.

Populația germană nu-și vrea tancurile-n Ucraina (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

45% dintre germani se opun trimiterii de tancuri Leopard 2 Ucrainei, cerute de Zelenski

Populația germană nu-și vrea tancurile-n Ucraina. Un procent de 45% dintre germani se opun furnizării de tancuri Leopard 2 Ucrainei, acestea fiind considerate un vârf al tehnologiei militare a ţării, în faţa cererii exprese a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit unui sondaj comandat de agenţia de presă DPA. Populația germană nu-și vrea tancurile-n Ucraina Opunerea generală a populaţiei germane faţă de furnizarea unor astfel de tancuri Ucrainei este principala concluzie ce rezulta din sondajul publicat duminică de institutul YouGov pe un eşantion reprezentativ de 2.075 de persoane. Dacă aproape jumătate dintre persoanele intervievate nu sunt de acord, cealaltă jumătate este împărţită între 33% susţinători ai ideii şi 22% de indecişi. Această divizare a populaţiei se reflectă de asemenea în cadrul coaliţiei tripartite care guvernează ţara, social-democraţii, conduşi de cancelarul Olaf Scholz, refuzând livrarea acestor tancuri, dar Verzii în special şi liberalii, deşi într-o măsură mai mică, fiind favorabili satisfacerii cererii concrete a preşedintelui Zelenski. Păreri împărțite și la guvernare Sondajul arată că cea mai mare divizare se constată la social-democraţi (SPD), cu 41% oponenţi şi 40% susţinători ai unui răspuns pozitiv la această cerere. Citește și: 70% din francezi ar vrea încheierea prin negocieri a războiului din Ucraina La celălalt capăt al spectrului se află Verzii, ai căror alegători susţin în proporţie de jumătate trimiterea tancurilor, iar 25% se opun. În tabăra Partidului Liberal (FDP), 42% sunt împotrivă, iar 33% pentru. În fine, opoziţia este mai evidentă în rândurile simpatizanţilor partidelor de extremă dreaptă, precum Alternativa pentru Germania (AfD), unde 76% se declară împotrivă şi doar 13% pentru.

Francezii vor negocieri pentru încetarea războiului (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

70% din francezi ar vrea încheierea prin negocieri a războiului din Ucraina

Francezii vor negocieri pentru încetarea războiului. Aproximativ 70% dintre francezi vor o soluţionare diplomatică a Războiului rus din Ucraina, arată un studiu Ifop publicat în Ajunul Crăciunului, când se împlinesc zece luni de conflict, de Le Journal du dimanche (JDD). Francezii vor negocieri pentru încetarea războiului Francezii se opun opririi imediate a livrărilor de armament ale Franţei către Ucraina, în pofida faptului că preferă negocierile unei continuări a războiului până la victoria ucraineană. Aproximativ 69% dintre alegători lui Jean-Luc Mélenchon (extremă stânga), 77% dintre cei ai lui Marine Le Pen (extremă dreapta) şi 88% dintre cei ai lui Eric Zemmour sunt de această părere. Cei mai puţin înclinaţi către negocieri şi favorabili unei continuări a războiului sunt socialiştii şi ecologiştii. ”Această idee că ţara agresată (militar) trebuie să sfârşească cu orice preţ să înfrângă inamicul nu este majoritară”, analizează în JDD directorul Ifop, Frédéric Dabi. O mare majoritate a femeilor şi tinerelor femei vor, la rândul lor, ca negocierile să triumfe împotriva conflictului armat. Îngrijorare masivă Potrivit acestui sondaj, francezii sunt foarte îngrijoraţi de războiul de la frontiera Uniunii Europene (UE). Aproximativ 83% dintre cei intervievaţi se declară îngrijoraţi. Este vorba, însă, de un nivel mai mic decât cel înregistrat de un sondaj realizat în martie 2022, când 92% dintre francezi se declarau îngrijoraţi. Citește și: Putinismul lui Macron îi deranjează și pe politicienii aflați la conducerea Germaniei: Agresiunea a venit întotdeauna de la Moscova Imposibilitatea vederii sfârşitului Războiului rus din Ucraina este un element care sporeşte îngrijorarea. Aproape jumătate dintre francezi n-au habar când poate fi posibil un armistiţiu. Doar un francez din cinci îşi imaginează că acest război se poate termina până în 2024. ”Opinia publică şi-a interiorizat amplu faptul că războiul are să dureze şi că 2023 va fi (un an) tensionat pe toate planurile”, conchide Frédéric Dabi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră