vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2299 articole
Eveniment

Aproape 30% ar fugi dacă țara este atacată

Un sondaj al Academiei Române arată că aproape 30% dintre cei chestionați ar fugi sau s-ar ascunde, dacă „țara noastră este atacată” și ar începe un război. O treime ar aștepta „să vadă cum merg lucrurile”, iar 36,1% ar particpa „cum pot” la apărarea țării. Aproape 30% ar fugi dacă țara este atacată Principalul motiv invocat de cei care nu ar vrea să participe la apărarea țării este că ar fi datoria militarilor să se lupte: 32,3% dintre cei chestionați invocă această scuză. Însă 23,6% apreciază că au o datorie față de familie, nu față de țară, iar circa 22% nu vor să meargă la război pentru a apăra averile corupților. Alți 18% dintre cei care nu ar vrea să particpe la apărarea țării cred că România este deja în mâinile străinilor. Sondajul arată un procent uriaș al celor care cred că România nu merge într-o direcție bună: 87%, față de doar 12% care cred că direcția este corectă. Ierarhia de încredere nu se schimbă mult faţă de anii trecuţi, dar inclusiv instituţii care beneficiază regulat de încredere mare au imaginea marcată de dificultăţile din ultimul an: Biserica - 65,6% în 2022, faţă de 70,16% în 2021 şi Armata - 66,4% în 2022, faţă de 86,63% în 2021. Zelenski, de 5-6 ori mai popular decât Putin Cei intervievați au arătat și care sunt liderii străini în care au cea mai mare încredere: regele Charles al III-lea este pe primul loc, fiind urmat de președintele Franței, Emanuel Macron, și de cel al Ucraine,i Volodimir Zelenski. În Zelenski au încredere multă și foarte multă 28% dintre cetățenii români, în Putin doar 5,3%. Președintele SUA, Joe Biden, se bucură de încrederea a circa 25% dintre cei chestionați. Interesant este că, la întrebarea cine este de vină pentru explozia prețurilor la energie, 47% indică „vina celor care conduc România”, 28% - politicile ecologiste ale UE și doar 23,9% războiul din Ucraina. Sondajul arată că o majoritate zdrobitoare consideră că Rusia este vinovată de războiul din Ucraina - 51,5% - doar 16% arată spre UE și SUA, iar 3,4% spre Ucraina. Circa 26,3% cred că Rusia este „mai mult vinovată”, dar și Ucraina are o parte din vină. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile Barometrul de securitate al României, ediţia noiembrie 2022, un sondaj reprezentativ la nivel naţional, făcut prin interviuri telefonice (CATI), a fost realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, în perioada 29 septembrie - 10 octombrie, pe un eşantion de 1.001 persoane, având o eroarea maximă admisă: +/- 3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Aproape 30% ar fugi din țară dacă începe un război Foto: Facebook ministerul Apărării
CE, 18 miliarde euro pentru Ucraina (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

CE, 18 miliarde euro pentru Ucraina

CE, 18 miliarde euro pentru Ucraina. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va propune săptămâna viitoare ca UE să sprijine Ucraina cu până la 18 miliarde de euro în 2023. CE, 18 miliarde euro pentru Ucraina Von der Leyen l-a informat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski de planul său într-o discuţie telefonică avută duminică, se precizează într-un comunicat de presă al CE. Suma totală va fi echivalentul unei asistenţe financiare a UE de până la 1,5 miliarde de euro pe lună anul viitor. "Ajutorul, sub forma unor împrumuturi pe termen lung extrem de avantajoase, cu acoperirea costurilor dobânzilor, va funcţiona şi pentru a sprijini reformele şi drumul Ucrainei spre aderarea la UE", se mai menţionează în comunicat. "Pachetul financiar al UE va trebui combinat cu sprijin similar de la alţi mari donatori", a adăugat Bruxellesul. Nouă miliarde, primite în iunie Liderii UE au decis în iunie să sprijine Ucraina cu nouă miliarde de euro pentru a acoperi nevoile financiare imediate ale ţării după invazia rusă. Până acum au fost alocate împrumuturi de trei miliarde de euro, alte trei miliarde urmând să fi transferate până la sfârşitul anului. Citește și: Atacul ucrainean decisiv asupra Hersonului pare iminent: rușii reclamă întreruperea totală a alimentării cu electricitate și apă și avarierea barajului de la Nova Kahovka Comunicatul de presă al CE nu explică dacă cele trei miliarde rămase vor face parte din propunerea de 18 miliarde de euro, precizează DPA. De la începutul războiului, UE a oferit Ucrainei ajutor financiar, militar şi umanitar.

Circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia Foto: Twitter
Eveniment

Circa 40% germani cred că NATO a provocat Rusia

Germania are șoșociștii ei: circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia să atace Ucraina, arată un sondaj efectuat de Center für Monitoring, Analyse und Strategie (CEMAS) în octombrie și publicat acum câteva zile. La acest studiu au participa 2.208 persoane, iar datele au fost colectate între trei și 11 octombrie. Circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia CEMAS a pus aceleași întrebări în cadrul unui sondaj din aprilie, așa că acum rezultatele pot fi comparate, iar ele arată că tot mai mulți germani cred în propaganda Kremlinului. Publicul cel mai vulnerabil la mesajele Rusiei este din estul Germaniei și votează cu formațiunea extremistă AfD. Iată principalele date ale sondajului: Cu afirmația „NATO a provocat Rusia atât de mult încât Rusia a fost nevoită să intre în război”, sunt pe deplin de acord 19% dintre cei chestionați, iar 21% o acceptă parțial. Însă 60% o resping. În aprilie, erau deplin de acord cu această afirmație doar 12%, iar 17% erau parțial de acord. Cu afirmația „Putin luptă cu o elită globală, care trage sforile din spatele cortinei” sunt deplin de acord 18%, iar parțial de acord 26%. În aprilie, procentele erau de 12%, respectiv 20%. Cu afirmația „Din punct de vedere istoric, Ucraina nu are nicio revendicare teritorială proprie și este de fapt parte a Rusiei” sunt deplin de acord 14%, parțial - 21%. În aprilie: 8% acord deplin și 18%, parțial. Cu afirmația „Ucraina, împreună cu SUA, a operat biolaboratoare secrete pentru producerea de arme biologice”, sunt deplin de acord 12%, iar parțial - 21%. În aprilie, aceste procente erau de șapte, respectiv 14%. Circa 20% dintre cei chestionați sunt total sau parțial de acord că războiul din Ucraina este o diversiune de la pandemia de coronavirus. Germania de Est, mai pro-rusă „Narațiunile conspiraționiste despre războiul rus de agresiune din Ucraina au prins în special în Germania de Est. Datele arată diferențe semnificative în evaluarea propagandei pro-ruse între Germania de Est și Germania de Vest. În timp ce în Germania de Est, unul din trei a fost de acord cu afirmația că NATO ar fi provocat Rusia atat de mult incat Rusia a fost nevoită să intre în război, în vestul Germaniei doar 16% au acceptat această ipoteză, adică circa jumătate”, scrie CEMAS. According to a poll by Cemas, about 18 percent of #Germans agreed with the statement that #Putin "is fighting against the world elite, which is pulling strings behind the scenes.". #Russian propaganda myths tend to be believed more in eastern #Germany. https://t.co/O5yOXghMue— NEXTA (@nexta_tv) November 2, 2022 „Având în vedere multiplele crize actuale și viitoare, acum este nevoie de o strategie pentru a face față ideologiei conspirației și mediului extremist de dreapta, care abuzează de incertitudinea politică și socială în propriile scopuri”, mai apreciază institutul. Citește și: VIDEO+FOTO Kievul, în întuneric. Orașul este pregătit de evacuare totală, dacă Putin distruge toate resursele de alimentare cu energie – New York Times

Taiwanez ucis de ruși în Ucraina (sursa: focustaiwan.tw)
Internațional

Taiwanez ucis de ruși în Ucraina

Taiwanez ucis de ruși în Ucraina. Un taiwanez în vârstă de 25 de ani, care a plecat voluntar în Ucraina împotriva forţelor ruse, a fost ucis în luptă, prima victimă cunoscută originară din Taiwan de la invadarea teritoriului ucrainean de către Rusia, a anunţat sâmbătă Ministerul Afacerilor Externe de la Taipei. Taiwanez ucis de ruși în Ucraina Confirmând primele informaţii de presă, ministerul a prezentat "sincere condoleanţe" familiei lui Tseng Sheng-kuang, care lupta într-un batalion de voluntari în Ucraina. Într-un comunicat de presă, MAE taiwanez a adus un omagiu "patriotului care şi-a sacrificat viaţa în războiul din Ucraina (...) şi spiritului său de ajutor acordat ucrainenilor în apărarea libertăţii şi democraţiei". Fără a preciza cauza morţii, ministerul taiwanez a adăugat că a obţinut confirmarea decesului dintr-o sursă militară ucraineană. Instituţia a promis să ajute familia cetăţeanului taiwanez să se deplaseze în Ucraina pentru identificarea resturilor pământeşti şi pentru demararea procedurilor necesare. "Un bărbat onest, cu un puternic simţ al dreptăţii" Potrivit agenţiei semioficiale a Taiwanului, Central News Agency (CNA), Tseng, fost combatant în armată, provenind din tribul indigen Amis, a fost rănit mortal în luptele din Lugansk (estul Ucrainei) şi a murit din cauza hemoragiei. Tseng s-a deplasat în Ucraina în iunie, a declarat soţia sa, care a vorbit ultima oară cu el la 23 octombrie, când bărbatul se pregătea să plece într-o misiune de cinci zile. Citește și: Atacul ucrainean decisiv asupra Hersonului pare iminent: rușii reclamă întreruperea totală a alimentării cu electricitate și apă și avarierea barajului de la Nova Kahovka Un mesaj trimis de unul dintre camarazii săi de pe telefonul mobil la 2 noiembrie o informa că soţul ei a fost rănit în luptă şi a murit în timp ce era transportat la spital, a declarat ea pentru CNA. Femeia şi-a descris soţul drept "un bărbat onest, cu un puternic simţ al dreptăţii". Potrivit presei locale, circa zece taiwanezi se află în prezent în Ucraina pentru a lupta ca voluntari de partea ucrainenilor.

Segolene Royal scrie că peștele s-a scumpit datorită războiului Foto: Facebook
Eveniment

Royal scrie că peștele s-a scumpit datorită războiului

Propagandă putinistă: Segolene Royal, fost candidat socialist la președinția Franței, scrie că-n Portugalia peștele s-a scumpit din cauza războiului din Ucraina și cere ca acest conflict să fie stopat. Ea nu este la prima postare în care atacă, direct sau indirect, refuzul Kievului de a accepta negocieri de pace. Agenția de presă oficială a Kremlinului, TASS, i-a preluat mesajele, când ea l-a acuzat pe președintele Zelenski că minte, ba chiar a acerut ca asemenea forme de propagandă să fie interzise. Royal scrie că peștele s-a scumpit datorită războiului Acum, mesajul în care susține că peștele din Portugalia s-a scumpit datorită conflictului din Ucraina și sugerează că portughezii fură, împinși de foamete, a primit peste 8.000 de like-uri și a fost redistribuit de peste 3.000 de ori. Terrible. Des boîtes de thon à 1,79 euros protégés par des antivols au Portugal contre les vols pour manger. C’est ça l’Europe avec laquelle on va faire rêver les jeunes ? Il faut que cette guerre en Ukraine s’arrête et que tout le monde s’y mette pour y arriver #Ukraine pic.twitter.com/6lIIwswahr— Ségolène Royal (@RoyalSegolene) November 4, 2022 „Teribil. Cutii de ton la 1,79 euro protejate cu dispozitive antifurt, în Portugalia, impotriva furturilor de mâncare. Este aceasta Europa la care îi vom face pe cei tineri să viseze? Acest război din Ucraina trebuie să se oprească”, a scris Segolene Royal pe Twitter, pornind de la o fotografie și un reportaj din Le Monde. C’est un fake! Il s’agit coup de pub d’il y a quelques années qui a été indûment réutilisé par la presse récemment. Effacez ce tweet, svp. La désinformation ne sert à rien!— Inês Melo Sampaio (@i_melosampaio) November 5, 2022 O jurnalistă din Portugalia i-a atras atenția că știrea despre conserva de 1,79 euro protejată de dispozitive antifurt este, de fapt, o reclamă veche de mai mulți ani, iar presa a preluat-o fără verificare. „Fostul ministru francez Segolene Royal a condamnat joi campania de propagandă a președintelui ucrainean Vladimir Zelensky și a anturajului său, care urmărește să prevină negocierile de pace. „Propaganda lui Zelensky care generează frică are două scopuri. Primul obiectiv este să-și motiveze armata. Când președintele ucrainean vorbește despre torturarea soldaților, ar trebui să afecteze militarii ucraineni, să-i mobilizeze. De asemenea, servește ca un obstacol în calea procesului de pace", a spus ea la televiziunea BFM”, scria TASS, la 2 septembrie. Citește și: VIDEO+FOTO Kievul, în întuneric. Orașul este pregătit de evacuare totală, dacă Putin distruge toate resursele de alimentare cu energie – New York Times Segolene Royal a fost de patru ori ministru, candidat la președinția Franței, în 2007 - când a pierdut în turul II în fața lui Nicholas Sarkozy - și, din 2017 în 2020, ambasador.

Kievul, pregătit de evacuare totală Foto: Twitter/ Serhiy Ristenko
Eveniment

Kievul, pregătit de evacuare totală

Kievul este pregătit de evacuare totală, dacă forțele militare ale lui Putin vor distruge toate resursele de alimentare cu energie, scrie New York Times. Infrastructura energetică a orașului este atât de distrusă încât lucrătorii municipali au amenajat 1.000 de centre de încălzire, care pot fi transformate și în adăposturi, în caz de bombardament. The moment of turning off the lights in Kyiv. Please, don’t complain that you had a bad day.#russiaisaterroriststate pic.twitter.com/h0jsO758Oa— Roman ?? Sheremeta (@rshereme) November 6, 2022 Kievul are circa trei milioane de locuitori. Kievul, pregătit de evacuare totală Dar întreruperea totală a curentului înseamnă că locuitorii nu vor avea nici apă, nici canalizare. „Pentru a încerca să împiedice prăbușirea completă a rețelei, compania națională de energie din Ucraina a anunțat, sâmbătă, că va continua să impună întreruperi de curent în șapte regiuni. Presiunea uriașă asupra capacității Ucrainei de a furniza energie este rezultatul bombardamentelor pe scară largă ale forțelor ruse asupra infrastructurii energetice critice din întreaga țară, o tactică la care analiștii spun că președintele Putin a recurs în timp ce trupele sale au suferit eșecuri repetate pe câmpul de luptă. Pagubele cauzate de atacurile ruse au adus noi suferințe asupra civililor ucraineni și au forțat oficialii să ia în calcul posibilitatea să nu poată furniza servicii de bază”, scrie New York Times. Orașul va avea un interval de 12 ore în care va realiza că întreaga rețea pică și tot orașul trebuie evacuat. “Sooner or later, the light will come.” Life is hard in Kyiv without reliable, heat, or power, after Russia has bombarded Ukraine’s energy infrastructure. I met with residents and businesses in the city to see how they’re adapting to the ongoing blackouts. Watch our report. pic.twitter.com/9hZvNirEwx— Christiane Amanpour (@amanpour) November 4, 2022 În octombrie, la televiziunea rusă, parlamentarii din Duma de Stat jubilau și explicau cum va fi bombardată Ucraina până se va trăi ca-n epoca de piatră, vor izbucni epidemiile, iar refugiații vor copleși vestul. Russian lawmakers Andrey Gurulyov and Konstantin Dolgov advocate freezing, starving the Ukrainian civilian population, forcing them into exile by making their survival otherwise impossible. State TV host Olga Skabeeva disingenuously claims that Russia simply has no other choice. pic.twitter.com/joz8ui9P8l— Julia Davis (@JuliaDavisNews) October 20, 2022 „Orașul va pluti în rahat” „Absența electricității înseamnă absența apei potabile, a frigiderelor, a rețelei de canalizare. O săptămână după ce curentul electric va fi întrerupt la Kiev, orașul va pluti în rahat. Va exista riscul serios al unor epidemii. Alt punct: nu trebuie să atacăm nodurile feroviare, ci centrele de control. Suntem în epoca digitală, centre de date cu servere controlează căile ferate și sistemele de alimentare cu energie ale Ucrainei, sistemele bancare și imprimeria de bani (…) Operațiunea noastră de distrugere a infrastructurii critice este purtată într-o manieră clasică (…): stabilim obiectivele pentru determina colapsul țării. (…) Sperăm într-un nou flux de refugiați spre Vest, pentru că nu ai cum să trăiești (…) Industria va fi oprită. Din păcate, acum, la Kiev și în vestul Ucrainei, se lucrează la repararea echipamentelor militare distruse. Cum va trăi cineva într-o țară în care totul este distrus?”, a explicat un deputat rus la postul Rossia-1. Citește și: Noua strategie a lui Putin: bombardează Ucraina înapoi în epoca de piatră. Rachetele rusești au distrus circa 40% din rețeaua electrică. Zelenski face apel la economii dure de energie

Ucraina să mimeze negocieri cu Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina să mimeze negocieri cu Rusia

Ucraina să mimeze negocieri cu Rusia. Administraţia americană a preşedintelui democrat Joe Biden cere în privat Ucrainei să se arate în mod public deschisă la negocierile cu Rusia şi să renunţe la refuzul său de a dialoga cu această ţară până când preşedintele rus Vladimir Putin nu pleacă de la putere, a informat sâmbătă cotidianul american The Washington Post. Ucraina să mimeze negocieri cu Rusia Potrivit ziarului american, care citează surse la curent cu discuţiile interne, această solicitare a Washingtonului nu are ca scop să oblige Kievul să se aşeze la masa negocierilor. Mai degrabă decât o formă de presiune asupra Ucrainei, această strategie caută să se asigure că executivul ucrainean îşi păstrează sprijinul de care are nevoie din partea altor naţiuni, care au de suferit din cauza războiului din Ucraina, prin inflaţie şi preţuri la energie în continuă creştere, potrivit The Washington Post. Oficiali americani şi ucraineni au recunoscut că interdicţia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a negocia cu Putin a generat preocupare în unele părţi din Europa, Africa şi America Latină, unde efectele războiului asupra costurilor la alimente şi combustibil se resimt cel mai acut, scrie ziarul citat. "Oboseala privind Ucraina este un aspect real pentru unii dintre partenerii noştri", a declarat un oficial american sub protecţia anonimatului. Decret: negocieri cu Rusia, dar nu cu Putin La 4 octombrie, Zelenski a semnat un decret prin care declara oficial drept "imposibilă" perspectiva oricărui tip de negocieri între Ucraina şi Putin, dar lăsa uşa deschisă discuţiilor cu Federaţia Rusă. Consiliul Naţional al Securităţii al Casei Albe nu a avut încă un comentariu cu privire la acurateţea relatării, notează Reuters. "Am mai spus-o şi o spunem şi acum: Faptele vorbesc mai tare decât vorbele. Dacă Rusia este pregătită de negocieri, ar trebui să-şi oprească bombele şi rachetele şi să-şi retragă forţele din Ucraina. Kremlinul continuă să escaladeze acest război. Kremlinul a demonstrat că nu este dispus să se angajeze serios în negocieri chiar înainte de lansarea invaziei sale la scară largă în Ucraina", a răspuns pentru Reuters un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. Oficialul american a adus în discuţie şi remarcile făcute vineri de Zelenski, care a spus: "Suntem pregătiţi pentru pace, pentru o pace dreaptă şi justă, o formulă despre care am vorbit de multe ori". În discursul său nocturn adresat vineri poporului ucrainean, Zelenski a adăugat: "Lumea ştie care este poziţia noastră. Aceasta este respectarea Cartei ONU, respectarea integrităţii noastre teritoriale, respectarea poporului nostru". Sullivan: Pace, dar nu în condițiile Kremlinului Întrebată de EFE, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe a refuzat să comenteze informaţia publicată de The Washington Post. Totuşi, vineri, consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, aflat în vizită la Kiev, a declarat că toate ţările puternic industrializate din G7 (SUA, Germania, Canada, Franţa, Italia, Japonia şi Regatul Unit) "vor pace", după cum se desprinde de altfel şi din ultima lor declaraţie comună. Citește și: Printr-o vizită la Kiev, neanunțată în prealabil, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden lasă să se înțeleagă că SUA vor opri ploaia de rachete și drone rusești "Din perspectiva noastră, conversaţia pe care trebuie să o avem în interiorul comunităţii internaţionale şi în privinţa sprijinului pentru Ucraina este care sunt termenii pentru o pace durabilă şi justă", a declarat Sullivan pentru presă, potrivit unei transcrieri trimise sâmbătă EFE. Sullivan a reiterat totodată că SUA nu vor accepta ca Rusia să rămână cu teritoriile pe care le-a smuls de la Ucraina prin forţă sau prin intermediul unor aşa-zise referendumuri care au fost puse sub semnul întrebării de comunitatea internaţională.

Putin: Pușcăriașii violenți, trimiși în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin: Pușcăriașii violenți, trimiși în Ucraina

Putin: Pușcăriașii violenți, trimiși în Ucraina. De Ziua Unităţii Naţionale, sărbătorită vineri, preşedintele rus Vladimir Putin a profitat de ocazie pentru a-şi justifica o dată în plus războiul împotriva Ucrainei şi a făcut o serie de acuzaţii la adresa Occidentului, transmite dpa. Putin: Pușcăriașii violenți, trimiși în Ucraina "Aşa-numiţii prieteni ai Ucrainei au împins lucrurile până la punctul în care au devenit periculoase pentru Rusia şi sinucigaşe pentru poporul ucrainean", a declarat Putin, potrivit Kremlinului. El a adăugat că politica occidentală are ca scop "slăbirea, divizarea şi distrugerea Rusiei". "Nu vom permite niciodată acest lucru. Ne vom proteja patria aşa cum au făcut-o şi strămoşii noştri", a transmis Putin, într-un discurs în prezenţa unor istorici şi a unor feţe bisericeşti. Putin a calificat din nou conducerea ucraineană drept "neonazistă". Lege nouă: pușcăriașii violenți pot fi mobilizați Separat, preşedintele rus a semnat vineri o lege care va permite mobilizarea persoanelor condamnate pentru delicte grave. Documentul a fost publicat pe portalul oficial de informaţii juridice după ce a primit avizul Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) şi al Senatului şi după apariţia unui video în care fondatorul companiei de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, poate fi văzut deplasându-se în închisori pentru a recruta deţinuţi pentru campania militară din Ucraina. Citește și: Printr-o vizită la Kiev, neanunțată în prealabil, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden lasă să se înțeleagă că SUA vor opri ploaia de rachete și drone rusești Până acum, cetăţenii condamnaţi pentru un delict grav nu puteau fi mobilizaţi şi nici nu puteau efectua serviciul militar obligatoriu. De acum încolo, potrivit noii legi, nu pot fi chemate la arme doar persoanele condamnate pentru abuzuri sexuale asupra unui minor, acte teroriste, luare de ostatici, organizarea de grupuri armate ilegale şi de deturnări ale transportului aerian, maritim sau feroviar. La fel, nu vor fi mobilizate persoanele condamnate pentru manipularea ilegală a materialelor nucleare şi a substanţelor radioactive şi nici cele care au sustras astfel de substanţe. Voluntarii, același statut ca militarii Totodată, legea nu se aplică în cazul delictelor precum trădare de patrie, spionaj, uzurparea vieţii unui oficial, preluarea violentă a puterii, rebeliune armată, apeluri publice la activităţi extremiste, incitare la ură şi încălcarea demnităţii umane. Nu vor fi mobilizaţi nici aceia care au fost condamnaţi pentru că au atentat la persoane sau instituţii care se bucură de protecţie internaţională. Putin a mai semnat o lege care stabileşte că cetăţenii din formaţiunile de voluntari care ajută Forţele Armate ale Federaţiei Ruse, precum şi membrii acestor formaţiuni, au de acum încolo acelaşi statut ca personalul militar aflat sub contract. Potrivit declaraţiilor unor oficiali ruşi, peste 15.000 de oameni s-au oferit voluntari de la începerea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie.

Panică printre ocupanții ruși din Herson (sursa: Telegram/Kirill Stremousov)
Internațional

Panică printre ocupanții ruși din Herson

Autorităţile impuse de ruşi în regiunea Herson din sudul Ucrainei au anunţat vineri că nicio interdicţie permanentă de circulaţie nu va fi decretată în capitala regională, la numai câteva minute după ce au anunţat o astfel de interdicţie. Panică printre ocupanții ruși din Herson "O interdicţie de circulaţie a fost decretată în oraşul Herson, care va dura 24 de ore din 24, pentru ca noi să putem apăra oraşul nostru", declarase iniţial, pe Telegram, guvernatorul adjunct al autorităţilor de ocupaţie ruse din Herson, Kirill Stremousov. După numai câteva minute Stremousov a suprimat înregistrarea video iniţială, înlocuind-o cu o alta similară, însă editată, unde nu mai era vorba despre această interdicţie de circulaţie, fără a explica motivul acestei modificări. Apoi, responsabilul instalat de Moscova, a publicat, deja a treia oară, o nouă înregistrare video, făcând în mod clar în pas înapoi şi dând asigurări că "nu există nicio restricţie pentru locuitorii" din Herson, în pofida contraofensivei ucrainene în regiune. Un atac ucrainean decisiv, așteptat Cu toate acestea, Stremousov a îndemnat din nou locuitorii "să părăsească" în număr cât mai mare oraşul, afirmând că se aşteaptă la "provocări" şi "atacuri teroriste" ale armatei ucrainene. "În unele locuri au fost remarcate echipamente inamice poziţionate în coloană. Este posibil ca ei (ucrainenii) să se pregătească pentru un atac împotriva oraşului Herson", a declarat Stremousov, în condiţiile în care în urmă cu câteva zile el susţinea că armata rusă vor apăra oraşul "ca pe o fortăreaţă". Citește și: FOTO Drapelul Rusiei a fost dat jos de pe principala clădire administrativă din Herson. Relatări neconfirmate că forțele de ocupație au abandonat punctele de control Mai devreme vineri preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că civilii din Herson "trebuie să fie evacuaţi" din zonele de luptă "cele mai periculoase", în condiţiile în care Moscova se confruntă de mai multe săptămâni cu o contraofensivă a forţelor ucrainene în regiunea Herson. Kievul a condamnat de mai multe ori aceste evacuări de civili, calificându-le drept "deportări".

Președintele Xi ia distanță față de Putin Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Președintele Xi ia distanță față de Putin

Președintele Chinei comuniste, Xi Jinping, ia distanță față de Putin: China se opune utilizării „forței nucleare” în Europa. Remarca sa a fost făcută în cadrul discuțiilor cu cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, aflat la Beijing în cadrul unei vizite criticată de proprii săi aliați la guvernare. Președintele Xi ia distanță față de Putin „Președintele chinez Xi Jinping i-a spus cancelarului german Olaf Scholz că se opune utilizării forței nucleare în Europa, acestea fiind cele mai directe remarci ale sale de până acum despre necesitatea de a împiedica escaladarea războiului din Ucraina. În timpul primelor discuții față în față, vineri, la Beijing, Xi a cerut comunității internaționale să «respingă amenințarea armelor nucleare» și să pledeze împotriva unui război nuclear pentru a preveni o criză pe continentul eurasiatic”, potrivit Reuters, care a preluat agenția oficială de știri Xinhua. Liderul chinez a vorbit, de asemenea, despre necesitatea de a asigura stabilitatea lanțurilor de aprovizionare cu alimente și energie, ambele perturbate de invazia Ucrainei de către președintele rus Vladimir Putin”, scrie Bloomberg. Foto: Twitter Agenția arată că declarația lui Xi, făcută la începutul invaziei din Ucraina, despre prietenia fără limte cu Putin, a determinat multe state occidentale să-și revizuiască relațiile cu China comunistă. The red carpet, pandemic edition pic.twitter.com/7MIUWO7Ftn— Richard Walker (@rbsw) November 4, 2022 Bloomberg mai scrie și despre măsurile stricte anti-covid luate de China: delegația germană a făcut două teste înainte de a sosi la Beijing și unul la sosire. Critici dure la adresa Berlinului Vizita de o zi a cancelarului german, la scurt timp după realegerea lui Xi Jinping în funcţia de lider al Partidului Comunist Chinez şi al ţării, este privită critic nu numai în Germania, ci şi la Paris, Bruxelles şi Washington. Reluând vizitele în China ale predecesoarei sale, creştin-democrata Angela Merkel (12 călătorii în 16 ani la putere), social-democratul Scholz este însoţit de o întreagă delegaţie de industriaşi, printre care conducerea Volkswagen şi BASF. Cu toate acestea, dependenţa primei economii a UE de această autocraţie în care companiile germane realizează o parte semnificativă din profituri este din ce în ce mai pusă sub semnul întrebării. "Prin călătoria sa în China, cancelarul urmăreşte o politică externă care duce la pierderea încrederii în Germania în rândul partenerilor noştri cei mai apropiaţi", a criticat un deputat al opoziţiei, Norbert Rottgen, care a criticat acest "demers solitar".

Confuzie și intrigi interne la Moscova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Confuzie și intrigi interne la Moscova

Confuzie și intrigi interne la Moscova. Ucraina a negat joi că ar fi oferit noi garanţii pentru ca Rusia să revină la acordul privind coridorul de cereale, contrar celor afirmate de Moscova, şi nici nu a făcut vreo concesie, mulţumind în acelaşi timp ONU şi Turciei pentru mediere. Ucraina: Nu ne-am asumat nici o obligație nouă Într-un mesaj postat pe Facebook, Oleg Nikolenko, purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, a subliniat că Kievul nu şi-a asumat nicio obligaţie nouă în afara celor existente deja în Acordul privind exportul de cereale. El a adăugat că Moscova a revenit la acest acord "datorită eforturilor diplomatice depuse de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan", care, în coordonare cu Ucraina, au "găsit cuvinte" pe care preşedintele rus Vladimir Putin "le-a înţeles". "A fost o poziţie de forţă, nu de concesii", a afirmat diplomatul ucrainean, adăugând că "revenirea Rusiei la îndeplinirea obligaţiilor sale în cadrul iniţiativei privind cerealele ilustrează în mod clar o formulă eficientă: poziţie puternică + acţiune decisivă = rezultat". Kremlinul bate câmpii despre "garanții scrise" Kremlinul declarase că Rusia a decis să deblocheze acordul privind cerealele după ce Ucraina a oferit "garanţii scrise" că nu va folosi coridorul de cereale în scopuri militare, a reamintit reprezentantul diplomaţiei ucrainene. În acest sens, Nikolenko a precizat că "Ucraina nu a folosit şi nu intenţionează să folosească coridorul de cereale în scopuri militare", subliniind că "partea ucraineană respectă cu stricteţe prevederile acordului". "În cadrul acestui acord, părţile s-au angajat să asigure un mediu sigur pentru funcţionarea coridorului de cereale", a indicat el, insistând că "Ucraina nu a pus niciodată în pericol ruta cerealelor". Purtătorul de cuvânt citat a mulţumit din nou ONU şi Turciei "pentru leadershipul în restabilirea funcţionării coridorului de cereale, care joacă un rol important în asigurarea securităţii alimentare globale". Confuzie și intrigi interne la Moscova Acest acord, semnat în iulie sub egida ONU şi a Turciei, a permis exportarea a milioane de tone de cereale blocate în porturi ale Ucrainei de la începutul ofensivei ruse la sfârşitul lui februarie. Rusia şi-a suspendat în weeekendul trecut participarea la respectivul acord, acuzând Ucraina că a lovit nave ale flotei sale din Sevastopol (în Crimeea anexată), cu drone aeriene şi maritime, utilizând coridorul umanitar creat pentru exportul de cereale ucrainene. Citește și: Putin dă un semnal clar că e dispus să sacrifice orice ca să câștige ceva în Ucraina: șantajează țările sărace care depind de grâne ucrainene, se retrage din acordul exporturilor maritime Acest acord, semnat în iulie sub egida ONU şi a Turciei, a permis exportarea a milioane de tone de cereale blocate în porturi ale Ucrainei de la Marea Neagră de la începutul ofensivei ruse la sfârşitul lunii februarie. Ruperea acordului a fost anunțată de către Ministerul Apărării, nu de Kremlin, ceea ce ridică întrebări în legătură cu unitatea de acțiune din subordinea lui Putin.

Generalul francez Michel Yakovleff: armata rusă se comportă ca forțele franceze în 1940
Eveniment

Armata rusă se comportă ca forțele franceze în 1940

Un prestigios general francez, Michel Yakovleff, a apreciat, într-un interviu în franceză, că armata rusă se comportă ca forțele franceze în 1940, fiind incapabilă de manevre ale armelor combinate. În schimb, Yakovleff laudă Ucraina, apreciind că forțele americane n-ar fi fost capabile să obțină asemenea victorii, întrucât nu pot gândi un plan militar fără susținere aeriană. Yakovleff este general în rezervă, din 2016. 1. Fantastic interview in French with General Michel Yakovleff about the performance of the Russian military in Ukraine. Some highlights: https://t.co/DNpuQou9wv— Michael Shurkin (@MichaelShurkin) October 27, 2022 Armata rusă se comportă ca forțele franceze în 1940 Iată principalele puncte din interviul lui Yakovleff, absovent al prestigioasei școli militare de la Saint-Cyr, în traducerea lui Michael Shurkin, de la Atlantic Council: Puține manevre ale armelor combinate (Nota redacției: ale forțelor rusești). Aceeași greșeală s-a petrecut în Franța, în 1940, când, deși armata era încă uriașă, nu era capabilă să manevreze în fața ofensivei germane Forțele aeriene rusești, în loc să ajute, s-au dovedit a fi inutile în mare măsură Nu există dovezi că rușii învață și devin mai buni Rușii nu au o cultură a instruirii. De ce? Fiindcă n-au o cultură a adevărului. Instrucția nu poate avea loc când oamenii nu spun adevărul. Rușii au pierdut deja războiul, prima lor armată este zdrobită și moare « Les soldats Russes battent en retraite dans l’oblast de Kherson, néanmoins ils n’oublient pas l’essentiel… ils sabotent ou abandonnent leur matériels et préfèrent jouer les pères Noël » ??« Vladimir Poutine, commandant en chef de la 2ème armée du Monde »?? pic.twitter.com/THaRvb6r5P— La Punchline de Yakovleff (@G_Yakovleff) October 30, 2022 Victoriile sunt meritul ucrainenilor Generalul francez apreciază că nici forțele mobilizate nu vor reuși mai mult decât primele unități trimise în luptă. A doua armată, mobilizată acum, nu este antrenată iar recruții au un moral „teribil” Ucrainenii au fost instruiți de NATO, dar doar o parte a lor. Ei, de exemplu, și-au dispersat mijloacele aeriene pentru a le menține în siguranță. Ei și-au dat seama cum să producă drone și să le folosească. Ei au integrat sisteme noi de arme străine mult mai rapid decât credea oricine că este posibil. Au manevrat. În mod crucial, ucrainenii au încredere în subordonați și îi încurajează să improvizeze. Îi prețuiesc. Sunt opusul rușilor. Generalul francez insistă că meritul victoriilor este al ucrainenilor care, spre deosebire de americani, s-au descurcat fără susținerea aviației. Citește și: Frustrarea generalilor ruși poate duce la folosirea unei arme nucleare tactice în Ucraina, potrivit informațiilor deținute de Washington. Alertă la Casa Albă

Ucraina respinge iar categoric "diplomația" capitulării (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina respinge iar categoric "diplomația" capitulării

Ucraina respinge iar categoric "diplomația" capitulării. Mihailo Podoliak, consilierul şefului administraţiei prezidenţiale de la Kiev, a lansat un apel către comunitatea internaţională să înceteze să mai facă Ucrainei oferte de capitulare sub masca diplomaţiei, într-un mesaj postat pe Twitter miercuri seara. Ucraina respinge iar categoric "diplomația" capitulării "Când cineva vorbeşte de o , acesta propune de fapt ca Ucraina să dea curs ultimatumului dat de Rusia: să-şi dea teritoriile şi să-şi recunoască înfrângerea. Poporul ucrainean nu va fi niciodată de acord cu aceasta. Astfel încât am o rugăminte: nu mai propuneţi Ucrainei capitularea sub masca diplomaţiei!", susţine Podoliak în mesajul său. Federaţia Rusă încearcă să-i determine pe partenerii Ucrainei să exercite presiuni asupra preşedintelui Volodimir Zelenski pentru a accepta ultimatumul Federaţiei Ruse la masa negocierilor şi îngheţarea conflictului, a declarat Mihailo Podoliak într-un interviu acordat la sfârşitul lunii octombrie trustului german Welt. Doar că îngheţarea conflictului înseamnă acordarea unui respiro Moscovei pentru a se pregăti de continuarea invaziei, a subliniat Podoliak. Negocieri mimate de Rusia În prima etapă a conflictului, care a ajuns joi în cea de-a 253-a zi, Rusia şi Ucraina au avut patru runde de discuţii la nivel de delegaţii, dintre care ultima a fost la 29 martie în Turcia. Acest proces a fost suspendat pentru că, potrivit Kievului, partea rusă nu venea cu nimic concret care să facă obiectul unor discuţii. La 30 septembrie, preşedintele rus Vladimir Putin, într-un discurs privind anexarea a patru regiuni ucrainene - Zaporojie, Herson (sud), Doneţk şi Lugansk (est) -, a cerut Ucrainei să înceteze imediat focul şi să se aşeze la masa negocierilor, excluzând faptul că returnarea teritoriilor ucrainene ar putea constitui obiectul discuţiilor. Citește și: Frustrarea generalilor ruși poate duce la folosirea unei arme nucleare tactice în Ucraina, potrivit informațiilor deținute de Washington. Alertă la Casa Albă Preşedintele Volodimir Zelenski a răspuns că Ucraina doreşte să ajungă la un acord cu Federaţia Rusă, dar acest lucru este imposibil cu actualul preşedinte rus. "Nu ştie ce înseamnă demnitatea şi onestitatea. Prin urmare, suntem pregătiţi pentru un dialog cu Rusia, dar cu un alt preşedinte", a subliniat Zelenski, citat de Unian. La 4 octombrie, Zelenski a anunţat intrarea în vigoare a deciziei din 30 septembrie a Consiliului de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei, care declară oficial "imposibilitatea de a purta negocieri cu Putin".

Drapelul Rusiei a fost dat jos de pe principala clădire administrativă din Herson Foto: Twitter
Eveniment

Drapelul Rusiei, dat jos clădire administrativă din Herson

Drapelul Rusiei a fost dat jos de pe principala clădire administrativă din Herson, arată o fotografie distribuită în această dimineață pe rețelele sociale. Potrivit unor relatări neconfirmate, forțele de ocupație ale Kremlinului ar fi abandonat puncte de control, iar localnicii care au mai rămas în oraș pot circula nestingheriți. O filmare scurtă arată cum localnicii strigă „Bravo” și aplaudă când trec pe lângă un punct de control abandonat. Deși este încă prea devreme pentru o evaluare a situației, este posibil ca forțele ruse, permanent bombardate de Ucraina și tot mai izolate, să abandoneze orașul, parțial sau total. Drapelul Rusiei, dat jos de pe principala clădire administrativă din Herson Însă drapelul Federației Ruse continuă să fluture pe Academia Navală, aflată peste drum de sediul administrației. War "reporter" Alexander Kots confirms that the Russian flag has been removed from the occupying authorities' administration in Kherson (although it's still flying over the naval academy opposite) pic.twitter.com/uY01hAgNNb— Francis Scarr (@francis_scarr) November 3, 2022 Tot în această dimineață, un oficial din administrația locală, instalată de Kremlin, a făcut un nou apel la civili să părăsească orașul. El părea că fuge din localitate cu o mașină încărcată cu bunuri personale. Administrația rusă de ocupație a regiunii Herson s-a mutat spre sud, în orașul Skadovsk, iar populația continuă să fie forțată să evacueze zona, potrivit raportului Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. The reaction of residents of occupied #Kherson to the absence of #Putin's occupiers at one of the checkpoints.Video: Konstantin Ryzhenko pic.twitter.com/sXxfhfSSBw— NEXTA (@nexta_tv) November 3, 2022 „Ocupanții continuă să forțeze populația civilă din teritoriile ocupate temporar din regiunea Herson să plece. Inamicul intimidează populația civilă prin răspândirea de informații despre o posibilă subminare a barajului de la Centrala Hidroelectrică Kahovka. În același timp, populația locală este lipsită de orice mijloc de comunicare. Administrația de ocupație rusă din Herson s-a mutat în orașul Skadovsk.” Harta: ISW În paralel, autoritățile ruse din regiunea Herson au anunțat marți seara noi evacuări de civili, la câteva zile după ce peste 70.000 de persoane au părăsit zona, de care armata ucraineană se apropie, potrivit Le Figaro. Citește și: Amenințări de o gravitate fără precedent de la Moscova: „Doar victoria Rusiei garantează evitarea conflictului nuclear mondial”. Suedia și Finlanda acceptă instalații nucleare NATO

Creștere masivă a antisemitismului în Europa (sursa: fra.europa.eu)
Eveniment

Creștere masivă a antisemitismului în Europa

Creștere masivă a antisemitismului în Europa. Dezinformarea şi ura faţă de evrei au "luat amploare" în special pe Internet de la începutul invaziei ruse în Ucraina, agravând deja un proces declanşat de pandemia de COVID-19, avertizează Uniunea Europeană într-un raport publicat joi, care subliniază că datele insuficiente îngreunează combaterea acestui flagel social. Creștere masivă a antisemitismului în Europa "Antisemitismul rămâne o problemă gravă în societăţile noastre. Pandemia de coronavirus şi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei au alimentat şi mai mult această ură", apreciază Michael O'Flaherty, directorul Agenţiei europene pentru drepturi fundamentale (FRA), responsabilă de acest raport. Potrivit acestui raport publicat în limba engleză, UE a examinat în iunie consecinţele invaziei ruse în Ucraina. "Riscurile naraţiunilor false alimentează antisemitismul", constată FRA, dând ca exemplul întrebuinţarea abuzivă a unor termeni de către Moscova pentru a-şi justifica războiul declanşat împotriva Ucrainei. De exemplu, Rusia a calificat drept "nazist" guvernul legitim al Ucrainei, pe care l-a acuzat de practicarea unui "genocid" împotriva populaţiei vorbitoare de limbă rusă în estul ţării, indică aceasta. Lavrov: Zelenski = Hitler Deşi FRA nu-şi detaliază acuzaţia, mai multe organizaţii internaţionale şi instituţii evreieşti au denunţat naraţiunile antisemite la care a recurs Kremlinul. Bunăoară, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, l-a comparat în luna mai pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu dictatorul nazist Adolf Hitler, cel care a planificat exterminarea evreilor şi principalul responsabil de Holocaust, afirmând că ambii au origini evreieşti. Lavrov a mai spus că "antisemiţi sunt evreii înşişi", o declaraţie pentru care preşedintele rus Vladimir Putin a fost nevoit să prezinte personal scuze guvernului israelian. La scurt timp după începerea agresiunii împotriva Ucrainei, Muzeul Holocaustului din Ierusalim (Yad Vashem) a avertizat că propaganda rusă şi referirile sale la nazişti şi Holocaust echivalează cu "trivializarea şi distorsionarea faptelor istorice". Noi "mituri şi teorii ale conspiraţiei" "Comunităţile evreieşti din întreaga Europă" au fost "profund afectate" de ura online în contextul invaziei ruse şi a epidemiei de COVID-19, continuă agenţia. Referitor la pandemie, raportul FRA semnalează că discursul antisemit a vizat atât "trivializarea Holocaustului", cât şi răspândirea de noi "mituri şi teorii ale conspiraţiei", cum ar fi cea care atribuie evreilor vina pentru epidemie. În acest sens, FRA se referă la studii şi analize care se axează pe modul în care multe dintre protestele şi mişcările care se opun măsurilor anti-COVID-19 sau vaccinării au folosit simboluri şi analogii legate de Holocaust. Agenţia UE citează Anti-Defamation League, o organizaţie dedicată luptei împotriva antisemitismului, care a denunţat comparaţia dintre regimul nazist şi măsurile de combatere a pandemiei drept o "încercare de a minimiza imensitatea Holocaustului". Unele state din UE nu culeg date FRA recunoaşte că, din cauza datelor insuficiente sau a diferenţelor în modul în care sunt prezentate datele de la ţară la ţară, raportul nu oferă o imagine completă a incidentelor antisemite pe ansamblul UE, dar arată că flagelul "rămâne o problemă de mare îngrijorare şi că sunt necesare răspunsuri politice decisive". "Înregistrarea incidentelor antisemite este slabă în toată Europa", colectarea datelor variind în funcţie de ţară, subliniază organismul cu sediul la Viena (în Austria). Citește și: Frustrarea generalilor ruși poate duce la folosirea unei arme nucleare tactice în Ucraina, potrivit informațiilor deținute de Washington. Alertă la Casa Albă Unele ţări, precum Ungaria şi Portugalia, nu întocmesc nicio statistică oficială, ceea ce face imposibilă o comparaţie între cele 27 de state membre ale UE. În unele state, precum Austria sau Finlanda, cele mai multe incidente înregistrate au avut loc pe Internet. Bruxellesul a prezentat în 2021 prima sa strategie de luptă împotriva antisemitismului şi, potrivit FRA, Comisia Europeană "va publica rapoarte privind punerea în aplicare a acesteia în 2024 şi în 2029".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră