marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2402 articole
Internațional

SUA trimit sisteme Patriot în Ucraina

SUA trimit sisteme Patriot în Ucraina. Statele Unite finalizează planurile de a trimite sistemul de apărare antirachetă Patriot în Ucraina, o decizie care ar putea fi anunţată chiar în această săptămână, au declarat marţi oficiali americani pentru CNN. SUA trimit sisteme Patriot în Ucraina Ucraina a cerut partenerilor săi occidentali sisteme de apărare aeriană, inclusiv sisteme Patriot de fabricaţie americană, pentru a se proteja de bombardamentele intense cu rachete ruseşti inclusiv asupra infrastructurii sale energetice. Sistemele de apărare antiaeriană cu baza la sol, cum este Patriot, fabricat de Raytheon Technologies Corporation, cu sediul în Arlington, Virginia, sunt construite pentru a intercepta rachetele care se apropie. Citește și: SUA nu infirmă posibilitatea de a trimite sisteme antiaeriene Patriot Ucrainei, dar atrag atenția că este nevoie de instructaj complex pentru folosirea acestora Doi dintre oficiali, care au vorbit sub protecţia anonimatului, au declarat că anunţul ar putea fi făcut joi, dar că se aşteaptă aprobarea oficială a secretarului american al Apărării, Lloyd Austin, şi a preşedintelui Joe Biden. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a avertizat NATO să nu furnizeze Ucrainei sisteme de apărare antirachetă Patriot şi este posibil ca Moscova să considere sprijinul defensiv drept o escaladare.

SUA trimit sisteme Patriot în Ucraina (sursa: defense.gov)
Ucraina promite noi lovituri în Rusia (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina promite noi lovituri în Rusi

Ucraina promite noi lovituri în Rusia. Kievul spune că vor urma şi alte atacuri asupra unor ţinte pe teritoriul rus, după cel efectuat săptămâna trecută cu drone asupra unor baze aeriene situate adânc în interiorul Rusiei, în timp ce experţi militari ruşi admit că Ucraina dispune de capacităţi pentru astfel de acţiuni şi cer consolidarea antiaerienei ruse în profunzimea teritoriului. Ucraina promite noi lovituri în Rusia "Vom lovi acolo unde este necesar, unde trebuie să lovim inamicul, pentru că inamicul este aici, de la frontieră până la Vladivostok", iar pentru aceasta "nu vom cere permisiunea nimănui", a declarat la televiziunea ucraineană secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare a Ucrainei, Oleksii Danilov. Potrivit presei americane, Washingtonul va lăsa Kievul să aleagă cum să-şi folosească armele contra Rusiei, cerându-i doar să respecte "legile războiului şi convenţiile de la Geneva", după atacurile de săptămâna trecută cu drone asupra a două baze aeriene ruseşti situate la sute de kilometri de frontiera ucraineană. Ucraina pare să fi folosit în acest atac vechi drone ruseşti Tupolev Tu-143, iar cel puţin un bombardier rusesc a fost avariat deşi dronele au fost doborâte de antiaeriana rusească. Amenințare reală Această ameninţare din partea Ucrainei este reală, potrivit analistului militar rus Mihail Hodarionok, care a analizat posibilităţile armatei ucrainene şi capacitatea sa de a lovi ţinte în interiorul teritoriului rus. "Complexul militar industrial al Ucrainei dispune de toate posibilităţile şi dotarea necesară pentru a dezvolta drone şi rachete cu rază lungă de acţiune", semnalează expertul rus, amintind că Ucraina are la Pavlodar şi Harkov unităţi capabile să producă rachete Grom, cu rază de acţiune de 500 de kilometri. Citește și: Ucraina a respins ajutorul financiar bilateral oferit de Ungaria (ministrul ungar de Externe) Încă şi mai rău pentru Rusia, explică Mihail Hodarionok, "nu există dificultăţi insurmontabile care să împiedice reconversia rachetelor Grom în rachete cu rază medie de acţiune capabile să lovească obiective la 1.000-5.500 de kilometri". Armata ucraineană ar putea în plus să folosească şi rachete cu lansare aeriană de producţie sovietică X-55 şi X-55SM. De asemenea, continuă acelaşi analist militar, Ucraina îşi intensifică propria producţie de drone. Un exemplu este drona multifuncţională de asalt ACEO ONE, care are o rază de acţiune de 1.500 de kilometri. Ce trebuie să facă Rusia Prin urmare, el consideră necesară consolidarea apărării antiaeriene a principalelor aerodromuri ale aviaţiei strategice situate în partea europeană a Rusiei, prin amplasarea acolo a unor rachete S-400, sisteme Panţîr-S sau Tor-M2 şi artilerie antiaeriană. "Cel mai important, sistemele de radare în zonele de acces către obiective trebuie să acopere toate înălţimile, în special cele joase şi extrem de joase, pentru a garanta activarea oportună a sistemelor antiaeriene", a subliniat Hodarionok. Cu toate acestea, el consideră puţin probabil ca atacurile în profunzime cu care ameninţă Kievul să poată fi masive, în lipsa unui ajutor militar occidental care să ofere Kievului un acces la alte arme cu rază medie şi lungă de acţiune.

Ucraina a respins ajutorul oferit de Ungaria Foto: Facebook
Eveniment

Ucraina a respins ajutorul oferit de Ungaria

Ucraina a respins ajutorul financiar bilateral oferit de Ungaria, a declarat, azi, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto. Regimul Viktor Orban oferea Ucrainei 187 milioane d eeuro, dar bloca ajutorul de 18 miliarde d eeuro oferit de UE. Ucraina a respins ajutorul oferit de Ungaria Szijjarto a spus că Ucraina a înştiinţat Ungaria că nu doreşte să negocieze cu aceasta un ajutor financiar care să-i fie oferit de Budapesta în afara pachetului de asistenţă financiară de 18 miliarde de euro propus de Comisia Europeană. Szijjártó szerint az új szankciós csomag rendben van, és azt is bejelentette, hogy az ukránok nemet mondtak a magyar kormány felajánlásárahttps://t.co/EHt5xN7utV pic.twitter.com/gRTUPBX0Yz— hvg.hu (@hvg_hu) December 12, 2022 ''Guvernul (ungar) a alocat pentru Ucraina 187 de milioane de euro în cadrul programului de sprijin de 18 miliarde de euro'', dar ''pentru Kiev cel mai important este ajutorul financiar comun'' şi nu doreşte alte opţiuni, a precizat Szijjarto. El a reiterat că Ungaria se opune ajutorului financiar de 18 miliarde de euro pentru Ucraina, întrucât acesta presupune din nou emiterea de datorie comună de către blocul comunitar, şi a propus în schimb ca Budapesta să ofere Kievului pe bază bilaterală suma de 187 de milioane de euro ce ar reveni din partea Ungariei în acest plan de asistenţă. Citește și: Ce au descoperit vameșii austrieci într-un autocar din Republica Moldova: aproape o jumătate de tonă de alcool. Autocarul avea 20 de pasageri și doi șoferi Dar celelalte 26 de state membre ale UE au ajuns sâmbătă la un acord pentru a debloca acest ajutor de 18 miliarde de euro oferit Ucrainei, în pofida veto-ului ungar. Soluţia găsită este de a atrage această sumă prin emitere de datorie cu garanţii oferite doar de statele membre, nu de bugetul comunitar.

Soţul, fratele, tatăl luptă în Ucraina (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Soţul, fratele, tatăl luptă în Ucraina

Soţul, fratele, tatăl luptă în Ucraina. Pentru 45 de copii ai refugiaţilor din Ucraina, „şcoala online” a început fizic. Soţul, fratele, tatăl luptă în Ucraina A fost un moment care le-a adus aproape de lacrimi pe mamele care s-au mutat în Iaşi după ce Rusia a invadat ţara vecină. Clopoţelul a sunat, purtat de un copil printre bănci, iar toţi micuţii au cântat, au aplaudat şi s-au pregătit de ore. Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest Doar că la Centrul „Don Bosco” al Caritas Iaşi nu este o şcoală propriu-zisă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Parlamentul Bulgariei a aprobat primul pachet de ajutoare militare către Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

Parlamentul Bulgariei pachet ajutoare militare Ucraina

O decizie majoră la Sofia: Parlamentul Bulgariei a aprobat primul pachet de ajutoare militare către Ucraina. Ministrul ucrainean de Externe, Dmitri Kuleba, a mulțumit pe Twitter pentru acest „vot istoric”. The number of countries providing security assistance to Ukraine has expanded by one more important partner. I thank the Bulgarian Parliament for its historic vote to provide the first military aid package. It will arrive soon to strengthen our army and bring our victory closer.— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) December 10, 2022 Lista echipamentelor care va fi trimisă este secretă, dar demnitarii bulgari au explicat că este vorba doar de echipament militar ușor și muniție. Parlamentul Bulgariei a aprobat ajutoare militare către Ucraina Aproximativ 148 din cei 240 de parlamentari au votat în favoarea deciziei, în timp ce socialiștii și Partidul Renașterea, care este pro rus și ultranaționalișt, au fost împotrivă, explică Reuters. Pe de altă parte, legislativul de la Sofia a aprobat trimiterea până la 50 de militari ca parte a misiunii Uniunii Europene de instruire a Forțelor Armate ucrainene. Bulgaria a fost una dintre cele câteva sfere ale blocului comunitar care nu trimiseseră ajutor militar Ucrainei, asta în contextul în care, anterior, Partidul socialist care a format o coaliție, care a căzut în iunie a fost binevoitor față de Rusia și a blocat o propunere anterioară, în luna mai. Ministrul interimar al Apărării a spus că Bulgaria, care este o țară membră a NATO, nu-și permite să trimită sisteme de rachete antiaeriene cum ar fi S-300 de producţie sovietică și nici avioane de tip MiG-29 sau Su-25 care sunt tot de producție sovietică. Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene Deși Bulgaria nu a mai trimis până acum arme Ucrainei, trebuie notat faptul că producătorii săi de armament au înregistrat în timp, o creștere a exporturilor, datorită faptului că Guvernul de la Sofia a aprobat exporturi de arme de peste jumătate de miliarde de euro, majoritatea dintre acestea fiind destinate Poloniei care este unul dintre ”hub-urile esențiale pentru trimiterea de arme în Ucraina”.

Rușii au lăsat Odesa fără electricitate (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rușii au lăsat Odesa fără electricitate

Rușii au lăsat Odesa fără electricitate. Oraşul din sudul Ucrainei a rămas aproape în totalitate fără electricitate după un atac cu "drone kamikaze" lansat de Rusia în timpul nopţii, au anunţat sâmbătă autorităţile ucrainene. Rușii au lăsat Odesa fără electricitate "Deocamdată, oraşul este fără electricitate", a declarat un consilier al preşedinţiei ucrainene, Kirilo Timoşenko, într-un mesaj pe contul său de Telegram. Cu toate acestea, infrastructurile esenţiale, inclusiv spitalele şi maternităţile, au acces la curent, a precizat el. "Situaţia rămâne dificilă, însă este sub control", a declarat Timoşenko. Potrivit lui Maksim Marşenko, guvernatorul regiunii Odesa, Rusia a atacat oraşul cu "drone kamikaze" în timpul nopţii de vineri spre sâmbătă. "Din cauza loviturilor, nu este electricitate în aproape toate districtele şi comunităţile regiunii noastre", a declarat el. Două drone au fost doborâte de unităţi ale apărării aeriene ucrainene, a mai spus Marşenko. Amenințarea lui Putin Vineri, Kievul a subliniat că regiunile din sudul ţării sfâşiat de război, inclusiv Odesa, suferă cele mai grave pene de curent, la câteva zile după cea mai recentă serie de atacuri ruse împotriva reţelei energetice ucrainene. Rusia a tras luni zeci de rachete de croazieră asupra infrastructurilor-cheie, exercitând o şi mai mare presiune asupra reţelei deja în dificultate a Ucrainei, după atacuri repetate. Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene Joi, preşedintele rus Vladimir Putin a promis că armata rusă va continua loviturile asupra reţelei energetice ucrainene, în pofida criticilor ferme ale Occidentului împotriva atacurilor sistematice care au cufundat milioane de persoane în frig şi obscuritate. Portul Odesa de la Marea Neagră era o destinaţie de vacanţă preferată de numeroşi ucraineni şi ruşi înainte de declanşarea ofensivei ruse în Ucraina, pe 24 februarie.

Pentagonul a dat Ucrainei „verde” să lovească ținte din interiorul Rusiei Foto: Twitter
Eveniment

Pentagonul dat Ucrainei lovească interiorul Rusiei

Pentagonul a dat Ucrainei „verde” să lovească ținte din interiorul Rusiei cu ajutorul dronelor, susțin surse The Times. Este vorba de „un acord tacit” al oficialilor militari din SUA, scrie publicația britanică. În plus, potrivit The Times, SUA iau acum în considerare posibilitatea să ofere Kievului arme cu rază lungă, fie sisteme ATACMS, fie drone care pot rămâne în aer circa 24 de ore. Pentagonul a dat Ucrainei „verde” să lovească interiorul Rusiei „Washingtonul este acum mai puțin îngrijorat de faptul că noi lovituri cu rază lungă în interiorul Rusiei ar putea duce la o escaladare dramatică. Atacurile răzbunătoare ale Moscovei au implicat până în prezent lovituri convenționale cu rachete împotriva țintelor civile. Anterior, Pentagonul a fost precaut cu privire la atacurile Ucrainei asupra Rusiei, deoarece se temea că Kremlinul va riposta fie cu arme nucleare tactice, fie prin țintirea națiunilor NATO vecine. (…) Washingtonul nu vrea să fie văzut în mod public dând undă verde atacurilor Kievului asupra pământului rus. Poziția sa cu privire la atacurile Ucrainei în interiorul Rusiei a fost definită săptămâna aceasta de Antony Blinken, secretarul de stat, care a spus: „Nu i-am încurajat și nici nu le-am permis ucrainenilor să lovească în interiorul Rusiei”. Cu toate acestea, o sursă din ministerul Apărării din SUA a spus: „Nu îi spunem Kievului: «Nu loviți rușii [în Rusia sau Crimeea]». Nu le putem spune ce să facă. Depinde de ei cum își folosesc armele. Dar când folosesc armele pe care le-am furnizat, singurul lucru asupra căruia insistăm este ca armata ucraineană să se conformeze legilor internaționale ale războiului și convențiilor de la Geneva”, relatează The Times. Publicația britanică arată că, acum, SUA iau în considerare să furnizeze Kievului arme cu rază lungă de acțiune. „Nimic nu este în afar discuțiilor”, a spus un oficial american, sub acoperirea anonimatului. ⚡️Lithuania called on the USA or European countries to provide Ukraine with long-range missiles, such as American-made ATACMS, or a European analogue - Politico. pic.twitter.com/2Iel3nwkKj— FLASH (@Flash_news_ua) December 7, 2022 Sistemele ATACMS ar avea un impact „dramatic” Kievul vrea sisteme ATACMS, care bat la 190 de mile și, potrivit The Times, ar avea un impact „dramatic”. În plus, Ucraina speră să primească drone de tip MQ-1C Grey Eagle, care au o rază de acțiune de 250 de mile, sunt înarmate cu patru rachete Hellfire sau opt rachete Stinger, pot rămâne în aer mai mult de 24 de ore și sunt echipate cu sisteme de recunoaștere sofisticate. Un expert citat de The Times apreciază că administrația SUA este prea preocupată de riscul escaladării conflictului, iar Ucraina ar trebui să primească armele necesare pentru a câștiga războiul. Publicația de la Londra mai arată că loviturile pe teritoriul Rusiei, la distanțe de sute de kilometri de front, cu drone ucrainene modificate au fost o lovitură strategică dură pentru Kremlin. „Perspectiva ca valuri de drone ucrainene să se îndrepte către bazele militare rusești a stârnit îngrijorări în rândul armatei ruse. «Nu suntem în măsură să contracarăm eficient aceste drone. Vor avea loc raiduri masive asupra bazelor aeriene din interiorul Rusiei, precum și asupra altor ținte militare și de infrastructură. Teoretic, pot ajunge chiar la Moscova» , a declarat un soldat rus anonim pentru canalul Volya Telegram”, mai scrie The Times. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews)

Refugiați ucraineni, dați afară pentru ski (sursa: visitczechrepublic.com/)
Internațional

Refugiați ucraineni, dați afară pentru ski

Refugiați ucraineni, dați afară pentru ski. Cu puţin timp înainte de începerea sezonului sporturilor de iarnă, un grup de refugiaţi ucraineni trebuie să părăsească o casă de agrement administrată de parlamentul ceh, o decizie ce a stârnit indignare publică, relatează sâmbătă DPA. Refugiați ucraineni, dați afară pentru ski Aproximativ două duzini de persoane au fost cazate în complexul de clădiri aparţinând Camerei Deputaţilor, camera inferioară a parlamentului ceh, la Harrachov (foto) în Munţii Uriaşi, la nord-est de Praga, încă din primăvară. Cu toate acestea, acum ei trebuie să se mute, în timp ce mai mulţi parlamentari vor să-şi petreacă sărbătorile de iarnă în acest complex de agrement situat lângă graniţa cu Polonia. Alternative de cazare au fost acum găsite pentru refugiaţi în oraş, a declarat un purtător de cuvânt al regiunii administrative Liberec pentru DPA vineri. "Mă bucur că ei pot rămâne acolo unde au de lucru şi unde copiii lor merg la şcoală", a anunţat preşedintele regiunii, Martin Puta. Șefa deputaților respinge criticile Pe lângă opoziţie, prim-ministrul Petr Fiala de asemenea a criticat comportamentul administraţiei parlamentare. Ucrainenii "ar fi trebuit să rămână acolo, acest lucru nu ar fi trebuit să se întâmple", a declarat politicianul liberal-conservator potrivit Brno Daily. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) Lidera Camerei Deputaţilor, Marketa Pekarova Adamova, a respins criticile ca o "furtună într-un pahar cu apă". Aproape 467.000 de ucraineni au primit protecţie temporară în Republica Cehă de la începutul războiului Rusiei la sfârşitul lunii februarie, conform cifrelor Ministerului de Interne de la Praga. Acest stat membru al UE şi NATO are doar 10,5 milioane de locuitori.

Putin, întrebat despre dotarea dezastruoasă a armatei sale Foto: Twitter
Eveniment

Putin, despre dotarea dezastruoasă a armatei sale

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, întrebat despre dotarea dezastruoasă a armatei sale, a dat un răspuns ferm: „Nu trebuie să aveți încredere în nimeni, numai în mine”. Între timp, apar relatări ale soțiilor celor de pe front care susțin că militarii ruși mor de foame și mânâncă porumbul rămas pe câmp, nerecoltat. Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin a fost întrebat de către o jurnalistă despre cum stau lucrurile cu adevărat în ceea ce privește echipamentul soldaților ruși. Putin, întrebat despre dotarea dezastruoasă a armatei sale Jurnalista a subliniat că „informații contradictorii cu privire la dotarea armatei ruse” au fost primite de mass-media și de voluntari. Potrivit jurnalistei, militarii se plâng de lipsa medicamentelor și a uniformelor, în timp ce Putin însuși afirmă că problemele sunt în curs de a fi soluționate sau sunt deja rezolvate. Putin: "You can't trust anyone. You can only trust me".And that's how they live. Zombies pic.twitter.com/Sf8FkABalx— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) December 9, 2022 „În cine să avem încredere – rapoartele Ministerului Apărării sau soldații de pe front?”, a întrebat jurnalista. „Nu trebuie să aveți încredere în nimeni, numai în mine”, i-a răspuns liderul de la Kremlin, zâmbind ironic. „Harașo”, a fost reacția jurnalistei, vizibil intimidată. Recent, soțiile militarilor ruși s-au mobilizat și au făcut dezvăluiri despre condițiile grele în care luptă bărbații lor, pe frontul ucrainean. Femeile au relatat că soldații au fost trimiși la război cu mâinile goale și cu stomacul la fel de gol. "Nu există mâncare, apă, echipament, uniforme, medicamente, muniție, mitraliere, nimic", a spus o rusoaică. Militarii ruși mobilizați de Vladimir Putin și trimiși pe frontul din Ucraina au ajuns să mănânce porumb cules din câmpurile nerecoltate de localnici. Citește și: Vasile Dîncu, pe contrasens despre eșecul primirii în Schengen: „În portul Constanța, este funcțional un singur scanner, și acela se oprește câteodată” „Lucrurile sunt foarte proaste, lipsesc de toate. Nu există mâncare, apă, echipament, uniforme, medicamente, muniție, mitraliere, nimic. Sunt într-o zonă de război și literalmente nu au arme”, a spus o femeie.

Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina (sursa: Facebook/Armed Forces)
Internațional

Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina

Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina. Sofia va livra primul său ajutor militar în Ucraina de la începutul invaziei ruse, după ce parlamentul a aprobat vineri o listă de arme stabilită de guvernul interimar. Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina Parlamentul a aprobat de asemenea trimiterea a până la 50 de militari în misiunea UE de instruire a forţelor armate ucrainene. Bulgaria a fost una din cele câteva ţări din UE care nu au trimis ajutor militar, în contextul în care Partidul Socialist, membru al precedentei coaliţii de guvernare şi favorabil Rusiei, a blocat în mai o propunere anterioară. Lista armelor aprobate este clasificată, însă oficiali guvernamentali au precizat că Sofia va trimite în principal arme uşoare şi muniţie. Ministrul interimar al Apărării, Dimitar Stoianov, a spus că Bulgaria, ţară membră a NATO, nu îşi permite să îşi trimită sisteme de rachete antiaeriene sau avioanele MIG-19 şi SU-25, de producţie sovietică, dorite de Kiev. "Abordarea mea a fost conservatoare, deoarece trebuie să asigur capacităţile de apărare ale Bulgariei. Ajutorul este în acord deplin cu priorităţile Ucrainei, dar nu trimitem sistemele S-300 şi nici avioanele MIG-29 sau SU-25", a declarat vineri Stoianov la Nova TV. Exporturi crescute către Polonia Deşi Bulgaria nu a trimis până acum arme Ucrainei, producătorii săi de armament au înregistrat o creştere a exporturilor, conform unui raport din noiembrie al Asociaţiei Industriale Bulgare. În august, Ministerul Economiei a aprobat acorduri pentru exporturi de arme de peste un miliard de leva (512 milioane de euro), majoritatea având ca destinaţie Polonia, unul din centrele esenţiale pentru trimiterea de arme în Ucraina. Citește și: Putin recunoaște că abia are cu ce să îmbrace recruții, dar amenință cu hipersonice nucleare. Și se declară dezamăgit de Merkel Un număr total de 148 din cei 240 de parlamentari au votat vineri în favoarea trimiterii de arme Ucrainei, socialiştii şi Partidul Renaşterea, pro-rus şi ultranaţionalist, exprimându-se împotrivă.

Putin bea și amenință: continuăm bombardamentele (sursa: Twitter/Dmitri)
Eveniment

Putin bea și amenință: continuăm bombardamentele

Putin bea și amenință: continuăm bombardamentele. Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat joi că bombardamentele asupra infrastructurii energetice a Ucrainei vor continua, adăugând că acestea sunt în continuare represalii pentru atacul din 8 octombrie asupra podului Crimeii. Putin bea și amenință: continuăm bombardamentele "Este acum mult zgomot despre atacurile noastre asupra infrastructurii energetice a unei ţări vecine. Da, o facem. Dar cine a început? Cine a lovit podul Crimeii? Cine a aruncat în aer liniile electrice ale centralei nucleare de la Kursk (pe teritoriul rus - n.r.)? Cine a întrerupt apa în Doneţk?", a spus Putin la o ceremonie de decorare a militarilor ruşi. Insistând asupra opririi aprovizionării cu apă în regiunea separatistă prorusă Doneţk, Putin a acuzat Ucraina de un "act de genocid". El le-a reproşat de asemenea politicienilor occidentali că închid ochii în faţa acţiunilor responsabililor ucraineni. În schimb, "când noi începem să facem ceva ca răspuns, zgomotul, gălăgia, pocnetele se aud în tot universul", a ironizat liderul de la Kremlin reacțiile publice. Drunk putin explains why strikes against Ukrainian infrastructure will continue because "they started first by attacking the Crimean bridge" pic.twitter.com/fQeRuNo4Pu— Dmitri (@wartranslated) December 8, 2022 După explozia ce a avariat podul care leagă Rusia de peninsula Crimeea anexată, explozie atribuită de Moscova unui sabotaj ucrainean, a urmat de o serie de raiduri ruseşti cu drone şi rachete ce au ţintit infrastructurile energetice ucrainene, provocând întreruperi în furnizarea energie şi apei în plină iarnă. Citește și: România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen. Au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. Croația, primită Circulaţia rutieră pe pod a fost restabilită luni, când preşedintele rus a condus demonstrativ un autoturism pe acest pod.

Oamenii lui Putin s-au împroprietărit cu forța Foto: kremlin.ru
Eveniment

Oamenii lui Putin s-au împroprietărit cu forța

Oamenii lui Putin s-au împroprietărit cu forța peste 400.000 de acri de teren agricol din Donbas, scrie site-ul Meduza. Aceste așa-zise achiziții s-au făcut cu forța, adesea sub amenințarea armei. Suprafața este de două ori mai mare decât a New York-ului arată Meduza. Analizele NASA publicate recent arată că Rusia a furat din Ucraina aflată sub ocupație cereale în valoare de circa un milird de dolari. Oamenii lui Putin s-au împroprietărit cu forța „Administratorii fermelor din regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina susțin că compania familiei fostului ministru rus al Agriculturii Alexander Tkachev le-a luat terenurile agricole la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. Situația este relatată de The Wall Street Journal, citând companiile afectate, precum și date de la serviciile secrete și procurorii ucraineni.Trei companii agricole ucrainene - Agroton, HarvEast Holding și Nibulon - au pierdut 400.000 de acri de teren, în total, potrivit reprezentanților lor. Agroton a pierdut 250.000 de acri, HarvEast - la 100.000 de acri, Nibulon - la 50.000 de acri. Titlurile de proprietate asupra terenurilor lor au fost transferate companiei ruse Agrocomplex, deținut de familia lui Alexander Tkachev. Această companie, conform informațiilor ucrainene, asigură „controlul rusesc asupra producției agricole” în teritoriile ocupate”, arată Meduza. „Primii care și-au pierdut pământurile au fost cei care erau în serviciul militar sau civil al Ucrainei sau locuiau în afara regiunilor. Reprezentanții desemnați de ruși ai administrațiilor autoproclamatelor republici Donețk și Lugansk au început să viziteze fermele, însoțiți de bărbați înarmați. Ei le-au spus proprietarilor că de acum încolo terenul le aparține - și au cerut, uneori sub amenințarea armei, să rescrie drepturile de proprietate în conformitate cu legile ruse, nu ucrainene, spun sursele. Unor fermieri li s-a permis să-și păstreze pământul cu condiția ca 70% din recoltă să meargă către Rusia sau autoritățile din Donețk și Lugansk”, mai arată Meduza. Citește și: Rusia a recoltat cereale de peste un miliard de dolari din teritoriul ocupat în Ucraina, arată o analiză a NASA Rusia a recoltat cereale de peste un miliard de dolari din teritoriul ocupat în Ucraina , arăta o analiză a NASA, publicată la 2 decembrie. Analiza arată că recolta ucraineană de cereale a fost neașteptat de mare și a putut fi strânsă în foarte mare măsură, mai puțin din teritoriile din zona frontului.

SUA nu au permis Kievului să lovească în interiorul Rusiei Foto: Twitter
Eveniment

SUA nu au permis Kievului să lovească interiorul Rusiei

SUA nu au încurajat și nici nu au permis Kievului să lovească în interiorul Rusiei, a declarat secretarul de stat Antony Blinken. Declarația sa vine după ce Rusia a acuzat Ucraina că a lovit trei baze aeriene rusești, din care două se aflau la sute de kilometri în interiorul acestei țări. Este vorba de două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice, Engeles-2 și Riazan. SUA nu au permis Kievului să lovească în interiorul Rusiei „Nu i-am încurajat și nici nu am permis ucrainenilor să lovească în interiorul Rusiei, dar important este să înțelegem ce trăiesc ucrainenii în fiecare zi, cu agresiunea rusă în curs împotriva țării lor”, a declarat Blinken, citat de BBC. El a spus că este hotărât ca ucrainenii să dispună de „echipamentul de care au nevoie pentru a se apăra, pentru a-și apăra teritoriul, pentru a-și apăra libertatea”. Vorbind alături de el, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a subliniat că SUA nu vor împiedica Ucraina să-și dezvolte propria capacitate de lovituri pe rază lungă. Anterior, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american Ned Price a avut un același răspuns, fiind întrebat despre atacurile pe teritoriul Federației Ruse. El a menționat că nu deține informații că cineva și-ar fi luat responsabilitatea pentru aceste acțiuni. Oficialul american a spus că scopul SUA este de a ajuta Ucraina să-și apere independența, suveranitatea și integritatea teritorială. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice „Oferim Ucrainei tot de ce are nevoie pentru a folosi pe teritoriul ei, pe pământul ei, pentru a se proteja împotriva agresiunii ruse”, a comunicat Ned Price. Kievul nu și-a recunoscut implicarea în atacuri. The Wall Street Journal a citat, recent, oficiali americani care au declarat că SUA au modificat în secret lansatoarele de rachete HIMARS predate Kievului pentru a împiedica Ucraina să țintească rachete cu rază lungă de acțiune pe teritoriul rusesc, inclusiv rachete ATACMS (U.S. Army Tactical Missile System), care au o rază de acțiune de aproape 320 de kilometri. Surse anonime au declarat pentru WSJ că aceasta este o măsură de precauție pe care administrația Biden o consideră necesară pentru a reduce riscul de escaladare a unui război cu Moscova.

Un oficial ucrainean mârâie la Moldova Foto: Facebook Alexei Arestovici
Eveniment

Un oficial ucrainean mârâie la Moldova

Un influent oficial ucrainean, Alexei Arestovici, consilier în cadrul administrației președinției ucrainene, mârâie la Republica Moldova, după ce o nouă rachetă rusească a căzut pe teritoriul ei: „Se așteaptă o altfel de reacție, pe care cel puțin eu nu am auzit-o”. Alexei Arestovici este un ofițer de informații ucrainean născut în Georgia, cu grad de locotenent-colonel, blogger, actor, cronicar politic și militar. Presa a speculat că ar putea fi succesorul lui Zelenski la președinția Ucrainei. Un oficial ucrainean mârâie la Moldova „Este rău să fii vecina unei țări în care se desfășoară un război. Însă, dacă totuși s-a întâmplat așa să fie, ar trebui să iei o poziție mai decisivă. Eu am așteptat o declarație mai serioasă din partea Republicii Moldova. Totuși, până la urmă ei știu mai bine ce să facă cu teritoriul lor. Căderea unei rachete este un semn al agresiunii militare. Iar în general, faptul că ei au penetrat spațiul lor aerian este evident că este o agresiune militară. Moldova este deja a treia oară supusă unei agresiuni militare. Se așteaptă o altfel de reacție, pe care cel puțin eu nu am auzit-o”, a declarat Arestovici, în cadrul unei intervenții live, citat de newsmaker.md. Poliția din Republica Moldova a descoperit, luni, o rachetă căzută în vecinătatea orașului Briceni, foarte aproape de granița cu Ucraina și România. Premierul Natalia Gavrilița a spus că noul val de rachete asupra Ucrainei „generează consecințe directe și asupra țării noastre”. Oficialul a declarat că autoritățile depun toate eforturile ca să țină situația sub control și să nu admită riscuri pentru cetățenii Moldovei. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze

Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria Foto: Hungary Postsen
Eveniment

Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria

Amicii de la Budapesta ai lui Putin au rămas fără benzină: imagini virale pe rețelele sociale arată cozi și panică la benzinăriile din Ungaria. Luni, mai multe benzinării MOL au rămas fără carburanți, ceea ce a generat, marți, panică și aglomerații la numeroase stații de benzină. Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria Reuters și AP au relatează de mai multe zile că sunt probleme cu aprovizionarea cu carburanți. A dispărut nu doar combustibilul care se vindea la un preț subvenționat, ci toți carburanții. „Marți dimineață, unul dintre cititorii noștri a filmat o benzinărie Mol situată pe autostrada 4, între Monor și Monorierdő, precum și blocajul imens de la benzinărie. Șoferii au încercat să se apropie de benzinărie în rânduri lungi din ambele sensuri. Se poate observa că pe o latură s-ar fi putut forma o coloană de mașini în lungime de aproximativ trei sute de metri. Atât de mulți oameni încercau să alimenteze încât banda de întoarcere care ducea la benzinărie a fost închisă de un vehicul marcat distinct, probabil o mașină de poliție, care direcționa traficul”, scrie 24.hu, care prezintă și o filmare a cozilor. Aproximativ 500 de benzinării sunt direct afectate de faptul că nu au primit combustibil de la Mol pentru a treia săptămână consecutiv. Pe măsură ce aprovizionarea se restrânge, există tot mai multe blocaje iar accesul la carburant este tot mai dificil. MOL a anunțat, azi, că a repornit rafinăria aflată in revizie, dar problemele legate de aprovizionare nu se vor rezolva prea curând. Compania a apreciat situația drept critică. Drivers in Hungary are increasingly running into gas and diesel shortages at filling stations as a government-imposed price cap squeezes the operators of independent stations and leaves the state energy company struggling to keep up with demand. https://t.co/ySIl4UKrKw— Drogon (@drogon_dracarys) December 2, 2022 Ungaria, veto la pachetul de susținere a Ucrainei Tot azi, Ungaria s-a opus prin veto pachetului în valoare de 18 miliarde de euro sub formă de ajutor macrofinanciar pentru Ucraina pentru anul 2023 propus de Comisia Europeană. Din acest motiv, Uniunea Europeană va căuta acum o soluţie - cu sprijinul restului statelor din blocul comunitar - pentru a canaliza asistenţa financiară către Kiev. THIS is the sound of the Hungarian veto against financial aid for Ukraine:"Hungary is not in favor of the amendment of the financial regulation."Orban is going into full escalation. pic.twitter.com/wQX5WWIPko— Daniel Freund (@daniel_freund) December 6, 2022 ”Nu am putut adopta pachetul, dar nu ne descurajăm. Ambiţia noastră continuă să fie să începem să trimitem ajutorul Ucrainei la începutul lui ianuarie” 2023, a declarat ministrul finanţelor ceh, Zbynek Stanjura, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, la încheierea unei scurte dezbateri pe această temă care a avut loc la reuniunea miniştrilor europeni de resort (ECOFIN), la Bruxelles. Foto: Kremlin.ru Opoziţia Ungariei, singurul din cei 27 de membri ai UE care respinge acest ajutor, se produce în contextul negocierii altor dosare care afectează Budapesta: aprobarea planului de recuperare pentru ţara central-europeană şi îngheţarea fondurilor europene pentru nerespectarea statului de drept. Citește și: ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră