miercuri 24 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2420 articole
Internațional

Medvedev amenință că Rusia va bombarda uzina de tancuri Panther din Ucraina, dacă aceasta va fi construită

Bombardamente asupra uzinei ucrainene de tancuri. Vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, a promis sâmbătă că armata rusă va ura bun venit cu rachete Kalibr şi alte "focuri de artificii pirotehnice" viitoarei fabrici de tancuri germane din Ucraina. Bombardamente asupra uzinei ucrainene de tancuri "Acest eveniment va fi sărbătorit cu focuri de artificii de Kalibr şi alte artificii pirotehnice", a scris Medvedev pe Telegram. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Medvedev, fost preşedinte al Rusiei, şi-a exprimat convingerea că planurile de a construi o fabrică amintesc pentru moment de "un trolling (provocare) primitiv al regimului de la Kiev". El a făcut aceste declaraţii după ce s-a aflat că firma germană de armament Rheinmetall negociază construcţia unei fabrici de tancuri de luptă în Ucraina capabilă să producă circa 400 de unităţi din modelul Panther în fiecare an, după cum a dezvăluit şeful consorţiului german, Armin Papperger, într-un interviu acordat sâmbătă. Citește și: Occidentul înființează un nou tribunal internațional pentru a putea trage Rusia la răspundere pentru crimele din Ucraina Costul construcţiei acestei uzine este estimat la circa 200 de milioane de euro, a declarat Papperger cotidianului regional german Rheinische Post. Discuţiile cu guvernul ucrainean sunt "promiţătoare", a adăugat Papperger, care a spus că se aşteaptă ca o decizie să fie luată în următoarele luni.

Bombardamente asupra uzinei ucrainene de tancuri (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
În timp de război, corupția este trădare, afirmă Kovesi Foto: Twitter EPPO
Eveniment

Kovesi, în Ucraina: "În timp de război, corupția este trădare". Șefa Parchetului European s-a întâlnit cu Zelenski și a promis extinderea colaborării dintre Kiev și EPPO

Procurorul-șef european, Laura Codruța Kovesi, a declarat, după o vizită în Ucraina, unde s-a întâlnit și cu președintele Zelenski: „În timp de război, corupția este trădare”. Kovesi a participat la o conferință la Liov, unde a arătat cum poate ajuta parchetul european la investigarea infracțiunilor de corupție cu fonduri europene din Ucraina. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În timp de război, corupția este trădare „Așa cum a spus procurorul general Kostin în mai multe rânduri: în timp de război, corupția este trădare. Noi doi avem aceeași înțelegere a ceea ce este în joc. Mențineți încrederea cu consecvență în lupta împotriva corupției. Am stabilit deja un cadru pentru o cooperare eficientă. Suntem pe deplin aliniați. Cu toate acestea, EPPO ar putea face mult mai mult pentru a ajuta. Ea a arătat care ar fi beneficiile extinderii cooperării Ucrainei cu parchetul european. The European Chief Prosecutor attended yesterday the #United4Justice Conference in Lviv ?? to show how #EPPO can help the Ukrainian authorities with investigations into fraud affecting the financial interests of the EU. @ZelenskyyUa @AndriyKostinUa pic.twitter.com/HzhQVHLAY2— European Public Prosecutor’s Office (EPPO) (@EUProsecutor) March 4, 2023 „Suntem cel mai puternic instrument de investigare” „Acționăm ca un singur birou cu o structură descentralizată. Nimeni nu are acces la mai multe informații decât noi și, în comparație cu metodele tradiționale de coordonare transfrontalieră, suntem mult mai rapizi”, a apreciat șefa EPPO. Suntem cel mai puternic instrument de investigare și urmărire penală disponibil în prezent în UE în ceea ce privește criminalitatea financiară transfrontalieră. Nu există o modalitate mai bună pentru ca UE să aplice întreaga forță a puterii sale economice colective și a sistemelor sale de justiție penală asupra celor care contribuie la evaziunea de sancțiuni. Dacă EPPO nu ar exista pentru a apăra interesele financiare ale UE, ar trebui să îl inventăm pentru a ne asigura că măsurile restrictive ale UE sunt atât de dureroase pe cât ar trebui să fie. EPPO este pregătit să lupte împotriva infractorilor care ascund originea, destinația sau proprietatea bunurilor și activelor care intră sub incidența regimului de sancțiuni al UE. Acest lucru ar ajuta la încetinirea efortului de război al Rusiei și, cu confiscări în urma urmăririi penale, ar contribui chiar la finanțarea reconstrucției Ucrainei după război. Sper că veți înțelege de ce astăzi, la Liov, nu pot rămâne în limitele autocontrolului judiciar. Iată de ce, în calitate de prim procuror-șef european, am încredere în instituțiile Uniunii Europene pentru a lua poziție față de inițiativa franco-germană de a extinde sfera de competență a EPPO la eludarea măsurilor restrictive ale UE! Sunt convins că EPPO este pregătit și ar trebui să facem acest lucru”, a afirmat Kovesi, potrivit discursului publicat pe site-ul EPPO. „Viețile ucrainenilor sunt sacrificate pentru ca noi să trăim în pace” Procurorul-șef european a apreciat că adevăratul obiectiv al agresorilor nu este câștigarea teritorială, ci împărțirea Europei în sfere de influență, ceea ce ar însemna sfârșitul integrării europene. „Nu doar pentru că viețile ucrainenilor sunt sacrificate pentru ca noi, ceilalți, să trăim în pace. Nu doar pentru că, dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri. Nu doar pentru că adevăratul obiectiv al agresorilor nu este. Sunt aici pentru a lua poziție, alături de voi, împotriva noului avatar al răului radical”, a afirmat Codruța Kovesi. Ea a arătat că este un privilegiu să se afle în Ucraina. „Aș dori să le mulțumesc gazdelor noastre, bărbații și femeile libere din Ucraina, pentru că ne apără pe toți cu puterea voinței lor. Întâlnirile ca aceasta contribuie la formarea unei înțelegeri comune a situației. Prietenii noștri ucraineni au puterea de voință necesară, dar puterea rezistenței lor la agresiunea rusă depinde în mare măsură de sprijinul nostru. Una este să îl declarăm și alta este să îl oferim. Una este să ne exprimăm solidaritatea și alta este să exprimăm o soartă comună”. a declarat fostul șef al DNA. Citește și: Date șocante despre pensiile ne-speciale: după 35 de ani de muncă, un pensionar obișnuit are o pensie de circa 45% din salariu. Unii pensionari speciali au pensie peste ultimul salariu

Tribunal internațional pentru judecarea crimelor Rusiei (sursa: Twitter/Ursula von der Leyen)
Eveniment

Occidentul înființează un nou tribunal internațional pentru a putea trage Rusia la răspundere pentru crimele din Ucraina

Tribunal internațional pentru judecarea crimelor Rusiei. Un prim pas important pentru a trage Rusia la răspundere pentru crime de război va fi făcut la conferinţa internaţională din oraşul Lviv din vestul Ucrainei în acest weekend. Tribunal internațional pentru judecarea crimelor Rusiei Acordul privind înfiinţarea unui noi Centru internaţional pentru inculparea crimei de agresiune (ICPA) va fi semnat la conferinţă, a anunţat sâmbătă dimineaţă preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acesta va asigura dovezi pentru viitoare proceduri legale şi va fi localizat la sediul Agenţiei Uniunii Europene de cooperare în materie de justiţie penală (Eurojust), la Haga. Rusia şi preşedintele Vladimir Putin trebuie traşi la răspundere pentru crimele teribile împotriva Ucrainei, a afirmat von der Leyen într-un mesaj video. Există dovezi tot mai multe privind atacuri directe asupra populaţiei civile, precum şi asupra aprovizionării cu energie şi a altor infrastructuri. "Se ştie că forţele ruse au recurs la tortură, rele tratamente, violenţă sexuală şi execuţii sumare. Nici măcar copiii nu sunt scutiţi", a spus preşedinta CE. CPI, nerecunoscut de Rusia "Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a-i aduce pe cei responsabili în faţa justiţiei", a spus Ursula von der Leyen. UE susţine rolul Curţii Penale Internaţional (CPI) în acest sens. Cu toate acestea, UE crede de asemenea că trebuie să existe un tribunal separat care să tragă la răspundere Rusia pentru crima de agresiune, a adăugat ea. Citește și: Date șocante despre pensiile ne-speciale: după 35 de ani de muncă, un pensionar obișnuit are o pensie de circa 45% din salariu. Unii pensionari speciali au pensie peste ultimul salariu Dat fiind că Rusia nu recunoaşte jurisdicţia CPI, curtea nu poate să acţioneze în privinţa unor crime comise de această ţară, potrivit Comisiei Europene. Ca urmare, mai multe alte opţiuni sunt discutate în prezent. ICPA este un prim pas în acest proces de a asigura dovezi pentru procesele de mai târziu.

Geoană, atac la Ucraina Foto: Facebook
Eveniment

Geoană, atac la Ucraina: derusificarea trebuie să se facă, asta nu înseamnă că trebuie să lucrezi către deromânizare 

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, atac la Ucraina: derusificarea trebuie să se facă, asta nu înseamnă că trebuie să lucrezi către deromânizare, a spus el, la Prima TV. Citește și: Mircea Dinescu, zvonistică antiamericană și propagandă pro-rusă: „Se prefigurează o bază militară americană în Rezervația de Îngeri din Delta Dunării. Doamne, cu ce ți-am greșit!?” Geoană, atac la Ucraina „Dar le-am spus un lucru şi l-am spus cu foarte multă prietenie şi cu dorinţa de a fi siguri că păstrăm această relaţie bună şi această soliditate cu dânşii, că sunt câteva elemente care pot să devină iritante în chestiunea aceasta şi sper ca dialogul bilateral şi o discuţie directă şi francă, dacă este nevoie, trebuie făcută. Derusificarea Ucrainei este un lucru pe care liderii de acolo trebuie să îl facă. Pe de altă parte, asta nu înseamnă că trebuie să lucrezi către deromânizare sau către a lucra nediferenţiat pe comunităţi etnice, care nu au altceva decât că sunt cetăţeni loiali al Ucrainei, sunt pe front, se luptă şi ei, sunt şi etnici români ucraineni, care sunt şi ei pe front. E populaţie de limbă română. Problema religiei este importantă, deci cred că mai multă sensibilitate la chestiuni care pot să strice acest sprijin formidabil al românilor pentru Ucraina, cred că trebuie avut grijă şi din partea dânşilor şi cred şi partea română, nu e problema mea să dau sfaturi aliaţilor, trebuie să intre de o manieră directă într-o discuţie cu dânşii”, a explicat Mircea Geoană, citat de news.ro. El a mai spus că le-ar fi spus liderilor ucraineni că se „se întâmplă ceva în relația cu România”. „E păcat de Dumnezeu, pentru că românii au fost şi româncele am fost excepţional de solidari cu ei şi istoria României cu Ucraina nu a fost simplă istoric, nu a fost simplă niciodată. Şi e acolo o chestiune care trebuie tratată. Şi polonezii au avut cu ucrainenii probleme şi mai mari decât noi. Au avut bucăţi de sute de kilometri de ţară mutată către vest şi Prusia Orientală e astăzi Polonia, Ucraina de Vest şi Belarusul a fost Polonia. Deci au probleme alţii mai complicate”, a apreciat secretarul general adjunct al NATO.

Propaganda lui Grindeanu s-a scufundat Foto: Facebook Sorin Grindeanu
Politică

Propaganda cu bărcuțele lui Grindeanu s-a scufundat: măsurătorile pe Bâstroe încep abia pe 15 martie. Acum zece zile, spunea că e gata să verifice canalul: a postat poze cu trei bărci

Propaganda lui Grindeanu s-a dezumflat: măsurătorile pe Bâstroe încep abia pe 15 martie, deși ministrul PSD al Transporturilor scria pe Facebook, la 23 februarie, că este pregătit să înceapă verificările. „Noi suntem pregătiți! Trei nave ale AFDJ Galați- dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile- așteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe”, susținea Grindeanu - acesta fiind, de altfel, demnitarul care a declanșat scandalul Bâstroe. Propaganda lui Grindeanu s-a scufundat „Astăzi, 3 martie 2023, a avut loc o întâlnire tehnică, în format videoconferinţă, la nivel de experţi între partea română şi cea ucraineană. Întâlnirea a fost coordonată la nivel de secretari de stat ai ambelor părţi. Participanţii au convenit ca partea română să înceapă măsurătorile pe braţul Chilia şi canalul Bâstroe din data de 15 martie 2023”, a transmis, vineri, Ministerul Transporturilor, citat de news.ro. Potrivit unor surse PSD, data de 15 martie a fost cerută chiar de partea română. Romeo Soare, de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos, a recunoscut, la discuțiile de azi cu partea ucraineană, că aceasta a fost de la bun început data propusă de autoritățile române. Declarația lui Soare contravine flagrant postării de pe Facebook a ministrului Grindeanu. Experții se vor întâlni luni, 6 martie 2023 pentru a stabili detaliile planului de efectuare a măsurătorilor pe Braţul Chilia şi pe Canalul Bâstroe, acestea fiind estimate să dureze 10 zile. „Cele două părţi au convenit că este cea mai bună soluţie care să clarifice informaţiile contradictorii pe tema dragării Canalului Bâstroe şi a Braţului Chilia”, a mai transmis, azi, ministerul Transporturilor. Potrivit documentului, partea română şi-a arătat disponibilitatea ca la aceste măsurători să fie prezenţi şi specialişti din Ucraina, dar şi ai unor instituţii terţe. Citește și: Iohannis despre Bâstroe: „Ministerul Transporturilor știe despre lucrări din octombrie”. Plus: „Ucrainenii nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin” De asemenea, ministerul anunţă că Ucraina va asigura securitatea navelor şi personalului românesc, pe toată perioada activităţilor de măsurare.

Deșeuri UE, via România, în Ucraina (sursa: Facebook/Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu)
Mediu

Ucraina a devenit destinație pentru deșeurile din UE. România, țară de tranzit

Deșeuri UE, via România, în Ucraina. Cantitatea de peste 55 de tone de deşeuri metalice, din Bulgaria pentru Ucraina, a fost oprită la vama Giurgiu, pentru că documentele de transport nu îndeplineau condiţiile de transfer transfrontalier. Deșeuri UE, via România, în Ucraina "În Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu, pe sensul de intrare în ţară, s-au prezentat trei cetăţeni ucraineni cu vârste de 46, 55, respectiv 69 de ani, care conduceau trei ansambluri rutiere, formate din cap tractor şi semiremorcă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Şoferii transportau deşeuri metalice, încărcate din Bulgaria şi care erau destinate unei societăţi comerciale din Ucraina. Existând suspiciuni cu privire la legalitatea acestui transport, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijin autorizat comisarilor Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Giurgiu. Astfel, în cadrul verificărilor, a fost stabilit faptul că, în mijlocul de transport se află cantitatea totală de 55.840 kilograme deşeuri metalice", se arată într-un comunicat de presă, emis joi de ITPF Giurgiu. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen abia gângăvește în engleză, are studii de topografie, se laudă cu o participare la ziua prevenirii tuberculozei și cu „experiența de reprezentant de vânzări” În urma verificării documentelor de transfer transfrontalier, autorităţile de frontieră au constatat faptul că acestea nu îndeplinesc condiţiile de intrare în ţară, motiv pentru care autorităţile competente nu au permis accesul mijlocului de transport pe teritoriul României, deşeurile fiind returnate societăţii expeditoare.

Discuții România-Ucraina pe tema Bâstroe Foto: Facebook
Politică

Discuții România-Ucraina pe tema Bâstroe. Întâlnirea, în format videoconferință între experți din ministerele Transporturilor - surse Ambasada Ucrainei

Discuții România-Ucraina pe tema Bâstroe: ambasadorul Ucrainei, Ihor Prokopchuk, a anunțat că, în data de 3 martie 2023, va avea loc o ședință de „consultări tehnice”. Anunțul ambasadorului a venit după ce, la 1 martie, Guvernul României a aprobat decizia de a se înființa o comisie mixtă cu Ucraina, care să verifice situația mediului în regiunea frontierei comune, inclusiv situația din Delta Dunării. Discuții România-Ucraina pe tema Bâstroe „Au fost făcuți mai mulți pași din partea ambelor părți în ceea ce privește lucrurările în desfășurate de Ucraina pentru a menține navigabillitatea canalului. Între timp, este necesar să avem consultări tehnice pentru lucrările desfășurate. Astfel de consultări urmează să aibă loc mâine. Aceasta va fi o ocazie bună pentru oamenii responsabili cu această problemă să înțeleagă și să facă schimb de informații factuale cu privire la lucrările desfășurate și, de asemenea, să vadă ce pași trebuie urmați în continuare", a spus ambasadorul ucrainean Prokopchuk. Potrivit unor surse din Ambasada Ucrainei, întâlnirea va avea loc în format videoconferință cu experți din ministerele de Transporturilor din cele două tari. Inițial, ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu - cel care a lansat acest scandal, al canalului Bâstroe - nu a vrut să discute cu partea ucraineană până la finalizarea măsurătorilor pe canal. Însă aceste măsurători durează 10-15 zile, iar interpretarea lor, încă 30 de zile, deci ar fi fost o amânare de 45 de zile. Citește și: Surse: PSD a ajuns la 28% și cade pe măsură ce se apropie momentul preluării Guvernului. AUR – 20%. Ascensiunea AUR, explicația atacurilor PSD împotriva Ucrainei, pe tema Bâstroe Însă Ucraina a insistat pentru o întâlnire, care se pare că va avea loc vineri, 3 martie.

Rusia a pierdut mai mulți soldați decât în toate războaiele de după WW2 Foto: Twitter
Eveniment

ANALIZĂ În Ucraina, Rusia a pierdut mai mulți soldați decât în toate războaiele de după cel de-al doilea conflict mondial, inclusiv Cecenia și Afganistan

În Ucraina, Rusia a pierdut mai mulți soldați decât în toate războaiele de după cel de-al doilea conflict mondial, inclusiv Cecenia și Afganistan, arată o analiză a unuia din cele mai prestigioase think-tank-uri din Washington DC, Center for Strategic and International Studies (CSIS). În total, Rusia a suferit pierderi de circa 200.000 - 250.000 de persoane rănite, ucise și dispărute, doar în primul an de război. Aceste estimări privind numărul de victime includ soldații ruși obișnuiți, luptătorii din miliție și contractorii privați din Grupul Wagner. Analiza mai arată că rata soldaților ruși uciși într-o lună în Ucraina este de 25 de ori mai mare decât cea din Cecenia și de 35 de ori mai mare decât cea din Afganistan. „Deși numărul victimelor rusești din Ucraina pălește în comparație cu rata mortalității sovietice din cel de-al Doilea Război Mondial, contextul politic este extrem de diferit”, scrie CSIS. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Rusia a pierdut mai mulți soldați decât în toate războaiele de după WW2 Analiza urmărește să arate care este actuala stare a conflictului militar și cum ar putea evolua. La final, ea explică ce tipuri de armamente ar fi utile Ucrainei, pentru a sparge fortificațiile rusești. Tabel: CSIS Această analiză prezintă trei argumente principale. În primul rând, războiul din Ucraina a devenit un război de uzură caracterizat prin forțe ascunse în tranșee, atacuri în valuri umane, baraje de artilerie și pierderi mari de ambele părți. În al doilea rând, Ucraina s-a descurcat extraordinar de bine în fața unui adversar cu un avantaj semnificativ în ceea ce privește resursele materiale. Un factor care a contribuit probabil la performanța Ucrainei este inovația militară, exemplificată prin utilizarea de către Ucraina a sistemelor de aeronave fără pilot la bord (UAV) în operațiunile armelor combinate. Multe dintre inovațiile Ucrainei au venit de jos în sus, datorită unui mediu militar care încurajează și permite ofițerilor subalterni să caute inovația. În al treilea rând, în timp ce inovația militară va fi necesară pe măsură ce războiul continuă, aceasta nu va fi suficientă pentru a contrabalansa nevoile materiale ale armatei ucrainene, cum ar fi sistemele de apărare aeriană, artileria cu rază lungă de acțiune, vehiculele blindate, avioanele de luptă, munițiile, piesele de schimb și resursele logistice. Occidentul, inclusiv Statele Unite, ar trebui să se pregătească pentru un război prelungit și pentru un sprijin pe termen lung pentru Ucraina. Ucraina are nevoie de sisteme avansate, inclusiv avioane F-16 „Natura războiului din Ucraina poate fi văzută cel mai clar în luptele pentru Bakhmut, un mic oraș din regiunea Donețk din Ucraina. Timp de luni de zile, forțele rusești au bombardat neîncetat orașul, au luptat din casă în casă și au folosit atacuri cu valuri umane pentru a-i copleși pe apărătorii ucraineni (…) În ciuda luptelor intense din timpul iernii, Rusia a capturat doar aproximativ 400 de mile pătrate de teritoriu ucrainean pe întreg frontul de est din septembrie 2022 (...) Există numeroase semne ale războiului de uzură, inclusiv sisteme de tranșee defensive ale infanteriei, șanțuri și berme antitanc și cratere de impact ale artileriei”, explică CSIS. „Pe lângă instruire și informații, Ucraina are acum nevoie de sisteme avansate pentru a desfășura operațiuni ofensive într-un război prelungit, cum ar fi sisteme de apărare aeriană, artilerie cu rază lungă de acțiune, vehicule blindate, avioane de luptă și muniții, precum și piese de schimb și instruire. Aceste tipuri de muniții, sisteme de armament și materiale sunt esențiale pentru a ajuta forțele ucrainene să desfășoare contraatacuri eficiente împotriva forțelor rusești săpate”, arată studiul CSIS, care recomandă ca SUA să ofere inclusiv avioane F-16.

Ignitis donează 10% din profitul din 2022 către Ucraina Foto: Facebook Ignitis grupe
Eveniment

Holdingul energetic lituanian Ignitis donează 10% din profitul extraordinar din 2022 către Ucraina. Compania cere și altora să-i urmeze exemplul

Holdingul energetic lituanian Ignitis donează 10% din profitul extraordinar din 2022 către Ucraina, anunță Financial Times. Potrivit unei postări pe Twitter a ambasadei Lituaniei la Londra, ar fi vorba 12 milioane de euro. Ignitis donează 10% din profitul din 2022 către Ucraina Banii se vor duce direcționat către refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei, grav afectată de bombardametele rusești. Managerul Ignitis, Darius Maikštėnas, a trimis însă o scrisoare către cele mai mari holdinguri energetice din lume, cerându-le să-i urmeze exemplul. „Din cauza acțiunilor Rusiei, prețul gazelor naturale a ajuns la cote fără precedent în 2022, iar prețul energiei electrice pe bursele europene a crescut dramatic. Toate acestea au dus la profituri suplimentare de sute de miliarde de dolari la companiile energetice, rezultatul nu al investițiilor sau al strategiilor de afaceri, ci al prețurilor mai mari din cauza războiului. Astăzi, am prezentat o propunere la Adunarea Generală Anuală a Acționarilor Ignitis Group de a aloca aproximativ 10% din profitul suplimentar de anul trecut ca ajutor pentru recuperarea și reconstrucția infrastructurii energetice din Ucraina. Vă îndemnăm să urmați exemplul și să alocați o parte din profiturile dumneavoastră din 2022 pentru Ucraina. Credem că împărțirea profiturilor cu țara care suferă consecințele războiului care a dus la obținerea acestor profituri este, din punct de vedere moral, corect. Împreună putem face mai mult. Dacă fiecare dintre noi contribuie, putem ajuta în mod semnificativ această țară aflată în dificultate și îi putem accelera redresarea”, a scris managerul Ignitis. Pe lista celor cărora li s-a adresat Ignitis se află Exxon, MOL, CEZ, Enel, Iberdrola sau mai multe companii din Polonia, dar nici una din România. @FT: ?? Ignitis Group will ask its annual meeting for approval to pay about 10% of its extra profits from 2022, or €12mn, to help rebild #Ukraine’s energy infrastructure. CEO @darmaik urges 50 energy groups in the US and Europe to follow suit. ?https://t.co/mldoSkywTe— Embassy of Lithuania in the UK (@LTEMBASSYUK) February 28, 2023 Ignitis Group este deținută, în majoritate, de statul lituanian, prin ministerul de Finanțe.

Ministrul de Externe al Arabiei Saudite promite ajutoare către Ucraina Foto: președinția Ucrainei
Eveniment

Vizită surpriză la Kiev: ministrul de Externe al Arabiei Saudite promite ajutoare de 400 de milioane de dolari către Ucraina

Vizită surpriză la Kiev: prințul Faisal bin Farhan al Saud, ministrul de Externe al Arabiei Saudite, promite ajutoare de 400 de milioane de dolari către Ucraina. Prințul Faisal s-a întâlnit cu președintele Zelenski și a ținut o conferință de presă alături de ministrul ucrainean de Externe, Dmitri Kuleba. Ministrul de Externe al Arabiei Saudite promite ajutoare Arabia Saudită are legături puternice atât cu Kievul, cât și cu Moscova, iar în octombrie regatul a promis un ajutor umanitar în valoare de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina. "Continuăm să discutăm oportunitățile de soluționare a crizei cu toate părțile", a declarat duminică prințul Faisal. În urma întâlnirii, cele două țări au semnat un memorandum de înțelegere "în valoare de 400 de milioane de dolari", a relatat Saudi Gazette. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Din această sumă, 100 de milioane de dolari sunt direcționați către un program de cooperare care vizează furnizarea de ajutor umanitar prin intermediul Centrului de Ajutor Umanitar Regele Salman, în timp ce 300 de milioane de dolari vor fi folosiți pentru a furniza derivați de petrol prin intermediul Fondului Saudit pentru Dezvoltare. Zelenskyi met with the Minister of Foreign Affairs of the Kingdom of Saudi Arabia, Prince Faisal bin Farhan Al Saud. pic.twitter.com/yARV9UNM8q— NOËL ?? ?? (@NOELreports) February 26, 2023 În septembrie anul trecut, prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman a jucat un rol cheie în eforturile de mediere care au dus la eliberarea a 10 prizonieri de război, inclusiv a doi cetățeni americani. În luna următoare, Arabia Saudită, împreună cu alte 142 de state membre, a votat în favoarea unei rezoluții a ONU "care condamnă referendumurile ilegale și decizia de anexare a Rusiei în estul Ucrainei".

SUA nu trimit încă F-16 Ucrainei (sursa: abcnews.go.com)
Internațional

Biden spune că SUA nu vor trimite avioane de vânătoare F-16 Ucrainei. Dar așa spunea și despre lansatoarele de rachete

SUA nu trimit încă F-16 Ucrainei. Preşedintele american Joe Biden a negat posibilitatea livrării unor avioane de vânătoare Ucrainei în cadrul ajutorului militar oferit acestei ţări în războiul cu Rusia, fără a exclude însă furnizarea unor astfel de avioane în anii care vin. SUA nu trimit încă F-16 Ucrainei "Nu are nevoie de F-16 acum", a răspuns Biden într-un interviu acordat postului ABC, întrebat despre cererile insistente ale preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski ca armata sa să primească avioane de luptă occidentale, în special F-16. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Din punctul de vedere al responsabililor militari americani, a explicat Biden, în prezent nu este oportun transferul unor astfel de arme către armata ucraineană. "Dar nimeni nu poate şti de ce va fi nevoie într-un an, doi sau trei", a adăugat liderul de la Casa Albă, după ce a anunţat vineri, la împlinirea unui an de la începutul campaniei militare ruse contra Ucrainei, un nou pachet de ajutor militar pentru aceasta din urmă, în valoare de circa 2 miliarde de dolari. La o conferinţă de presă desfăşurată tot vineri, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou crearea unei "coaliţii aeriene" care să ofere ţării sale avioane de luptă, asemeni "coaliţiei tancurilor". Deşi a admis că aceasta "este o temă dificilă", el s-a declarat încrezător că "va fi depăşit acest tabu", la fel cum s-a întâmplat cu tancurile moderne, al căror transfer către Kiev a fost refuzat iniţial de ţările occidentale, dar în cele din urmă Ucraina va primi peste 60 de tancuri germane Leopard 2, 14 tancuri britanice Challenger 2 şi, într-un orizont de timp mai îndepărtat, 31 de tancuri americane M1 Abrams. Instruirea pe aparate ar dura mult Experţii militari atrag atenţia că furnizarea unor avioane de luptă occidentale Ucrainei nu ar fi o măsură practică în acest moment, dat fiind timpul îndelungat de care piloţii ucraineni vor avea nevoie pentru a se instrui şi familiariza cu aceste aparate. Citește și: Un posibil ajutor militar chinez pentru Rusia, luat în calcul la Beijing, ar transforma războiul din Ucraina în conflict global. Biden și Zelenski îi trimit avertismente lui Xi Jinping Potrivit postului CNN, Zelenski intenţionează să le trimită congresmenilor americani o listă cu armele de care armata ucraineană consideră că are nevoie pentru a învinge Rusia, listă pe care ar urma să includă şi avioanele F-16. Dar în tabăra republicană din Congresul SUA există unele voci critice faţă de ajutorul militar american oferit Ucrainei, ajutor ajuns până în prezent la un total de peste 32 miliarde de dolari.

Cum se folosește Rusia de orfanii răpiți din Ucraina Foto: Radio Europa Liberă
Internațional

Cum se folosește Rusia de orfanii răpiți din Ucraina: sunt folosiți la manifestări propagandistice, învață să manevreze arme și trimit scrisori celor de pe front

Cum se folosește Rusia de orfanii răpiți din Ucraina: sunt plimbați la manifestări propagandistice, învață să manevreze arme și trimit scrisori celor de pe front, arată o investigație a jurnaliștilor Nigina Beroeva și Sonya Groisman, preluată de Meduza. Cum se folosește Rusia de orfanii răpiți din Ucraina Potrivit datelor oferite de Ucraina, circa 6.000 de copii au fost răpiți în timpul invaziei rusești și duși în Rusia sau în Crimeea ocupată. Dintre aceștia, circa 400 au ajuns în orfelinate unde au parte de educație „militar patriotică”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ancheta jurnaliștilor a aflat ce se ascunde în spatele acestui termen, ei bazându-se pe corespondența dintre ministerul Educației și structurile regionale care gestionează orfelinatele. Ei ai descoperit că orfanii sunt puși să urmărească mesajele ministerului rus al Apărării, care anunță denazificarea, învață să manevreze arme și scriu scrisori de încurajare către soldații ruși de pe front. Puteți urmări aici documentarul video realizat de cei doi jurnaliști de investigație. Un raport realizat de cercetători de la Universitatea Yale, a identificat cel puțin 43 de tabere și alte facilități, care fac parte dintr-o „rețea sistematică pe scară largă” operată de Moscova de la invazia Ucrainei din februarie 2022. Mii de copii au fost ținuți în aceste locuri, inclusiv cei cu părinți sau cu tutelă familială clară și chiar și cei considerați orfani, pe lângă cei care se aflau în grija instituțiilor de stat ucrainene înainte de invazie și cei a căror custodie era neclară sau incertă din cauza războiului. „Scopul principal al taberelor pe care le-am identificat pare să fie reeducarea politică”, a declarat Nathaniel Raymond, unul dintre cercetători, potrivit Reuters. Unele tabere ofereau pregătire militară unor copii de doar 14 ani, a mai spus Nathaniel Raymond.

NATO, parte în conflict, spune Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

NATO, parte în conflictul din Ucraina pentru că furnizează gratuit arme Kievului, nu le vinde, spune Putin

NATO, parte în conflict, spune Putin. Preşedintele rus a acuzat Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) că participă la conflictul din Ucraina prin furnizarea de arme forţelor Kievului. NATO, parte în conflict, spune Putin "Ei (ţările NATO) trimit Ucrainei arme în valoare de zeci de miliarde de dolari. Aceasta este cu adevărat participare" (la conflictul din Ucraina), a spus Putin într-un interviu pentru canalul Rossia-1, difuzat duminică și citat de TASS. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Și nu e vorba doar de o cooperare tehnico-militară, a explicat Putin, ci de o participare, fie și indirectă la război, pentru că armele sunt furnizate gratuit. Citește și: Un posibil ajutor militar chinez pentru Rusia, luat în calcul la Beijing, ar transforma războiul din Ucraina în conflict global. Biden și Zelenski îi trimit avertismente lui Xi Jinping Rusia a declanşat o invazie în Ucraina, de la începerea căreia a fost marcat vineri, 24 februarie, un an, prima agresiune de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Lituanienii au donat 14 milioane de euro pentru a cumpăra radare, pentru Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

SOLIDARITATE Lituanienii au donat 14 milioane de euro pentru a cumpăra radare, pentru Ucraina

Lituanienii au donat 14 milioane de euro pentru a cumpăra radare, pentru Ucraina, anunță serviciul BBC în limba rusă. Potrivit informațiilor de pe rețelele sociale, un prim radar a ajuns deja în Lituania, unde ucrainenii vor învăța să le folosească. Alte șapte urmează să fie furnizate în următoarele zile. Lituanienii au donat milioane de euro pentru radare Pe 24 februarie, când s-a marcat un an de la invazia Rusiei, postul de radio lituanian LRT a finalizat campania de strângere de fonduri pentru procurarea radarelor. Suma strânsă a depășit de aproape trei ori pe cea stabilită inițial, scrie Newsmaker Moldova. Let’s Radar! Lithuanians prove again that we are 100% on when it comes to supporting #Ukraine!Lithuanian people, businesses, ?? communities & many good willed people donated an astounding 14,000,000 euros to protect Ukraine’s skies!We ?? are with Ukraine until victory! pic.twitter.com/nEyeyg8rXC— Lithuania MFA | #StandWithUkraine (@LithuaniaMFA) February 25, 2023 Campania a fost anunțată la începutul lunii ianuarie și s-a încheiat pe 24.02, cu un concert-telemaraton „Radarom”, care a fost transmis în direct. Locuitorii lituanieni și reprezentanții mediului de afaceri care au dorit să doneze bani au putut-o face prin apelarea unui număr special. Potrivit postului de radio LRT, numai în ultima jumătate de oră a telemaratonului au fost donați peste jumătate de milion de euro. Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a adresat un mesaj în timpul evenimetului: „Să ne amintim – acum un an se vorbeau de tot felul de lucruri – patru, cinci zile, două săptămâni, poate reușesc reușesc să reziste sau poate nu. Astăzi spunem că monstrul nu mai poate continua lupta și cade treptat în disperare”, a menționat acesta. Sistemul radar cumpărat de Lituania Foto: Twitter Potrivit unor estimări, 14 milioane de euro sunt suficiente pentru 14 sisteme radar. Citiți și: În trei zile și jumătate, lituanienii au strâns cinci milioane de euro pentru a cumpăra o dronă pentru Ucraina. Inițiativa, a unui jurnalist Anul trecut, Lituania a strâns bani și pentru achiziționarea unei drone de luptă Bayraktar pentru Ucraina. Atunci au fost adunați aproximativ 6 milioane de euro, dar producătorul turc de drone, a declarat că o va oferi gratuit, cu condiția ca majoritatea banilor strânși să fie folosiți ca ajutor umanitar pentru ucraineni, iar restul să fie folosiți pentru a dota aparatul cu arme.

Refugiații ucraineni au schimbat viețile românilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum le-au schimbat viețile refugiații ucraineni românilor de la granița de est: "Am şters senzaţia de neputinţă"

Refugiații ucraineni au schimbat viețile românilor. “Am şters senzaţia de neputinţă”, spune, la un an de la izbucnirea războiului din Ucraina, Smaranda Hristodorescu, o tânără din Iaşi care a ajutat câteva mii de ucraineni să îşi găsească refugiu din calea războiului. Refugiații ucraineni au schimbat viețile românilor A avut alături un mic grup de voluntari, necunoscuţi la început, dar care i-au devenit repede parteneri de încredere în momente în care simţeau că de deciziile lor depinde viaţa unor oameni. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La un an de la începerea războiului, am stat de vorbă cu câţiva dintre cei care s-au aflat cel mai aproape de front, în primele zile de război. Citește și: Unde sunt șpăgile pentru stimulatoarele cardiace luate de la morți? Procurorii au confiscat sute de mii de lei și euro, dar nu pot proba decât 100 de lei mită Războiul a început de Dragobete, anul trecut, la graniţa cu România. Teodor, un IT-ist ieşean, urma să îşi întâlnească viitorii socri a doua zi, la Cernăuţi, şi să le ceară mâna fiicei lor, Anastasia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră