luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2402 articole
Eveniment

Marea Britanie nu va trimite avioane către Ucraina,

Marea Britanie nu va trimite „acum” avioane către Ucraina, dar va începe antrenamentul piloților, arată The Times. Fostul premier Boris Johnson a afirmat, după discursul ținut de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în fața Parlamentului de la Londra, că cea mai bună utilizare pentru cele 100 de avioane Typhoon din dotarea armatei britanice ar fi ca ele să ajungă pe frontul cu Rusia. Marea Britanie nu va trimite „acum” avioane către Ucraina „Nu avem nimic de pierdut și totul de câștigat dacă trimitem avioanele acum”, a apreciat Johnson. Purtătorul de cuvânt al premierului britanic a declarat că Rishi Sunak va lua în considerare furnizarea de avioane, adăugând că Ben Wallace, secretarul apărării, "analizează în mod activ dacă vom trimite avioane". Foto: Twitter Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt a subliniat problemele practice legate de trimiterea rapidă a avioanelor, în special faptul că piloții ucraineni nu au avut pregătirea necesară. Guvernul a anunțat în această dimineață că va începe în curând pregătirea piloților ucraineni, dar procesul tipic de pregătire pentru piloții britanici durează mai mulți ani. "Cred că puteți vedea din pașii pe care îi luăm că suntem dispuși să punem Ucraina în poziția în care, odată ce am atins obiectivele de formare a piloților, aceștia să fie capabili să piloteze acest tip de avioane. Ceea ce nu am luat o decizie este dacă trimitem sau nu avioane de luptă din Marea Britanie. Evident, există o discuție în curs de desfășurare între alte țări cu privire la propriile lor avioane de luptă, unele dintre acestea fiind mai apropiate de ceea ce piloții ucraineni sunt obișnuiți", a spus el. Citește și: Serviciile secrete maghiare sifonează la ruși de ani întregi, susține un europarlamentar francez. Surprinzător este că nimeni din Consiliul European nu reacționează Foto: SIMON WALKER / NO 10 DOWNING STREET Când Zelenski a sosit la reședința premierului britanic, pe Downing Street 10, din spatele ușii s-au auzit aplauze, un semn că staff-ul premierului i-a rezervat o primire de care au parte, de obicei, doar noii premieri britanici, scrie The Times. Tot azi, Zelenski a fost primit de regele Charles al II-lea.

Marea Britanie nu va trimite „acum” avioane către Ucraina Foto: Familia Regală Britanică
Putin, încrezător că Vestul va abandona Ucraina Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin încrezător că Vestul va abandona Ucraina

Putin este încrezător că, pe termen lung, Vestul va abandona Ucraina: „Rusia consideră că timpul este de partea sa”, arată un raport al serviciului estonian de informații, publicat acum două zile. Raportul arată și că regimul Putin se îndreaptă spre dictatură și este extrem de neîncrezător în șansele Rusiei de a deveni o democrație, bazată pe alegeri libere. Public report by Estonian Foreign Intelligence out now. Covers developments in #Russia’s military, internal politics, influence operations.Highlights importance of Ukraine for Russia - without controlling Ukraine, their imperialist ambitions fall apart.https://t.co/9XZo3Vxu0b pic.twitter.com/qE1CbeoSPc— Kaja Kallas (@kajakallas) February 8, 2023 Putin, încrezător că Vestul va abandona Ucraina „Rusia consideră că timpul este de partea sa în războiul din Ucraina - rezervele mobilizate ale Kremlinului sunt antrenate, echipamentele militare pierdute sunt înlocuite cu armament din depozite și, în același timp, Rusia distruge în mod sistematic infrastructura civilă critică a Ucrainei, în speranța de a frânge voința ucrainenilor de a se apăra. Rusia intenționează probabil să își desfășoare rezervele mobilizate la sfârșitul pregătirii lor, în prima jumătate a anului 2023, într-o nouă ofensivă. În pofida pierderilor suferite și a problemelor de producție a materialelor de război și a noilor arme, Rusia intenționează să își continue acțiunile militare împotriva Ucrainei în 2023. În acest scop, Kremlinul intenționează să mobilizeze resurse umane și industriale suplimentare pentru a sprijini acțiunea militară, căutând oportunități de a se aproviziona cu arme și muniții din alte țări, cum ar fi Iran, Belarus și Coreea de Nord. Obiectivele strategice ale Rusiei rămân neschimbate în ciuda înfrângerilor militare: subjugarea Ucrainei, erodarea unității occidentale și transformarea securității europene rămân în centrul ambițiilor geopolitice ale Rusiei. Războiul dintre Rusia și Ucraina va continua și în 2023, având în vedere că, până în prezent, Rusia nu a manifestat un interes sincer față de negocierile de pace, întrucât acestea nu ar asigura îndeplinirea obiectivelor strategice ale Kremlinului. În timp ce Putin pare să creadă în continuare că timpul va juca în favoarea Rusiei și că va reuși să "bombardeze" Ucraina la masa negocierilor, realitatea va ajunge mai devreme sau mai târziu la Kremlin. Prin urmare, disponibilitatea continuă a țărilor occidentale de a sprijini Ucraina este crucială pentru a crește costul continuării războiului pentru Rusia”, se arată în document. Estonia, mefientă că Rusia poate deveni o democrație Serviciul estonian de informații estimează că Rusia se îndreaptă spre o dictatură completă, iar perspectiva ca regimul Putin să cadă este mică. „Chiar dacă este improbabil să vedem că regimul rusesc se prăbușește, deschizând calea pentru o democrație și alegeri democratice, orice încercare de democratizare ar fi, foarte probabil, de scurtă durată”, apreciază structura de informații a Estoniei. „În prezent, o facțiune și mai radicală se ridică în prim-plan în cadrul elitei conducătoare a Rusiei, iar unii membri ai elitei, anterior mai moderați, au început să iasă în evidență cu declarații mai degrabă extreme. Comportamentul lor poate fi un semn de panică; este posibil ca aceștia să fi realizat că războiul din Ucraina a fost o greșeală uriașă care nu mai poate fi corectată și că singura cale de urmat este să lupte mai departe, folosind metode din ce în ce mai radicale. Este de asemenea, este posibil ca permisiunea ca radicalii să ocupe un loc central să facă parte din tacticile lui Putin pentru a arăta că dispariția sa ar aduce la cârmă un grup și mai extremist”, mai apreciază oficialii estoni.

Serviciile secrete maghiare sifonează la ruși de ani întregi, susține un europarlamentar francez Foto: Facebook Viktor Orban
Internațional

Serviciile secrete maghiare sifonează la ruși

Serviciile secrete maghiare sifonează la ruși de ani întregi, susține un europarlamentar francez, Gwendoline Delbos-Corfield, care este raportor al legislativului de la Strasbourg în chestiuni legate de Ungaria. Gwendoline Delbos-Corfield este membru al Partidului Verzilor. Serviciile secrete maghiare sifonează la ruși „Delbos-Corfield a declarat că serviciile secrete maghiare au divulgat deliberat anumite date rușilor, dar nu a oferit detalii suplimentare. Raportorul UE consideră că Ungaria reprezintă o amenințare pentru Uniunea Europeană, deoarece rușii influențează semnificativ guvernul țării. Europarlamentarul a participat la o discuție la Bruxelles, unde a vorbit despre aceste probleme împreună, printre alții, cu Gergely Karácsony, primarul Budapestei. Delbos-Corfield a spus că Ungaria este problematică nu doar din cauza corupției sau a statului de drept, ci și pentru că serviciile secrete maghiare și unele instituții guvernamentale au scurgeri de informații către ruși, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa securității”, relatează Daily News Hungary, citând site-ul Euronews în maghiară. Europarlamentarul și-a exprimat surprinderea că nimeni din Consiliul European - conducerea politică a UE - nu reacționează la această situație. Citește și: Noaptea de 6 spre 7 februarie 2023, cea mai sângeroasă pentru armata rusă, de la invadarea Ucrainei: Kievul susține că-n 24 de ore au murit 1.030 de militari ruși Este Ungaria placa turnantă a spionajului rusesc? În decembrie 2022, Deutsche Welle titra: „Este Ungaria placa turnantă a spionajului rusesc în UE?” Postul german relata că, la sfârșitul lunii noiembrie 2022, forțele speciale ucrainene au arestat un presupus agent rus la granița dintre Ucraina și Ungaria. Bărbatul încercase să introducă ilegal informații secrete în Ungaria, stat membru al UE, pe o unitate flash pe care ar fi ascuns-o în anus. Unitatea flash conținea informații personale furate despre persoane de rang înalt și personal din cadrul serviciului secret intern ucrainean SBU și al serviciului de informații militare ucrainean GUR, precum și date sensibile privind bazele armatei ucrainene, armele și logistica. După cum s-a dovedit, spionul intenționa să predea unitatea la Ambasada Rusiei din capitala Ungariei, Budapesta. Peste 50 de diplomați acreditați lucrează în prezent la Ambasada Rusiei din Budapesta, în timp ce puțin peste 20 lucrează la Praga, Varșovia și Bratislava la un loc. Dar personalul Ambasadei Rusiei nu este singurul care se bucură de imunitate; personalul Băncii Internaționale de Investiții (IIB), care a fost fondată în perioada sovietică, beneficiază și el de imunitate. În urmă cu trei ani, banca și-a mutat sediul central de la Moscova la Budapesta. Acest lucru înseamnă că nu are de ce să se teamă din partea autorității de reglementare financiară și a sistemului judiciar din Ungaria și nu trebuie să se îngrijoreze de anchete penale, mai arată Deutsche Welle, citând un jurnalist maghiar de investigații, Szabolcs Panyi.

Noaptea cea mai sângeroasă pentru armata rusă Foto: Twitter
Eveniment

Noaptea cea mai sângeroasă pentru armata rusă

Noaptea de 6 spre 7 februarie 2023 a fost cea mai sângeroasă pentru armata rusă, de la invadarea Ucrainei până acum: Kievul susține că-n 24 de ore au murit 1.030 de militari ruși. Armata ucraineană a mărit numărul de morți din rândul militarilor ruși cu 1.030, în cursul nopții, ajungând la 133.190, și a descris această creștere ca fiind cea mai mare din război. La rândul ei, Rusia a declarat că Ucraina a avut 6.500 de victime în luna ianuarie. Noaptea cea mai sângeroasă pentru armata rusă Kievul nu a oferit detalii, iar datele nu au putut fi verificate în mod independent, scrie Reuters. „Dar afirmația potrivit căreia luptele au fost cele mai sângeroase de până acum se potrivește cu descrierile ambelor părți ale unei campanii din ce în ce mai intense de război de tranșee, care a lăsat câmpurile de luptă acoperite de zăpadă din estul Ucrainei pline de cadavre”, scrie agenția de presă. Kievul și Occidentul spun că Rusia a trimis trupe și mercenari în estul Ucrainei în ultimele săptămâni, în speranța că va putea prezenta noi câștiguri la momentul primei aniversări a invaziei. ?️Russian failed attack in the direction of Avdiivka, #Donetsk Oblast. #UkraineRussiaWar pic.twitter.com/jfs7NG4EV3— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) February 6, 2023 Rusia a pierdut circa 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți, a scris, la 3 februarie, New York Times, citând surse vestice și americane. Totuși, publicația arată că o estimare corectă este greu de realizat, atât Rusia, cât și Ucraina, secretizând numărul celor uciși sau răniți pe front. Poți citi și: Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți – New York Times. Luptele din jurul Bakhmut au majorat substanțial pierderile Kremlinului New York Times arată că explicația numărului uriaș de soldați ruși uciși sau răniți se află în faptul că Moscova aruncă în luptă trupe prost antrenate, inclusiv deținuți înrolați în unitățile Wagner.

Circ cu bucătarul lui Putin, Evgheni Prigojin Foto: Twitter
Eveniment

Circ cu bucătarul lui Putin, Evgheni Prigojin

Circ cu bucătarul lui Putin, Evgheni Prigojin, șeful mercenarilor Wagner, care se crede-n Top Gun: el îl provoacă pe preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la un duel aerian! Foto: news.ro Circ cu bucătarul lui Putin, Evgheni Prigojin Fondatorul grupului Wagner a făcut publică luni o înregistrare video cu el însuşi în cockpitul unui avion militar în care îl provoacă pe Zelenski la un duel. Înregistrarea a fost făcută publică de serviciul de presă al lui Prigojin, care susţine că a fost filmată într-un bombardier Su-24 operat de grupul Wagner. A fost ultima dintr-o serie de înregistrări video şi declaraţii prin care Prigojin încearcă să se promoveze pe el şi armata sa privată drept vârful de lance al operaţiunilor militare ruse în estul Ucrainei. "Volodimir Oleksandrovici (Zelenski), am aterizat. Am bombardat Bahmut", a declarat Prigojin în videoclip. "Mâine, voi zbura pe un MiG-29. Dacă vrei, să ne întâlnim în ceruri. Dacă tu câştigi, primeşti Artiomovsk (Bahmut). Dacă nu, avansăm până la fluviul Nipru", a adăugat el. Fresh footage from the #WagnerPMC side, as its founder, Yevgeny #Prigozhin has published performing a combat flight near #Bakhmut in a Su-24M as a co-pilot#Ukraine #UkraineRussiaWar #Donbass #Wagner #Russian pic.twitter.com/t80Od0nWjJ— moszkvater.com (@moszkvatercom) February 6, 2023 Prigojin a recunoscut abia în luna septembrie că este fondatorul grupului Wagner care este activ de ani de zile în Orientul Mijlociu şi Africa. De atunci, şi-a consolidat puternic imaginea personală şi pe cea a luptătorilor săi, criticând eşecurile forţelor armate ruse în Ucraina şi cerând ca Wagner să primească mai mult credit pentru rolul său. SUA au anunţat luna trecută noi sancţiuni împotriva grupului Wagner, numindu-l o organizaţie criminală transnaţională. Washingtonul estimează că Wagner dispune în prezent de circa 50.000 de oameni în Ucraina, dintre care 10.000 sunt mercenari sub contract, iar 40.000 deţinuţi recrutaţi din închisorile ruseşti. Citește și: Rusia ar vrea să marcheze un an de la începerea invaziei în Ucraina printr-un atac masiv prin est, susține ministrul Apărării de la Kiev. Moscova își pregătește deja terenul cu fumigene

În România, azi, trei locomotive s-au defectat Foto: Puterea
Politică

În România, azi, trei locomotive s-au defectat

În timp ce 97% din trenurile din Ucraina bombardată ajung la timp, în România, azi, trei locomotive s-au defectat. O întârziere de circa patru ore s-a înregistrat doar pe ruta Budapesta – București Nord, unde locomotiva s-a defectat în stația Gura Motrului. CFR a dat vina pe condițiile meteo. În România, azi, trei locomotive s-au defectat Iată cele trei trenuri care au înregistrat, azi, întârzieri majore, conform datelor CFR: Pe ruta Budapesta-București Nord, întârziere de 230 de minute. „Aceasta a fost generată atât din cauza condițiilor de circulație, cât şi din cauza unei defecțiuni care a avut loc la locomotivă, în stația Gura Motrului, pe fondul condițiilor meteo nefavorabile”, a comunicat CFR, citat de Club Feroviar. Regio 3022, Brașov-București, întârziere de 90 de minute după ce locomotiva s-a defectat la Comarnic. R 2010, Sibiu-Caracal: la ora redactării acestei știri, pe site-ul bilete.cfrcalatori.ro, figura o inatrziere de 222 de minute la sosirea în Caracal. Trenul pare să se fi defectat între Turnu Roșu și Câineni. DLa 15 ianaurie, directorul Căilor Ferate din Ucraina, Alexander Kamyshin, a anunțat, pe Twitter, că, la 15 ianuarie, 97% din trenuri au plecat la timp, iar 96% au ajuns la timp. Această performanță este realizată în condițiile în care țara sa este constant bombardată, în încercarea Rusiei de a-i distruge infrastructura energetică și de transport. Don't want to be the most boring guy at the party, but yes, we had another best on-schedule day yesterday:- 97% trains departed on time- 96% trains arrived on time Yes, we are obsessed with running on schedule. pic.twitter.com/HBwl6FMEtF— Alexander Kamyshin (@AKamyshin) January 16, 2023 Ciolacu vrea să-l salveze pe Grindeanu Duminică seara, Marcel Ciolacu, președintele PSD, l-a lăudat pe ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, cerând ca el să fie menținut și după „rotativa” premierilor, deși postul ar trebui să revină PNL. Citește și: Încă un demnitar PSD ajunge la DNA: Grindeanu audiat în dosarul directorului CFR, clientul său politic și activist PSD. DNA n-a precizat în ce calitate l-a audiat pe Grindeanu „Sunt doi miniştri care s-au remarcat: ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, care a făcut într-o perioadă scurtă minuni confruntându-se cu exerciţiul financiar anterior şi cel viitor, şi ministrul Transporturilor, Grindeanu, care a semnat contracte cât nu s-au semnat în ultimii 10 ani şi va avea o execuţie foarte bună. Amândoi sunt lăudaţi şi de organismele internaţionale şi europene", a susținut Ciolacu. European Commission President Ursula von der Leyen @vonderleyen in Kyiv shares the moment with the @Ukrzaliznytsia it was named Rail Champion at the European Railway Awards (@eurailwayawards) ???? pic.twitter.com/DtiRjWCNRD— Укрзалізниця || Ukrainian railways (@Ukrzaliznytsia) February 3, 2023

Rusia vrea să atace în februarie (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rusia vrea să atace în februarie

Rusia vrea să atace în februarie. Ucraina se aşteaptă la o eventuală ofensivă majoră din partea Rusiei în luna februarie, dar Kievul are rezervele necesare pentru a respinge forţele Moscovei, chiar dacă noile livrări de armament occidental nu vor efectuate până atunci, a declarat duminică ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, într-o conferință de presă. Rușii vorbesc de "steag fals" În acelaşi timp, Ministerul rus al Apărării a acuzat - duminică - Kievul că s-ar pregăti să arunce în aer clădiri din Kramatorsk, oraş din estul Ucrainei, pentru a da vina apoi pe Moscova că a comis crime de război şi că a ţintit civili într-o operaţiune sub steag fals. Ministerul Apărării de la Moscova nu a oferit nicio probă care să-i susţină acuzaţia, pe care a prezentat-o într-o postare pe Telegram, afirmând că presupusele atacuri vor fi folosite de Kiev pentru a exercita presiuni asupra guvernelor occidentale pentru a-i creşte livrările de arme. Deocamdată, însă, nu pot fi verificate în mod independent informaţiile niciuneia dintre tabere. Civilii ucraineni, vizați de atacuri cu rachete O rachetă rusească a ucis cel puţin trei persoane când a lovit o clădire rezidenţială joi la Kramatorsk, a indicat poliţia ucraineană. Rusia nu a comentat public această lovitură. Moscova neagă că vizează persoane civile în ceea ce numeşte "operaţiune militară specială". Kievul şi guvernele occidentale susţin că sute de civili au fost ucişi în loviturile cu rachete ruseşti asupra zonelor rezidenţiale din Ucraina, de când forţele ruse au invadat ţara în februarie anul trecut. Ministerul rus al Apărării susţine că Kievul planifică să arunce în aer trei clădiri cu destinaţie medicală- dispensare şi un spital - pentru a "acuza Rusia" de un aşa-zis "atac deliberat" asupra unor "obiective civile". "Bombardarea instituţiilor medicale va fi prezentată ca o altă a trupelor ruse, necesitând un răspuns din partea comunităţii internaţionale şi accelerarea livrării de rachete cu rază lungă de acţiune către Kiev (cu scopul de a fi folosite) pentru lovituri pe teritoriul rusesc", mai susţine ministerul rus. Rusia vrea să atace în februarie Într-o conferinţă de presă la Kiev, Oleksii Reznikov a declarat că Rusia ar putea lansa o nouă ofensivă din motive "simbolice" în jurul datei de 24 februarie, când se împlineşte un an de la declanşarea invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, dar resursele acesteia nu sunt pregătite din punct de vedere militar. "Cu toate acestea, ne aşteptăm la o posibilă ofensivă rusă în februarie. Va fi doar din punct de vedere simbolic, întrucât din punct de vedere militar nu are logică. Pentru că nu toate resursele lor sunt pregătite. Dar ei o vor face oricum", a spus el. Forţele ruse au înregistrat progrese graduale în estul Ucrainei, în timp ce Moscova încearcă să captureze oraşul asediat Bahmut şi să-şi relanseze invazia şovăielnică, după o serie de eşecuri pe câmpul de luptă în a doua jumătate a anului trecut. Reznikov a spus că ofensiva va fi lansată probabil în est - unde Rusia încearcă să captureze întreaga regiune puternic industrializată Donbas - sau în sud, unde doreşte să-şi extindă coridorul terestru către peninsula Crimeea ocupată. Un atac din Belarus, improbabil El a estimat că Rusia are 12.000 de soldaţi în bazele militare din Belarus, un număr care nu ar fi suficient pentru a lansa un atac major din Belarus în nordul Ucrainei, redeschizând un nou front. SUA şi ţările occidentale au promis o nouă asistenţă militară Kievului în valoare de miliarde de dolari, inclusiv tancuri şi vehicule de luptă pentru infanterie, pentru a ajuta Ucraina să reziste unui nou atac şi pentru a sprijini Kievul în lansarea unei contraofensive. Citește și: În timp ce blochează extinderea NATO, Turcia exportă în Rusia componente electronice esențiale pentru forțele armate – investigație Wall Street Journal "Nu toate armele occidentale vor ajunge la timp. Dar suntem pregătiţi. Ne-am creat resursele şi rezervele pe care le putem desfăşura şi cu care putem opri atacul", a declarat Reznikov.

Patriarhul lui Putin a fost un spion KGB în Elveția Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Patriarhul lui Putin a fost un spion KGB în Elveția

Patriarhul lui Putin, Kiril, a fost un spion KGB în Elveția, scriu publicațiile Sonntags Zeitung și Le Matin Dimache. După ce a revenit la Moscova, el ar fi vizitat de încă 40 de ori Țara Cantoanelor. Ambasada Rusiei la Berna a respins cu indignare acuzațiile, spunând că ele sunt o probă a rusofobiei care se răspândește tot mai mult în Elveția, arată Tagesanzeiger. Patriarhul Kiril este celebru pentru susținerea necondiționată a invaziei din Ucraina. Patriarhul lui Putin a fost un spion KGB în Elveția Ziarele Le Matin Dimanche și Sonntags Zeitung au citat arhive declasificate ca dovadă că patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse a lucrat pentru KGB, principala agenție de securitate și informații a Uniunii Sovietice. Sonntags Zeitung a reușit să vadă fișa creată de poliția federală la acea vreme. Acesta arată în mod clar că Gundyaev, alias Kiril, a lucrat pentru serviciul secret rusesc KGB în calitate de tânăr preot. Kiril ar fi desfășurat activități de spionaj în timp ce locuia la Geneva în calitate de reprezentant oficial al Patriarhiei Moscovei la Consiliul Mondial al Bisericilor (WCC). Misiunea lui Kiril, al cărui nume de cod era "Mikhailov", a fost de a influența acest consiliu, care fusese infiltrat de KGB în anii 1970 și 1980. După întoarcerea sa la Moscova și ascensiunea sa în ierarhia bisericească rusă, Kiril a vizitat Elveția de peste 40 de ori până în prezent. Potrivit Sonntags Zeitung, el a venit la schi, ca să participe la reuniunile Consiliului Mondial al Bisericilor și pentru afaceri: în anii '90, Biserica Ortodoxă a reușit să exporte petrol rusesc prin intermediul unei companii înregistrate la Geneva. La Geneva locuiește și un cetățean elvețian din fosta Iugoslavie, cu care Kiril a făcut o afacere imobiliară. Citește și: Patriarhul rus Kirill le cere preoților să facă mai mult pentru război, material și spiritual. Ce ar trebui preoților să le spună soldaților ruși care merg la moarte Biserica Ortodoxă Rusă a refuzat să comenteze presupusele activități de spionaj ale lui Kiril la Geneva, în timp ce WCC afirmă că nu deține "nicio informație" pe această temă.

Fermierii români ar falimenta din cauza cerealelor din Ucraina Foto: Captură video
Politică

Fermierii români ar falimenta cauza cerealelor Ucraina

Încă o emisiune anti-Ucraina la Antena 3: fermierii români ar falimenta „din cauza cerealelor fără taxe din Ucraina”, a susținut avocatul Gheorghe Piperea. Emisiunea a fost realizată de Oana Zamfir - soția deputatului PSD Daniel Zamfir, un apropiat al familiei Firea-Pandele, și de Adrian Ursu. Fragmente din emisiune au fost prezentate pe site-ul Antenei 3. La mijlocul lunii ianuarie, Antena 3 și Mihai Gâdea au mai avut un episod de propagandă anti-Ucraina: un mitropolit subordonat Bisericii Ortodoxe Ruse, Mihail Jar, a fost chemat să se vaite că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, prigonește clericii care răspund în fața lui patriarhului Kiril. Patriarhia de la București s-a distanțat de atacurile lui Jar împotriva Ucrainei. Fermierii români ar falimenta din cauza cerealelor din Ucraina Vineri seara, Antena 3 l-a invitat pe avocatul Gheorghe Piperea, cunoscut deja pentru teoriile sale în care sugerează că Ucraina nu mai trebuie susținută. „Fermierii românii sunt în pragul falimentului. Mai exact, unii au fost «îngropați» de munții de cereale fără taxe, care au venit din Ucraina”, scrie site-ul Antenei 3, după care îl citează pe Piperea: „Pe vremuri, adică în urmă cu un an de zile dacă o țară ca Ucraina, care nu este membru al Uniunii Europene, ar fi invadat piața agricolă europeană cu câte un milion de tone pe fiecare tip de cereală în parte, pe fiecare țară în parte cu aceste prețuri, atunci atât Comisia Europeană, cât și Consiliul Concurenței ar fi considerat că este o practică de dumping, așa se numește și ar fi sancționat inclusiv cu interzicerea acestui tip de import. (...) Este clar însă că Ucraina nu este supusă ca noi, reglementărilor europene în privința cantității de pesticide și chiar erbicide cancerigene, ca la Monsanto, spre exemplu, și mai mult decât atât și mult mai grav decât atât, nu există pentru Ucraina interdicția de a cultiva și a recolta plante modificate genetic”. Citește și: Patriarhia română, reacție după ce Antena 3 CNN a vrut să-i manipuleze pe credincioșii din Ucraina împotriva lui Zelenski: românii au datoria să se adapteze la realitatea tragică a Ucrainei invadate Pe site-ul Antenei 3 se mai arată că: „Avocatul Gheorghe Piperea a comentat situaţia fermierilor care au ajuns în pragul falimentului din cauza cerealelor fără taxe care au venit din Ucraina, dar şi a creditelor pe care le-au făcut pentru a salva de la lichidare şi demolare fabrica de zahar de la Luduș”.

Gruparea Wagner a rămas fără pușcăriași, să-i arunce pe front
Eveniment

Gruparea Wagner rămas fără pușcăriași, arunce pe front

Gruparea Wagner a rămas fără pușcăriași pe care să-i arunce pe front, împotriva Ucrainei, arată datele oficiale ale sistemului penal din Rusia, citate de ministerul britanic al Apărării. Statele Unite ale Americii (SUA) au catalogat grupul rus de mercenari Wagner drept organizație criminală internațională, iar Marea Britanie ar putea lua o decizie asemănătoare. Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine - 3 February 2023 Find out more about the UK government's response: https://t.co/lWT8kTolVn?? #StandWithUkraine ?? pic.twitter.com/8WJTfSaE0x— Ministry of Defence ?? (@DefenceHQ) February 3, 2023 Gruparea Wagner a rămas fără pușcăriași, să-i arunce pe front „Amploarea programului de recrutare a condamnaților grupului paramilitar rus Wagner s-a redus probabil semnificativ de la apogeul dintre vara și toamna anului 2022. Cifrele Serviciului Penal Federal Rus (FSIN) publicate la 31 ianuarie 2023 indică o populație penală de 433.000 de persoane, sugerând o scădere cu 6.000 a numărului de deținuți, față de noiembrie 2022. Datele FSIN indicau o scădere cu 23.000 a numărului de deținuți din septembrie în noiembrie 2022. Recrutările Wagner au fost probabil un factor care a contribuit major la această scădere. Separat, dovezi anecdotice de la combatanții ucraineni sugerează, în ultimele zece zile, o dependență redusă a Rusiei de atacurile în valuri umane ale luptătorilor Wagner, condamnați, în sectoare cheie. Tensiuni semnificative între Wagner și ministerul rus al Apărării au loc în public; concurența dintre facțiunile din elita rusă este probabil să fie parțial responsabilă pentru oferta redusă de condamnați”, a explicat ministerul britanic al Apărării. 1/ Wagner fighters released from the war in Ukraine are reportedly to be secretly be put under surveillance. Meanwhile, Wagner head Yevgeny Prigozhin's influence seems to have waned, prompting publicity stunts to boost his profile, like the feud with Igor 'Strelkov' Girkin. ⬇️ pic.twitter.com/7RmmdZgyrP— ChrisO_wiki (@ChrisO_wiki) February 4, 2023 Rusia a pierdut circa 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți, a relatat, vineri, New York Times, citând surse vestice și americane. Totuși, publicația arată că o estimare corectă este greu de realizat, atât Rusia, cât și Ucraina, secretizând numărul celor uciși sau răniți pe front. Citește și: Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți – New York Times. Luptele din jurul Bakhmut au majorat substanțial pierderile Kremlinului New York Times arată că explicația numărului uriaș de soldați ruși uciși sau răniți se află în faptul că Moscova aruncă în luptă trupe prost antrenate, inclusiv deținuți înrolați în unitățile Wagner.

Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți Foto: Twitter Defense of Ukraine
Eveniment

Rusia a pierdut 200.000 de oameni în Ucraina,

Rusia a pierdut circa 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți, scrie, azi, New York Times, citând surse vestice și americane. Totuși, publicația arată că o estimare corectă este greu de realizat, atât Rusia, cât și Ucraina, secretizând numărul celor uciși sau răniți pe front. New York Times arată că explicația numărului uriaș de soldați ruși uciși sau răniți se află în faptul că Moscova aruncă în luptă trupe prost antrenate, inclusiv deținuți înrolați în unitățile Wagner. Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina „Cu Moscova disperată pentru o victorie majoră pe câmpul de luptă și considerând Bakhmut cheia pentru a ocupa întreaga zonă estică a Donbasului, armata rusă a trimis recruți slab pregătiți și foști condamnați pe linia frontului, direct în calea bombardamentelor și a mitralierelor ucrainene. Rezultatul, spun oficialii americani, a fost sute de militari uciși sau răniți pe zi. Analiștii din Rusia spun că este puțin probabil ca pierderile de vieți omenești să descurajeze obiectivele de război ale lui Putin. El nu are opoziție politică acasă și a comparat acest război cu ceea ce s-a confruntat țara în al Doilea Război Mondial, când au murit peste 8 milioane de soldați sovietici. Oficialii americani au spus că cred că Putin poate accepta sute de mii de victime în Ucraina, deși un număr mai mare ar putea reduce sprijinul său politic”, scrie New York Times. În noiembrie, șeful statului major al armatei SUA, generalul Mark Milley, vorbea despre 100.000 de ruși uciși sau răniți. În ianuarie, a apreciat că numărul victimelor este „mult peste” 100.000. La televiziunea norvegiană, pe 22 ianuarie, generalul Eirik Kristoffersen, șeful apărării Norvegiei, a declarat că Rusia a înregistrat 180.000 de morți și răniți, în timp ce Ucraina a avut 100.000 de morți sau răniți în acțiune, plus 30.000 de civili. „Sunt consumabile” Kusti Salm, ministrul adjunct al Apărării al Estoniei, a spus, într-un briefing la Washington, săptămâna trecută, că Rusia este mai capabilă să suporte pierderi mari de vieți omenești decât Ucraina. „În această zonă, rușii au angajat între 40.000 și 50.000 de deținuți sau prizonieri. Ei se confruntă cu soldați obișnuiți, oameni cu familii, oameni cu pregătire obișnuită, oameni valoroși pentru armata ucraineană. Deci cursul de schimb este nedrept. Nu este unul la unu pentru că, pentru Rusia, deținuții sunt consumabile (expendable). Din perspectivă operațională, aceasta este o situație foarte nedreaptă pentru ucraineni și o mișcare tactică inteligentă din partea rusă”, a spus Kusti Salm. New York Times amintește că, în al doilea război mondial, Stalin a trimis pe front circa un milion de deținuți. Citește și: Linia de atac ideologică a lui Putin în fața tancurilor germane Leopard trimise în Ucraina: „Din nou, succesorii lui Hitler vor să lupte cu Rusia pe pământ ucrainean”

Șeful CIA i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina Foto: Kremlin.ru
Internațional

Șeful CIA i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina

Neue Zürcher Zeitung (NZZ), una din cele mai influente publicații din Elveția, susține că șeful CIA, William Burns, i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina, în schimbul păcii. Publicația elvețiană citează surse din guvernul de la Berlin. Șeful CIA i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina „La mijlocul lunii ianuarie, președintele american Joe Biden l-a instruit pe șeful CIA, William Burns, să verifice disponibilitatea Ucrainei și Rusiei pentru negocieri. Reacția ulterioară a Kievului și Moscovei a influențat decizia de a furniza tancuri Ucrainei, scrie ziarul elvețian Neue Zurcher Zeitung. Potrivit două surse de rang înalt din guvernul german, Burns a vizitat Kievul și Moscova în ianuarie, invitând părțile în conflict să rezolve conflictul. Șeful CIA a oferit Kievului „pace în schimbul pământului”, iar Moscovei – „pământ în schimbul păcii”. Dimensiunea teritoriului în cauză era de 20% din suprafața Ucrainei, ceea ce este comparabil cu suprafața Donbasului, spun interlocutorii ziarului. Ambele părți au refuzat propunerile. Ucraina a refuzat să-și împartă teritoriile. Rusia a refuzat pentru că crede că va câștiga războiul pe termen lung”, relatează site-ul Meduza. Eșecul lui Burns l-a determinat pe Biden să trimită tancuri Abrams Ucrainei. Însă surse din CIA au negat vehement, pentru Newsweek, relatarea din NZZ. „Un oficial CIA a declarat pentru Newsweek că afirmațiile din raportul ziarului elvețian-german Neue Zürcher Zeitung (NZZ) conform cărora Burns a făcut o călătorie secretă la Moscova în ianuarie și că a existat o propunere de pace prezentată de director în numele Casei Albe este complet falsă”, a arătat Newsweek. Citește și: Linia de atac ideologică a lui Putin în fața tancurilor germane Leopard trimise în Ucraina: „Din nou, succesorii lui Hitler vor să lupte cu Rusia pe pământ ucrainean” Luna trecută, Burns a călătorit în secret la Kiev pentru a se întâlni cu președintele ucrainean Zelenski, a scris The Washington Post.

Moldova, următoarea Ucraină, spune Serghei Lavrov (sursa: Facebook/Russian Foreign Ministry)
Eveniment

Moldova, următoarea Ucraină, spune Serghei Lavrov

Moldova, următoarea Ucraină, spune Serghei Lavrov. Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat joi că Occidentul caută să transforme Republica Moldova, fostă republică sovietică, în "următoarea Ucraină". Moldova, următoarea Ucraină, spune Serghei Lavrov "Este avută acum în vedere R. Moldova pentru acest rol", a susţinut Lavrov într-un interviu pentru televiziunea publică rusă Rossia-24 şi pentru agenţia oficială RIA Novosti, citate de TASS. În opinia lui Lavrov, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, "este nerăbdătoare să intre în NATO". "Ea are cetăţenie română şi este pregătită să se unească cu România şi, în general, este dispusă la orice", a afirmat Lavrov. Maia Sandu s-a pronunţat în repetate rânduri în favoarea unei victorii a Ucrainei asupra Rusiei şi a declarat că, în caz contrar, "toţi vor fi în pericol". Luna trecută, preşedinta Republicii Moldova a afirmat că "trebuie să oprim Rusia şi să ajutăm Ucraina să câştige războiul". Citește și: Îngrijorare în Ucraina: Rusia pregătește o ofensivă masivă. Putin are 320.000 de soldați pe front, dublu față de forța inițială. „Cred că a început”, spune un comandant ucrainean O altă ţară din spaţiul postsovietic pe care, potrivit lui Lavrov, Occidentul intenţionează să o folosească împotriva Rusiei este Georgia. "Le-ar plăcea să transforme Georgia într-un alt factor de iritare, să se revină la situaţia din vremurile agresive ale (fostului preşedinte Mihail) Saakaşvili, nu am nici cea mai mică îndoială", a susţinut şeful diplomaţiei ruse. Georgia, în siajul Rusiei În acelaşi timp, Lavrov a dat asigurări că guvernul georgian se ghidează după interesele naţionale, în pofida apelurilor occidentale de a deschide "un al doilea front" împotriva Rusiei. "Îi voi cita pur şi simplu atât pe premier, cât şi pe miniştrii săi care, ca răspuns la o presiune fără precedent de a se alătura sancţiunilor şi a deschide un al doilea front (...), spun că se ghidează după interesele naţionale", a declarat şeful diplomaţiei ruse. Totodată, Lavrov a adăugat că Moscova şi Tbilisi au dezvoltat comerţul bilateral, turismul, cooperează în domeniul energiei, iar partea georgiană este conştientă că toate acestea sunt în interesul statului şi poporului georgian. Spre deosebire de guvernul georgian, preşedinta Salome Zurabishvili a făcut câteva declaraţii prin care şi-a manifestat sprijinul faţă de Kiev.

Miss Rusia s-a supărat Foto: Twitter
Eveniment

Miss Rusia s-a supărat

Miss Rusia, Anna Linikova, s-a supărat: ea a relatat, într-un interviu pentru o publicație din Moscova, că celelalte concurente de la concursul Miss Universe, organizat la New Orleans, au fugit de ea și nu i-au vorbit. În plus, ea ar fi fost constant trolată pe rețelele sociale de către ucraineni. Miss Rusia s-a supărat Într-un interviu pentru Moscova Seara, publicat marți, Anna Linnikova a spus că „s-a confruntat cu un flux continuu de insulte și amenințări din partea utilizatorilor ucraineni ai rețelelor sociale” în timpul competiției și chiar și cu „comentarii negative de la vechi cunoștințe din Ucraina”. Interviul cu Linnikova, pe coperta ziarului Moscova Seara Ea nu a menționat războiul dintre Rusia și Ucraina în timpul interviului, dar Linnikova a părut să sugereze că a fost „ocolită” din cauza conflictului dintre cele două țări. „Mulți alții m-au evitat și m-au ocolit pur și simplu aflând țara mea de origine. Fetele din Ucraina și Elveția pur și simplu au fugit de mine ca focul!”, a relatat Linikova Ea a continuat spunând că este „păcat” că Miss Ucraina, Viktoria Apanasenko, nu a vrut să-i vorbească pentru că era rusoaică. Dar Miss Ucraina a vorbit cu Daily Beast despre efortul de a concura alături de Linnikova, spunând Miss Rusia a abordat-o doar pentru un selfie. „Până în ultimul moment am sperat că Miss Rusia va veni la mine și își va cere scuze, dar ea a venit la mine doar pentru a-și face un selfie, cred că în scopuri propagandistice”, a spus Apanesenko pentru Daily Beast. „Miss Rusia nu a spus niciun cuvânt despre război. Oamenii mi-au spus că ar fi periculos pentru ea", a mai explicat Miss Ucraina. Anna linnikova #missuniverse of Russia ?? pic.twitter.com/78MZTlE8Pr— meioni EP (@ep_meioni) January 31, 2023 Miss Rusia, care a ocupat locul 22 la această competiție, a apreciat că toate pozițiile de la locul 16 în sus au fost desemnate politic.

Rusia pregătește o ofensivă masivă Foto: Twitter
Eveniment

Rusia pregătește o ofensivă masivă

Rusia pregătește o ofensivă masivă în Ucraina, anunț New York Times, arătând că Kremlinul are 320.000 de soldați pe front, dublu față de forța de invazie inițială. Noile forțe sunt mai bine pregătite, bombardamentele s-au intensificat, iar rușii presează în mai multe zone de pe linia frontului, nu doar la Bakhmut. ?️Ukrainian troops eliminated a recon group of Wagner mercenaries on the outskirts of #Bakhmut.#UkraineRussiaWar pic.twitter.com/reJR1z1SCD— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) February 1, 2023 Rusia pregătește o ofensivă masivă La Kreminna și Liman se duc acum lupte puternice, ucrainenii fiind în defensivă. ???Russian Forces amassing for an offensive outside #Kreminna #UkraineWar #Ukraine #UkraineRussiaWar #RussiaIsATerroristState #War #Europe pic.twitter.com/uRzulknjtf— Steven Thomas (@aNdr0iz) February 1, 2023 „Cred că a început”, spune un comandant ucrainean, citat de New York Times. Serviciile secrete ucrainene estimează că Rusia are acum peste 320.000 de soldați în țară – aproximativ de două ori mai mult decât forța de invazie inițială a Moscovei. Oficialii occidentali și analiștii militari au spus că Moscova are, de asemenea, 150.000 până la 250.000 de soldați în rezervă, fie antrenați, fie poziționați în interiorul Rusiei pentru a se alătura luptei în orice moment. Un val de bombardamente rusești a însoțit acumularea de forțe. Unde va ataca Moscova Konrad Muzyka, analist militar la Rochan Consulting, care urmărește desfășurarile rusești, a declarat că barajele de artilerie rusești raportate au crescut de la o medie de aproximativ 60 pe zi, în urmă cu patru săptămâni, la peste 90 pe zi, săptămâna trecută. Numai într-o singură zi, 111 locații ucrainene au fost vizate. El a mai spus că „rușii retrag o mulțime de echipamente din zonele de depozitare”. Totuși, el a fost de acord cu alți analiști care spun că Rusia se va lupta pentru a echipa un număr mare de soldați noi cu tancuri, vehicule blindate și alte echipamente eficiente. Modul în care Kremlinul își va desfășura în cele din urmă zecile de mii de noi luptători este o chestiune de speculație. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp Moscova s-ar putea pregăti să deschidă un nou front, atacând peste granița rusă pentru a recuceri Sumy sau Harkov, de unde a fost alungată cu luni în urmă. O altă variantă ar fi în lungul frontului de est, pentru a deturna resursele ucrainene și a afecta capacitatea Kievului de a-și lansa propria ofensivă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră