joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2299 articole
Eveniment

Un oficial ucrainean mârâie la Moldova

Un influent oficial ucrainean, Alexei Arestovici, consilier în cadrul administrației președinției ucrainene, mârâie la Republica Moldova, după ce o nouă rachetă rusească a căzut pe teritoriul ei: „Se așteaptă o altfel de reacție, pe care cel puțin eu nu am auzit-o”. Alexei Arestovici este un ofițer de informații ucrainean născut în Georgia, cu grad de locotenent-colonel, blogger, actor, cronicar politic și militar. Presa a speculat că ar putea fi succesorul lui Zelenski la președinția Ucrainei. Un oficial ucrainean mârâie la Moldova „Este rău să fii vecina unei țări în care se desfășoară un război. Însă, dacă totuși s-a întâmplat așa să fie, ar trebui să iei o poziție mai decisivă. Eu am așteptat o declarație mai serioasă din partea Republicii Moldova. Totuși, până la urmă ei știu mai bine ce să facă cu teritoriul lor. Căderea unei rachete este un semn al agresiunii militare. Iar în general, faptul că ei au penetrat spațiul lor aerian este evident că este o agresiune militară. Moldova este deja a treia oară supusă unei agresiuni militare. Se așteaptă o altfel de reacție, pe care cel puțin eu nu am auzit-o”, a declarat Arestovici, în cadrul unei intervenții live, citat de newsmaker.md. Poliția din Republica Moldova a descoperit, luni, o rachetă căzută în vecinătatea orașului Briceni, foarte aproape de granița cu Ucraina și România. Premierul Natalia Gavrilița a spus că noul val de rachete asupra Ucrainei „generează consecințe directe și asupra țării noastre”. Oficialul a declarat că autoritățile depun toate eforturile ca să țină situația sub control și să nu admită riscuri pentru cetățenii Moldovei. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze

Un oficial ucrainean mârâie la Moldova Foto: Facebook Alexei Arestovici
Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria Foto: Hungary Postsen
Eveniment

Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria

Amicii de la Budapesta ai lui Putin au rămas fără benzină: imagini virale pe rețelele sociale arată cozi și panică la benzinăriile din Ungaria. Luni, mai multe benzinării MOL au rămas fără carburanți, ceea ce a generat, marți, panică și aglomerații la numeroase stații de benzină. Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria Reuters și AP au relatează de mai multe zile că sunt probleme cu aprovizionarea cu carburanți. A dispărut nu doar combustibilul care se vindea la un preț subvenționat, ci toți carburanții. „Marți dimineață, unul dintre cititorii noștri a filmat o benzinărie Mol situată pe autostrada 4, între Monor și Monorierdő, precum și blocajul imens de la benzinărie. Șoferii au încercat să se apropie de benzinărie în rânduri lungi din ambele sensuri. Se poate observa că pe o latură s-ar fi putut forma o coloană de mașini în lungime de aproximativ trei sute de metri. Atât de mulți oameni încercau să alimenteze încât banda de întoarcere care ducea la benzinărie a fost închisă de un vehicul marcat distinct, probabil o mașină de poliție, care direcționa traficul”, scrie 24.hu, care prezintă și o filmare a cozilor. Aproximativ 500 de benzinării sunt direct afectate de faptul că nu au primit combustibil de la Mol pentru a treia săptămână consecutiv. Pe măsură ce aprovizionarea se restrânge, există tot mai multe blocaje iar accesul la carburant este tot mai dificil. MOL a anunțat, azi, că a repornit rafinăria aflată in revizie, dar problemele legate de aprovizionare nu se vor rezolva prea curând. Compania a apreciat situația drept critică. Drivers in Hungary are increasingly running into gas and diesel shortages at filling stations as a government-imposed price cap squeezes the operators of independent stations and leaves the state energy company struggling to keep up with demand. https://t.co/ySIl4UKrKw— Drogon (@drogon_dracarys) December 2, 2022 Ungaria, veto la pachetul de susținere a Ucrainei Tot azi, Ungaria s-a opus prin veto pachetului în valoare de 18 miliarde de euro sub formă de ajutor macrofinanciar pentru Ucraina pentru anul 2023 propus de Comisia Europeană. Din acest motiv, Uniunea Europeană va căuta acum o soluţie - cu sprijinul restului statelor din blocul comunitar - pentru a canaliza asistenţa financiară către Kiev. THIS is the sound of the Hungarian veto against financial aid for Ukraine:"Hungary is not in favor of the amendment of the financial regulation."Orban is going into full escalation. pic.twitter.com/wQX5WWIPko— Daniel Freund (@daniel_freund) December 6, 2022 ”Nu am putut adopta pachetul, dar nu ne descurajăm. Ambiţia noastră continuă să fie să începem să trimitem ajutorul Ucrainei la începutul lui ianuarie” 2023, a declarat ministrul finanţelor ceh, Zbynek Stanjura, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, la încheierea unei scurte dezbateri pe această temă care a avut loc la reuniunea miniştrilor europeni de resort (ECOFIN), la Bruxelles. Foto: Kremlin.ru Opoziţia Ungariei, singurul din cei 27 de membri ai UE care respinge acest ajutor, se produce în contextul negocierii altor dosare care afectează Budapesta: aprobarea planului de recuperare pentru ţara central-europeană şi îngheţarea fondurilor europene pentru nerespectarea statului de drept. Citește și: ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei

Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia

Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia: o analiză a informațiilor publice atât din ultimii ani, dar mai ales din ultimele luni, după invadarea Ucrainei de către regimul de la Kremlin, arată că guvernarea de la Viena a avut constant o atitudine mai favorabilă Moscovei. În plus, în martie 2022, Financial Times scria că Austria este considerată a fi „portavionul” spionajului rusesc. Un diplomat intervievat de Financial Times (FT) a apreciat că ministerul austriac al Apărării este practic un departament al GRU. Citește și: Marea miză a acestei ierni în Europa – testul de solidaritate al cetățenilor UE față de Ucraina: 40% vor sprijin nelimitat pentru țara invadată, 40% – limitat, 20% – nehotărâți Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia Cotidianul britanic susține, citând un diplomat aflat în misiune la Viena, că serviciul austriac de contraspionaj este atât de compromis încât, pentru o vreme, nu mai primea informații de la omologii din Vest. Iată cum au evoluat mesajele Austriei către Rusia, pe fondul invaziei din Ucraina: 11 aprilie 20222: Cancelarul austriac Karl Nehammer a vizitat Rusia, la inițiativa sa, și s-a întâlnit cu Vladimir Putin. A fost primul lider occidental care a făcut acest pas, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. 13 aprilie 2022: După vizita la Moscova, Nehammer anunță că „deocamdată” nu se poate renunța la gazul rusesc. 27 mai 2022: Nehammer vorbește la telefon cu Putin, din nou la inițiativa Austriei. Austria acceptă să plătească gazele rusești în ruble, Bulgaria și Polonia, nu. August 2022: Austria este împotriva suspendării vizelor pentru cetățenii ruși. Țările baltice și nordice vor ca cetățenii ruși să nu mai fie primiți în Schengen. Poziția Austriei este susținută de Ungaria, Germania și Franța. Septembrie 2022: Austria a lansat o anchetă cu privire la o tentativă a presupușilor oficiali guvernamentali pro-ruși de la Viena de a crea un serviciu de informații în 2018. Efortul nu a reușit. Unii susțin însă că, dacă ar fi devenit operațional, noul serviciu de spionaj din acest stat al Uniunii Europene s-ar fi aflat sub influența Rusiei. Există întrebări dacă ministrul de externe al Austriei de la acea vreme, Karin Kneissl, era conștientă de acest efort. Acestea sunt elementele doar de după invazia, dar, înainte, partidele de dreapta din Austrai erau extrem de bine conectate la Kremlin. În 2018, Putin a fost invitat la nunta lui Karin Kneissl, pe atunci ministru de Externe. Imaginile cu liderul Rusiei dansând cu Kneissl au devenit virale. Abia în mai 2022, ea a demisionat din consiliul de administrație al Rosneft. Foto: Kremlin.ru În 2021, cancelarul austriac de la acel moment, Sebastian Kurz, s-a declarat de acord ca vaccinurile rusesc, Sputnik V, sau cel chinezesc, Sinopharm, împotriva COVID-19 să fie produse în ţara sa, dacă obţin o autorizaţie de introducere pe piaţă în Uniunea Europeană. Fostul cancelar austriac Sebastian Kurz și Putin, în 2018 Foto: Kremlin.ru

Testul de solidaritate față de Ucraina (sursa: Inquam Photos/Ilona Andrei)
Internațional

Testul de solidaritate față de Ucraina

Testul de solidaritate față de Ucraina. Europenii sunt împărţiţi în legătură cu dorinţa lor de a menţine sprijinul pentru Ucraina şi refugiaţii ucraineni, arată un studiu al Forumului Mercator pentru Migraţie şi Democraţie (MIDEM) de la Universitatea de Tehnologie din Dresda, în Germania, citat luni de agenţia DPA. Testul de solidaritate față de Ucraina Dintre cei chestionaţi, 40% s-au exprimat în favoarea sprijinirii Ucrainei şi acceptării oricăror consecinţe negative în acest sens, în timp ce 39% au spus că sprijinul pentru Ucraina ar trebui limitat din cauza efectelor economice şi sociale. Pe fondul crizei energetice, sprijinul pentru Ucraina ar putea scădea în viitor, notează DPA. Un test de solidaritate cu Ucraina ar putea apărea în următoarele câteva luni, a declarat luni directorul MIDEM, Hans Vorlander, la prezentarea studiului. Potrivit studiului, 55% dintre europeni doresc să limiteze imigraţia străinilor. În estul Germaniei, Ungaria şi Republica Cehă, majoritatea respondenţilor au votat pentru un sprijin limitat pentru Ucraina. Refugiați și refugiați În ţările care au fost în mare parte deschise faţă de refugiaţi, cum ar fi Suedia, aproximativ două treimi dintre respondenţi au votat în favoarea susţinerii Ucrainei. În ţările cu mai puţină experienţă cu refugiaţii, precum Polonia, tendinţa este în direcţia opusă. Acolo, 42% au votat pentru restricţii. Aceasta este o fracţiune mai mare decât în orice altă ţară europeană. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice Potrivit cercetătorilor, sondajul a arătat de asemenea că solidaritatea nu se aplică în mod egal tuturor refugiaţilor. "În timp ce există o mare disponibilitate de a accepta şi ajuta refugiaţii ucraineni, scepticismul prevalează faţă de refugiaţii din alte regiuni de criză", a spus Vorlander. Lipsa de încredere este deosebit de puternică faţă de imigranţii din ţările islamice.

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat noile bombardamente de luni ale Rusiei asupra Ucrainei, într-o postare pe pagina sa de Twitter, lansând un apel către comunitatea internaţională să-şi crească presiunile asupra Moscovei pentru a pune capăt agresiunii acesteia în Ucraina. Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei "Condamnăm cu fermitate atacurile repetate ale Rusiei asupra civililor din Ucraina, a obiectivelor civile şi celor de infrastructură critică. Comunitatea internaţională ar trebui să-şi întărească presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. Doar în acest mod putem pune capăt suferinţei şi pierderilor de vieţi" omeneşti, a subliniat Maia Sandu în mesajul său. Un nou val de atacuri cu rachete ruseşti a vizat luni Ucraina, ducând la alte întreruperi de curent electric şi apă într-o ţară care se confruntă deja cu o criză energetică, Moscova făcând din aceste infrastructuri ţinta sa prioritară în plină iarnă. Loviturile au survenit în aceeaşi zi în care a intrat în vigoare mecanismul de plafonare a preţului de vânzare a petrolului rusesc decis de Occident, care încearcă astfel să secătuiască finanţele Moscovei pentru efortul militar. Resturi de rachetă, la Briceni Pe fondul atacului cu rachete asupra Ucrainei, fragmente dintr-o rachetă au fost descoperite în oraşul Briceni, din nordul Republicii Moldova, care se învecinează cu Ucraina. Ministerul Apărării de la Chişinău nu a oferit deocamdată detalii despre provenienţa rachetei găsite într-o livadă de lângă Briceni, precizând doar că geniştii s-au deplasat la faţa locului. Presa rusă a scris că, din imagini, racheta pare a fi ucraineană, notează portalul NewsMaker.md. La rândul său, într-un comunicat citat de Deschide.md, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) condamnă în termenii cei mai duri atacurile brutale cu rachete ale Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, subliniind că aceste acţiuni nejustificate provoacă consecinţe dramatice în Ucraina, lăsând oamenii fără electricitate, agent termic şi, în unele cazuri, fără apă. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice "Misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din Ucraina monitorizează cu atenţie evoluţia situaţiei de securitate. Reamintim că cetăţenii moldoveni din Ucraina se pot adresa în cazul oricărei situaţii excepţionale ambasadei de la Kiev sau consulatului de la Odesa pentru asistenţă consulară de specialitate", precizează MAEIE. Totodată, diplomaţia moldoveană menţionează că atacurile de luni sunt încă o dovadă de agresiune inacceptabilă asupra obiectivelor civile ucrainene de importanţă vitală, care afectează inclusiv Republica Moldova.

Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice Foto: twitter
Eveniment

Ucraina lovit baze adăpostesc bombardierele strategice

Ucraina a lovit, noaptea trecută, două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice, Engeles-2 și Riazan. Surpriza este cu atât mai mare cu cât aceste baze se află relativ departe de Ucraina. Ucraina a lovit baze care adăpostesc bombardierele strategice Însă regimul de la Kiev pare să fi dezvoltat o dronă capabilă să străbată circa 1.000 de kilometri, scriu analiști pro-Ucraina pe rețelele sociale. Bombardierele erau folosite pentru lovituri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Cel puțin o explozie de proporții a avut loc la o bază aeriană militară rusă din regiunea Saratov, la aproximativ 600 de kilometri est de Ucraina, în timp ce o altă explozie a fost raportată de presa de stat rusă la un aerodrom de lângă Riazan, la sud-est de Moscova. В Энгельсе на аэродроме стратегической авиации взрыв, пишут что повреждены два Ту-95. Предположительно — атака дрона. До ближайшего аэродрома Украины больше 700 км. Я думаю скорее ракету уронили просто. pic.twitter.com/QoSSqHxlDM— IanMatveev (@ian_matveev) December 5, 2022 Postările pe rețelele de socializare ale locuitorilor din orașele Engels și Saratov păreau să arate o explozie de mari dimensiuni la baza aeriană Engels-2 în jurul orei locale 6.00 a.m. pe 5 decembrie. Canalul independent rusesc de pe Telegram, Astra, a citat surse care vor să își păstreze anonimatul care au afirmat că o dronă neidentificată s-a prăbușit în bază avariind două bombardiere Tu-95 cu rază lungă de acțiune. Doi militari ar fi fost răniți. Conform unor informații, aerodromul militar Engels-2 era folosit ca bază de lansare pentru lovituri aeriene Tu-95 în interiorul Ucrainei. În plus, agenția de presă RIA Novosti, controlată de statul rus, a transmis că a avut loc o explozie la depozitul de carburanți de la un aerodrom din afara orașului Riazan, la aproximativ 200 de kilometri sud-est de Moscova. Potrivit informațiilor, trei persoane au fost ucise și șase rănite în incident, iar un avion a fost avariat. Explosions also reported at the Dyagilevo military airfield in Ryazan, Russia.Some of Russia’s strategic bombers are currently there. Looks like Ukraine struck 2 air bases deep in Russia today. Engels air base in Saratov was also hit. pic.twitter.com/4TcubEa0SO— Visegrád 24 (@visegrad24) December 5, 2022 Agenția de știri Visegrad 24 a relatat că explozia a avut loc la aerodromul militar Diaghilevo, care este, de asemenea, o bază de bombardiere strategice. Citește și: GRAFICĂ România, țara din UE cu cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă universitară. Capitala Lituaniei și Țara Bascilor, procentele cele mai mari

Financial Times l-a desemnat pe Zelenski personalitatea anului Foto: Twitter
Eveniment

Financial Times desemnat Zelenski personalitatea anului

Publicația Financial Times l-a desemnat pe Volodimir Zelenski personalitatea anului 2022, apreciind că acesta întruchipează rezistența poporului său și a devenit un simbol al democrațiilor liberale. „Președintele Ucrainei a devenit nava amiral a lumii democratice într-o luptă globală împotriva autoritarismului care ar putea defini cursul acestui secol”, scrie FT. Financial Times l-a desemnat pe Zelenski personalitatea anului Cotidianul specializat în informații economice l-a comparat pe liderul Ucrainei cu Winston Churchill: „Așa cum Winston Churchill s-a dus la radio pentru a mobiliza țara în timpul Blitzkrieg-ului, așa s-a folosit Zelenski de rețelele sociale pentru a duce o campanie implacabilă pentru sprijin financiar și militar din Vest, transformând situația poporului său într-o presiune morală asupra liderilor din Europa și SUA”. FT a realizat un interviu cu Zelenski cu această ocazie și, întrebat ce și-ar dori să facă, dacă nu s-ar confrunta cu Rusia, acesta a arătat că și-ar dori să petreacă mai mult timp alături de fiul său: „Aș vrea doar să pescuiesc un crap la Nipru”. El a explicat că, dacă nu ar zâmbi, din când în când, s-ar prăbuși în depresie. „Sunt mai mult responsabil decât curajos. Urăsc să dezamăgesc oamenii”, a mai spus Zelenski, pentru FT. https://t.co/euVsTaMJdq— Tirana Post (@tirana_post) December 5, 2022 Inamicul iarnă Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat, duminică seară, poporului ucrainean încurajând populația să fie rezistentă în fața frigului și a greutăților create de războiul cu Rusia. "Inamicul speră foarte mult să folosească iarna împotriva noastră: (urmăresc ca) frigul iernii şi greutăţile să facă parte din teroarea sa", a declarat şeful statului ucrainean în mesajul său video zilnic, potrivit Agerpres. El le-a transmis ucrainenilor că trebuie să facă tot ce le stă în putință pentru a depăși această perioadă dificilă și pentru a ieși cu bine din iarnă, oricât de dur ar fi frigul care îi așteaptă. "Pentru a supravieţui iernii, trebuie să fim mai rezistenţi şi mai uniţi ca niciodată", a subliniat Volodimir Zelenski. Citește și: GRAFICĂ România, țara din UE cu cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă universitară. Capitala Lituaniei și Țara Bascilor, procentele cele mai mari

Doar 25% din ruși susțin războiul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Doar 25% din ruși susțin războiul

Doar 25% din ruși susțin războiul. Sprijinul din partea opiniei publice ruse pentru războiul din Ucraina "scade substanţial", a anunţat duminică Ministerul Apărării britanic în buletinul său informativ zilnic. Doar 25% din ruși susțin războiul "Cu Rusia improbabil să obţină succese majore pe câmpul de luptă în următoarele câteva luni, menţinerea unei aprobări chiar tacite a războiului, în rândul populaţiei, va fi probabil tot mai dificilă pentru Kremlin", a explicat ministerul citat. "Datele arată că 55% dintre ruşi sunt favorabili tratativelor de pace cu Ucraina, doar 25% afirmând că sprijină continuarea conflictului", a adăugat Ministerul Apărării de la Londra, care citează media ruse. Citește și: Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare La începutul războiului, în jur de 80% dintre ruşi susţineau ceea ce Kremlinul numeşte "operaţiune militară specială" în Ucraina. De la începutul războiului din Ucraina, Ministerul Apărării britanic publică date ce au drept scop să contracareze informaţiile difuzate de Rusia legate de conflict.

Rusia a recoltat cereale din teritoriul ocupat în Ucraina Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Rusia a recoltat cereale din teritoriul ocupat în Ucraina

Rusia a recoltat cereale de peste un miliard de dolari din teritoriul ocupat în Ucraina , arată o analiză a NASA, publicată azi. Analiza arată că recolta ucraineană de cereale a fost neașteptat de mare și a putut fi strânsă în foarte mare măsură, mai puțin din teritoriile din zona frontului. Rusia a recoltat cereale din teritoriul ocupat în Ucraina „Datele culese de noi prin satelit referitoare la recolta de grâu de iarnă din 2022 în Ucraina arată clar că fermierii au avut o recoltă în mare măsură reușită”, a spus Inbal Becker-Reshef, directorul programului NASA Harvest. Echipa NASA Harvest a calculat că fermierii au recoltat 26,6 milioane de tone de grâu în 2022, cu câteva milioane de tone mai mult decât estimau cele mai optimiste prognoze. „Este în scădere față de recolta record din anul precedent, de 33 de milioane de tone, dar este aproape de media pe cinci ani, de 27,9 milioane de tone”, a adăugat Becker-Reshef. Cu toate acestea, Ucraina nu are acces la 22% din acel grâu, în partea de est a țării, din cauza războiului. Harta NASA arată câmpurile de pe care nu s-a reușit recoltarea La începutul invaziei Rusiei, unii analiști au avertizat că 20 până la 30% din recoltele de iarnă ale Ucrainei ar putea să nu fie recoltate la sfârșitul verii. Cu toate acestea, analiza NASA Harvest indică faptul că 94% din recolta de iarnă a fost recoltată, inclusiv 88% din culturile de iarnă din zonele care nu sunt controlate de Ucraina, potrivit lui Abdolreza Abbassian, partener NASA Harvest și fost secretar al Sistemului de Informații privind Piața Agricolă G-20. (AMIS). Cu toate acestea, probabil că Rusia va culege beneficiile unei părți semnificative din recolta de grâu de aproape 27 de milioane de tone a Ucrainei, a spus Sergii Skakun, un om de știință NASA, care a petrecut mai mulți ani la Institutul de Cercetare Spațială din Ucraina. „Analiza a arătat că 5,8 milioane de tone de grâu au fost recoltate din zone care nu erau sub controlul Ucrainei. Aceasta reprezintă o pierdere de cel puțin 1 miliard de dolari, a remarcat Abbassian”, explică NASA Earth Observatory. Excellent work by ⁦@WSJ⁩ exposing how Russia steals Ukrainian grain. While Ukraine and partners work hard to ensure food security through ⁦@ZelenskyyUa⁩’s #GrainFromUkraine program, this is what Russia does. Those involved must be sanctioned. https://t.co/bnW62dwGBx— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) December 2, 2022 Recolta furată, exportată de Rusia spre Libia și Iran „Cercetarea ridică întrebarea ce se întâmplă cu cerealele furate. Navele rusești au exportat cereale, luate probabil din zonele ocupate, în țări precum Libia și Iran, dar este dificil de estimat volumele implicate, deoarece expeditorii ascund originea încărcăturilor. Rusia a negat că a furat cereale”, comentează Bloomberg datele furnizate de NASA. Foto: Kremlin.ru Un producătorul important din Ucraina, HarvEast, a spus că toate culturile de iarnă pe care le-a cultivat pe terenurile sale din regiunea Donețk au fost recoltate de forțele de ocupație, în această vară. Citește și: George Simion cere imperativ: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău”. El solicită și tăierea finanțării pentru refugiații ucraineni „Anul acesta, grâul de toamnă a oferit un randament foarte mare pentru această regiune datorită condițiilor meteorologice favorabile. Tot ceea ce a fost recoltat pe câmpurile noastre a fost furat și exportat din Ucraina”, a spus directorul executiv Dmitri Skornyakov.

Iar l-a sunat cancelarul Scholz pe Putin Foto: Kremlin.ru
Internațional

Iar l-a sunat cancelarul Scholz pe Putin

Iar l-a sunat cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, ca să se aleagă cu o muștruluială din partea celui care a ordonat invadarea Ucrainei. „A fost atrasă atenţia asupra liniei distructive a statelor occidentale, inclusiv a Germaniei, care alimentează regimul de la Kiev cu arme şi antrenează armata ucraineană”, se arată într-un comunicat de presă al Kremlinului. Iar l-a sunat cancelarul Scholz pe Putin Putin i-a mai spus, vineri, cancelarului federal german Olaf Sholz că bombardamentele masive ale Rusiei împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei au devenit "necesare şi inevitabile", denunţând de asemenea poziţia "distructivă" a Occidentului care sprijină Kievul şi îndemnând Berlinul să-şi regândească abordarea, informează AFP şi Reuters. "A fost subliniat că forţele armate ruse au evitat multă vreme loviturile cu rachete de înaltă precizie asupra anumitor ţinte în Ucraina, însă astfel de măsuri au devenit necesare şi inevitabile în faţa atacurilor provocatoare ale Kievului", a anunţat Kremlinul într-un comunicat, rezumând cuvintele lui Vladimir Putin adresate lui Olaf Scholz în timpul primei lor convorbiri de la mijlocul lunii septembrie. Potrivit lui Putin, Kievul este responsabil de exploziile care au distrus podul din Crimeea şi instalaţii energetice ruse, astfel că Moscova are dreptul să bombardeze infrastructurile energetice ale Ucrainei, lăsând în frig şi întuneric milioane de civili. Scholz insistă pentru o soluție diplomatică Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului federal german, Olaf Scholz i-a cerut vineri lui Vladimir Putin retragerea trupelor ruse din Ucraina pentru a se putea ajunge la o "soluţie diplomatică". Scholz "a insistat pe lângă preşedintele rus pentru ca o soluţie diplomatică să fie găsită cât de repede posibil, ceea ce ar implica retragerea trupelor ruse", a informat guvernul federal într-un comunicat. De asemenea, cancelarul federal german a condamnat în timpul convorbirii sale cu Putin "atacurile aeriene ruse împotriva infrastructurilor civile în Ucraina şi a subliniat hotărârea Germaniei de a ajuta Ucraina să-şi asigure capacitatea de apărare împotriva agresiunii ruse", continuă comunicatul. Cei doi lideri, care au convenit să "rămână în contact", au evocat între altele "situaţia alimentară mondială, extrem de tensionată din cauza războiului de agresiune rus". Ei "au subliniat rolul important al acordului asupra exporturilor de cereale, prelungit recent sub egida Naţiunilor Unite", conchide comunicatul guvernului german. Germania intenţionează să livreze Ucrainei, în această primăvară, şapte tancuri Gepard vechi, care se vor adăuga celorlalte 30 de tancuri de apărare antiaeriană care sunt deja folosite pentru a lupta împotriva armatei ruse, a relatat vineri revista "Der Spiegel". Cele şapte tancuri, care sunt în prezent reparate de producătorul de armament Krauss-Maffei Wegmann (KMW), cu sediul la Munchen, sunt menite să ajute Ucraina în protejarea oraşelor şi infrastructurii sale împotriva bombardamentelor ruseşti. De asemenea, guvernul german intenţionează să trimită mai multă muniţie pentru Gepard împreună cu tancurile suplimentare. Furnizarea de muniţie pentru Gepard s-a dovedit a fi însă problematică, deoarece Elveţia, care deţine stocuri de muniţie, refuză să o furnizeze, invocând statutul său de neutralitate, a relatat Reuters. Citește și: Documente rusești: Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile și avea liste cu cei care trebuiau executați imediat – Royal United Services Institute

Armata germană are muniție pentru două zile de război Foto: Facebook Bundeswehr
Eveniment

Armata germană are muniție pentru două zile de război

Armata germană are muniție pentru două zile de război, scrie The Times, care acuză neglijența și restrângerile bugetare operate de guvernul de la Berlin. Reglementările interne ale NATO prevăd ca fiecare țară din cadrul alianței să aibă stocuri de muniție pentru 30 de zile. Pe de altă parte, Royal United Services Institute, un think-tank britanic, apreciază că armata Marii Britanii ar avea muniție pentru doar o săptămână de război. Armata germană are muniție pentru două zile de război Germania ar trebui să cheltuie între 20 și 30 de miliarde de euro pentru a atinge cerințele minime ale NATO în ceea ce privește stocurile de muniție, mai arată The Times. „Timp de mai bine de un deceniu, lipsurile din inventarul de muniții au fost un secret cunoscut de toată lumea. Germania trebuie să cheltuie încă 20-30 de miliarde de euro pentru a îndeplini cerințele minime ca membru NATO, care o obligă să dețină suficiente stocuri pentru a susține un război terestru de mare intensitate timp de cel puțin 30 de zile. Unii analiști estimează că, într-un astfel de scenariu, forțele armate germane, cunoscute sub numele de Bundeswehr, ar rămâne fără muniții în doar două zile. «Chiar și înainte de 24 februarie era clar că Germania are un drum lung de parcurs pentru a atinge cerințele NATO în domeniul munițiilor. Dar nu îmi este clar de ce nu am pus toate pârghiile în mișcare pentru a face lucrurile să se miște mai repede după 24 februarie, cel mai târziu», a declarat Sara Nanni, purtătorul de cuvânt al apărării Partidului Verzilor în Bundestag”, scrie The Times. Union of military personnel of Germany complained about the severe shortage of almost everything in the German army pic.twitter.com/Jzb51jPnof— S-War Journal (@SWarJournal9) November 29, 2022 „Frustrarea din ultima perioadă a dat în clocot luni, la un «summit al muniției» la cancelaria Germaniei. Lars Klingbeil, co-liderul SPD, a acuzat industria germană de apărare că nu a reușit să-și refacă capacitatea epuizată după izbucnirea războiului și a amenințat că va procura muniție din alte țări dacă nu acționează. BDSV, un grup-umbrelă pentru producătorii de arme, a spus că acest lucru este lipsit de temei și că adevărata problemă este birocrația. Încă nu este clar de unde ar trebui să provină banii pentru comenzile de muniție, marea majoritate a celor 100 de miliarde de euro fiind deja consumate de alte proiecte”, mai arată publicația britanică. ?The German government has come under fire for failing to act fast enough to bolster its army, with Chancellor Olaf Scholz accused of “breaking promises” made to the country’s soldiers nearly a year ago https://t.co/fhwC78kn5N— The Telegraph (@Telegraph) November 26, 2022 Producția de muniție, dependentă de importuri din China The Times arată problemele cu care se confruntă toți producătorii de muniție din NATO: cuprul se găsește greu și foarte scump consumul de muniție din Ucraina este foarte mare, depășește de câteva ori capacitatea de a produce proiectile de artilerie de 155 mm standardele pentru proiectile de 155 mm diferă de la o țară la alta, în cadrul NATO. Praful de pușcă este adus din China ????Ukraine's most powerful 155-mm howitzer M777 strikes Russian positions pic.twitter.com/zFMmQU8dny— Ukraine-Russia war (@UkraineRussia2) December 2, 2022 „Situația este atât de acută încât există îngrijorări cu privire la capacitatea Europei de a menține fluxul de armament către forțele armate ucrainene în lunile următoare, în același timp cu rearmarea pentru un posibil viitor război terestru propriu”, apreciază The Times. Citește și: Documente rusești: Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile și avea liste cu cei care trebuiau executați imediat – Royal United Services Institute

Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile Foto: Twitter
Eveniment

Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile

Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile și avea liste cu cei care trebuiau executați imediat, arată documentele rusești consultate de Royal United Services Institute (RUSI), un think tank britanic de apărare și securitate fondat în 1831. Rusia dorea să ocupe toată Ucraina și să o anexeze până în august 2022. Part three shows the armored group making its way to Hostomel and a mortar team with a DJI UAV. 3/ pic.twitter.com/5W3Ds3mYnN— Rob Lee (@RALee85) July 14, 2022 Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile „Rusia plănuia să invadeze Ucraina în 10 zile și apoi să ocupe țara pentru a permite anexarea până în august 2022. Planul rus presupunea viteză, precum și utilizarea diversiunilor pentru a ține forțele ucrainene departe de Kiev și capturarea rapidă a capitalei. Planul rusesc de diversiune a reușit în mare măsură, iar rușii au obținut un avantaj, raporturile de forță fiind de 12:1 la nord de Kiev. Însă securitatea operațională care a permis diversiunea a determinat ca și forțele ruse să nu fie pregătite la nivel tactic pentru a executa planul în mod eficient”, scrie RUSI. Planurile rusești, dezvăluite de RUSI, arată că securitatea internă a Rusiei, FSB, urma să înceapă, în ziua D+10 lichidarea rezistenței ucrainene. Citește și: Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus) „Între timp, FSB a fost însărcinat cu capturarea oficialilor locali. Contrainformațiile rusești au întocmit liste în care au împărțit ucrainenii în patru categorii: Cei care trebuie lichidați fizic. Cei care au nevoie de terorizare și intimidare. Cei considerați neutri, care ar putea fi convinși să colaboreze. Cei pregătiți să colaboreze. Pentru cei din categoria superioară, FSB a condus jocuri de război cu detașamente ale Forțele Aeropurtate Ruse (VDV) pentru a efectua misiuni de ucidere sau capturare. În multe cazuri, cei implicați în Revoluția demnității din 2014 (deseori menționată ca Revoluţia Maidan) urmau să fie capturați, judecați și executați”, mai arată RUSI. Puterea executivă, lichidată Rusia a plănuit de la început să ucidă întreaga putere executivă a Ucrainei și să ocupe centralele nucleare, care asigură 60% din energia acestei țări. „Componenta națională a implicat uciderea puterii executive a Ucrainei și capturarea parlamentului. Fracțiunea pro-rusă din parlament urma să fie încurajată să formeze o Mișcare pentru Pace, pe care alți parlamentari ar fi încurajați și constrânși să o sustină. Această Mișcare pentru Pace ar interzice rezistența în numele păstrării păcii. Regiunile care ar fi rezistat urmau să rămână fără acces la electricitate, apă și finanțare de la banca centrală, în urma unor moțiuni prin intermediul acestui organism parlamentar”, mai arată think-tank-ul britanic.

Câți militari ucraineni au fost uciși (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Câți militari ucraineni au fost uciși

Câți militari ucraineni au fost uciși. Cel mult 13.000 de militari ucraineni au fost ucişi de la declanşarea invaziei de către Rusia, în februarie, a afirmat joi un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Câți militari ucraineni au fost uciși "Avem estimări oficiale din partea Statului Major (...). Acestea se situează între 10.000 (...) şi 13.000 de morţi", a precizat Mihailo Podoliak, unul dintre consilierii lui Zelenski, la postul ucrainean 24 Kanal (Channel 24). Potrivit lui Podoliak, şeful statului ucrainean va face publice datele oficiale "atunci când va veni timpul". Atunci când forţele ruse luptau în iunie pentru a ocupa întreaga regiune Lugansk, în estul Ucrainei, Zelenski a declarat că ţara sa pierde "între 60 şi 100 de soldaţi pe zi, ucişi în acţiune, şi în jur de 500 de persoane rănite în acţiune". În tabăra adversă, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a afirmat în septembrie că 5.937 de soldaţi ruşi fuseseră ucişi până la acea dată de la începutul conflictului pe 24 februarie. SUA: Ar fi vorba de 100.000 Cele două părţi adverse sunt suspectate să minimizează amploarea pierderilor de vieţi omeneşti, pentru a evita să afecteze moralul trupelor lor. Citește și: Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus) Şeful Statului Major american, generalul Mark Milley, a estimat în noiembrie că peste 100.000 de militari ruşi au fost ucişi sau răniţi de la declanşarea invaziei şi că pierderile erau probabil de acelaşi ordin de partea ucraineană. Aceste cifre - care nu pot fi confirmate din surse independente - sunt cele mai precise furnizate până la ora actuală de guvernul american. Mai multe mii de civili au fost de asemenea ucişi în acest cel mai violent conflict armat din Europa din ultimele decenii.

Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov (sursa: Facebook/Russian Foreign Ministry)
Internațional

Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov

Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov. Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, s-a lansat joi într-o serie de atacuri asupra Occidentului, NATO, OSCE şi SUA, dar nu l-a uitat nici pe papa Francisc, după cum consemnează agenţiile internaţionale de ştiri. Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov Într-o conferinţă de presă desfăşurată joi la Moscova, Lavrov a susţinut că Statele Unite au creat din Ucraina o ameninţare existenţială la adresa Rusiei şi a acuzat totodată SUA şi NATO că sunt participante directe în războiul din Ucraina. Lavrov a insistat că SUA şi alianţa nord-atlantică sunt implicate în război pentru că furnizează arme Ucrainei şi oferă pregătire militară pe teritoriile lor. Lavrov a acuzat totodată SUA că, "aşa cum au distrus OSCE", încearcă acum să distrugă Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN). Lavrov a justificat atacurile ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, despre care Kievul şi Occidentul afirmă că reprezintă o crimă de război menită să facă să sufere populaţia civilă. "Noi dezactivăm instalaţiile energetice (în Ucraina - n.r.) care vă permit (Occidentului - n.r.) să pompeze arme letale în Ucraina şi să ucidă ruşi. Aşa că nu mai spuneţi că SUA şi NATO nu sunt participanţi la acest război - participaţi în mod direct. Nu doar cu furnizarea de armament, ci şi cu pregătirea personalului - voi antrenaţi militari (ucraineni - n.r.) pe teritoriul vostru", a acuzat Lavrov. Occidentul vrea să preia OSCE El a insistat că Rusia nu a refuzat niciodată contacte cu SUA, dar că nu a auzit niciun fel de "idei de substanţă" din partea omologilor americani. Moscova este gata să asculte dacă cineva vrea să poarte negocieri cu privire la Ucraina, a spus Lavrov, care a calificat drept absurde acuzaţiile Ucrainei potrivit cărora Rusia doreşte negocieri pentru a câştiga timp să se regrupeze şi să-şi refacă forţele armate. El a mai spus că Rusia ar fi dispusă să revină la masa negocierilor cu Occidentul dacă acesta îşi schimbă punctul de vedere cu privire la oportunitatea discutării propunerilor de securitate prezentate de Moscova în decembrie anul trecut. Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute Lavrov a mai declarat că în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) s-au acumulat mari probleme şi a acuzat Occidentul că dă cu piciorul şansei de a face din organismul de securitate european o punte reală cu Rusia după încheierea războiului rece. "Profitând de superioritatea numerică în această organizaţie, Occidentul a încercat de mulţi ani să o privatizeze, ca să spunem aşa. Sau poate este mai corect să spunem că încearcă să pună la cale o preluare a OSCE, să subjuge ultima platformă de dialog regional", a acuzat Lavrov. NATO creează o situație explozivă lângă China Lavrov a mai acuzat NATO că intensifică tensiunile lângă China într-un mod care presupune un risc pentru Rusia. "Marea Chinei de Sud devine acum una dintre acele regiuni căreia NATO nu îi este potrivnică, aşa cum a făcut cândva în Ucraina, pentru a escalada tensiunile. (...). Ştim cât de serios ia China astfel de provocări, ca să nu mai vorbim de Taiwan şi strâmtoarea Taiwan, şi înţelegem că jocul NATO cu focul în aceste regiuni implică ameninţări şi riscuri pentru Federaţia Rusă. Este la fel de aproape de ţărmurile şi mările noastre pe cât de aproape este de teritoriul chinez", a spus el. Lavrov a susţinut că din acest motiv Rusia îşi dezvoltă cooperarea militară cu China şi realizează exerciţii comune. "Faptul că membrii NATO sub conducerea SUA încearcă să creeze o situaţie explozivă acolo, după Europa, este foarte bine înţeles de toată lumea", a afirmat şeful diplomaţiei ruse, care nu a adus nicio dovadă în sprijinul afirmaţiilor sale, dar a făcut aluzie la formarea alianţei AUKUS între SUA, Regatul Unit şi Australia. El a mai acuzat NATO că încearcă să târască India în ceea ce a numit o alianţă antirusă şi antichineză, într-un moment în care, în opinia sa, Occidentul încearcă să elimine influenţa rusă. Papa, declarații "necreştineşti" În fine, Lavrov a lansat un atac şi împotriva papei Francisc, calificând recentele comentarii ale suveranului pontif despre Ucraina ca fiind "necreştineşti" şi greu de înţeles. Într-un interviu cu revista iezuită America, papa Francisc a vorbit despre ceea ce el a numit cruzimea forţelor ruse în Ucraina. "În general, poate că cei mai cruzi sunt cei din Rusia, dar care nu sunt de tradiţie rusă, precum cecenii, buriaţii şi aşa mai departe. Cu siguranţă, cel care a invadat este statul rus. Acest lucru este foarte clar", a declarat papa Francisc. "El a împărţit două popoare ale Federaţiei Ruse într-o categorie de la care te poţi aştepta la cruzime", a acuzat Lavrov, a cărui ţară a invadat Ucraina la 24 februarie.

Rusia n-a învățat mai nimic din înfrângerile anterioare Foto: Twitter
Eveniment

Rusia n-a învățat mai nimic din înfrângerile anterioare

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) scrie, în analiza sa zilnică, că Rusia n-a învățat mai nimic din înfrângerile anterioare și continuă să facă aceleași greșeli la Bakhmut, principala scenă de luptă din Ucraina, în aceste zile. Foto: Twitter Rusia n-a învățat mai nimic din înfrângerile anterioare „Eforturile rusești în jurul lui Bakhmut indică faptul că forțele ruse nu au reușit în mod fundamental să învețe din campaniile anterioare, cu victime mari, concentrate pe obiective cu o semnificație operațională sau strategică limitată. De la sfârșitul lunii mai, forțele ruse și-au risipit în mod continuu puterea de luptă în așezările mici din jurul Bakhmut. În șase luni, și-au asigurat doar câștiguri de ordinul a câțiva kilometri. După cum a observat anterior ISW, eforturile Rusiei de a avansa spre Bakhmut au dus la uzura continuă a forței de luptă și a echipamentelor ruse, blocând trupele timp de săptămâni și luni în jurul unor obiective nesemnificative”, explică ISW. These photos from the trenches near Bakhmut reveal a lot. They give the struggle for Bakhmut scope, perspective, smell, cold, mud, dirt, and blood. It’s also about the unbelievable efforts of Ukrainian defenders. Photo Viktor Borinets#StandWithUkraine pic.twitter.com/qRD8BHIGqx— Oleksandra Matviichuk (@avalaina) November 27, 2022 În plus, institutul apreciază că chiar dacă Bakhmut va pica, localitatea nu are vreo importanță strategică. Ukrainian soldiers ??Keep giving Ukraine ammo/tanks/drones/HIMARS/body armour, these guys will do the job and destroy ruzZia. No ride, more ammo = less ruzZians#lviv #bakhmut pic.twitter.com/fZKQk1Nr0J— TheLvivJournal (@LvivJournal) November 30, 2022 „Chiar dacă trupele ruse continuă să avanseze spre și în interiorul localității Bakhmut și chiar dacă forțează o retragere controlată a Ucrainei din oraș (cum a fost cazul în Lysychansk), Bakhmut le oferă puține beneficii operaționale. Costurile asociate cu șase luni de luptă brutală și bazată pe uzură depășesc cu mult orice avantaj operațional pe care rușii îl pot obține din ocuparea Bakhmut. Ofensivele rusești în jurul lui Bakhmut, pe de altă parte, consumă o proporție semnificativă din puterea de luptă disponibilă a Rusiei, facilitând potențialele contraofensivele ucrainene în alte părți”, mai arată acest institut. Pe de altă parte, chiar influencerii ucraineni de pe rețelele sociale arată că și forțele Kievului au pierderi serioase în luptele din jurul acestui oraș. Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră