miercuri 26 august
Login Contact
DeFapt.ro

ucraina

2431 articole
Eveniment

EXCLUSIV Nici o tabără pentru refugiați ucraineni nu este operațională, deși Dîncu a promis 500.000 de locuri disponibile. Oficial, e treaba lui Arafat

România, nicio tabără pentru refugiați operațională. Autoritățile ar fi finalizat planurile pentru amplasarea și ridicarea taberelor mobile pentru refugiații din Ucraina. Dar, deocamdată, nu s-a emis ordinul de operaționalizare a acestora. Primele tabere pentru refugiați vor fi ridicate în județele din nordul țării, dar și în județul Tulcea. Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de secretarul de stat Raed Arafat, va coordona organizarea taberelor pentru refugiați. Dar va beneficia și de sprijinul mai multor instituții publice, inclsuiv Ministerul Apărării Naționale. Internele, responsabile de gestionarea situației Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, a anunțat că România poate prelua peste 500.000 de refugiați din Ucraina. Ministrul de Interne, Lucian Bode, se așteaptă la câteva sute de mii de refugiați "printr-un aflux necontrolat". Citește și: Dîncu, estimare fără nici un fundament: Am putea să primim peste 500.000 de refugiaţi dacă începe războiul Ministerul Afacerilor Interne, condus de Lucian Bode, este reponsabil de gestionarea situațiilor de urgență civile la nivel național, respectiv de preluarea refugiaților din Ucraina care ajung pe teritoriul României. Planurile cu privire la locurile în care vor fi amplasate taberele pentru refugiați au fost finalizate. Deocamdată nu au fost făcute publice locațiile exacte unde vor fi ridicate astfel de tabere, care trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții: acces la utilități, căi ferate și rutiere. România, nicio tabără pentru refugiați operațională „DSU este pregătit pentru a prelua refugiați. S-au făcut recunoașteri în teren cu autoritățile locale în județe pentru identificarea spațiilor care să permită eventuala amplasare a acestor tabere. Acum există o identificare clară a spațiilor pe care vor fi amplasate taberele pentru ca în caz de nevoie acestea să fie operaționalizate. La momentul acesta nu există vreo dispoziție cu privire la amplasarea efectivă a lor”, au spus oficiali din cadrul MAI pentru Defapt.ro. Planul de ridicare a taberelor se va desfășura în mai multe etape, în funcție de numărul de refugiați. Într-o primă fază se vor ridica tabere pentru refugiați în județele Maramureș, Botoșani, Suceava, Iași și Tulcea. Ulterior, conform ministrului Lucian Bode, vor fi construite noi tabere pentru refugiați în vecinătatea județelor de graniță. În faza a treia se vor construi în toată țara. Apoi, refugiații vor fi preluați din taberele temporare și vor fi duși în alte spații deja identificate la nivel național. "Vor fi cazați în săli de sport, cămine culturale și hoteluri. Aceste persoane trebuie să aibă acces la utilități", spun reprezentanții DSU. Tabere mobile, apoi spații fixe Taberele mobile pentru refugiați sunt cele folosite de DSU în cazul calamităților. Adică incendii, inundații sau alunecări de teren. O astfel de tabără, formată din 33 de corturi cu diferite destinații și racordate la utilități, poate fi ridicată într-un interval de 12 ore. În interiorul taberei vor fi diverse căi de acces atât pentru refugiați, cât și pentru personalul alocat. Capacitatea unei tabere va fi de 200 de persoane. Dar refugiații care vor ajunge în tabere temporare vor fi preluați ulterior și "vor fi duși în alte spații de cazare deja identificate la nivel național. Vor fi cazați în săli de sport, cămine culturale și hoteluri. Aceste persoane trebuie să aibă acces la utilități. La momentul acesta nu este nici o tabăra amplasată, dar suntem pregătiți", spun reprezentanții DSU. Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat că „România este pregătită să facă față oricăror consecințe economice și umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia și Ucraina: "Suntem în permanentă legătură cu aliații și partenerii noștri din NATO, din Uniunea Europeană și SUA pentru a găsi cele mai bune soluții și a oferi asistență umanitară dacă situația o va cere."

EXCLUSIV Nici o tabără pentru refugiați ucraineni nu este operațională, deși Dîncu a promis 500.000 de locuri disponibile. Oficial, e treaba lui Arafat
Ambasada Rusiei în România minte pe Facebook: „Forțele armate ruse nu bombardează orașele ucrainene”
Politică

Ambasada Rusiei în România minte pe Facebook: „Forțele armate ruse nu bombardează orașele ucrainene”

Ambasada Rusiei în România minte pe Facebook. A postat o declarație a purtătorului de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, potrivit căruia „forțele armate ruse nu bombardează și nu atacă cu rachete orașele ucrainene”. Ambasada Rusiei în România minte pe Facebook: Forțele armate ruse nu bombardează orașele ucrainene „Forțele armate ale Rusiei nu atacă cu rachete, nu bombardează orașele ucrainene, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării”, este textul postat pe Facebook de Ambasada Rusiei în România. Ambasada a atașat și un link către această declarație, de pe agenția oficială TASS. Declarația purtătorului de cuvânt al Ministerului Apărării contrazice, însă, toate relatările de la fața locului din orașele ucrainene, precum și imaginile și filmările postate de ucraineni și jurnaliști străini aflați în Ucraina joi. Citește și: Harta atacurilor rusești în Ucraina. Internele anunță cel puțin șapte morți în bombardamente. Marile orașe, atacate Reamintim că joi dimineață președintele rus Vladimir Putin a anunțat că Rusia va invada Ucraina, susținând că în Donbass are loc „un genocid” și că Ucraina trebuie „denazificată” și „demilitarizată”, pentru că este „o amenințare militară” la adresa Rusiei. Citește și: VIDEO Discursul lui Putin care a declanșat invadarea Ucrainei, delir: Aliații NATO sprijină „neonaziștii” din Ucraina. În Donbass e „genocid” Postarea Ambasadei Rusiei în România. Sursă: Captură foto Facebook Românii scriu pe pagina Ambasadei Rusiei: „Criminalilor”, ”Minciună, ca de obicei” Postarea de pe Facebook a Ambasadei Rusiei în România nu a strâns prea multe reacții, doar 45 într-o oră, dar un număr aproape dublu de comentarii. În aceste comentarii, oamenii scriu: „Criminalilor”, ”Deci clipurile de pe Internet sunt propaganda imperialismului împotriva săracei Rusii, nu-i așa?”, „Report post”, „Mai băgați-o și pe aia cu „Russia never attacked anyone”, „Minciună, ca de obicei”, „Stat criminal”. Ce se întâmplă de fapt în Ucraina: As Russia began its invasion of Ukraine, lines of cars moved out of the capital, Kyiv, many heading west and hoping to find safety in parts of the country closer to Poland and NATO troops.Follow live updates. https://t.co/kxpyE5YuYP pic.twitter.com/9XBzrdTyVw— The New York Times (@nytimes) February 24, 2022 #Ukraine bombed pretty much across the country. pic.twitter.com/2DUroAuffH— Ahmer Khan (@ahmermkhan) February 24, 2022 image from the Ukrainian President’s office sent to CNN's @mchancecnn following the loud explosions the team heard on the ground in #Kyiv #Ukraine pic.twitter.com/IpJTDdmSCc— Michael Holmes (@holmescnn) February 24, 2022 Long lines formed at a bus station in Kyiv after Russian attacks were launched across Ukraine. Residents waited in line for up to an hour to buy fuel. The city’s main airport was bombed and its major roads were jammed with traffic as people fled. https://t.co/wunOx67CpZ pic.twitter.com/h4VsK1EcWq— The New York Times (@nytimes) February 24, 2022

Reacția NATO după invazia Ucrainei: Ne vom apăra aliații. Un act de agresiune asupra unei țări pașnice
Internațional

Reacția NATO după invazia Ucrainei: Ne vom apăra aliații. Un act de agresiune asupra unei țări pașnice

Reacția NATO după invazia Ucrainei: Ne vom apăra aliații. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat atacul „îngrozitor al Rusiei asupra Ucrainei”, relatează BBC News. Reacția NATO după invazia Ucrainei: Vom lua măsurile necesare pentru a asigura securitatea aliaților Jens Stoltenberg a subliniat că este „complet nejustificat și neprovocat”. NATO a condamnat decizia Belarusului de a „înlesni” atacul Rusiei asupra Ucrainei. „Este un act de agresiune împotriva unei țări pașnice, independente”, este „o violare a legilor internaționale”, a arătat Jens Stoltenberg. „NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a asigura securitatea și apărarea tuturor aliaților”, a transmis Stoltenberg. Citește și: VIDEO Discursul lui Putin care a declanșat invadarea Ucrainei, delir: Aliații NATO sprijină „neonaziștii” din Ucraina. În Donbass e „genocid” ? LIVE at +- 12:00 CET?️Press briefing after extraordinary meeting of the North Atlantic Council on #Russia’s unprovoked and unjustified attack on #Ukraine.? @NATO HQ, Brussels https://t.co/toYTx6ecME— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) February 24, 2022 Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

VIDEO Discursul lui Putin care a declanșat invadarea Ucrainei, delir: Aliații NATO sprijină „neonaziștii” din Ucraina. În Donbass e „genocid”
Internațional

VIDEO Discursul lui Putin care a declanșat invadarea Ucrainei, delir: Aliații NATO sprijină „neonaziștii” din Ucraina. În Donbass e „genocid”

Discursul lui Putin care a declanșat invadarea Ucrainei a fost difuzat cu puțin înainte de ora locală 06.00 a.m. și ar fi fost preînregistrat. În acest discurs, președintele rus Vladimir Putin a susținut că Moscova a început o „operațiune militară specială” în Ucraina. Declarația de război la adresa Ucrainei a fost înregistrată încă de luni, 21 februarie, a scris publicația de opoziție din Rusia Novaya Gazeta, la care a lucrat și ziarista Anna Politkovskaya înainte de a fi asasinată pentru anchetele ei. Citește și: La 45 de km de România: Ucraina anunță că grănicerilor de pe Insula Șerpilor li s-a cerut să se predea Discursul lui Putin care a declanșat invadarea Ucrainei: „După dezintegrarea URSS, au încercat să ne distrugă” El a mai susținut că urmărește „demilitarizarea” și „denazificarea” țării, nu ocuparea acesteia. Putin a reluat narațiunea conform căreia Ucraina „amenință militar” Rusia și că Ucraina este condusă de „neonaziști”. El a susținut că a decis să acționeze după ce a primit o cerere de asistență din partea liderilor celor două regiuni separatiste Donețk și Lugansk, cărora Moscova le-a recunoscut independența luni. Russian President Vladimir Putin announced a military operation in Ukraine and warned other countries that any attempt to interfere with the Russian action would lead to “consequences they have never seen” https://t.co/4WLxzoerVX pic.twitter.com/tGIHBQqBcc— TIME (@TIME) February 24, 2022 „Am decis să derulăm o operațiune militară specială. Are ca scop să-i protejeze pe oamenii care de opt ani suferă persecuții și sunt supuși unui genocid de regimul de la Kiev. Pentru asta, urmărim demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, precum și să-i aducem în fața justiției pe cei care au făcut crime împotriva civililor. Planurile noastre nu includ ocuparea teritoriului ucrainean”, a susținut Putin, într-un discurs. Citește și: VIDEO Iohannis anunță primele măsuri ale României, după invazia rusească în Ucraina: Niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejați împotriva oricărei agresiuni. Se impune consolidarea flancului estic Putin a susținut că este un „genocid” în Donbass Mai jos, fragmente din discursul lui Putin: - „Politicieni occidentali iresponsabili (...) au împins expansiunea NATO către est, infrastructura militară a NATO fiind tot mai aproape de granițele Rusiei” - „După dezintegrarea URSS, având în vedere deschiderea fără precedent a unei Rusii noi și moderne, disponibilitatea ei de a lucra cinstit cu Statele Unite și alți parteneri occidentali, și dezarmarea unilaterală, au încercat să ne strivească, să ne termine, să ne distrugă. Așa a fost în anii 1990 și în anii 2000, când Occidentul a sprijinit activ separatismul și bande de mercenari în sudul Rusiei. Câte victime, câte pierderi a trebuit să suportăm și prin ce încercări a trebui să trecem înainte să înfrângem terorismul internațional din Cauzac. Noi ne amintim asta și nu vom uita niciodată”. - „Așa cum am spus în discursurile mele anterioare, nu ne putem uita fără compasiune la ce se întâmplă acolo (în Donețk și Luhansk, n.r.). A devenit imposibil de tolerat. Trebuia să oprim atrocitățile, genocidul a milioane de oameni care louiesc acolo și care și-au pus speranțele în Rusia. Aspirațiile, sentimentele și durerea acestor oameni au fost principala motivație (a Rusiei, n.r.) în a recunoaște independența republicilor populare din Donbass.” Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina „Țările NATO îi sprijină pe neonaziștii din Ucraina”, delirează Putin - „Concentrate să-și atingă scopurile, țările NATO îi sprijină pe extremiștii de dreapta și pe neonaziștii din Ucraina, aceia care nu vor uita niciodată alegerea locuitorilor din Crimeea și Sevastopol de a se uni cu Rusia.” - „Vor încerca să provoace un război în Crimeea, așa cum au făcut și în Donbass, să omoare oameni nevinovați, așa cum au mai făcut-o naționaliștii ucraineni și complicii lui Hitler. Ei ași-au exprimat pretențiile și asupra altor regiuni rusești”. - „Scopul acestei operațiuni este să-i protejăm pe oamenii care, deja de opt ani, se confruntă cu umilințe și genocidul orchestrat de regimul de la Kiev. Pentru a pune capăt acestui lucru, vom căuta să demilitarizăm și să denazificăm Ucraina și să-i aducem la judecată pe cei care au comis numeroase crime sângeroase împotriva civililor, inclusiv împotriva cetățenilor Federației Ruse.” Putin susține că de vină pentru cei care vor muri în urma invaziei rusești este regimul lui Zelenski - „Mă adresez cetățenilor din Ucraina. În 2014, Rusia a fost obligată să îi protejeze pe oamenii din Crimeea și Sevastopol (...) care au ales să fie reuniți cu patria lor istorică, Rusia, și le-am sprijinit decizia”. - „Reiterez: acționăm ca să ne apărăm de amenințările create pentru noi și de un pericol și mai mare decât cel care se petrece acum. Vă întreb, oricât de greu ar fi, să înțelegeți asta și să lucrați împreună cu noi pentru a întoarce această pagină tragică cât mai repede și fără să mai permitem cuiva să se amestece în chestiunile noastre și în relațiile noastre, ci să le dezvoltăm independent, pentru a ne crea condițiile favorabile și pentru a depăși aceste probleme și pentru a ne întări ca un tot unitar, în ciuda granițelor existente. Cred în asta, în viitorul nostru comun.” - „Reiterez că orice responsabilitate pentru vărsarea de sânge cade complet în responsabilitatea regimului de guvernământ din Ucraina”. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

La 45 de km de România: Ucraina anunță că grănicerilor de pe Insula Șerpilor li s-a cerut să se predea. Ministerul român al Apărării „nu confirmă”
Internațional

La 45 de km de România: Ucraina anunță că grănicerilor de pe Insula Șerpilor li s-a cerut să se predea. Ministerul român al Apărării „nu confirmă”

UPDATE 13.30: Ministerul român al Apărării afirmă că nu confirmă un atac asupra Insulei Șerpilor, dar arată că o navă militară rusă blochează traficul spre porturile ucrainene. „Din datele de monitorizare obținute de structurile Forțelor Navale Române, rezultă că o navă militară rusă care se află în apele internaționale ale Mării Negre, la limita de nord a Zonei Economice Exclusive a României (în afara acestei zone), deviază sau oprește navele comerciale aflate în marș către porturile ucrainene.Nu confirmăm informațiile referitoare la o posibilă agresiune rusească în zona Insulei Șerpilor”, arată M.Ap.N. ȘTIRE INIȚIALĂ: Ucraina anunță că grănicerilor de pe Insula Șerpilor li s-a cerut să se predea. Într-un comunicat al ministerului ucrainean de Externe, se arată că două nave neidentificate s-au apropiat de Insula Șerpilor și au cerut grănicerilor să se predea. Cel mai probabil este vorba de nave rusești. Grănicerilor de pe Insula Șerpilor li s-a cerut să se predea „Două ținte neidentificate s-au apropiat de Insula Șerpilor din Marea Neagră. Se aud amenințări de la ruși care cer ca militarii ucraineni să se predea. Agresorul a folosit canalul internațional de comunicare pentru siguranța navigației”, potrivit unui comunicat al ministerului ucrainean de externe. Insula Șerpilor este la circa 45 de kilometri de România. Citește și: Scenarii de război: Armata rusă ar putea ajunge la granița României, la gurile Dunării. Insula Șerpilor, ocupată Insula, crucială pentru controlul nordului Mării Negre „Insula Șerpilor este un potențial punct fierbinte. Această mică masă de uscat din Marea Neagră se află la aproximativ 30 de mile de Vâlcov, cel mai apropiat oraș ucrainean, și la aproximativ 185 de mile vest de Crimeea. Insula are un far, aproximativ o sută de soldați ucraineni și câteva oi. Suprafața totală este mai mică de o zecime de milă pătrată, dar locația sa în colțul ucrainean al Mării Negre o face un premiu tentant într-o regiune maritimă din ce în ce mai militarizată. Dacă Putin ar reuși să pună stăpânire pe Insula Șerpilor, forțele ruse ar fi într-o poziție puternică pentru a tăia orice acces maritim în Ucraina și a-și întări strânsoarea asupra jumătatea de nord a Mării Negre. Controlul insulei permite în prezent Ucrainei să revendice apele teritoriale care se extind pe 12 mile marine în toate direcțiile de la insulă, ceea ce ajută la protejarea coridorului de transport maritim al Mării Negre către marile orașe portuare ucrainene Odesa, Mykolaiv și Herson. Acest acces la Marea Neagră este crucial pentru exporturile de cereale și metale ale Ucrainei, precum și pentru importurile de bunuri de consum din China. Fără o linie de transport viabilă către piețele globale, economia ucraineană ar intra rapid în criză”, scria, în 2021, The Atlantic Council. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

VIDEO Iohannis anunță primele măsuri ale României, după invazia rusească în Ucraina: Niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejați împotriva oricărei agresiuni. Se impune consolidarea flancului estic
Politică

VIDEO Iohannis anunță primele măsuri ale României, după invazia rusească în Ucraina: Niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejați împotriva oricărei agresiuni. Se impune consolidarea flancului estic

Iohannis anunță primele măsuri ale României, după invazia rusească în Ucraina. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina Iohannis anunță primele măsuri ale României: Se impune consolidarea flancului estic Redăm cele mai importante declarații ale președintelui Iohannis: Rusia a ales calea reprobabilă și complet ilegală a violenței masive în UcrainaRomânia condamnă ferm agresiunea complet nejustificată și neprovocată a armatei ruseSUA, NATO, UE și întreaga comunitate a statelor democratice au făcut tot posibilul ca democrația să prevaleze, a pledat pt continuarea dialogului, niciodată nu este prea tazriu ca rațiunea să învingăSingura soluție de a depăși cu bine este calea diplomaticăVă asigur, nici un român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei, România beneficiază de cele mai bune garanții - parteneriatele solide cu NATO și SUA, niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejați împotriva oricărei agresiuniRomânia nu va fi atrasă în conflictul militar în Ucraina, voi lua măsuri pentru ca securitatea României să nu fie sub nici o formă afectată Se impune consolidarea flancului estic . Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Veteranii ucraineni vor primi arme, după ce Rusia a invadat țara. Ucraina a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu Rusia
Internațional

Veteranii ucraineni vor primi arme, după ce Rusia a invadat țara. Ucraina a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu Rusia

Veteranii ucraineni vor primi arme, după ce Rusia a invadat Ucraina, relatează Reuters, citând Poliția. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat joi ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina Veteranii ucraineni vor primi arme Ucrainenii sunt încurajați să se înroleze și să lupte împotriva rușilor. Ministrul Apărării din Ucraina, Oleksi Reznikov, a făcut apel la cetățeni să se înarmeze și să se înroleze, ca să ajute forțele de apărare ale țării, în lupta cu trupele ruse, scrie The New York Times. „Inamicul atacă, dar armata noastră este indestructibilă”, a declarat ministrul Apărării. Zelenski a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu Rusia. Toți ucrainenii care cer arme vor primi Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat joi ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia. Șeful statului ucrainean a mai spus că toți cetățenii care cer arme le vor primi, conform presei ucrainene, citată de BBC News. Ukraine’s defense minster called on anyone looking to take up arms against Russian forces to enlist with the country’s territorial defense units. All anyone needs to sign up is a Ukrainian passport, he said. "Ukraine is moving into all-out defense mode." https://t.co/id29guwWJ0 pic.twitter.com/NUlaMeoycO— The New York Times (@nytimes) February 24, 2022 Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

România, măsuri după invazia rusească în Ucraina. Începe ședința CSAT, iar la Guvern a fost convocat un task-force. MAE a cerut consultări cu NATO
Politică

România, măsuri după invazia rusească în Ucraina. Începe ședința CSAT, iar la Guvern a fost convocat un task-force. MAE a cerut consultări cu NATO

România, măsuri după invazia rusească în Ucraina. Președintele Iohannis a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care a început la ora 11.00. La Guvern, premierul Nicolae Ciucă a convocat un grup de lucru, din care fac parte și miniștrii Apărării, Externelor. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina România, măsuri după invazia rusească în Ucraina. Ședința CSAT de la 11.00 Joi, de la ora 11.00, a început ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) , convocată de președintele Klaus Iohannis. Pe ordinea de zi a şedinţei este inclusă „tematica privind implicaţiile asupra securităţii euroatlantice în contextul agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei”. La finalul şedinţei CSAT, preşedintele Iohannis va susţine o declaraţie de presă. La Guvern, premierul Nicolae Ciucă a convocat un grup de lucru din care fac parte miniștrii Apărării, Externelor, Internelor, Energiei, Muncii, Sănătății, Transporturilor, precum și secretarul general al Guvernului şi şeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean. MAE a cerut consultări cu aliații NATO Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a anunțat că România a cerut NATO activarea articolului 4 din Tratatul de la Washington. Acest lucru înseamnă consultări între aliați, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina. "În urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, am cerut Misiunii României la NATO să ceară împreună cu alţi aliaţi activarea art. 4 din Tratatul de la Washington - care stabileşte un mecanism de consultare între aliaţi - cu privire la impactul situaţiei actuale asupra securităţii aliaţilor", a anunțat Aurescu, pe Twitter. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Rușii au intrat terestru în Ucraina prin Crimeea
Internațional

Rușii au intrat terestru în Ucraina prin Crimeea

Rușii au intrat terestru în Ucraina. Trupele ruse au pătruns în regiunea ucraineană Herson, limitrofă peninsulei Crimeea, anexată ilegal de Rusia de la Ucraina în 2014, a informat joi Paza de Frontieră a Ucrainei, transmite EFE. Rușii au intrat terestru în Ucraina "În prezent, se observă mişcări de echipament militar în peninsulă de la frontiera administrativă", a anunţat instituţia ucraineană într-un comunicat. Citește și: Harta atacurilor rusești în Ucraina. Internele anunță cel puțin șapte morți în bombardamente. Marile orașe, atacate Serviciul de pază al frontierei a publicat o înregistrare video în care se poate observa cum blindate, tancuri şi camioane militare traversează pe la postul de frontieră. "Vehicule militare ruse, inclusiv blindate, au încălcat frontiera în regiunile (ucrainene) Cernigov (nord, frontiera cu Belarusul), Sumî (nord-est, frontiera rusă), Lugansk şi Harkov (est, frontiera rusă), pe la punctul de trecere între peninsulă şi partea continentală a Ucrainei", a informat Paza de Frontieră ucraineană, citată de Agerpres. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

VIDEO Kievul, bombardat de ruși. Sirenele sună, avertizând oamenii să se adăpostească
Internațional

VIDEO Kievul, bombardat de ruși. Sirenele sună, avertizând oamenii să se adăpostească

Kievul, bombardat de ruși. Capitala Ucrainei a fost atacată, joi dimineață, de rachete rusești, într-un atac anunțat de președintele Vladimir Putin. Marile orașe ale Ucrainei au fost bombardate, iar cel puțin șapte oameni și-au pierdut viața, potrivit primelor date prezentate de Poliție, citată de BBC News. Citește și: Întrebarea nerostită la București: va fi România afectată de „răspunsul imediat al Rusiei care va duce la consecințe cum nu ați mai văzut”? The aftermath of bombing of a military unit on the outskirts of Kyiv, #Ukraine. Casualties reported. pic.twitter.com/Z6P2zV5EoR— Ahmer Khan (@ahmermkhan) February 24, 2022 Kievul, bombardat de ruși Joi dimineață, s-au auzit explozii la periferia Kievului, iar împușcături au fost raportate la principalul aeroport din capitala Ucrainei. Pe Twitter circulă înregistrăzi video cu momentul în care se declanșează sirenele în Kiev, avertizând oamenii să se adăpostească. Citește și: Harta atacurilor rusești în Ucraina. Poliția din Ucraina anunță cel puțin șapte morți în bombardamente. Marile orașe, atacate Civil defense sirens going off now in Kiev now pic.twitter.com/co6H27xrus— Russia Ukraine Conflict (@Russiaconflict) February 24, 2022 Tot pe Twitter, circulă imagini cu fragmente dintr-o rachetă, care ar fi fost fotografiate pe străzile din capitala Ucrainei. Rocket parts are seen on the streets in #Kyiv pic.twitter.com/bE7J4E6aWo— Russia Ukraine Conflict (@Russiaconflict) February 24, 2022 La ieșirea din oraș, sunt cozi imense de mașini, mulți oameni încercând să fugă din calea bomdarmentelor. Alții s-au dus în adăposturi. As Russia began its invasion of Ukraine, lines of cars moved out of the capital, Kyiv, many heading west and hoping to find safety in parts of the country closer to Poland and NATO troops.Follow live updates. https://t.co/PAz9fDpKyG pic.twitter.com/mvwKd3n4zw— The New York Times (@nytimes) February 24, 2022 Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina

Harta atacurilor rusești în Ucraina. Internele anunță cel puțin șapte morți în bombardamente. Marile orașe, atacate
Internațional

Harta atacurilor rusești în Ucraina. Internele anunță cel puțin șapte morți în bombardamente. Marile orașe, atacate

Harta atacurilor rusești în Ucraina. Rusia a lansat o ofensivă militară majoră asupra Ucrainei, fiind raportate atacuri cu rachete și bombardamente în cele mai mari orașe ale Ucrainei, relatează BBC News. Livemapua.com, un serviciu care documentează atacurile conflictului ruso-ucrainean încă din 2014, a publicat o hartă cu locurile unde au fost raportate până la această oră atacuri. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina Harta atacurilor rusești în Ucraina. Cel puțin șapte decese, raportate de Poliția ucraineană Marile orașe ale Ucrainei au fost bombardate. Între ele, Harkov, Kiev, Odessa, Mariupol. Cel puțin șapte oameni au murit în urma bombardamentelor, a anunțat Poliția din Ucraina. Șase oameni și-au pierdut viața, iar șapte au fost răniți, în urma unui atac asupra unei unități militare din Podilsk, lângă Odessa. 19 oameni sunt dați dispăruți. O persoană a murit la Mariupol. Ministerul de Interne al Rusiei a susținut că „forțele armate ucrainene au fost suprimate”, transmite agenția guvernamentală a Rusiei, Interfax, însă surse independente nu au confirmat această informație. Pe de altă parte, Ucraina anunță că forțele sale aeriene resping atacurile rusești. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după invadarea Ucrainei. Moscova va fi trasă la răspundere, spune Biden. Cele mai importante reacții
Internațional

Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după invadarea Ucrainei. Moscova va fi trasă la răspundere, spune Biden. Cele mai importante reacții

Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după invadarea Ucrainei. NATO a anunțat noi măsuri împotriva Moscovei, iar statele occidentale au condamnat decizia lui Vladimir Putin de a ataca Ucraina. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după invadarea Ucrainei. Secretarul general al ONU i-a cerut lui Putin să oprească războiul Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, i-a adresat miercuri un apel de ultim moment preşedintelui rus Vladimir Putin să oprească războiul 'în numele umanităţii', informează Reuters. „Domnule preşedinte Putin, în numele umanităţii, aduceţi-vă trupele înapoi în Rusia”, a declarat Guterres, vorbind după o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate privind Ucraina. NATO condamnă „atacul nesăbuit” al Rusiei asupra Ucrainei Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunțat „atacul nesăbuit” al Moscovei asupra Ucrainei. El a arătat că sunt „puse la risc nenumărate vieți civile”. Aliații se vor întâlni joi pentru a adopta noi sancțiuni împotriva Moscovei. SUA: Rusia singură este responsabilă pentru moartea și distrugerea provocate de acest atac „Președintele Putin a ales un război premeditat care se va solda cu pierderea de vieți omenești și catastrofe. Rusia singură va fi responsabilă de moartea și distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite, aliații și partenerii săi vor răspunde într-o manieră unită și decisivă. Rusia va fi trasă la răspundere în fața lumii”, a transmis președintele american Joe Biden. Franța condamnă „în cei mai fermi termeni” invadarea Ucrainei Ambasadorul Franţei la ONU, Nicolas de Riviere, a denunţat miercuri seară „dispreţul" manifestat de Rusia faţă de ONU după decizia lui Vladimir Putin de a trimite trupe în Ucraina, informează joi France Presse, conform Agerpres. „Rusia a ales războiul. Franţa condamnă în cei mai fermi termeni declanşarea acestor operaţiuni", a adăugat el. Iohannis, Ciucă și Aurescu condamnă atacarea Ucrainei Premierul Nicolae Ciucă a condamnat „cu hotărâre” invadarea Ucrainei de către Rusia. „În numele Guvernului României, premierul Nicolae Ciucă exprimă solidaritatea cu Guvernul Ucrainei şi reiterează susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale statului vecin”, arată Guvernul României, într-un comunicat de presă. Și președintele Iohannis a condamnat în termeni fermi invadarea Ucrainei. „Această conduită, care urmează recunoaşterii ilegale de către Federaţia Rusă a „independenţei" autoproclamatelor republici separatiste din Doneţk şi Lugansk, părţi componente ale Ucrainei, reprezintă o nouă încălcare flagrantă a principiilor de drept internaţional, în mod special a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, a inviolabilităţii frontierelor acestui stat, respectiv a principiului nerecurgerii la folosirea forţei în relaţiile internaţionale", a arătat șeful statului. „România este alături de Ucraina. Încălcarea gravă a dreptului internaţional de către Rusia va avea un preţ mare. Alături de aliaţii şi partenerii noştri, vom decide cele mai potrivite măsuri pentru securitatea şi siguranţa comunităţii euroatlantice”, a scris ministrul de Externe Bogdan Aurescu, pe Twitter. Marea Britanie: Putin a ales calea distrugerii Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a transmis joi că este „îngrozit de evenimentele înspăimântătoare din Ucraina" şi că a vorbit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski despre următorii paşi, relatează Reuters. Preşedintele rus Vladimir Putin „a ales calea vărsării de sânge şi a distrugerii prin lansarea acestui atac neprovocat asupra Ucrainei", a scris Johnson pe Twitter. Germania: Zi îngrozitoare pentru Ucraina, zi neagră pentru Europa Cancelarul german Olaf Scholz a declarat joi dimineaţă că operaţiunea militară rusă lansată în Ucraina este „o încălcare flagrantă" a dreptului internaţional, relatează AFP şi Reuters. „Germania condamnă cât se poate de ferm acest act lipsit de scrupule al preşedintelui (Vladimir) Putin. Suntem solidari cu Ucraina şi cu locuitorii săi", a transmis el într-un comunicat. "Este o zi îngrozitoare pentru Ucraina şi o zi neagră pentru Europa", a adăugat Scholz, conform Agerpres. UE anunță că va trage la răspundere Rusia pentru atacul nejustificat asupra Ucrainei Uniunea Europeană va trage la răspundere Moscova pentru atacul "nejustificat" asupra Ucrainei, a declarat joi şefa executivului blocului comunitar, Ursula von der Leyen, potrivit Reuters. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina
Internațional

Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina

Rusia a invadat Ucraina joi dimineață. Președintele Vladimir Putin a anunțat că Rusia a început o „operațiune militară specială” în Ucraina, susținând că urmărește „demilitarizarea”, dar nu ocuparea țării, într-un discurs ținut în această dimineață, înainte de ora locală 06.00, scrie The New York Times. Putin a amenințat că „cine încearcă să ne oprească trebuie să știe că răspunsul Rusiei va fi imediat și va însemna consecințe pe care nu le-a suportat până acum în istoria sa”. Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că a primit o „cerere” de asistență din Lugansk și Donețk Putin a susținut că operațiunea desfășurată de Moscova urmărește „demilitarizarea și denazificarea Ucrainei”, făcând referire la narațiunea Kremlinului că Ucraina „amenință militar” Rusia și că este condusă de „neonaziști”. El a susținut că a decis să acționeze după ce a primit o cerere de asistență din partea liderilor celor două regiuni separatiste Donețk și Lugansk, cărora Moscova le-a recunoscut independența luni. Russian President Vladimir Putin announces a military operation in Ukraine https://t.co/YGkiBS8DgG pic.twitter.com/OwKPpNgwy1— TIME (@TIME) February 24, 2022 „Am decis să derulăm o operațiune militară specială. Are ca scop să-i protejeze pe oamenii care de opt ani suferă persecuții și sunt supuși unui genocid de regimul de la Kiev. Pentru asta, urmărim demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, precum și să-i aducem în fața justiției pe cei care au făcut crime împotriva civililor. Planurile noastre nu includ ocuparea teritoriului ucrainean”, a susținut Putin, într-un discurs. Citește și: Cine sunt fanii lui Putin din România care aplaudă agresarea Ucrainei. Cum justifică acțiunile președintelui rus Smoke rises in Kharkiv, the northeastern city of #Ukraine. pic.twitter.com/jjwPmyOwmt— Ahmer Khan (@ahmermkhan) February 24, 2022 Sunt explozii în Kiev, Harkov, Kramatorsk. În Odessa au intrat trupele Rusiei - Ministerul de Interne al Ucrainei Ministerul de Interne al Ucrainei a anunțat explozii în Kiev, Harkov, Kramatorsk. Un aeroport de lângă Kiev ar fi fost atacat cu rachete, a mai anunțat Ministerul de Interne, citat de The New York Times. Trupe rusești au aterizat în Odessa pentru a ajunge la Harkov. „Putin a lansat o invazie totală a Ucrainei. Orașele pașnice ale Ucrainei sunt atacate. Este un război. Ucraina se va apăra și va câștiga. Lumea poate și trebuie să-l oprească pe Putin. Acum este timpul să acționăm”, a reacționat pe Twitter ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba. Putin has just launched a full-scale invasion of Ukraine. Peaceful Ukrainian cities are under strikes. This is a war of aggression. Ukraine will defend itself and will win. The world can and must stop Putin. The time to act is now.— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) February 24, 2022 Zelenski a anunțat introducerea legii marțiale în toată țara Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat introducerea legii marţiale în toate teritoriile ţării, scrie Reuters. „Suntem puternici, suntem gata pentru orice, vom învinge", a afirmat şeful statului ucrainean. image from the Ukrainian President’s office sent to CNN's @mchancecnn following the loud explosions the team heard on the ground in #Kyiv #Ukraine pic.twitter.com/IpJTDdmSCc— Michael Holmes (@holmescnn) February 24, 2022 NATO condamnă „atacul nesăbuit” al Rusiei asupra Ucrainei Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunțat „atacul nesăbuit” al Moscovei asupra Ucrainei. El a arătat că sunt „puse la risc nenumărate vieți civile”. Aliații se vor întâlni joi pentru a adopta noi sancțiuni împotriva Moscovei. Citește și: Să ne amintim acum de toți lacheii lui Putin din România: foști premieri, miniștri, popi cu funcție I strongly condemn #Russia’s reckless attack on #Ukraine, which puts at risk countless civilian lives. This is a grave breach of international law & a serious threat to Euro-Atlantic security. #NATO Allies will meet to address Russia’s renewed aggression. https://t.co/FPpyuzmUXD— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) February 24, 2022 Biden: Putin a ales un război premeditat. Rusia va fi trasă la răspundere „Președintele Putin a ales un război premeditat care se va solda cu pierderea de vieți omenești și catastrofe. Rusia singură va fi responsabilă de moartea și distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite, aliații și partenerii săi vor răspunde într-o manieră unită și decisivă. Rusia va fi trasă la răspundere în fața lumii”, a transmis președintele american Joe Biden. The prayers of the world are with the people of Ukraine tonight as they suffer an unprovoked and unjustified attack by Russian military forces. President Putin has chosen a premeditated war that will bring a catastrophic loss of life and human suffering. https://t.co/Q7eUJ0CG3k— President Biden (@POTUS) February 24, 2022 MAE: România este alături de Ucraina „România este alături de Ucraina. Încălcarea gravă a dreptului internaţional de către Rusia va avea un preţ mare. Alături de aliaţii şi partenerii noştri, vom decide cele mai potrivite măsuri pentru securitatea şi siguranţa comunităţii euroatlantice", a scris ministrul de Externe Bogdan Aurescu, pe Twitter. RO?? stands with Ukraine??. Russia's serious violation of international law will have a high price. Together with our Allies and partners we will decide on the most appropriate measures for the security and safety of the Euro-Atlantic community. https://t.co/zwshkUWW8z— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) February 24, 2022 Ambasadorul Ucrainei la ONU, către omologul rus: Nu există purgatoriu pentru criminali de război. Ei merg direct în iad Ședința de urgență a Consiliului de Securitate al ONU s-a încheiat cu un schimb de replici tensionat între ambasadorul Ucrainei și cel al Rusiei, relatează The New York Times. Ambasadorul Ucrainei a spus, uitându-se la omologul său din Rusia: „Nu există purgatoriu pentru criminalii de război. Ei merg direct în iad”. După câteva minute de tăcere în Consiliu, ambasadorul rus i-a replicat: „Nu suntem agresivi cu poporul ucrainean, ci vizăm junta la putere în Kiev”. Acesta a declarat apoi ședința încheiată. În curs de actualizare Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Din ce în ce mai multe semne că trupele rusești sunt aproape să intre în Ucraina. O nouă provocare, de data aceasta în Crimeea
Internațional

Din ce în ce mai multe semne că trupele rusești sunt aproape să intre în Ucraina. O nouă provocare, de data aceasta în Crimeea

Rușii, aproape să intre în Ucraina. Semnele războiului la granița ruso-ucraineană se înmulțesc pe măsură ce trec orele. Transporturi militare au fost reperate îndreptându-se spre Donețk. În Crimeea, o nouă provocare rusească pare să fi fost pusă în practică. Pretext pentru agresiune în Crimeea Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a scris miercuri pe Twitter că un schimb de noapte al uzinei de produse chimice Titan din Crimeea anexată de Rusia a fost evacuat, transmite Reuters. Dmitro Kuleba a spus că acesta este o posibilă pregătire pentru o altă provocarea înscenată de Rusia, care a anexat Crimeea în 2014. "Moscova pare să nu aibă limite în încercările de a crea pretexte pentru agresiuni ulterioare" a scris şeful diplomaţiei ucrainene pe Twitter. Parlamentul ucrainean a adoptat miercuri seara cu o majoritate de voturi instituirea stării de urgenţă la nivel naţional în faţa ameninţării unei invazii ruse, relatează AFP. Rușii, aproape să intre în Ucraina Un total de 335 de deputaţi au votat pentru această măsură propusă de preşedintele Volodimir Zelenski şi susţinută în cursul zilei de către Consiliul Naţional de Securitate. "Politica agresivă a Rusiei faţă de ţara noastră a fost şi rămâne principala provocare pentru securitatea noastră", a declarat Oleksii Danilov, secretar al Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională. Danilov le-a cerut parlamentarilor să voteze în favoarea acestei măsuri pentru "menţinerea ordinii publice" şi "prevenirea oricărei tentative" de destabilizare şi a unei lovituri de stat. Citește și: Jumătate dintre ruși susțin războiul împotriva Ucrainei pentru a stopa aderarea la NATO (sondaj Savanta ComRes) "Situaţia nu este uşoară, dar este complet sub control", a dat asigurări oficialul ucrainean. În cursul zilei, Danilov a indicat că starea de urgenţă va permite autorităţilor "să consolideze protecţia" ordinii publice şi a infrastructurilor strategice, "să limiteze circulaţia transportului", să intensifice verificarea vehiculelor şi a documentelor cetăţenilor. "Aceasta nu va avea un impact radical asupra vieţii cotidiene" a ucrainenilor, a precizat el. Convoaie militare către Donețk Un reporter al agenţiei Reuters a observat miercuri două convoaie distincte de echipamente militare care se îndreptau pe rute diferite spre oraşul Doneţk din estul Ucrainei. În unul din convoaie se aflau nouă tancuri şi un vehicul de luptă pentru infanterie; în celălalt erau camioane şi cisterne de carburant, afirmă martorul aflat pe teritoriul căruia Rusia i-a recunoscut luni independenţa faţă de Ucraina. Guvernul de la Kiev le-a recomandat cetăţenilor ucraineni să plece din Rusia, în timp ce Moscova a declanşat evacuarea ambasadei ruse din Ucraina - cel mai recent semnal ameninţător pentru ucrainenii care se tem de un atac militar rus la scară mare. În Ucraina a început tot miercuri şi înrolarea în forţele armate a rezerviştilor cu vârste între 18 şi 60 de ani, iar de cealaltă parte, liderul republicii autoproclamate Doneţk, Denis Puşilin, a declarat că în teritoriul separatist se accelerează mobilizarea militară pentru a contracara "agresiunea" ucraineană. SUA, noi sancțiuni. Împotriva Nord Stream 2 AG Preşedintele SUA Joe Biden a anunţat miercuri sancţiuni împotriva companiei responsabile cu exploatarea gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, relatează AFP. "Astăzi am ordonat administraţiei mele să impună sancţiuni împotriva Nord Stream 2 AG şi a liderilor săi", se arată într-un comunicat. "Aceste măsuri fac parte din prima noastră tranşă de sancţiuni ca răspuns la acţiunile Rusiei în Ucraina", a subliniat liderul american. SUA au anunţat marţi un prim pachet de sancţiuni economice menite să taie accesul Rusiei de la finanţări occidentale, avertizând totodată că măsuri suplimentare "sunt pe masă" în cazul unei "escaladări" ruse în Ucraina. Sancţiuni au fost de asemenea anunţate de Uniunea Europeană, Japonia, Australia, Canada, Germania şi Regatul Unit. Germania a îngheţat uriaşul proiect al gazoductului Nord Stream 2, care urma să aducă mai mult gaz rusesc în Germania. Gazoductul Nord Stream 2, finalizat, dar nedat în funcţiune, urma să crească dependenţa Germaniei de Rusia la 70% din importurile totale de gaz. Dîncu: România nu va fi atacată Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, afirmă că un război pe teritoriul României este, în acest moment, exclus, aşa cum o arată toate analizele NATO, iar probabilitatea unui atac asupra ţării noastre "tinde spre zero". "În principiu, toate analizele pe care le face NATO şi le facem şi noi împreună cu aliaţii noştri din NATO spun că în acest moment e exclus un război pe teritoriul României, pentru că e exclus un conflict militar între NATO şi Rusia. Sunt mai multe raţiuni de factură strategică pentru care se consideră că e cel mai bun acest scenariu. Nu cred că Rusia, în afară de unele lucru pe care vrea să le rezolve pe terenul fostei URSS, într-o utopie de reîntregire a Rusiei Ecaterinei a II-a sau a lui Petru cel Mare, nu cred că se poate întâmpla să atace o ţară NATO şi acest lucru să ducă la un conflict generalizat. Ar fi o dovadă de nebunie şi nu credem în acest scenariu", a declarat, miercuri, Dîncu la TVR. Întrebat cât de probabil este, pe o scară de la 1 la 10, ca România să fie atacată, ministrul Apărării a răspuns că probabilitatea "tinde spre zero în acest moment". " 0,1, aproape de 1", a adăugat Vasile Dîncu. "Oamenii pot sta liniștiți" El a făcut apel la cetăţeni "să stea liniştiţi" cu privire la posibilitatea unui atac din partea Rusiei. "În domeniul militar, experţii militari ştiu foarte bine care este echilibrul sau dezechilibrul de forţe la un moment dat. Putin a amplasat 150.000 de soldaţi la graniţa Ucrainei, atât cât i-ar putea permite, spun specialiştii (...), să desfăşoare pe teritoriul Ucrainei o bătălie pentru o anumită perioadă, pentru că nu se ştie cât ar putea să reziste aici. De aceea, nu e cazul, indiferent de ceea ce încearcă să impresioneze preşedintele Vladimir Putin, nu e cazul să ne gândim în acest moment, la nivelul societăţii civile, la nivelul cetăţenilor, la o asemenea posibilitate. Evident că această posibilitate e luată în calcul, dar mi se pare total improbabilă în acest moment. Eu cred că oamenii pot să stea liniştiţi din acest punct de vedere", a spus Dîncu. Ce pierderi poate aduce războiul României Acesta a arătat, însă, că un război în regiune ar avea alt tip de consecinţe asupra României. "Sunt alte consecinţe ale unui război în zonă care pot însemna suferinţă şi pierderi şi în România, dar nu pierderi de vieţi omeneşti. Pierderi în ceea ce priveşte resursele de energie, noroc că nu suntem dependenţi 100% de Rusia, cum sunt alte ţări, sau nici într-un procent atât de mare. Poate fi bulversată activitatea băncilor datorită blocajului şi poate fi afectat comerţul, de exemplu, cu Rusia. Există şi comerţ românesc în Rusia. Nu este atât de mare, nu avem relaţiile atât de extinse cu Rusia, dar există. (...) Poate fi bulversată, de exemplu, prin războiul electronic, activitatea unor instituţii, pentru că în domeniul acesta, al războiului electronic, nu poţi opri la graniţă atacurile de genul acesta. (...) Dar acestea nu sunt consecinţe care ar putea să pună viaţa oamenilor în pericol", a asigurat ministrul Vasile Dîncu.

Jumătate dintre ruși susțin războiul împotriva Ucrainei pentru a stopa aderarea la NATO (sondaj Savanta ComRes)
Internațional

Jumătate dintre ruși susțin războiul împotriva Ucrainei pentru a stopa aderarea la NATO (sondaj Savanta ComRes)

Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina, consideră corect ca ţara lor să utilizeze forţa militară împotriva Ucrainei pentru a împiedica guvernul de la Kiev să adere la Alianţa Nord-Atlantică. Asta arată un sondaj citat miercuri de postul de televiziune CNN. Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina Sondajul, realizat de compania de consultanţă Savanta ComRes în rândul cetăţenilor din Ucraina şi Rusia, concluzionează că doar 25% dintre ruşi consideră că ar fi greşit să se recurgă la armată împotriva Ucrainei. Alţi 25% nu sunt siguri care ar fi cea mai bună opţiune pentru rezolvarea crizei actuale. Totodată, un număr ridicat de ruşi consideră o greşeală încercarea de a "reuni" cu forţa Rusia cu Ucraina, două ţări cu o istorie lungă şi complicată de relaţii întrepătrunse. Este o decizie pe care cei mai mulţi intervievaţi o consideră dificil de adoptat. Dar, potrivit rezultatelor sondajului, 43% dintre ruşi nu sunt în favoarea recurgerii la forţă pentru integrarea Ucrainei în Rusia, în timp ce 36% nu o consideră o idee rea. Firesc, ucrainenii resping războiul Aşa cum era de aşteptat, ancheta relevă că majoritatea ucrainenilor resping utilizarea forţei de către Rusia. Şapte din zece intervievaţi ucraineni au declarat că ar fi greşit ca Rusia să utilizeze forţa militară pentru a împiedica aderarea Ucrainei la NATO (70%) sau pentru a reuni cele două ţări (73%). Citește și: Ucraina se pregătește de război: vrea să declare starea de urgență, pe fondul agresiunii Rusiei. Civilii vor putea să poarte arme de foc Majoritatea ucrainenilor resping afirmaţia pe care preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut-o într-un discurs rostit luni, potrivit căruia Ucraina nu are nicio bază istorică şi este în esenţă o creaţie a Uniunii Sovietice. În general, majoritatea celor chestionaţi pe ansamblul ţării şi de toate vârstele în Ucraina declară că nu se simt "un singur popor" cu ruşii şi că cele două ţări nu ar trebui să fie unite. Ucraina se simte apărată de NATO și SUA și nu prea Doar unul din cinci ucraineni consideră că tensiunile cu Rusia vor fi soluţionate pe cale paşnică, comparativ cu două treimi dintre ruşi (21% faţă de 65%). Numai un sfert (26%) dintre ucraineni speră într-o apărare militară a Ucrainei din partea NATO şi SUA, dar într-un procent mai mare se aşteaptă la sancţiuni economice împotriva liderilor ruşi (46%) sau a companiilor ruse (34%). Sondajul a fost realizat online între 7 şi 15 februarie, pe un eşantion de peste 1.000 de persoane din fiecare ţară, de către compania Savanta ComRes. Datele au fost culese înaintea discursului lui Putin de luni şi a recunoaşterii de către Moscova a suveranităţii republicilor separatiste ucrainene din Donbas, are o marjă de eroare de plus/minus 3,1%, potrivit Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră