luni 27 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2404 articole
Internațional

Rusia a invadat Ucraina

Rusia a invadat Ucraina joi dimineață. Președintele Vladimir Putin a anunțat că Rusia a început o „operațiune militară specială” în Ucraina, susținând că urmărește „demilitarizarea”, dar nu ocuparea țării, într-un discurs ținut în această dimineață, înainte de ora locală 06.00, scrie The New York Times. Putin a amenințat că „cine încearcă să ne oprească trebuie să știe că răspunsul Rusiei va fi imediat și va însemna consecințe pe care nu le-a suportat până acum în istoria sa”. Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că a primit o „cerere” de asistență din Lugansk și Donețk Putin a susținut că operațiunea desfășurată de Moscova urmărește „demilitarizarea și denazificarea Ucrainei”, făcând referire la narațiunea Kremlinului că Ucraina „amenință militar” Rusia și că este condusă de „neonaziști”. El a susținut că a decis să acționeze după ce a primit o cerere de asistență din partea liderilor celor două regiuni separatiste Donețk și Lugansk, cărora Moscova le-a recunoscut independența luni. Russian President Vladimir Putin announces a military operation in Ukraine https://t.co/YGkiBS8DgG pic.twitter.com/OwKPpNgwy1— TIME (@TIME) February 24, 2022 „Am decis să derulăm o operațiune militară specială. Are ca scop să-i protejeze pe oamenii care de opt ani suferă persecuții și sunt supuși unui genocid de regimul de la Kiev. Pentru asta, urmărim demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, precum și să-i aducem în fața justiției pe cei care au făcut crime împotriva civililor. Planurile noastre nu includ ocuparea teritoriului ucrainean”, a susținut Putin, într-un discurs. Citește și: Cine sunt fanii lui Putin din România care aplaudă agresarea Ucrainei. Cum justifică acțiunile președintelui rus Smoke rises in Kharkiv, the northeastern city of #Ukraine. pic.twitter.com/jjwPmyOwmt— Ahmer Khan (@ahmermkhan) February 24, 2022 Sunt explozii în Kiev, Harkov, Kramatorsk. În Odessa au intrat trupele Rusiei - Ministerul de Interne al Ucrainei Ministerul de Interne al Ucrainei a anunțat explozii în Kiev, Harkov, Kramatorsk. Un aeroport de lângă Kiev ar fi fost atacat cu rachete, a mai anunțat Ministerul de Interne, citat de The New York Times. Trupe rusești au aterizat în Odessa pentru a ajunge la Harkov. „Putin a lansat o invazie totală a Ucrainei. Orașele pașnice ale Ucrainei sunt atacate. Este un război. Ucraina se va apăra și va câștiga. Lumea poate și trebuie să-l oprească pe Putin. Acum este timpul să acționăm”, a reacționat pe Twitter ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba. Putin has just launched a full-scale invasion of Ukraine. Peaceful Ukrainian cities are under strikes. This is a war of aggression. Ukraine will defend itself and will win. The world can and must stop Putin. The time to act is now.— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) February 24, 2022 Zelenski a anunțat introducerea legii marțiale în toată țara Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat introducerea legii marţiale în toate teritoriile ţării, scrie Reuters. „Suntem puternici, suntem gata pentru orice, vom învinge", a afirmat şeful statului ucrainean. image from the Ukrainian President’s office sent to CNN's @mchancecnn following the loud explosions the team heard on the ground in #Kyiv #Ukraine pic.twitter.com/IpJTDdmSCc— Michael Holmes (@holmescnn) February 24, 2022 NATO condamnă „atacul nesăbuit” al Rusiei asupra Ucrainei Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunțat „atacul nesăbuit” al Moscovei asupra Ucrainei. El a arătat că sunt „puse la risc nenumărate vieți civile”. Aliații se vor întâlni joi pentru a adopta noi sancțiuni împotriva Moscovei. Citește și: Să ne amintim acum de toți lacheii lui Putin din România: foști premieri, miniștri, popi cu funcție I strongly condemn #Russia’s reckless attack on #Ukraine, which puts at risk countless civilian lives. This is a grave breach of international law & a serious threat to Euro-Atlantic security. #NATO Allies will meet to address Russia’s renewed aggression. https://t.co/FPpyuzmUXD— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) February 24, 2022 Biden: Putin a ales un război premeditat. Rusia va fi trasă la răspundere „Președintele Putin a ales un război premeditat care se va solda cu pierderea de vieți omenești și catastrofe. Rusia singură va fi responsabilă de moartea și distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite, aliații și partenerii săi vor răspunde într-o manieră unită și decisivă. Rusia va fi trasă la răspundere în fața lumii”, a transmis președintele american Joe Biden. The prayers of the world are with the people of Ukraine tonight as they suffer an unprovoked and unjustified attack by Russian military forces. President Putin has chosen a premeditated war that will bring a catastrophic loss of life and human suffering. https://t.co/Q7eUJ0CG3k— President Biden (@POTUS) February 24, 2022 MAE: România este alături de Ucraina „România este alături de Ucraina. Încălcarea gravă a dreptului internaţional de către Rusia va avea un preţ mare. Alături de aliaţii şi partenerii noştri, vom decide cele mai potrivite măsuri pentru securitatea şi siguranţa comunităţii euroatlantice", a scris ministrul de Externe Bogdan Aurescu, pe Twitter. RO?? stands with Ukraine??. Russia's serious violation of international law will have a high price. Together with our Allies and partners we will decide on the most appropriate measures for the security and safety of the Euro-Atlantic community. https://t.co/zwshkUWW8z— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) February 24, 2022 Ambasadorul Ucrainei la ONU, către omologul rus: Nu există purgatoriu pentru criminali de război. Ei merg direct în iad Ședința de urgență a Consiliului de Securitate al ONU s-a încheiat cu un schimb de replici tensionat între ambasadorul Ucrainei și cel al Rusiei, relatează The New York Times. Ambasadorul Ucrainei a spus, uitându-se la omologul său din Rusia: „Nu există purgatoriu pentru criminalii de război. Ei merg direct în iad”. După câteva minute de tăcere în Consiliu, ambasadorul rus i-a replicat: „Nu suntem agresivi cu poporul ucrainean, ci vizăm junta la putere în Kiev”. Acesta a declarat apoi ședința încheiată. În curs de actualizare Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Rusia a invadat Ucraina (sursa: Twitter/CNN)
Rușii, aproape să intre în Ucraina (sursa: mil.ru)
Internațional

Rușii, aproape să intre în Ucraina

Rușii, aproape să intre în Ucraina. Semnele războiului la granița ruso-ucraineană se înmulțesc pe măsură ce trec orele. Transporturi militare au fost reperate îndreptându-se spre Donețk. În Crimeea, o nouă provocare rusească pare să fi fost pusă în practică. Pretext pentru agresiune în Crimeea Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a scris miercuri pe Twitter că un schimb de noapte al uzinei de produse chimice Titan din Crimeea anexată de Rusia a fost evacuat, transmite Reuters. Dmitro Kuleba a spus că acesta este o posibilă pregătire pentru o altă provocarea înscenată de Rusia, care a anexat Crimeea în 2014. "Moscova pare să nu aibă limite în încercările de a crea pretexte pentru agresiuni ulterioare" a scris şeful diplomaţiei ucrainene pe Twitter. Parlamentul ucrainean a adoptat miercuri seara cu o majoritate de voturi instituirea stării de urgenţă la nivel naţional în faţa ameninţării unei invazii ruse, relatează AFP. Rușii, aproape să intre în Ucraina Un total de 335 de deputaţi au votat pentru această măsură propusă de preşedintele Volodimir Zelenski şi susţinută în cursul zilei de către Consiliul Naţional de Securitate. "Politica agresivă a Rusiei faţă de ţara noastră a fost şi rămâne principala provocare pentru securitatea noastră", a declarat Oleksii Danilov, secretar al Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională. Danilov le-a cerut parlamentarilor să voteze în favoarea acestei măsuri pentru "menţinerea ordinii publice" şi "prevenirea oricărei tentative" de destabilizare şi a unei lovituri de stat. Citește și: Jumătate dintre ruși susțin războiul împotriva Ucrainei pentru a stopa aderarea la NATO (sondaj Savanta ComRes) "Situaţia nu este uşoară, dar este complet sub control", a dat asigurări oficialul ucrainean. În cursul zilei, Danilov a indicat că starea de urgenţă va permite autorităţilor "să consolideze protecţia" ordinii publice şi a infrastructurilor strategice, "să limiteze circulaţia transportului", să intensifice verificarea vehiculelor şi a documentelor cetăţenilor. "Aceasta nu va avea un impact radical asupra vieţii cotidiene" a ucrainenilor, a precizat el. Convoaie militare către Donețk Un reporter al agenţiei Reuters a observat miercuri două convoaie distincte de echipamente militare care se îndreptau pe rute diferite spre oraşul Doneţk din estul Ucrainei. În unul din convoaie se aflau nouă tancuri şi un vehicul de luptă pentru infanterie; în celălalt erau camioane şi cisterne de carburant, afirmă martorul aflat pe teritoriul căruia Rusia i-a recunoscut luni independenţa faţă de Ucraina. Guvernul de la Kiev le-a recomandat cetăţenilor ucraineni să plece din Rusia, în timp ce Moscova a declanşat evacuarea ambasadei ruse din Ucraina - cel mai recent semnal ameninţător pentru ucrainenii care se tem de un atac militar rus la scară mare. În Ucraina a început tot miercuri şi înrolarea în forţele armate a rezerviştilor cu vârste între 18 şi 60 de ani, iar de cealaltă parte, liderul republicii autoproclamate Doneţk, Denis Puşilin, a declarat că în teritoriul separatist se accelerează mobilizarea militară pentru a contracara "agresiunea" ucraineană. SUA, noi sancțiuni. Împotriva Nord Stream 2 AG Preşedintele SUA Joe Biden a anunţat miercuri sancţiuni împotriva companiei responsabile cu exploatarea gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, relatează AFP. "Astăzi am ordonat administraţiei mele să impună sancţiuni împotriva Nord Stream 2 AG şi a liderilor săi", se arată într-un comunicat. "Aceste măsuri fac parte din prima noastră tranşă de sancţiuni ca răspuns la acţiunile Rusiei în Ucraina", a subliniat liderul american. SUA au anunţat marţi un prim pachet de sancţiuni economice menite să taie accesul Rusiei de la finanţări occidentale, avertizând totodată că măsuri suplimentare "sunt pe masă" în cazul unei "escaladări" ruse în Ucraina. Sancţiuni au fost de asemenea anunţate de Uniunea Europeană, Japonia, Australia, Canada, Germania şi Regatul Unit. Germania a îngheţat uriaşul proiect al gazoductului Nord Stream 2, care urma să aducă mai mult gaz rusesc în Germania. Gazoductul Nord Stream 2, finalizat, dar nedat în funcţiune, urma să crească dependenţa Germaniei de Rusia la 70% din importurile totale de gaz. Dîncu: România nu va fi atacată Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, afirmă că un război pe teritoriul României este, în acest moment, exclus, aşa cum o arată toate analizele NATO, iar probabilitatea unui atac asupra ţării noastre "tinde spre zero". "În principiu, toate analizele pe care le face NATO şi le facem şi noi împreună cu aliaţii noştri din NATO spun că în acest moment e exclus un război pe teritoriul României, pentru că e exclus un conflict militar între NATO şi Rusia. Sunt mai multe raţiuni de factură strategică pentru care se consideră că e cel mai bun acest scenariu. Nu cred că Rusia, în afară de unele lucru pe care vrea să le rezolve pe terenul fostei URSS, într-o utopie de reîntregire a Rusiei Ecaterinei a II-a sau a lui Petru cel Mare, nu cred că se poate întâmpla să atace o ţară NATO şi acest lucru să ducă la un conflict generalizat. Ar fi o dovadă de nebunie şi nu credem în acest scenariu", a declarat, miercuri, Dîncu la TVR. Întrebat cât de probabil este, pe o scară de la 1 la 10, ca România să fie atacată, ministrul Apărării a răspuns că probabilitatea "tinde spre zero în acest moment". " 0,1, aproape de 1", a adăugat Vasile Dîncu. "Oamenii pot sta liniștiți" El a făcut apel la cetăţeni "să stea liniştiţi" cu privire la posibilitatea unui atac din partea Rusiei. "În domeniul militar, experţii militari ştiu foarte bine care este echilibrul sau dezechilibrul de forţe la un moment dat. Putin a amplasat 150.000 de soldaţi la graniţa Ucrainei, atât cât i-ar putea permite, spun specialiştii (...), să desfăşoare pe teritoriul Ucrainei o bătălie pentru o anumită perioadă, pentru că nu se ştie cât ar putea să reziste aici. De aceea, nu e cazul, indiferent de ceea ce încearcă să impresioneze preşedintele Vladimir Putin, nu e cazul să ne gândim în acest moment, la nivelul societăţii civile, la nivelul cetăţenilor, la o asemenea posibilitate. Evident că această posibilitate e luată în calcul, dar mi se pare total improbabilă în acest moment. Eu cred că oamenii pot să stea liniştiţi din acest punct de vedere", a spus Dîncu. Ce pierderi poate aduce războiul României Acesta a arătat, însă, că un război în regiune ar avea alt tip de consecinţe asupra României. "Sunt alte consecinţe ale unui război în zonă care pot însemna suferinţă şi pierderi şi în România, dar nu pierderi de vieţi omeneşti. Pierderi în ceea ce priveşte resursele de energie, noroc că nu suntem dependenţi 100% de Rusia, cum sunt alte ţări, sau nici într-un procent atât de mare. Poate fi bulversată activitatea băncilor datorită blocajului şi poate fi afectat comerţul, de exemplu, cu Rusia. Există şi comerţ românesc în Rusia. Nu este atât de mare, nu avem relaţiile atât de extinse cu Rusia, dar există. (...) Poate fi bulversată, de exemplu, prin războiul electronic, activitatea unor instituţii, pentru că în domeniul acesta, al războiului electronic, nu poţi opri la graniţă atacurile de genul acesta. (...) Dar acestea nu sunt consecinţe care ar putea să pună viaţa oamenilor în pericol", a asigurat ministrul Vasile Dîncu.

Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina (sursa: mil.ru)
Internațional

Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina

Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina, consideră corect ca ţara lor să utilizeze forţa militară împotriva Ucrainei pentru a împiedica guvernul de la Kiev să adere la Alianţa Nord-Atlantică. Asta arată un sondaj citat miercuri de postul de televiziune CNN. Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina Sondajul, realizat de compania de consultanţă Savanta ComRes în rândul cetăţenilor din Ucraina şi Rusia, concluzionează că doar 25% dintre ruşi consideră că ar fi greşit să se recurgă la armată împotriva Ucrainei. Alţi 25% nu sunt siguri care ar fi cea mai bună opţiune pentru rezolvarea crizei actuale. Totodată, un număr ridicat de ruşi consideră o greşeală încercarea de a "reuni" cu forţa Rusia cu Ucraina, două ţări cu o istorie lungă şi complicată de relaţii întrepătrunse. Este o decizie pe care cei mai mulţi intervievaţi o consideră dificil de adoptat. Dar, potrivit rezultatelor sondajului, 43% dintre ruşi nu sunt în favoarea recurgerii la forţă pentru integrarea Ucrainei în Rusia, în timp ce 36% nu o consideră o idee rea. Firesc, ucrainenii resping războiul Aşa cum era de aşteptat, ancheta relevă că majoritatea ucrainenilor resping utilizarea forţei de către Rusia. Şapte din zece intervievaţi ucraineni au declarat că ar fi greşit ca Rusia să utilizeze forţa militară pentru a împiedica aderarea Ucrainei la NATO (70%) sau pentru a reuni cele două ţări (73%). Citește și: Ucraina se pregătește de război: vrea să declare starea de urgență, pe fondul agresiunii Rusiei. Civilii vor putea să poarte arme de foc Majoritatea ucrainenilor resping afirmaţia pe care preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut-o într-un discurs rostit luni, potrivit căruia Ucraina nu are nicio bază istorică şi este în esenţă o creaţie a Uniunii Sovietice. În general, majoritatea celor chestionaţi pe ansamblul ţării şi de toate vârstele în Ucraina declară că nu se simt "un singur popor" cu ruşii şi că cele două ţări nu ar trebui să fie unite. Ucraina se simte apărată de NATO și SUA și nu prea Doar unul din cinci ucraineni consideră că tensiunile cu Rusia vor fi soluţionate pe cale paşnică, comparativ cu două treimi dintre ruşi (21% faţă de 65%). Numai un sfert (26%) dintre ucraineni speră într-o apărare militară a Ucrainei din partea NATO şi SUA, dar într-un procent mai mare se aşteaptă la sancţiuni economice împotriva liderilor ruşi (46%) sau a companiilor ruse (34%). Sondajul a fost realizat online între 7 şi 15 februarie, pe un eşantion de peste 1.000 de persoane din fiecare ţară, de către compania Savanta ComRes. Datele au fost culese înaintea discursului lui Putin de luni şi a recunoaşterii de către Moscova a suveranităţii republicilor separatiste ucrainene din Donbas, are o marjă de eroare de plus/minus 3,1%, potrivit Agerpres.

Ucraina se pregătește de război. Imagine de la protestul organizat la Praga împotriva Rusiei. Sursă imagine: Twitter JakubJanda
Internațional

Ucraina se pregătește de război

Ucraina se pregătește de război, pe fondul agresiunii Rusiei. Consiliul de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei (SNBO) a cerut miercuri instituirea stării de urgență în țară. Parlamentul Ucrainei a votat, în primă lectură, și un proiect de lege prin care civilii pot purta arme de foc. Ucraina se pregătește de război. Urmează declararea stării de urgență Consiliul de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei (SNBO) a cerut miercuri instituirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul ţării, cu excepţia regiunilor Doneţk şi Lugansk, relatează agențiile de presă internațională. După decizia SNBO, preşedintele Zelenski trebuie să emită un decret privind instituirea stării de urgenţă în anumite regiuni. Documentul va trebui aprobat de Rada Supremă în două zile. Citește și: Vicepreședinta Comisiei Europene critică excluderea lui Putin din sancțiunile UE: Vladimir Putin ar trebui să fie primul pe listă Starea de urgenţă poate fi introdusă pentru o perioadă de cel mult 30 de zile şi nu mai mult de 60 de zile în anumite zone, conform Ukrinform, relatează Agerpres. În caz de necesitate, starea de urgenţă poate fi prelungită de către preşedinte, dar nu mai mult de 30 de zile. Civilii vor purta arme de foc. Rezerviștii, mobilizați Rada Supremă a votat, în primă lectură, proiectul de lege prin care civilii vor avea dreptul la autoapărare şi să poarte arme de foc. Totodată, președinte Ucrainei a anunțat mobilizarea rezerviștilor, pentru a completa efectivele armatei care luptă împotriva pro-rușilor din Donbas. Numărul estimat al rezerviștilor va fi de două milioane de oameni. „Trebuie să îmbunătăţim pregătirea de luptă a trupelor ucrainene în perspectiva oricărei modificări a situaţiei operative”, a declarat Zelenski. Volodimir Zelenski a spus că „nu există necesitatea unei mobilizări generale” în rândul populației. Președinte a exclus un război la scară mare cu Rusia. Din acest motiv, nu a impus legea marțială în Donbas, după ce Moscova a recunoscut independența Donețk și Lugansk. Citește și: Ambasada SUA la București îl trolează pe Putin: în timp ce la Kiev se construiau biserici, Moscova era o pădure MAE din Ucraina le recomandă cetățenilor săi să părăsească Rusia Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei i-a sfătuit miercuri pe cetățenii ucraineni să părăsească Rusia cât de repede posibil. „În legătură cu intensificarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, MAE recomandă cetăţenilor ucraineni să se abţină de la orice fel de călătorie în Rusia, iar cei care se află deja acolo să părăsească imediat teritoriul”, a arătat ministerul, citat de Agerpres. Ucraina: Decizia Rusiei, „act de agresiune armată” Kievul a calificat miercuri un „act de agresiune armată” decizia Rusiei privind Donețk și Lugansk. „Recunoaşterea şi sprijinirea de către Moscova a aşa-numitelor republici populare Doneţk şi Lugansk, prin încălcarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, este ilegală la nivel internaţional, iar Ucraina le consideră drept un act de agresiune armat”, a arătat Ministerul de Externe într-un comunicat. Dacă agresiunea rusă împotriva Ucrainei nu poate fi oprită astăzi, „armata rusă ar putea fi utilizată mâine în orice regiune a lumii”, a spus MAE ucrainean. Citește și: Lista completă a băncilor, companiilor și persoanelor din Rusia sancționate de SUA. Șeful FSB, fiul acestuia și adjunctul șefului de cabinet al lui Putin, pe lista neagră În 21 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin a semnat două decrete privind recunoaşterea autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk. Cele două acorduri prevăd acordarea de asistenţă militară de către Rusia celor două entităţi separatiste. Rusia a recunoscut astfel în mod deschis prezenţa sa militară pe teritoriul din Donbas. În 22 februarie, Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus) i-a permis în unanimitate lui Putin să utilizeze armata rusă în străinătate. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Excluderea lui Putin din sancțiunile UE, criticată de Vera Jourova, vicepreședinta CE. Sursa: Twitter Vera Jourova
Internațional

excluderea lui Putin din sancțiunile UE

Excluderea lui Putin din sancțiunile UE a fost criticată, miercuri, de vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova. Comisarul european a arătat că președintele Rusiei ar fi trebuit să fie inclus pe lista celor direct sancționați. Mosova a recunoscut, luni, regiunile Lugansk și Donețk din Ucraina ca fiind independente. Citește și: Lista completă a băncilor, companiilor și persoanelor din Rusia sancționate de SUA. Șeful FSB, fiul acestuia și adjunctul șefului de cabinet al lui Putin, pe lista neagră Excluderea lui Putin din sancțiunile UE, „o slăbiciune”, arată Vera Jourova „Vladimir Putin ar trebui să fie primul pe listă", a declarat Vera Jourova, citată miercuri de cotidianul Hospodarske Noviny din Cehia, conform Agerpres. „Există întotdeauna o întrebare dacă este vorba de arta profesionistă a diplomaţiei sau de o slăbiciune. Aş zice că este a doua variantă", a adăugat comisarul european Jourova. Citește și: Prietenul lui Ponta și ocrotitorul lui Ghiță, Aleksandar Vucic, anunță că Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei Uniunea Europeană a aprobat marţi o primă serie de sancţiuni împotriva Rusiei. Astfel, mai mulți înalți oficiali ruși au interdicție de intrare în UE, Moscova are acces limitat la piețele financiare europene. Regiunile autoproclamate independente din Ucraina sunt sub un embargo comercial. Ucraina cere mai multe sancțiuni împotriva Moscovei și a lui Putin Ucraina a îndemnat Occidentul să impună mai multe sancţiuni împotriva Rusiei care să ţintească economia şi cercul de apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin, relatează Reuters. „Primii paşi decisivi au fost făcuţi ieri (marţi) şi suntem recunoscători', a declarat ministrul de Externe ucrainean Dmitro Kuleba, pe Twitter. „Acum, trebuie intensificată presiunea pentru a-l opri pe Putin. De a lovi economia şi pe prietenii săi. Loviţi mai mult. Loviţi mai tare. Loviţi acum', a îndemnat Kuleba în mesaj. Totodată, președinte Ucrainei, Volodimir Zelenski, a început înrolarea rezerviștilor cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani. 351 de cetățeni ruși, interziși în Ucraina Rada Supremă, parlamentul ucrainean, a aprobat miercuri impunerea de sancţiuni împotriva a 351 de cetăţeni ruşi. Între aceștia, sunt deputaţii care au votat pentru recunoaşterea independenţei teritoriilor controlate de separatişti şi trimiterea de trupe ruse în estul Ucrainei, informează Reuters. Sancţiunile vizează aproape toate tipurile de activităţi, interzicând intrarea pe teritoriul Ucrainei, accesul la bunuri, capital, proprietăţi, autorizaţii de afaceri, conform Agerpres. Consiliul de securitate urmează să valideze sancţiunile. Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii. Decizia a fost condamnată de comunitatea internaţională drept o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei.

Trump despre Putin: Este geniu (sursa: Agerpres)
Internațional

Trump despre Putin: "Este geniu"

Trump despre Putin: "Este geniu". Donald Trump a văzut "geniu" în strategia preşedintelui rus, Vladimir Putin, cu privire la Ucraina, marţi, criticând gestionarea crizei de către succesorul său Joe Biden, scrie AFP. Trump despre Putin: "Este geniu" Discursul de luni al lui Vladimir Putin, în care președintele rus a recunoscut independența regiunilor separatiste Donețk și Luagansk, l-a entuziasmat pe Trump. "Am spus ", a declarat miliardarul republican într-un podcast conservator. "Cât de deştept este", a adăugat fostul preşedinte despre Vladimir Putin, lăudând în trecere relaţia sa cu liderul rus. Citește și: Biden: Tăiem accesul Rusiei pe piețele financiare occidentale. Putin plănuiește o invazie masivă în Ucraina. Suplimentăm forțele în țările baltice Apropierea dintre cei doi a fost în trecut subiectul unor puternice critici. Subliniind că îl cunoaşte "foarte bine" pe Vladimir Putin, Donald Trump a mai apreciat într-un comunicat că liderul rus "nu ar fi făcut niciodată sub administraţia Trump ceea ce face acum". Denunţând modul în care succesorul său Joe Biden gestionează dosarul, el a spus că "nu a existat absolut niciun motiv pentru ca situaţia care se desfăşoară în prezent în Ucraina să aibă loc", potrivit Agerpres. Sancțiunile impuse de Biden, slabe, crede Trump Donald Trump, care cochetează cu posibilitatea de a reveni în cursa pentru Casa Albă, a calificat pe de altă parte ca "slabe" sancţiunile adoptate pentru moment de administraţia Biden. "Sunt nesemnificative în comparaţie cu cucerirea unei ţări şi a unor terenuri situate strategic", a acuzat fostul preşedinte. "Putin nu numai că obţine ceea ce şi-a dorit întotdeauna, dar devine din ce în ce mai bogat datorită avântului gazelor şi petrolului", a adăugat el. După primele sancţiuni prudente, care vizau în special teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina, Casa Albă şi-a înăsprit marţi răspunsul împotriva Moscovei, dezvăluind noi sancţiuni care ţintesc în special sectorul bancar rus.

Dungaciu apără poziția Moscovei Foto: B1TV
Eveniment

Dungaciu apără poziția Moscovei

Dan Dungaciu, angajatul Academiei Române, apără poziția Moscovei pe un canal influente: Europa FM și Pro TV. Dungaciu este directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. În vara anului trecut, el anunța că AUR Moldova va fi „lebăda neagră”, adică marea surpriză, a alegerilor parlamentare. „ Această formațiune poate să ducă votul unioniștilor de 44-47 la sută în Parlament. Și în acel moment s-ar putea să fie un partid, care chiar să joace politic acolo”, declara Dan Dungaciu. AUR Moldova a obținut sub 1% la acele alegeri. Dungaciu apără poziția Moscovei Teoria pe care o are Dungaciu este că Moscova are nevoie de garanții de securitate, fără de care nu se va opri. În plus, el spune că forțele rusești care au intrat în ucraina sunt „trupe de menținere a păcii”. „„Sunt trupe de menținere a păcii, să ne înțelegem. Rusia se va opri atunci când va obține garanții din partea Occidentului că Ucraina nu intră în NATO și NATO nu intră în Ucraina și că Occidentul se retrage pe linia de dinainte de 1997. Atunci se va opri. Totul este instrumentalizare, inclusiv amenințarea cu invazia”, a explicat politologul Dan Dungaciu la Europa FM. El a spus că că ceea ce se întâmplă acum este „instrumentalizare, inclusiv amenințarea cu invazia”. La Pro TV, el a avut o poziție mai nuanțată, dar a criticat constant Ucraina și pe președintele Zelenski pentru faptul că și-ar dori să intre în NATO. Dungaciu a minimalizat șansele unei invazii rusești în Ucraina, precum și sancțiunile impuse Rusiei. „Dacă Ucraina va admite că nu vrea să intre în alianța nord-atlantică va fi un pas spre negociere”, a susținut directorul institutului Academiei. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Fanii lui Putin din România (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Fanii lui Putin din România

Fanii lui Putin din România au aplaudat, pe rețelele de socializare sau preluați de Sputnik, agresiunile în creștere ale Rusiei asupra Ucrainei. Cel mai recent, aceștia au găsit justificări pentru decizia Moscovei de a recunoaște independența celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei. Citește și: Cele mai dure sancțiuni pe care Vestul le pregătește împotriva Rusiei: blocarea băncilor și a exporturilor de energie Fanii lui Putin din România. În Sputnik, Pleșoianu, Severin, Dan Chitic Astfel, în publicația de propagandă a Rusiei, Sputnik, sunt citați cu „analizele” lor Liviu Pleșoianu, fost deputat PSD, actual membru al Partidului Ecologist, Adrian Severin, fost ministru de Externe al PSD, Dan Chitic, avocat și susținător al lui George Simion, cunoscut pentru că militează pentru ieșirea României din UE. Liviu Pleșoianu, citat în Sputnik, organul de propagandă al Moscovei. Liviu Pleșoianu este citat în Sputnik susținând că „situația denunțată de Putin în Ucraina nu e diferită de cea în care se găsește România”. Pleșoianu a mai susținut că „România nu mai este suverană”. Citește și: Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei: blindate fără numere de înmatriculare, la Donețk. Separatiștii cer retragerea Ucrainei din Lugansk Adrian Severin este citat cu o comparație între regiunile pro-ruse din Ucraina și Kosovo. Severin a susținut că „emoțiile ideologice sunt contraindicate”, dar și că „nu este război” doar pentru că Moscova a recunoscut independența a două regiuni din Ucraina. Adrian Severin, citat în Sputnik Avocatul Dan Chitic dă vina pe Statele Unite pentru situația din Ucraina. În opinia sa, Rusia are „obligația istorică” să se implice „în găsirea unei soluții la conflict” în estul Ucrainei. Dan Chitic, în Sputnik. Avocatul este militant RoExit. Marian Munteanu îl preia pe Putin pe Facebook Marian Munteanu, fostă voce a Pieței Universității, turnător la Securitate, candidat din partea PNL la Primăria Capitalei în 2016, a preluat discursul lui Vladimir Putin pe Facebook. „Dl. Putin: Stalin a dat Ucrainei părți din România, Polonia și Ungaria”. Iată o recunoaștere ISTORICĂ”, a comentat Munteanu, strângând aproape 800 de aprecieri. Marian Munteanu, pe contul său de Facebook, îl preia pe Putin. Munteanu s-a remarcat în pandemie pentru susținerea tezelor conspiraționiste. AUR nu critică decizia Rusiei de a recunoaște independența unor teritorii ucrainene Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) nu a criticat decizia Rusiei de a recunoaște regiunile separatiste din estul Ucrainei. În schimb, anterior, co-președintele George Simion l-a atacat pe președintele ucrainean Zelinski pentru un discurs despre unitatea țării. Simion a susținut că românii din Ucraina sunt supuși unui „etnocid”. Diana Șoșoacă și Călin Georgescu, fani Rusia Mai vocali anti-Ucraina au fost senatoarea ex-AUR Diana Șoșoacă și premierul AUR Călin Georgescu, recent repudiat de Simion, după apologia închinată lui C.Z. Codreanu la televizor. Diana Șoșoacă a susținut, într-o postare pe Facebook din ianuarie, că Ucraina „face rău” României, fiind preluată de Sputnik. Diana Șoșoacă, o prezență constantă în Sputnik. Călin Georgescu a declarat că România trebuie să fie să „se aibă bine” cu Rusia și că îl admiră pe Vladimir Putin. „Este un om care-și iubește țara”, a susținut Georgescu, la Realitatea TV. Călin Georgescu, preluat în Sputnik cu părerile sale pozitive despre Rusia și Putin. Active News dorește Ucrainei „spargere ușoară” Active News notează, într-un text publicat chiar după ce Putin a anunțat recunoașterea independenței Lugansk și Donețk, că Putin s-a folosit de „Biden și slujitorii lui din Occident” ca acum „lumea să răsufle ușurată că nu invadează restul Ucrainei”. Anterior, Active News a publicat un editorial cu titlul: „Iată de ce dorim Ucrainei o spargere ușoară”. Captură foto din Active News Pentru Piperea, agresiunile Rusiei au scopul să distragă atenția de la „dictatura” din Canada Pe Facebook, și avocatul Gheorghe Piperea a susținut că agresiunea Rusiei în Ucraina este menită să distragă atenția de la „conspirație”. Conspirația ar fi, în opinia lui Piperea, că în Canada se „trece la dictatură”, pentru măsurile luate împotriva protestarilor conspiraționiști. Avocatul Piperea vede o conspirație în agresarea Ucrainei. Adevăratul subiect este, pentru el, „dictatura” din Canada. Sursă: Facebook Gheorghe Piperea Și Teodosie îl admiră pe Putin Un alt admirator al lui Putin în România este ÎPS Teodosie de la Constanța. La începutul lunii februarie, a declarat la Radio Dobrogea că președintele rus „nu e negru cum îl prezintă toată lumea”. „Este cel mai mare ctitor la Sfântul Munte şi la Ierusalim”, l-a lăudat Teodosie pe Putin. Citește și: IPS Teodosie a sfințit un sediu AUR, cu tot cu Simion. Patriarhia s-a dezis de AUR, acuzând „amestecarea nătângă a religiei cu politica” ÎPS Teodosie, de asemenea lăudat în Sputnik, este un apărător al lui Putin. Sursă imagine: YouTube Radio Dobrogea Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Putin are aprobarea Dumei de Stat pentru a trimite trupe în Donbas Foto: kremlin.ru
Internațional

Putin are aprobarea Dumei de Stat

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a susținut, marți, o nouă declarație de presă în care a anunțat că are aprobarea Dumei de Stat, legislativul Federației Ruse, să trimită trupe în Donbas. În discursul său el a susținut că Rusia se simte amenințată de Ucraina: „Pentru ei ar fi extrem de ușor să aibă arme nucleare, spre deosebire de altă țări. Nu pot să îmbogățească uraniul, dar aici e vorba de anumite echipamente. Nu este o problemă pe care Ucraina să nu o poată rezolva. Aceste potențiale arme nucleare, există rachete sovietice care pot ajunge la câteva sute de km”. Rusia s-a speriat „Chiar dacă Ucraina va avea arme nucleare tactice, ar fi o amenințare la adresa Rusiei. Este o amenințare și noi așa o vedem”, a mai declarat Putin. Potrivit lui Putin, Moscova a auzit declaraţiile privind intenţiile Ucrainei de a primi din nou arme nucleare. "Înţelegem că aceste cuvinte ne-au fost adresate în primul rând nouă. Şi eu vreau să spun că noi le-am auzit", a spus el. Vladimir Putin a subliniat că cea mai bună soluţie ar fi ca Ucraina să-şi anunţe neutralitatea şi să nu adere la NATO. Rusia va acorda "republicilor populare" Doneţk şi Lugansk sprijin militar, a mai declarat preşedintele rus Vladimir Putin, la scurt timp după ce senatorii ruşi au aprobat cererea sa pentru trimiterea de trupe ruse în Donbas. "În legătură cu utilizarea de forţe armate în străinătate. Păi cum altfel, doar noi am semnat ieri acorduri, iar în aceste acorduri şi cu Republica Populară Doneţk şi cu Republica Populară Lugansk sunt prevederi corespunzătoare, care spun că noi le vom acorda acestor republici ajutor inclusiv militar", a spus Putin. Putin are aprobarea Dumei de Stat pentru a trimite trupe Președinta camerei superioare a Parlamentului rusesc Valentina Matvienko a spus că cererea lui Putin a fost aprobată și că trupele vor avea rolul de menținere a păcii. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate „Numărul total de formațiuni ale forțelor armate ale Federației Ruse, zonele lor de operare, sarcinile lor, perioada de ședere în afara teritoriului Federației Ruse sunt stabilite de Președintele Federației Ruse în conformitate cu Constituția Federația Rusă”, se arată în decretul aprobat de parlamentarii ruși. Consiliul Federaţiei (Senatul) Rusiei şi Duma (Camera Deputaţilor) au ratificat mai devreme în unanimitate două tratate cu regiunile Doneţk şi Lugansk, care deschid calea trimiterii de trupe ruseşti în aceste provincii separatiste din estul Ucrainei. Tratatele mai prevăd, printre altele, semnarea de acorduri în diferite domenii, de la cel militar şi tehnico-ştiinţific până la cel social, precum şi susţinerea de către Rusia a sistemelor financiar-bancare din cele două provincii secesioniste.

Dîncu din pix 500.000 de refugiați (sursa: Facebook/Vasile Dîncu)
Eveniment

Dîncu, din pix: 500.000 de refugiați

Vasile Dîncu, din pix: 500.000 de refugiați. Ministrul Apărării a declarat, marţi, că România poate primi peste 500.000 de refugiaţi, în cazul unui conflict în Ucraina. Dîncu, din pix: 500.000 de refugiați "Există mai multe estimări, dar am putea să primim peste 500.000 de refugiaţi, aceasta este cifra pentru care ne-am pregătit noi împreună cu Ministerul de Interne şi cu celelalte instituţii care au în subordine acest lucru. (...) Sunt multe puncte. Există un plan în acest sens care este pregătit în toate marile oraşe, există zone pentru asta în vecinătatea graniţelor", a spus ministrul Apărării la Parlament. El a arătat că România nu se aşteaptă la fluxuri majore de refugiaţi din Ucraina, în contextul în care în 2014 cei mai mulţi au mers spre Polonia. "Nici acum nu ne aşteptăm la fluxuri majore care să vină aici, dar niciodată nu se ştie, în funcţie de evoluţiile armate, dacă ar fi cazul, dar deocamdată vorbim de o situaţie ipotetică", a afirmat ministrul Apărării. Românii din Ucraina ar putea fi "extrași" Întrebat care ar putea fi cel mai rău scenariu pentru România, el a răspuns: "În momentul în care ar fi un conflict armat generalizat în estul graniţei noastre şi ar fi alte efecte de factură economică, de factură socială, cele legate de război electronic, care nu are graniţe şi se poate extinde, deci tot ceea ce ar însemna o situaţie de urgenţă am simulat interarme, interinstituţional. Există un comitet care funcţionează, tot timpul se întâlnesc, în fiecare zi, pe această temă cu nivelul pregătirii. Acest lucru a fost pentru prima dată când a fost un fel de cronică a unei morţi anunţate, ca să folosesc o sintagmă literară, şi atunci de săptămâni întregi ne pregătim". Vasile Dîncu a precizat şi că România este pregătită să-i extragă pe românii aflaţi în Ucraina, dacă va fi nevoie. "Suntem pregătiţi ca, în cazul în care este nevoie, să fie extraşi din teritoriu", a spus acesta, arătând că nu ştie să existe astfel de solicitări. Nu va fi un război pe teritoriul românesc Ministrul a punctat că există condiţiile pentru un conflict armat, dar şi speranţa unei dezescaladări în regiune. "Există condiţii şi pentru un conflict armat, foarte multe condiţii, dar nu se ştie. Să sperăm că încă vor continua să vorbească diplomaţii, nu militarii. (...) Federaţia Rusă foloseşte diplomaţia şi în scopul de a influenţa, de a manipula, pentru că în acelaşi timp se declară că se retrag forţe şi că există aproape un calendar de retragere şi se acţionează şi militar, dar există speranţă pentru că s-a convocat, încă nu ştim chiar data, dar în scurt timp va avea loc şi un comitet NATO-Rusia, care nu era programat pentru că este ca urmare a discuţiei din ultima vreme. Din perspectiva aceasta, diplomaţii încă pot să vorbească", a afirmat Dîncu. Întrebat dacă un eventual conflict ar putea ajunge şi în România, el a răspuns că "populaţia poate să stea liniştită". "În acest moment nu există nicio prognoză în acest sens. Eu cred că populaţia poate să stea liniştită. Sigur că, în condiţiile unui conflict în Ucraina, toată zona este afectată. Asta nu înseamnă că va fi un război pe teritoriul nostru".

UE scoate Rusia din piața financiară (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE scoate Rusia din piața financiară

UE scoate Rusia din piața financiară. Uniunea Europeană a propus marţi să se interzică accesul autorităţilor ruse la pieţele şi serviciile financiare europene. Dar şi să fie vizate băncile care finanţează armata rusă şi alte operaţiuni militare ruse în regiunile separatiste din estul Ucrainei a căror independenţă Rusia a recunoscut-o luni seară, indică un comunicat al Comisiei Europene şi Consiliului European. UE scoate Rusia din piața financiară Pachetul de sancţiuni propuse de Uniunea Europeană în urma deciziei Rusiei de a recunoaşte independenţa regiunilor Doneţk şi Lugansk mai include persoane care au fost implicate în decizia ilegală şi vizează comerţul dinspre cele două regiuni separatiste către UE şi în sens invers. Într-o declaraţie comună, preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European, Ursula von der Leyen şi Charles Michel, arată că decizia Federaţiei Ruse de a recunoaşte Doneţk şi Lugansk ca entităţi independente şi de a trimite trupe ruse în anumite zone din aceste subdiviziuni este ilegală şi inacceptabilă, încalcă dreptul internaţional, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi propriile angajamente internaţionale ale Rusiei şi escaladează şi mai mult criza. Cele două înalte oficialităţi europene salută unitatea fermă a statelor membre şi determinarea lor de a reacţiona rapid şi cu vigoare la acţiunile ilegale ale Rusiei, în strânsă coordonare cu partenerii internaţionali. Reuniune informală a miniştrilor de externe din UE După o reuniune informală a miniştrilor de externe din UE, prezidată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, un prim pachet de sancţiuni va fi prezentat oficial. Ulterior, organismele abilitate se vor întâlni pentru finalizare în cel mai scurt timp a pachetului de măsuri. Citește și: Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2 "Ambii preşedinţi, susţinuţi de Înaltul Reprezentant, continuă să urmărească atent evoluţiile în teren şi se consultă cu liderii din UE şi omologi internaţionali. Uniunea rămâne în deplin solidaritate cu Ucraina şi unită în sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale acesteia. Suntem alături şi vom continua să sprijinim Ucraina şi pe poporul său", menţionează declaraţia preşedinţilor Comisiei Europene şi Consiliului European.

Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2. Sursă imagine: Gazprom
Internațional

Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2

Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marți că proiectul nu poate continua având în vedere cele mai recente acțiuni ale Rusiei, relatează BBC News. Gazoductul dintre Rusia și Germania a fost terminat în septembrie, dar nu operează încă. Citește și: Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei: Blindate fără numere de înmatriculare, la Donețk. Separatiștii cer retragerea Ucrainei din Lugansk Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2. Scholz a avertizat de ieri Rusia „Nu poate exista certificare” a acestei infrastructuri, a declarat Scholz. Cancelarul german a mai apreciat că „situația s-a schimbat'' după ce Rusia a recunoscut cele două „republici” din estul Ucrainei. Scholz a mai adăugat că dosarul Nord Stream 2 „va fi reexaminat'' de guvernul german. El a pledat totodată pentru depunerea de eforturi diplomatice între occidentali şi ruşi „pentru a evita o catastrofă”. Anunțul cancelarului german Olaf Scholz de marți vine după ce a avertizat luni că decizia Rusiei de a recunoaște regiunile separatiste reprezintă o denunțare a acordului de la Minsk. Scholz a discutat telefonic cu Vladimir Putin înainte ca președintele rus să anunțe că recunoaște independența Lugansk și Donețk. Cancelarul german a precizat că Berlinul va analiza acum diversificarea importurilor sale de gaze naturale.

Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei. Sursă imagine: Twitter CaucasusWarReport
Internațional

Rusia repetă scenariul din Crimeea

Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei. Luni noaptea, Reuters a filmat imagini cu blindate fără numere de înmatriculare la periferia Donețk. În Lugansk, pro-rușii au cerut autorităților ucrainene să se retragă complet din teritoriu. Parlamentele autoproclamatelor republici Donețk și Lugansk au votat pentru ratificarea tratatelor cu Rusia. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate Rusia repetă scenariul din Crimeea. Reuters filmează blindate la periferia orașului Donețk Agenția Reuters a observat mai multe blindate fără numere de înmatriculare la periferia orașului Donețk, în estul Ucrainei. Agenția a apreciat că este „foarte probabil” ca aceste tancuri să fie ruse. Jurnaliștii Reuters au menționat că acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după ce președintele Putin a recunoscut independența regiunilor separatiste. O tactică similară a folosit Rusia în 2014, când a ocupat Crimeea. Atunci, blindatele au primit numere de înmatriculare din Rusia imediat după anexarea Crimeei. Heavy military movement (over 30+ armoured vehicles) in the streets of Makiivka driving at full speed. No information if it’s pro-Russian or the Russian armed forces. pic.twitter.com/8OjYndgqwH— CaucasusWarReport (@Caucasuswar) February 21, 2022 „Parlamentele” Donețk și Lugansk ratifică tratatele cu Moscova. Și Duma de Stat îi urmează exemplul „Parlamentele” autoproclamatelor republici separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, au votat marţi în unanimitate în favoarea ratificării tratatelor „de prietenie şi cooperare” cu Rusia, transmite EFE, care citează agenţia oficială rusă TASS. Citește și: EXCLUSIV România a promovat caviarul rusesc și vodca ucraineană la expoziția mondială din Dubai Potrivit TASS, tratatul cu Doneţk a fost ratificat în prima şi a doua lectură de cei 97 de „deputaţi” din cadrul Consiliului Poporului care au participat la sesiunea plenară extraordinară. Ratificarea a fost primită cu ovaţii de „deputaţi”. În regiunea vecină Lugansk tratatul de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă cu Rusia a fost ratificat tot în prima şi a doua lectură, la aceeaşi oră, de cei 46 de „deputaţi” prezenţi la sesiunea plenară specială, potrivit TASS, conform Agerpres. Și Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) a ratificat cele două tratate. Separatiștii din Lugansk cer Ucrainei retragerea din regiune „Republica Populară” Lugansk cere Ucrainei să retragă voluntar trupele din regiunea Lugansk. Pro-rușii susțin că acest teritoriu aparține Lugansk, a declarat Dmitri Horoșilov. Acesta se intittulează „vicepreședintele Parlamentului LPR”, scrie agenția Interfax. „În cadrul legislației republicilor noastre, există o lege privind frontierele de stat, care prevede clar că teritoriul Republicii Populare Lugansk este teritoriul fostei regiuni Lugansk. Trebuie să facem apel la Ucraina să-și retragă trupele în mod voluntar”, a declarat Horoșilov. Acesta a amenințat că dacă Ucraina nu se va conforma, „se va lua o decizie care va permite stabilirea păcii și restabilirea integrității teritoriale”. Derapaj: Lavrov pune la îndoială dreptul la suveranitate al Ucrainei Ministerul de Externe rus a îndemnat „celelalte state să urmeze exemplul” Rusiei şi să recunoască independenţa regiunilor separatiste din estul Ucrainei, transmite France Presse. Serghei Lavrov a pus la îndoială dreptul la suveranitate al Ucrainei și a susținut că Guvernul de la Kiev nu reprezintă toate părţile constituente ale ţării. „Nu cred că cineva poate pretinde că regimul ucrainean, începând de la lovitura de stat din 2014, îi reprezintă pe toţi oamenii care trăiesc pe teritoriul statului ucrainean”, a susținut Lavrov. Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii.

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina. Vladimir Putin a recunoscut ieri „republicile” separatiste. Sursă imagine: Twitter KremlinRussia_E
Internațional

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina includ: un atac prin Belarus, o ofensivă prin Crimeea deja ocupată din 2014 sau prin estul separatist, scrie BBC News. Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina. Prima, prin Belarus Prima rută posibilă este prin Belarus: dacă Vladimir Putin vrea schimbarea completă a regimului politic în Ucraina, un atac din nord este foarte posobil, scrie BBC News, citând organizația CNA, din SUA. Rusia are masați 30.000 de soldați în Belarus, pentru exerciții militare, echipați cu rachete Iskander cu rază scurtă și lansatoare de rachete, precum și avioane Su-25. Premierul britanic Boris Johnson a declarat, duminică, că, din datele serviciilor de informații, ar urma o ofensivă a rușilor din Belarus, prin care să înconjoare Kievul. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate A doua rută posibilă: prin Crimeea A doua rută posibilă este prin Crimeea, scrie BBC, citând International Institute for Strategic Studies. Un război terestru ar include artilerie grea, care să asigure avansarea rapidă pe teritoriul ucrainean. Cu forțele ruse la vest, est, nord și în Crimeea, trupele ucrainene ar fi înconjurate. Rușii ar putea încerca să cucerească Kherson și Odessa la vest și Melitopol și Mariupol la est. Scopul ar fi să creeze o „punte” terestră între Crimeea și zonele controlate de separatiștii pro-ruși. O ofensivă a Rusiei ar putea include și forțele navale din Marea Neagră. A treia rută: Rusia ar putea folosi estul separatist O a treia rută pe care ar putea-o folosi Rusia ar fi prin estul separatist. Acolo, sunt cel puțin 15.000 de separatiști pro-ruși gata să ajute armata rusă. Ucraina estimează un număr mult mai mare al separatiștilor. Rusia are staționați 10.000 de soldați în regiunea Rostov. Dacă Moscova ar alege această cale pentru a ataca, trupele sale ar putea avansa pe lângă Crimeea sau prin Harkov, de la Belgorod. Analiștii citați de BBC News avertizează că este posibil ca Moscova să lanseze mai multe atacuri simultan, folosindu-se și de atacuri informatice, dezinformare și atacuri cu rachete. Citește și: EXCLUSIV România a promovat caviarul rusesc și vodca ucraineană la expoziția mondială din Dubai

când intră trupele rusești în Ucraina? (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Când intră trupele rusești în Ucraina?

Când intră trupele rusești în Ucraina? Preşedintele Vladimir Putin a ordonat luni seară armatei ruse "să menţină pacea" în teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina, cărora le-a recunoscut independenţa, înainte de a semna acorduri de ajutor reciproc care prevăd prezenţa de durată a forţelor ruse, notează AFP. Marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu știe să spună dacă forțele ruse au intrat deja în cele două regiuni separatiste, conform BBC News. Două decrete ale preşedintelui rus cer Ministerului Apărării ca "forţele armate ale Rusiei să îşi asume funcţii de menţinere a păcii pe teritoriul" "republicilor populare" Doneţk şi Lugansk. Când intră trupele rusești în Ucraina? În aceste documente, fiecare de o pagină şi publicate pe site-ul bazei de date ruseşti de texte legislative, nu a fost anunţat niciun calendar de desfăşurare sau amploarea acesteia. Rusia a desfăşurat de mai multe săptămâni zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei care, potrivit occidentalilor, sunt pregătiţi să-şi invadeze vecinul. Recunoaşterea independenţei celor două teritorii a deschis calea către o desfăşurare militară rusă la cererea acestora. Citește și: Iohannis: România acuză Federația Rusă de încălcarea flagrantă a dreptului internațional Vladimir Putin a semnat şi acorduri de ajutor reciproc cu aceste două entităţi separatiste care, cu sprijinul Rusiei, luptă de opt ani împotriva forţelor armate ucrainene. Potrivit textelor publicate pe un site al Camerei inferioare a parlamentului rus, Duma, acestea prevăd că părţile îşi vor asigura apărarea, împărţi baze militare şi îşi vor proteja frontierele în comun. Acordurile, cu o durată de zece ani, creează "temeiul legal pentru prezenţa" în aceste teritorii a "unităţilor militare ruse necesare menţinerii păcii în regiune şi asigurării unei securităţi de durată pentru părţi", potrivit unei note explicative care însoţeşte aceste texte. Documentele "prevăd obligaţiile părţilor de a asigura asistenţă reciprocă în cazul în care una dintre părţi este ţinta unui atac" şi "prevăd protecţia comună" a frontierelor. Aceste acorduri de prietenie şi ajutor reciproc urmează să treacă marţi prin Parlamentul Rusiei. Amenințări directe la adresa Ucrainei În plus, Rusia a ameninţat Ucraina cu noi consecinţe în cazul unor "planuri militariste" din partea Kievului. Ambasadorul Rusiei la ONU Vasili Nebenzia a declarat că Kievul are planuri să bombardeze şi să provoace Lugansk şi Doneţk, cunoscute sub numele de Donbas. După recunoaşterea de către Moscova a regiunilor, acest lucru ar putea avea "consecinţe extrem de periculoase", a declarat el în cadrul unei reuniuni de urgenţă a Consiliul de Securitate al ONU. Nebenzia a acuzat conducerea ucraineană pentru escaladarea tensiunilor. Citește și: Să ne amintim acum de toți lacheii lui Putin din România: foști premieri, miniștri, popi cu funcție El a spus că "refuzul categoric" al Kievului de a discuta direct cu liderii separatişti din Donbas este o dovadă că Ucraina nu intenţionează să-şi îndeplinească partea din acordul de la Minsk, făcând referire la un acord între Rusia şi Ucraina din 2015 pentru a rezolva conflictul din regiunea Donbas. Pentru a evita războiul, a mai spus el, Ucraina trebuie obligată să pună capăt "provocărilor". Sancțiunile impuse de SUA, ridicole Statele Unite au anunţat că vor impune noi sancţiuni împotriva Rusiei, marţi, după un răspuns iniţial prudent la ordinul preşedintelui Vladimir Putin de a desfăşura trupe ruse în două zone separatiste din Ucraina, scrie AFP. "Plănuim să anunţăm marţi noi sancţiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la deciziile şi acţiunile Moscovei de luni. Ne coordonăm cu aliaţii şi partenerii noştri pentru acest anunţ", a declarat luni pentru AFP un purtător de cuvânt al Casei Albe. Preşedintele Joe Biden a impus uni sancțiuni limitate: a emis un ordin executiv care interzice orice nouă investiţie, schimb comercial sau finanţare de către americani către, dinspre sau în interiorul regiunilor pro-ruse Doneţk şi Lugansk din sud-estul Ucrainei. Washingtonul îşi va continua eforturile diplomatice "atât timp cât tancurile ruseşti nu vor fi în mişcare", a precizat acest înalt oficial sub protecţia anonimatului. Sunt așteptate sancțiuni mai dure Cele două teritorii separatiste Doneţk şi Lugansk au deja relaţii extrem de limitate cu Statele Unite. Dar aceste sancţiuni anunţă o nouă fază în ceea ce ar putea deveni în curând cea mai periculoasă confruntare dintre Occident şi Moscova de la prăbuşirea Uniunii Sovietice. "Alte măsuri" vor fi dezvăluite marţi, a spus un responsabil american, fără a oferi alte detalii. O listă a tuturor măsurilor, aici. În paralel, Uniunea Europeană a făcut cunoscut că îi va sancţiona "pe cei care sunt implicaţi" în decizia lui Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa acestor teritorii ucrainene. Anunţul lui Vladimir Putin a fost făcut într-un moment în care occidentalii avertizează asupra iminentei invazii a Ucrainei, la frontierele căreia, potrivit Washingtonului, peste 150.000 de militari ruşi aşteaptă de săptămâni întregi. Casa Albă a ţinut să sublinieze că sancţiunile anunţate luni sunt "distincte" şi "se vor adăuga" măsurilor economice "rapide şi severe" pregătite de Washington şi aliaţii săi în cazul unei invazii. Aceste sancţiuni ar face din Moscova un "paria pentru comunitatea internaţională", a avertizat vineri un înalt responsabil al executivului american. Rusia ar fi "izolată de pieţele financiare globale şi lipsită de cele mai sofisticate aporturi tehnologice", a ameninţat el. Washingtonul a afirmat în repetate rânduri că gazoductul Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania pe mare, nu va intra în funcţiune dacă Moscova va ataca Ucraina. Marea Britanie ia măsuri marți Premierul britanic Boris Johnson prezidează marţi dimineaţă o reuniune de criză privind situaţia din Ucraina pentru a decide asupra unui "pachet important de sancţiuni", după ce Moscova a recunoscut independenţa unor regiuni separatiste pro-ruse, a anunţat Downing Street, notează AFP. Într-o convorbire telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Boris Johnson a spus că "crede că o invazie este o posibilitate reală în orele şi zilele următoare", a indicat Downing Street într-un comunicat separat. "El i-a spus preşedintelui Zelenski că Regatul Unit a stabilit deja sancţiuni pentru a-i viza pe cei care sunt complici la încălcări ale integrităţii teritoriale a Ucrainei şi că aceste măsuri vor intra în vigoare mâine", potrivit documentului. "Prim-ministrul a indicat, de asemenea, că va lua în considerare trimiterea de mai mult sprijin defensiv Ucrainei", a adăugat comunicatul. Londra a livrat recent Ucrainei pentru prima dată arme letale, sub formă de rachete antitanc. Potrivit comunicatului, cei doi lideri au convenit ca occidentalii trebuie "să caute în continuare o soluţie diplomatică până în ultimul moment posibil", mai scrie AFP. ONU a condamnat decizia lui Putin Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a afirmat luni într-un comunicat că decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa teritoriilor separatiste ucrainene este "o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei", notează AFP. Este "incompatibil cu principiile Cartei Naţiunilor Unite", a adăugat şeful ONU în comunicatul său. "ONU, în conformitate cu rezoluţiile Adunării Generale, continuă să susţină pe deplin suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional", a adăugat Antonio Guterres. Adunarea Generală a ONU urmează să organizeze miercuri o reuniune anuală privind "ocupaţia temporară" a Ucrainei, instaurată după anexarea Peninsulei Crimeea la Rusia în 2014. În comunicatul său, secretarul general al Naţiunilor Unite i-a îndemnat "pe toţi actorii relevanţi să-şi concentreze eforturile pe încetarea imediată a ostilităţilor" şi "protecţia civililor şi a infrastructurii civile", făcând din diplomaţie o prioritate pentru rezolvarea crizei. Potrivit diplomaţilor, luni după-amiază au avut loc discuţii pentru convocarea cât mai curând posibil a unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU privind recunoaşterea independenţei decisă de Rusia. Întâmplător, această întâlnire ar avea loc sub preşedinţia rusă, Moscova asigurând în februarie preşedinţia prin rotaţie a Consiliului de Securitate. NATO cere o rezolvare diplomatică Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat luni recunoaşterea de către Moscova a independenţei regiunilor separatiste din Ucraina şi a cerut Rusiei "să aleagă calea diplomaţiei", notează AFP. "Condamn decizia Rusiei", a declarat Jens Stoltenberg într-un comunicat. "Aliaţii cer cu insistenţă Rusiei, în termenii cei mai puternici, să aleagă calea diplomaţiei, să renunţe imediat la întărirea militară masivă din Ucraina şi din jurul Ucrainei şi să-şi retragă forţele în conformitate cu obligaţiile şi angajamentele sale internaţionale", a subliniat el. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră