miercuri 02 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: tratament

20 articole
Eveniment

Pacienții arși în străinătate - costurile României

Pacienții arși în străinătate - costurile României. În cazul unor dezastre majore, Uniunea Europeană are o procedură specială de urgență pentru a ajuta: Mecanismul de Protecție Civilă (UCPM). Din 2001, de când a fost creat, acest Mecanism a fost activat de peste 650 de ori pentru situații de urgență, atât în interiorul Uniunii Europene, cât și în întreaga lume. UE, 75% din costurile cu transport și operaționale Principalul motiv al constituirii Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene a fost de a consolida cooperarea dintre statele membre ale UE și, inițial, șase state participante (Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia) în domeniul protecției civile. Citește și: Polițiștii din Crevedia, care în trei ani nu au aflat de stația GPL ilegală, se răzbună: au amendat familia celor uciși de explozie. Pretext: și-au permis să filmeze locul dramei Când amploarea unei situații de urgență depășește capacitățile de răspuns ale unei țări, aceasta poate solicita asistență prin activarea Mecanismului. Prin UCPM, Uniunea Europenă joacă un rol cheie nu doar în coordonarea răspunsului la dezastre, însă contribuie și cu cel puțin 75% din costurile de transport și/sau operaționale ale implementărilor acțiunilor de intervenție și salvare. Cum funcționeazã? UCPM intră în responsabilitatea Direcției Generale pentru Protecție Civilă Europeană și Operațiuni de Ajutor Umanitar (ECHO) a Comisiei Europene. Nucleul mecanismului este Centrul de coordonare a răspunsului la urgențe (ERCC). Protecția civilă europeană pune într-un fond comun resursele celor 27 de țări UE și ale țărilor participante. În prezent, acestea sunt Turcia, Albania, Bosnia-Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Islanda și Ucraina. Fiecare țară din lume, dar și Națiunile Unite și alte organizații pot cere sprijin Uniunii Europene în situații de urgență. Din punct de vedere operațional, Mecanismul a fost consolidat de mai multe instrumente complementare: RescEU și Copernicus. RescEU este rezerva de ajutor a UE și include, printre altele, avioane de stingere a incendiilor, generatoare, pompe de apă și combustibil, precum și echipamente medicale și medicamente. Copernicus este un serviciu de cartografiere prin satelit care face posibilă localizarea zonelor afectate de dezastre, natura și amploarea acestora. În urma unei cereri de activare a Mecanismului, Centrul de Coordonare a Răspunsului la Urgență (ERCC) mobilizează asistență sau expertiză, din țările membre, dar și a statelor participante. ERCC monitorizează evenimentele din întreaga lume 24/7 și asigură desfășurarea rapidă a sprijinului de urgență printr-o legătură directă cu autoritățile naționale de protecție civilă. Pentru perioada 2021-2027, bugetul total alocat pentru Mecanismul de protecție civilă al Uniunii se ridică la 3,4 miliarde de euro. Pacienții arși în străinătate - costurile României În ceea ce privește victimele incendiilor, de îndată ce se ia decizia de a activa UCPM, autoritățile sanitare din țara afectată trebuie să decidă să acopere costul îngrijirii pe termen lung a pacienților în țara/țările care furnizează tratament. Pentru țările UE și SEE se aplică regulamentul de coordonare a securității sociale, care necesită însă o autorizare prealabilă. Cu alte cuvinte, autoritatea competentă din țara afectată trebuie să se angajeze, înainte de acordarea îngrijirii, că va rambursa costurile, în conformitate cu tarifele țării care furnizează tratamentul. În timp ce statul membru beneficiar acoperă costul tratamentului și al îngrijirii pacienților, evacuările medicale și livrarea de materiale medicale sunt sprijinite și cofinanțate de UCPM. Din Chile până în Ungaria În 2010, în Chile, un cutremur urmat de un tsunami a provocat daune pe scară largă clădirilor și infrastructurii. Autoritățile au cerut activarea mecanismului și, imediat, mai multe state membre ale UE au oferit asistență. Austria a donat generatoare, Slovacia - corturi mari iar Suedia a furnizat poduri mecanice. Au fost trimise, de asemenea, echipe de salvatori și o echipă pentru coordonarea asistenței europene, pentru a sprijini autoritățile chiliene în evaluarea nevoilor. Tot în 2010, UCPM a fost activat și la solicitările autorităților maghiare, în urma inundațiile provocate de prăbușirea barajului Kolontár. Germania, Danemarca, Cehia, Țările de Jos, Austria și Croația au oferit imediat Ungariei 2,12 milioane de saci de nisip pentru a lupta împotriva inundațiilor, precum și asistență umanitară. România, prima solicitare în 2010 România a solicitat și ea activarea UCMP în 2010. Autoritățile au cerut ajutor pentru a face față inundațiilor severe din nord-estul țării. Au fost solicitate baraje gonflabile, pompe, generatoare de energie, echipamente de purificare a apei. Toate țările implicate au răspuns cu promptitudine: la doar câteva ore de la activarea procedurii, Franța, Estonia, Belgia și Austria au trimis primele oferte de ajutor. Lunga lungă a dezastrelor după care a intervenit Mecanismul În 2011, UCPM a fost activat în cazul cutremurui din Tōhoku, Japonia, și al unei explozii în Cipru. În ambele cazuri a fost oferită asistență umanitară și logistică. În 2012 și 2013, UCPM a fost activat pentru a furniza ajutor refugiaților sirieni din Iordania și pentru a lupta împotriva incendiilor forestiere din Grecia, Portugalia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina și Albania. În 2013, Taifunul Haiyan, unul dintre cei mai distrugători cicloni tropicali din ultimul deceniu, a lovit Filipine. Au fost raportate peste 6.200 de decese, patru milioane de persoane strămutate, 16 milioane de persoane afectate. Autoritățile filipineze au solicitat activarea UCPM. După activare, 26 de state participante au oferit asistență umanitară și echipe de experți în protecție civilă. Au fost oferite echipe medicale și spitalele de campanie. Mii de pacienți au fost tratați. Financiar, Filipine a primit 30 de milioane de euro, pentru finanțare umanitară și zece milioane de euro pentru redresare. În mai 2014, UCPM a răspuns solicitărilor de asistență din partea Bosniei și Herțegovinei și Serbiei, după inundațiile devastatoare din regiune. Douăzeci și două de țări participante au răspuns, oferind ajutor umanitar și logistic. În 2015, un cutremur devastator de 7,8 grade a lovit Nepal. Lista tuturor dezastrelor după care Mecanismul a fost folosit poate fi consultată aici. Cea mai mare operațiune: Ucraina Războiul din Ucraina a declanșat cea mai mare operațiune de urgență de la crearea Mecanismului. Toate statele membre ale UE și 3 state participante la UCPM s-au mobilizat. Tot prin activarea UCPM a avut loc și cea mai mare operațiune de evacuări medicale văzută vreodată. În doar câteva luni de la declanșarea războiului au fost efectuate peste 1000 de evacuări medicale. Prin activarea Mecanismul de protecție civilă al UE s-a canalizat asistența de urgență în natură către Ucraina din toată Europa de la începutul războiului. Au fost trimise peste 88.000 de tone de echipamente destinate salvării: alimente și medicamente. Recent, au fost trimise peste 1.000 de generatoare de energie, finanțate integral de UE. UE alocă, de asemenea, încă 55 de milioane de euro în finanțare umanitară Ucrainei, pe lângă cele 145 de milioane EUR deja furnizate la începutul acestui an. Pentru organizarea operațiunilor, au fost înființate hub-uri UCPM în Ucraina, Moldova, România, Slovacia și Polonia. La începutul lunii aprilie, Ucraina a aderat la Mecanismul de protecție civilă al UE ca stat participant.

Pacienții arși în străinătate - costurile României (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Tânărul șofer drogat, dus în Olanda, la dezintoxicare Foto: Instagram
Eveniment

Tânărul șofer drogat, dus în Olanda, la dezintoxicare

Tânărul șofer drogat care a provocat accidentul de la 2 Mai fusese dus în Olanda, la dezintoxicare, de tatăl său, arată Digi 24. Potrivit acestui post de televiziune, tatăl tânărului îl dusese în Olanda și ca să-l separe de grupul amicilor săi, consumatori de droguri. Citește și: Tatăl fetei omorâte în accidentul de la 2 Mai: Mulţumim Poliţiei Române. Nu m-a contactat nimeni să ne spună ”Fata dumneavoastră a păţit ceva” Tânărul șofer drogat, dus în Olanda, la dezintoxicare „Suspectul se mutase alături de tatăl lui în Olanda. Tată a vrut să îl separe de grupul de tineri cu care consuma droguri. Mutarea în străinătate nu l-a ajutat însă, așa că după ce s-au întors în România au reapărut problemele. Zilele acestea, tânărul venise la Constanța cu tatăl lui care trebuia să își facă niște analize medicale. Bărbatul își rugase fiul să stea departe de probleme. Citește și: Mama tânărului drogat care a ucis alți doi tineri lovindu-i cu mașina la 2 Mai, poze pe Instagram cu fiul său în care acesta se uita în gol și fuma După accidentul din 2 Mai, tânărul a ieșit pozitiv pentru trei tipuri de droguri”, arată Digi 24. Șoferul drogat a fost prins cu cannabis de DIICOT anul trecut. Procurorii, însă, au renunțat la urmărirea penală invocând cantitatea mică. În plus, procurorii au susținut că ar fi o cheltuială prea mare pentru a continua acel dosar penal în care era vorba despre o cantitate mică de droguri, așa că ancheta a fost oprită. Judecătorii Tribunalului București au confirmat hotărârea de închidere a dosarului la începutul anului. De asemenea, băiatul a mai avut reclamații la Poliție din cauza petrecerilor zgomotoase pe care le organiza în București.

Românii preferă tratamentul în spitale germane (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Românii preferă tratamentul în spitale germane

Românii preferă tratamentul în spitale germane. Casa Națională de Asigurări de Sănătate a plătit 132,6 milioane de euro pentru tratamentul românilor în străinătate în cursul anului 2022. Cei mai mulți bani au ajuns la spitale din Germania, Italia, Franța, Spania și Austria. CNAS figurează cu datorii de aproape 266 de milioane de euro către spitale din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European, Elveția și Marea Britanie. La schimb, casele de asigurări din România au de recuperat o datorie de peste 22 de milioane lei, echivalentul a 4,5 milioane de euro, pentru serviciile medicale oferite cetățenilor străini pe teritoriul țării noastre. 650 de milioane de lei în 2022 Casa Națională de Asigurări de Sănătate, condusă de președintele interimar Adela Cojan, a prezentat în raportul de activitate pe anul 2022 situația plăților făcute pentru tratamentul românilor în străinătate. Datele oficiale arată că, pentru asistența medicală acordată cetățenilor români în spitalele din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European, Elveția și Marea Britanie, s-a plătit suma de peste 650 milioane lei (echivalentul a 132,6 milioane de euro). Suma de 643.063,19 mii lei (98,93% din buget) s-a plătit pentru efectuarea plăţii serviciilor medicale acordate în baza documentelor de deschidere de drepturi către statele membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Suma de 6.215,46 mii lei (0,96% din buget) - pentru efectuarea plăţii către asiguraţii români care au beneficiat de servicii medicale pe teritoriul statelor membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, servicii medicale achitate de aceştia. Suma de 720,95 mii lei (0,11% din buget) a fost pentru achitarea sumelor câştigate în instanţă de persoanele îndreptăţite conform hotărârilor judecătoreşti, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate pe teritoriul statelor membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Românii preferă tratamentul în spitale germane Din suma totală, peste 338 de milioane de lei s-au decontat pentru servicii medicale acordate românilor asiguraţi cu reşedinţa pe teritoriul altui stat membru. Pe locul secund se află serviciile medicale de care au beneficiat români aflați temporar în străinătate. Pentru tratamentul planificat autorizat s-au cheltuit aproape 58 de milioane lei. Cei mai mulți români au ales să se trateze în Germania. CNAS a plătit peste 200 de milioane lei, echivalentul a 40 de milioane de euro, pentru serviciile medicale de care au beneficiat românii în spitalele nemțești. Peste 107,8 milioane lei au fost plătiți pentru tratamentul românilor în Italia. Serviciile medicale acordate românilor în Spania au costat peste 85,5 milioane lei. Franța a încasat peste 82 de milioane lei, în timp ce Austria a primit peste 67 de milioane lei. Datoriile cele mai mari, tot către Germania Casa Națională de Asigurări de Sănătate a raportat la finalul anului trecut datorii de aproape 266 milioane de euro pentru tratamentele de care au beneficiat românii în străinătate. Termenul de plată al fiecărei facturi este de 18 luni de la data emiterii. În cazul în care furnizorul de servicii medicale dintr-o țară terță nu completează factura conform cerințelor, aceasta este returnată pentru a fi refăcută. În acest caz plata facturii poate ajunge până la 36 de luni. Citește și: VIDEO Incredibil: s-a dus cu Porsche de 150.000 de euro să șterpelească o găleată și un mop de la o spălătorie de mașini Datele oficiale arată că CNAS trebuie să plătească aproape 100 de milioane de euro Germaniei pentru serviciile medicale de care au beneficiat cetățenii asigurați în România. Italia are de primit peste 40,5 milioane de euro, Spania - peste 30 milioane de euro, Franța - 32,7 milioane de euro. Pe listat statelor care au de primit bani de la CNAS se mai află și Ungaria, cu peste 10 milioane de euro, Elveția, cu 4,2 milioane euro, și Marea Britanie, cu 4,27 milioane euro.

Medicul Anca Ababneh Dumitrovici a amânat un tratament până când pacientul a dat șpaga
Eveniment

A amânat un tratament până când pacientul a dat șpaga

Apar detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: ea a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Când acesta a plătit, a fost comandat medicamentul de care era nevoie. Medicamentul a venit în două săptămâni, dar pacientul a murit între timp. A amânat un tratament până când pacientul a dat șpaga „Un prim denunț a fost înregistrat în martie 2022, conform căruia medicul a pretins și a primit bani pentru prescrierea tratamentului, iar în iunie 2022 a fost al doilea denunț, care reclama faptul că dr. Anca Dumitrovici Ababneh nu ar fi prescris tratamentul recomandat de un alt medic oncolog din Iași, în tratamentul căruia pacientul s-a aflat până la un moment dat. Medicamentul administrat la Suceava, altul decât cel prescris de la Iași, i-ar fi provocat bolnavului agravarea stării de sănătate, ceea ce a dus la întreruperea tratamentului oncologic. Din declarațiile martorilor reiese că doctorița chema pacientul la cabinet, dar tot amâna începerea tratamentului, din decembrie 2021 până în martie 2022. Între timp familia pacientului ar fi aflat de la alți bolnavi de cancer pe care i-a întâlnit la spital că pentru a primi tratamentul potrivit pacientul trebuie «să dea plicul». În aprilie 2022, disperați că tratamentul oncologic nu a fost reluat, martorul i-ar fi promis doctoriței Dumitrovici Ababneh că face un împrumut și vine cu banii, iar imediat a primit spre completare formularul de consimțământ pentru administrarea tratamentului. Medicamentul comandat a venit în aproximativ două săptămâni, dar nu a mai fost cui să-l administreze deoarece pacientul a murit. Din anchetă reiese că pacienții discutau între ei că oferirea unei anumite sume era condiția pentru administrarea tratamentului corespunzător”, scrie Monitorul de Suceava. Șpăgi mici și dese Conform Parchetului Tribunalului Suceava, în perioada aprilie 2022-ianuarie 2023, în mod repetat, ar fi cerut și primit diferite sume de bani (câte 50 de lei, 100 de lei, 200 de lei, 50 de euro) sau alte bunuri (miere de albine, cașcaval, cafea, bomboane de ciocolată, brânză) de la 64 de persoane, pacienți sau aparținătorii acestora. „Banii și produsele alimentare au fost primite pentru îndeplinirea actelor medicale referitoare la tratamentul și asistența anti-cancer care trebuiau realizate gratuit”, spun procurorii. Citește și: Sistemul medical de stat: șefa Secţiei de Oncologie de la Spitalul Judeţean Suceava a fost reţinută, pentru luare de mită Doctorița a fost plasată în arest la domiciliu.

MApN, numai un militar ucrainean rănit tratat în România (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

MApN, numai un militar ucrainean rănit

MApN, numai un militar ucrainean rănit. Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a anunțat că peste 1.000 de militari ucrainieni grav răniți în război au fost trimiși pentru tratament în mai multe state, inclusiv România. La solicitarea Defapt.ro, Ministerul Apărării Naționale a transmis că doar un militar ucrainean a fost tratat în sistemul spitalicesc militar românesc, la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central "Dr. Carol Davila" din București. 1.000 de militari în 12 țări Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a făcut public rezumatul unui bilanț pe anul 2022, în urma invadării Ucrainei de către Rusia. El a mulțumit medicilor ucrainieni pentru eroismul de care au dat dovadă în primele zece luni de război. Medici care au salvat viețile militarilor ucrainieni, dar și a civililor aflați în situații complicate. Raportul publicat de Valeri Zalujnîi mai arată că peste 1.000 de militari ucrainieni grav răniți au fost transportați și tratați la spitalele militare din Franța, Olanda, Irlanda, Norvegia, Danemarca, Spania, Polonia, Germania, Italia, România, SUA și Israel. Zalujnîi a mai transmis că 29.000 de militari ucraineni au primit medalii din partea autorităților din Ucraina. Și doar 160 de militari au primit titlul de "Erou al Ucrainei". MApN, numai un militar ucrainean rănit Defapt.ro a solicitat oficial Ministerului Apărării Naționale să transmită câți militari ucrainieni au fost tratați în spitalele militare românești de la începutul războiului din Ucraina și câți se află internați în acest moment. Ministerul Apărării Naționale a precizat că "în luna mai 2022, un militar ucrainean a fost tratat la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central din București" (situație despre care s-a făcut referire și un comunicat de presă în mai 2022; potrivit acestuia, MApN a preluat doi pacienți, dar unul a fost internat la "Bagdasar-Arseni", doar celălalt a fost tratat într-un spital militar românesc). În plus, Ministerul Apărării Naționale a mai transmis că "La această dată, în spitalele militare din România nu sunt internați militari ucraineni. Niciun militar ucrainean nu a decedat în spitalele militare din România". Citește și: Escaladare gravă din partea Moscovei: Putin trimite rachete hipersonice Zircon imposibil de interceptat în Atlantic, la distanță mică de țărmurile SUA. Foarte probabil, sunt nucleare Costurile aferente tratamentului medical acordat militarului ucrainean tratat la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central "Dr. Carol Davila" au fost suportate de către statul român în conformitate cu Ordonanța Urgență nr. 15 din 27 februarie 2022. Ordonanța prevede "acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, aceștia au dreptul la asistență medicală gratuită și tratament corespunzător, prin sistemul național de asistență medicală și de prim ajutor calificat, în conformitate cu prevederile Titlului IV din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră