vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: suspendare

95 articole
Politică

Cei 16 puciști din PNL, încă o plângere la Tribunalul Ilfov: cer suspendarea Congresului PNL și daune de patru milioane de lei, de la partid și de la Bolojan

Şaisprezece parlamentari liberali din tabăra anti-Bolojan au deschis vineri o nouă acţiune la Tribunalul Ilfov, în care solicită suspendarea a două decizii luate de BPN al PNL pe 17 iunie, prin care conducerea partidului a convocat un Consiliu Naţional Extraordinar pe 19 iunie şi un Congres Extraordinar pe 21 iunie. Citește și: Veștea, ajutat de Nazare - care ar urma să fie la Finanțe și în viitorul Guvern - să-și facă program Reclamanţii sunt aceiaşi care au obţinut în timp record joi, tot la Tribunalul Ilfov, suspendarea deciziilor luate în Biroul Politic Naţional al PNL privind sancţionare parlamentarilor partidului care ar vota pentru învestirea Guvernului Veştea. Însă, în cazul acestei plângeri, tribunalul a dat termen de judecată pe 3 iulie. Este vorba de Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prişcă, George Scarlat, Ionuţ Stroe, Mihail Veştea, Sebastian Mihai Rusu, Eduard Tatian Mititelu.Aceştia au introdus vineri o ordonanţă preşedinţială la Tribunalul Ilfov, pârât fiind Partidul Naţional Liberal. „Cu scopul evident de a modifica Statutul partidului şi de a elimina membrii şi aleşii cu opinie divergentă” Conform unor surse politice, contestatarii solicită suspendarea de urgenţă a deciziilor BPN nr. 26 şi nr. 27 din 17 iunie 2026, prin care conducerea partidului a convocat, "cu nesocotirea oricăror termene statutare", un Consiliu Naţional Extraordinar (19 iunie 2026) şi un Congres Extraordinar (21 iunie 2026), "cu scopul evident de a modifica Statutul partidului şi de a elimina membrii şi aleşii cu opinie divergentă".De asemenea, a fost introdusă o cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Naţional Liberal şi a preşedintelui partidului, prin care se solicită obligarea pârâţilor la plata, în solidar, de 250.000 lei daune morale de fiecare reclamant, adică 4.000.000 lei în total. „Biroul Politic Naţional a convocat Congresul Extraordinar, deşi această competenţă aparţine exclusiv Consiliului Naţional (art. 66 din Statut). BPN a depăşit flagrant atribuţiile care îi revin. A fost creat un organism care nu există în Statut: un "Consiliu National Extraordinar" format din 800 de delegaţi, a cărui compunere nu corespunde Consiliului National reglementat de art. 70 din Statut. Adăugarea unui organism nou este atribuţia exclusivă a Congresului. Pe ordinea de zi a Consiliului Naţional a fost înscrisă modificarea Statutului, deşi Statutul poate fi modificat exclusiv de Congres (art. 58 alin. 2), iar Consiliul Naţional are interdicţie expresă de a adopta un nou Statut (art. 67 alin. 1). Au fost eliminate termenele statutare minime: Statutul impune minimum 45 de zile pentru alegerile în organizaţii înainte de Congres şi minimum 60 de zile pentru stabilirea elementelor de organizare. Întreaga procedură a fost comprimată în 4 zile. A fost impus votul deschis, prin ridicarea mâinii, deşi Statutul prevede obligatoriu votul secret pentru deciziile privind persoanele (art. 13 lit. c) şi art. 106 din Statut). A fost sfidată o hotărâre judecătorească executorie. Premisa acestor decizii - Deciziile BPN nr. 22 şi nr. 25/2026 - fusese deja suspendată de instanţă. Conducerea a continuat, anunţând public că nu se va conforma, în încălcarea art. 435 din Codul de procedură civilă. Scopul real al întregului mecanism este eliminarea membrilor şi a aleşilor cu opinie diferită - un delict de conştiinţă, interzis de Statut (art. 13 lit. a), de Constituţie (art. 29, art. 30) şi de Convenţia europeană a drepturilor omului (art. 9-11)", se arată în acţiunea depusă în instanţă. 

Alina Gorghiu și cei 15 asociați, din nou la tribunal, vor să-i ia banii lui Bolojan Foto: Facebook
Georgescu cere suspendarea lui Nicușor Dan, Simion îl urmează Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Călin Georgescu și George Simion cer suspendarea lui Nicușor Dan, „imediat”

Liderii suveraniști Călin Georgescu și George Simion au cerut, azi, fără nici un motiv aparent, suspendarea președintelui Nicușor Dan. Se poate doar bănui, din declarația lui Georgescu, că motivul ar fi desemnarea lui Eugen Tomac pentru funcția de premier. Primul care a lansat propunerea a fost Călin Georgescu, aflat la la Judecătoria Sectorului 1, unde are proces. L-a urmat, la scurt timp, președintele AUR. Citește și: EXCLUSIV „Spor de dronă” de 426 de milioane de euro anual pentru MApN, MAI și servicii secrete. Categoriile beneficiare, secretizate Georgescu teoretizează, Simion acționează „În fapt, România este instituțional ocupată, iar țara nu mai este în priză, țara este în prăbușire. Lovitura de stat care a început pe data de 6 decembrie 2024 a atins zilele trecute apogeul. Adică ziua de 4 iunie 2026, anul acesta, când ocupantul ilegal de la Palatul Cotroceni a bătut ultimul cui în sicriul democrației românești, anulând total alegerile parlamentare de pe 30 decembrie 2024 și vocea poporului prin forma abuzivă și sfidătoare a propunerii de guvern. Se impune asumarea răspunderii de către inițiatorii acestui demers, pentru că va fi un dezastru economic și social masiv. Și, în același timp, aceeași răspundere o poartă și viitoarele partide politice care probabil vor vota acest guvern. Eu mă adresez astăzi fiecărui membru al Parlamentului României care mai are inimă, dragoste de țară, fiecărui reprezentant ales care a depus jurământ față de țară și față de poporul român. A venit vremea să vă ridicați. Este momentul ca imediat să începeți procedura de suspendare împotriva președintelui ilegal de la Cotroceni. Și asta nu mâine, nu prin alte demersuri, ci imediat. Suntem în cazuri extreme, în care se pune problema viitorului națiunii române. Pentru că se iau acțiuni nechibzuite și distructive. Iar fiecare oră care trece și nu se acționează este o oră în plus în care acest personaj demontează, cărămidă cu cărămidă, fundația națiunii române. Prin urmare, România vă privește, istoria vă privește. Dacă nu acționați acum, va fi prea târziu de salvat ceva. Este o fereastră a oportunității de a intra pe firul democrației care este acum. Ridicați-vă, aveți atitudine, apărați țara înainte ca ultima lumină a democrației să se stingă definitiv. Momentul este acum și nu există mâine”, a spus georgescu, potrivit unei transcrieri a site-ului stiripesurse.ro.  După relativ puțin timp, George Simion a scris pe Facebook: „Nicușor Dan - suspendat! Pentru anularea voinței românilor. Soluția ieșirii din criză nu e Tomac ci Anticipatele”. 

Firmele românești se suspendă în număr mare în 2026 (sursa: Pexels/kaboompics.com)
Economie

Crește numărul firmelor care-și suspendă activitatea. Care sunt județele cele mai afectate

În total, în România au fost înregistrate 6.786 de suspendări de firme în primele patru luni din 2026, față de 6.584 în aceeași perioadă din 2025. Creșterea la nivel național a fost de 3,1%. București, Cluj, Iași Iașiul, de exemplu, intră în top 10 județe la nivel național după ritmul de creștere al suspendărilor și ocupă unul dintre primele locuri după volumul total al firmelor suspendate. Citește și: Transelectrica nu este în stare să finalizeze investiții de peste jumătate de miliard euro - Bolojan Județul este depășit doar de București și Cluj în clasamentul național. La nivel național, situația este mai echilibrată: din cele 42 de județe analizate, 22 au raportat creșteri ale numărului de firme cu activitatea suspendată comparativ cu 2025, în timp ce 20 au înregistrat scăderi sau stagnări. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Iași, sute de firme își suspendă activitatea (sursa: Pexels/ Ellie Burgin)
Economie

Crește numărul firmelor care își suspendă activitatea în România: Iașiul depășește media națională

În primul trimestru din 2026, sute de firme din Iași și-au suspendat activitatea, înregistrând o creștere de aproape trei ori peste media națională. Iași, sute de firme își suspendă activitatea În timp ce la nivel național numărul suspendărilor a ajuns la 5.424, cu un avans moderat de sub 8% față de anul anterior, Iașiul s-a remarcat printr-un ritm mult mai accelerat. Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica La nivel local, 280 de companii și-au întrerupt temporar activitatea, față de 226 în aceeași perioadă din 2025, ceea ce indică o creștere de aproximativ 24%. Diferența subliniază o dinamică mai intensă a mediului de afaceri ieșean, marcată de decizii frecvente de reorganizare sau pauză economică. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cum poate fi suspendat Nicușor Dan (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Suspendarea președintelui, armă politică: ce arată cazul Băsescu și cât de vulnerabil este Nicușor Dan

Pe fondul actualei crize politice, în care PSD și AUR anunță depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, se conturează tot mai des întrebarea dacă tensiunile ar putea escalada până la suspendarea președintelui Nicușor Dan. Istoria politică recentă a României, marcată de episoadele din 2007 și 2012 ale lui Traian Băsescu, arată că o astfel de procedură nu este niciodată exclusiv juridică, ci rezultatul unor confruntări politice majore între instituții. Suspendarea președintelui, instrument politic Suspendarea președintelui României este unul dintre cele mai puternice instrumente constituționale aflate la dispoziția Parlamentului, dar și unul dintre cele mai complexe din punct de vedere politic. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Deși procedura este clar reglementată, aplicarea ei depinde mai puțin de litera legii și mai mult de echilibrele de putere din Legislativ. Ce spune Constituția: temeiul legal al suspendării Potrivit Constituției României, președintele poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”, potrivit Articolului 95. Totuși Constituția nu definește exact ce înseamnă „fapte grave”, lăsând Parlamentului o marjă semnificativă de interpretare. În practică, suspendarea este, în egală măsură, o procedură juridică și una politică. Prima etapă: inițierea procedurii în Parlament Suspendarea nu poate începe oricum. Este nevoie de o inițiativă formală semnată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori. Propunerea este comunicată imediat președintelui, care are dreptul să ofere explicații în fața Parlamentului. Acest moment este, de regulă, unul cu puternică încărcătură politică, în care acuzațiile sunt formulate public, iar pozițiile se cristalizează. Avizul CCR: obligatoriu, dar nu decisiv Înainte de vot, Parlamentul trebuie să solicite un punct de vedere de la Curtea Constituțională a României. Acest aviz este însă consultativ. Cu alte cuvinte, este obligatoriu ca procedură, dar nu este obligatoriu ca rezultat. Parlamentul poate decide suspendarea chiar și în cazul unui aviz negativ al Curții. Această nuanță explică de ce suspendarea este, în esență, un act politic validat juridic, nu invers. Votul decisiv: majoritatea absolută Decizia de suspendare aparține Parlamentului, reunit în ședință comună. Pentru ca suspendarea să fie aprobată, este nevoie de votul majorității parlamentarilor, nu doar al celor prezenți. Acest prag ridicat face ca suspendarea să fie imposibilă fără o coaliție largă sau fără o ruptură majoră în actuala majoritate parlamentară. Referendumul: momentul în care decide electoratul Dacă Parlamentul votează suspendarea, procedura nu se oprește aici. În maximum 30 de zile trebuie organizat un referendum pentru demiterea președintelui. În acest punct, decizia se mută de la Parlament la cetățeni: - votul popular validează sau respinge demiterea - președintele poate reveni în funcție dacă referendumul nu confirmă suspendarea Astfel, suspendarea este doar o etapă intermediară, nu o sancțiune definitivă. Cine conduce țara în timpul suspendării Pe durata suspendării, atribuțiile prezidențiale sunt preluate temporar de președintele Senatului, conform mecanismului de interimat prevăzut de Constituție, în Articolul 98. Dacă această funcție nu poate fi exercitată, interimatul revine președintelui Camerei Deputaților. Este o soluție de continuitate instituțională, menită să evite blocajul la nivelul statului. Procedura separată: înalta trădare Distinct de suspendarea politică există și procedura prevăzută de Articolul 96, care vizează fapta de înaltă trădare. În acest caz, este necesar votul a două treimi din parlamentari, iar competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție Aceasta nu mai este o procedură politico-constituțională, ci una penală, cu consecințe mult mai grave. O procedură profund politică, cazul Traian Băsescu Deși cadrul constituțional este clar, experiența politică arată că suspendarea nu este doar o chestiune de legalitate, suspendarea din 2007 a președintelui Traian Băsescu fiind un exemplu clar. A fost prima suspendare a unui președinte în istoria României post-decembristă și s-a petrecut pe fondul unui conflict deschis între Traian Băsescu și o majoritate parlamentară formată din PSD, PNL și alte partide. Parlamentul a votat suspendarea, după ce a acuzat încălcări ale Constituției. Însă Curtea Constituțională a României a emis un aviz negativ, motivând nu există încălcări grave ale Constituției. Cu toate acestea, Parlamentul a mers mai departe și a votat suspendarea, ignorând avizul CCR. Finalul a fost decis de electorat: la referendum, aproximativ 74% dintre votanți au respins demiterea, iar Băsescu a revenit în funcție. Conflictul politic nu a fost validat popular. Suspendarea din 2012: criză instituțională și polarizare extremă Al doilea episod, din 2012, a fost și mai tensionat. Guvernul USL (PSD + PNL) a inițiat suspendarea lui Traian Băsescu într-un context de confruntare instituțională dură. Suspendarea a fost votată rapid în Parlament. CCR a emis din nou un aviz consultativ, care nu a blocat însă procedura. Deși la referendum, majoritatea votanților au optat pentru demitere, referendumul a fost invalidat din cauza prezenței insuficiente. Președintele a revenit în funcție. Cum ar putea fi suspendat Nicușor Dan Un scenariu de escaladare a crizei politice spre suspendarea președintelui Nicușor Dan ar deveni plauzibil doar în condițiile unui conflict instituțional prelungit și vizibil. O astfel de situație ar putea apărea dacă șeful statului ar refuza să țină cont de existența unei majorități parlamentare clare în procesul de desemnare a premierului sau dacă ar propune în mod repetat candidați fără susținere reală în Parlament, blocând formarea unui guvern funcțional. În același timp, intrarea într-un conflict deschis cu Legislativul – prin decizii percepute ca obstrucționând voința majorității – ar putea alimenta argumentul politic necesar inițierii suspendării. Într-un astfel de context, suspendarea nu ar mai fi doar o ipoteză teoretică, ci expresia unei rupturi majore între instituțiile fundamentale ale statului.

Încă un VIP care a comis un accident rutier, drogat, și fuge, scapă ieftin: doi ani cu suspendare Foto: Inquam/Tudor Pană
Eveniment

Încă un VIP care a comis un accident rutier, drogat, și fuge, scapă ieftin: doi ani cu suspendare pentru fiul lui Ilie Dumitrescu

Încă un VIP care a comis un accident rutier, drogat, și fuge, scapă ieftin: doi ani cu suspendare pentru fiul lui Ilie Dumitrescu, actorul Toto Dumitrescu, a decis Judecătoria Sectorului 1. El are interdicţia de a conduce autovehicule pe drumurile publice timp de trei ani şi este obligat să efectueze 120 de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii, fie la Arhiepiscopia Bucureştilor, fie la Fundaţia pentru Promovarea Sancţiunilor Comunitare. Citește și: VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD Încă un VIP care a comis un accident rutier, drogat, și fuge, scapă ieftin: doi ani cu suspendare Toto Dumitrescu a mai fost condamnat în 2021 la opt luni de închisoare cu amânarea executării pedepsei, pentru conducerea unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive.  Accidentul a avut loc pe 14 septembrie 2025, în jurul orei 13:05, la intersecţia dintre bulevardele Mircea Eliade şi Primăverii, în Sectorul 1. Conform primelor informaţii, o şoferiţă de 23 de ani, care circula pe bd. Primăverii, a intrat în coliziune cu autoturismul condus de Toto Dumitrescu (numele real: Ilie Badea Dumitrescu), care venea de pe bd. Mircea Eliade. În urma impactului, maşina femeii a lovit un alt autovehicul aflat în spatele ei.Şoferiţa a fost rănită şi transportată la spital, în timp ce Toto Dumitrescu a părăsit locul accidentului pe jos, profitând de agitaţia creată. El a fost găsit de poliţişti după 48 de ore, într-un apartament, fiind ridicat şi dus la audieri. Ulterior, a fost reţinut pentru 24 de ore, fiind acuzat de părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ştergerea urmelor acestuia.Actorul a fost supus unei expertize la INML, rezultatul fiind pozitiv la consumul de cocaină, scrie Agerpres.     

Avocatul Dobrev despre decizia Curții de Apel de a permite Realității să emită: „N-am pomenit” Foto: Facebook
Justiție

Avocatul Dobrev despre decizia Curții de Apel de a permite Realității să emită: „N-am pomenit, neam de neamul meu”

Avocatul Dumitru Dobrev despre decizia Curții de Apel de a permite Realității să emită, suspendând hotărârea CNA de marți: „N-am pomenit, neam de neamul meu, nici un proces, fie el și ordonanță președințială, cerere de suspendare act administrativ în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004 să se judece în 24 de ore”, a scris el, pe Facebook. Dobrev a făcut parte din asociația Salvați Bucureștiul, fondată de Nicușor Dan, și a fost consilier local, în Consiliul General al Municipiului București. În 2021 a demisionat din USR.  Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major Avocatul Dobrev despre decizia Curții de Apel de a permite Realității să emită: „N-am pomenit” „În 26 de ani de profesat avocatură din Oradea și până la Constanța și din Iași la Timișoara, n-am pomenit, neam de neamul meu, nici un proces, fie el și ordonanță președințială, cerere de suspendare act administrativ în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004 să se judece în 24 de ore. Și dacă ar scoate portăreii în stradă o familie cu 5 copii și cu tot calabalîcul în februarie la - 15 ° C, dacă ceri suspendarea unei executări silite/evacuări pe cale de ordonanță președințială, mai devreme de două săptămîni tot nu primești termen, poți să bocești cu lacrimi de sânge, să-ți rupi cămașa de pe tine acolo la registratură!   Cele mai rapide erau contestațiile la listele electorale dar și alea se judecau în 48-72 de ore.   Ceva s-a întâmplat, acum nu sunt alegeri - nu știu, ori fi sunat vreun samaritean/samariteancă?”, a scris el, pe Facebook. 

Controversata Curte de Apel București permite Realității TV să emită în continuare Grupaj foto: Realitatea.net
Politică

BREAKING Controversata Curte de Apel București permite Realității TV să emită în continuare, suspendând decizia CNA

Controversata Curte de Apel București permite Realității TV să emită în continuare, suspendând decizia CNA. În decembrie 2025, această curte a organizat o conferință de presă în milocul căreia a sunat Lia Savonea, ca să transmită șefelor instanței ce să spună ziariștilor. Vicepreședinta Curții de Apel București, Ionela Tudor, a fost surprinsă în timpul conferinței de presă de la Curtea de Apel, în timp ce îi spune președintei Liana Arsenie că o sună „Lia”. „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, îi spune Ionela Tudor președintei CAB, Liana Arsene.  Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major Controversata Curte de Apel București permite Realității TV să emită în continuare Postul controlat de Maricel Păcuraru jubila, după decizia Curții de Apel: „Este, fără îndoială, una dintre cele mai importante decizii obținute de Realitatea PLUS în acest moment, în condițiile în care s-a reușit suspendarea măsurii prin care Consiliul Național al Audiovizualului stabilise închiderea postului”.  Hotărârea este executorie, ceea ce înseamnă că produce efecte imediat. „Ora estimata: 15:00 Complet: 10-Completul 4 Fond Achiziţii Publice Tip solutie: Admite cererea Solutia pe scurt: Admite cererea de suspendare. Dispune suspendarea executării Deciziei CNA nr. 259/07.04.2026. Executorie. Ia act că reclamanta şi-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii, cererea urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 08.04.2026. Document: Hotarâre    08.04.2026”, se arată pe portalul instanțelor.

Sechestru de copii, închisoare cu suspendare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

A sechestrat trei copii într-o cușcă și i-a umilit: pedeapsă cu suspendare pentru agresor

Un tânăr de 19 ani, Andrei Poșchin, a fost condamnat la închisoare cu suspendare, după ce a sechestrat trei copii într-o cușcă și i-a supus unor acte de umilire, inclusiv urinând deasupra lor, într-un incident care a șocat comunitatea din Miroslava. Sechestru de copii, închisoare cu suspendare În fața instanței, acesta a susținut că reacția sa a fost provocată de injuriile venite din partea unuia dintre copii și a încercat să minimizeze gravitatea faptelor, însă declarațiile martorilor au contrazis versiunea sa. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Judecătorii au stabilit că faptele au fost motivate de dorința de a-și impune autoritatea și de a obține respect în comunitate, condamnându-l la o pedeapsă de 2 ani și 11 luni de închisoare cu suspendare, sub supraveghere timp de 4 ani. În plus, instanța a dispus plata unor daune morale de câte 100.000 de lei pentru fiecare victimă, iar sentința a rămas definitivă după respingerea apelului de către Curtea de Apel. Continuarea, în Ziarul de Iași

ÎCCJ suspendă Comitetul pentru legile Justiției (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție)
Justiție

Savonea, decizie aberantă și sfidătoare: ÎCCJ suspendă activitatea comitetului lui Bolojan pe justiție

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis miercuri suspendarea activității Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, înființat la finalul anului 2025 prin decizia premierului Ilie Bolojan. Hotărârea vine după admiterea recursului depus de un ONG și este definitivă. Decizia ÎCCJ: suspendare până la soluționarea pe fond Instanța supremă a admis recursul formulat de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, anulând parțial decizia Curții de Apel București din ianuarie 2026, care respinsese inițial solicitarea. Citește și: Bolojan îl sfidează pe Ciolacu: PNL, pe cale să racoleze un deputat PSD ales în Buzău Judecătorii au dispus suspendarea executării Deciziei nr. 574/2025 – actul normativ care a stat la baza constituirii comitetului – până la pronunțarea instanței de fond. Hotărârea este definitivă și produce efecte imediate. Totodată, ÎCCJ a respins cererile de intervenție formulate în sprijinul Guvernului de mai multe organizații civice și instituții, menținând în rest sentința atacată. Motivarea instanței: suspiciuni de exces de putere Potrivit comunicatului transmis de Înalta Curte, decizia a fost luată pe fondul unor indicii privind un posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare a acestui comitet. Instanța atrage atenția asupra unor semne serioase de întrebare legate de respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept, în special legalitatea și separația puterilor în stat. Această constatare a fost esențială în justificarea suspendării activității grupului de lucru creat la nivelul Executivului. Semnal privind respectarea cadrului constituțional ÎCCJ subliniază că orice demers legislativ sau administrativ trebuie să respecte strict cadrul legal și constituțional, fără derapaje sau abuzuri de autoritate. De asemenea, instanța evidențiază importanța transparenței decizionale, a respectării procedurilor democratice și a consultării reale a actorilor relevanți în procesul de reformă a justiției. Suspendarea comitetului reprezintă, astfel, un avertisment privind modul în care pot fi inițiate și gestionate reformele în domenii sensibile. Cine a contestat decizia Guvernului Acțiunea în instanță a fost inițiată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, organizație condusă de avocata Elena Radu. ONG-ul a cerut suspendarea Deciziei nr. 574 din 19 decembrie 2025, semnată de premierul Ilie Bolojan, care stabilea structura și atribuțiile comitetului responsabil de analiza legislației din Justiție. Cum a fost înființat comitetul pentru legile Justiției Comitetul a fost creat în decembrie 2025, la Palatul Victoria, și era format din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți. Scopul acestui grup de lucru era evaluarea și revizuirea legilor Justiției, în contextul unor investigații jurnalistice care semnalau disfuncționalități grave în sistemul judiciar. Demersul Guvernului a venit după dezvăluiri publice privind probleme din instanțe și parchete, însă modul de constituire al comitetului a fost contestat în instanță. Impactul deciziei ÎCCJ Suspendarea activității comitetului blochează, cel puțin temporar, procesul de analiză și eventuală reformă a legislației din domeniul Justiției, așa cum fusese conceput de Executiv. Decizia ÎCCJ transmite un mesaj clar privind limitele în care pot acționa autoritățile și reafirmă rolul instanțelor în protejarea echilibrului instituțional și a statului de drept.

Trump amenință aliații și suspendă Jones Act (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință aliații și schimbă regulile jocului: suspendă o lege veche de 100 de ani pentru a controla criza energetică

Președintele american Donald Trump a lansat un avertisment dur la adresa aliaților SUA, sugerând că Washingtonul ar putea renunța la protejarea Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. În paralel, administrația americană a decis să relaxeze temporar o lege veche de peste un secol pentru a reduce presiunile asupra pieței energetice. Trump, mesaj dur către aliați: „Să se descurce singuri” Donald Trump a reacționat la refuzul Germaniei și al altor state de a sprijini militar SUA în regiune, afirmând că țările care depind de Strâmtoarea Hormuz pentru transportul maritim ar putea fi lăsate să gestioneze singure situația. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Declarația a fost publicată pe platforma Truth Social și vine pe fondul tensiunilor crescute generate de conflictul din Iran. Legea Jones, suspendată temporar pentru a stabiliza piața energiei Pentru a contracara creșterea prețurilor la energie, administrația americană a decis suspendarea temporară a Jones Act pentru o perioadă de 60 de zile. Anunțul a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, care a explicat că măsura va facilita transportul resurselor energetice. „Suspendarea va permite resurselor vitale precum petrolul, gazele naturale, îngrăşămintele şi cărbunele să ajungă liber în porturile americane timp de 60 de zile”, a declarat aceasta. Leavitt a descris decizia drept „un nou pas în eforturile de contracarare a perturbărilor pe termen scurt de pe piaţa petrolieră”, generate de războiul din Iran. Ce este Jones Act și de ce este controversată Jones Act, adoptată în 1920, impune ca transportul de mărfuri între porturile americane să fie realizat exclusiv de nave sub pavilion american. Legea a fost creată pentru a proteja industria maritimă din SUA, însă criticii susțin că aceasta duce la costuri mai mari pentru transport și, implicit, la prețuri mai ridicate pentru consumatori. Numărul limitat de nave disponibile pentru transportul intern de petrol contribuie la creșterea costurilor logistice. Strâmtoarea Hormuz, blocată de conflictul din Iran Războiul din Iran a afectat grav traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz, o rută esențială pentru comerțul global cu petrol și gaze naturale lichefiate. Deși SUA este în prezent un exportator net de petrol, impactul asupra piețelor globale a dus la creșterea prețurilor combustibililor pe piața americană. Anterior, Karoline Leavitt a declarat că SUA nu depinde direct de această rută pentru aprovizionarea internă, însă a subliniat importanța menținerii deschise a strâmtorii: Washingtonul consideră că Strâmtoarea Hormuz trebuie să rămână funcțională „pentru piaţa globală a petrolului şi pentru a stabiliza preţurile”. Măsuri similare în trecut: precedentul Puerto Rico Nu este pentru prima dată când Donald Trump suspendă temporar Jones Act. În 2017, măsura a fost aplicată pentru a facilita livrarea ajutoarelor în Puerto Rico, după un dezastru natural. Decizia actuală vine însă într-un context geopolitic mult mai tensionat, cu implicații directe asupra piețelor energetice globale.

Aeroportul din Dubai, lovit de o dronă iraniană (sursa: Facebook/Dubai Internațional)
Internațional

Aeroportul din Dubai, lovit de o dronă iraniană: patru răniți și zboruri suspendate pe termen nelimitat

Aeroportul din Dubai a fost lovit sâmbătă seara de o dronă iraniană, în contextul escaladării conflictului din regiunea Golfului Persic. Patru persoane au fost rănite, iar autoritățile au decis suspendarea tuturor zborurilor pe termen nelimitat. Incidentul vine la scurt timp după ce un incendiu puternic a izbucnit la hotelul de lux Fairmont The Palm, situat pe insula artificială Palm Jumeirah, clădirea fiind posibil lovită de o rachetă. Patru răniți la Aeroportul Internațional Dubai (DXB) Reprezentanții Dubai International Airport (DXB) au confirmat că o sală de așteptare a fost afectată în urma incidentului, suferind daune minore. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Potrivit biroului de presă al orașului, echipele de intervenție au fost mobilizate imediat, iar situația a fost gestionată în coordonare cu autoritățile competente. Patru angajați ai aeroportului au fost răniți și au primit îngrijiri medicale de urgență. Datorită planurilor de intervenție deja existente, majoritatea terminalelor fuseseră evacuate la timp, ceea ce a limitat numărul victimelor. Toate zborurile suspendate la DXB și DWC Autoritățile aeroportuare din Dubai au anunțat suspendarea tuturor operațiunilor de zbor atât la Aeroportul Internațional Dubai (DXB), cât și la Al Maktoum International Airport (DWC), cunoscut și sub numele de Dubai World Central. Decizia a fost luată din motive de siguranță, în contextul intensificării atacurilor cu rachete iraniene asupra statelor arabe din Golf. Pasagerii au fost sfătuiți să nu se deplaseze către aeroport și să ia legătura direct cu companiile aeriene pentru informații actualizate privind zborurile. Aeroportul Internațional Dubai este considerat cel mai aglomerat hub internațional din lume, iar închiderea sa are un impact major asupra traficului aerian global. Incendiu la Palm Jumeirah, după un posibil atac cu rachetă Cu puțin timp înainte de incidentul de la aeroport, un incendiu puternic a izbucnit pe insula artificială Palm Jumeirah, la hotelul de cinci stele Fairmont The Palm. Martorii au relatat că au auzit o explozie, în contextul în care Iranul a ripostat militar în regiunea Golfului Persic la atacurile americane și israeliene. Autoritățile au confirmat că patru persoane au fost rănite și în acest incident.

Amenzi neplătite, suspendarea permisului (sursa: Pexels/Alessandro Avilés)
Eveniment

Șoferii riscă suspendarea permisului dacă nu își plătesc amenzile în 90 de zile

Șoferii care nu își achită amenzile contravenționale în termen de 90 de zile riscă să rămână fără permis de conducere. Măsura este prevăzută în proiectul de ordonanță de urgență privind reforma administrației, în forma agreată de Coaliție și pusă miercuri în consultare publică de Ministerul Dezvoltării. Inițial, Guvernul a luat în calcul majorarea amenzilor neplătite, însă această prevedere nu mai apare în varianta actuală a proiectului. Interdicție de a conduce pentru șoferii cu amenzi restante Potrivit proiectului de OUG, persoanele care dețin permis auto nu vor mai avea dreptul să conducă autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie pe drumurile publice dacă nu își achită în termen de 90 de zile datoriile provenite din amenzi contravenționale. Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților Autoritățile au obligația ca, în maximum 30 de zile, să notifice șoferul care nu și-a plătit amenzile, informându-l cu privire la: obligația de plată; termenul-limită; momentul de la care își pierde dreptul de a conduce. Plata taxelor și impozitelor locale, condiție pentru recuperarea permisului Proiectul prevede că permisul de conducere va putea fi restituit doar după achitarea tuturor obligațiilor restante către bugetul local. Astfel, la finalizarea perioadei de suspendare, titularul permisului trebuie să prezinte: dovada plății tuturor amenzilor contravenționale primite în calitate de conducător auto; dovada achitării tuturor taxelor și impozitelor datorate bugetului local al unității administrativ-teritoriale unde are domiciliul. În cazul persoanelor care nu au domiciliul în România, acestea vor trebui să prezinte doar dovada achitării amenzii care a dus la suspendarea dreptului de a conduce. Motivația Guvernului: responsabilitate civică și stabilitate financiară Potrivit notei de fundamentare a proiectului, modificările au fost introduse pentru a încuraja regularizarea situației contravenienților și pentru a stimula plata datoriilor către bugetele locale. Executivul susține că măsura urmărește: creșterea responsabilității civice și fiscale; îmbunătățirea colectării la bugetele locale; consolidarea stabilității financiare a administrațiilor locale; dezvoltarea platformei gestionate de Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări. Când poate fi redusă perioada de suspendare Proiectul de ordonanță prevede și posibilitatea reducerii perioadei de suspendare a permisului auto. Aceasta poate fi aplicată în situația în care șoferul face dovada că a achitat: toate datoriile către bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde are domiciliul; amenda contravențională care a determinat suspendarea dreptului de a conduce. Pentru titularii care nu au domiciliul în România, condiția pentru reducerea perioadei de suspendare este achitarea amenzii aplicate pentru contravenția ce a dus la suspendare.

Un deputat propune suspendarea subvenției pentru partide, în 2026 și 2027 Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Un deputat propune suspendarea subvenției pentru partide, în 2026 și 2027. În 2025, subvenția pentru partide a fost de 244 milioane lei

Un deputat independent, Raisa Enachi (aleasă pe listele SOS România), propune suspendarea subvenției pentru partide, în 2026 și 2027. În 2025, subvenția pentru partide a fost de 244 milioane lei. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus Enachi, absolventă a Universităţii de Stat din Moldova, Facultatea de Drept, a fost deputat AUR din 2020 în 2024, iar în 2024 a fost realeasă pe listele SOS România. Din august 2025 este parlamentar independent.  Un deputat propune suspendarea subvenției pentru partide, în 2026 și 2027 „În ultimii ani, cuantumul subvenţiilor de la bugetul de stat acordate partidelor politice a crescut semnificativ, atingând sume anuale de ordinul sutelor de milioane de lei, în condiţiile în care România traversează o perioadă de presiune bugetară accentuată, inflaţie ridicată şi dezechilibre economice majore. În anul 2025, nivelul subvenţiilor se situează la aproximativ 0,012% din PIB, respectiv circa 230 milioane lei. Deşi încadrată în limitele legale, această sum ă generează nemulţumire social ă legitimă, având în vedere că populaţia suportă măsuri fiscale suplimentare, creşteri de taxe şi reduceri ale beneficiilor publice (...) Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, reducerea acestor cheltuieli ar genera economii de aproximativ 656 milioane lei în cei doi ani de aplicare (20262027), conform estimărilor incluse în Anexa nr. 3 la Legea bugetului de stat pe anul 2025”, se arată în expunerea de motive a proiectului.  Potrivit Expert Forum, în 2025 partidele au cheltuit 244 milioane de milioane de lei. Cea mai mare parte a fondurilor a fost cheltuită pentru presă și propagandă (117 de milioane de lei, 48%), personal (27 mil. de lei, 11%) și investiții in bunuri mobile și imobile (aproape 22 milioane de lei, 9%). Pentru organizarea de activități cu caracter politic s-au cheltuit 13 milioane de lei, iar pentru consultanță politică 11 milioane de lei. Proiectul Raisei Enachi a primit deja raport negativ de la comisiile juridice și pentru buget ale Senatului pe motiv că propunerea nu ar fi compatibilă cu „imperativele constituționale referitoare la rolul în societate al partidelor politice”. În avizul de la Guvern, se lasă la latitudinea Parlamentului decizia privind acest proiect de lege.  Decizia finală este, pentru acest proiect, a Camerei Deputaților. 

Primarul Negoiță nu-și mai poate exercita funcția de primar, a decis DNA (sursa: Facebook/Robert Negoita)
Eveniment

Primarul Negoiță nu-și mai poate exercita funcția de primar, a decis DNA

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus plasarea primarului Sectorului 3, Robert Negoiță, sub control judiciar pe cauțiune pentru o perioadă de 60 de zile. Edilul are la dispoziție zece zile pentru a depune cauțiunea de 800.000 de lei și, pe durata măsurii, nu are voie să se deplaseze la sediul Primăriei Sectorului 3 sau să își exercite funcția de primar. Abuz în serviciu Potrivit DNA, Robert Negoiță este cercetat pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că, în vara anului 2025, ar fi dispus construirea și asfaltarea unei străzi de legătură între Șoseaua Industriilor și strada Soldat Ghețu Anghel, pe un teren aflat în proprietatea unei firme private, fără documentație legală, autorizații și avize obligatorii. Citește și: EXCLUSIV Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD) Anchetatorii susțin că prin aceste fapte s-ar fi produs un prejudiciu de peste 902.000 de lei bugetului Sectorului 3 și un folos necuvenit pentru proprietarul terenului. În același dosar sunt cercetați mai mulți funcționari din cadrul Primăriei Sectorului 3 și un administrator de firmă, acuzați de complicitate la abuz în serviciu. Procurorii arată că aceștia ar fi sprijinit realizarea lucrărilor prin întocmirea și semnarea unor documente administrative. Lucrările ilegale au crescut riscul de explozie DNA mai susține că, în perioada noiembrie 2017 – decembrie 2025, Robert Negoiță ar fi dispus efectuarea de lucrări de infrastructură pe 11 străzi din Sectorul 3, inclusiv asfaltări, reparații și amenajări de drumuri și sensuri giratorii, fără documentațiile legale necesare și fără avizele obligatorii, inclusiv cele ale operatorului rețelei de gaze. Ancheta indică atât un prejudiciu financiar, cât și un risc major pentru siguranța publică, prin posibila afectare a conductelor de gaze. Pe durata controlului judiciar, Robert Negoiță este obligat să se prezinte la chemările procurorilor, să nu părăsească România fără acordul acestora și să nu comunice cu persoanele implicate în dosar. În cazul încălcării obligațiilor, măsura poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă. Negoiță a spus că va contesta decizia în instanță.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră