vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: schengen

110 articole
Politică

Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen

Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen. Relaxarea blocadei Schengen austriece față de România și Bulgaria este reflectată în mod diferit în presa austriacă și cea bulgară. Presa austriacă a remarcat succesul diplomaților români, minimalizând aportul premierului "postcomunist". Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Presa din Bulgaria consemnează, în mare parte, declarațiile revoltate ale politicienilor. Există însă și vocea diplomaților, care îndeamnă la rațiune și la o negocieri: să fie acceptate condițiile aderării parțiale, însă doar pentru maximum șase luni. Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen Presa austriacă a minimalizat reușita guvernului român, amintind doar de mesajul euforic, postat pe Facebook, al premierului Marcel Ciolacu, un politician "postcomunist": "Am spart gheața!". Însă a lăudat eforturile diplomaților români pentru aderarea țării noastre la Schengen. Potrivit jurnaliștilor austrieci, de când Austria a refuzat în urmă cu un an "în mod neașteptat" aderarea României la Schengen, "diplomații români au lucrat neobosit la o soluție. Primele succese sunt acum evidente". Deși Der Standard avansează ipoteza intervenției SUA în ceea ce ne privește, argumentând că România este un aliat important al Statelor Unite în Europa de Est, jurnaliștii austrieci nu ignoră faptele: Olanda, care își exprimase veto-ul doar împotriva aderării Bulgariei, nu și a României, înclina deja să renunțe la acest refuz, lăsînd Viena de una singură. Schengen-ul complet ar foloșsi și firmelor austriece În plus, există un foarte puternic factor economic: Schengen pentru România este în interesul companiilor austriece. Cum în România există multe afaceri austriece, acestea pierd mulți bani din cauza timpilor de așteptare la granițe. Există, de asemenea, o importantă componentă socială, despre care au vorbit o mare parte a mass media austriece la finele anului 2022: îngrijitorii la domiciliu. 55% dintre ei provin din România. Bulgaria susține că își face treaba Prim-ministrul Bulgariei, Nikolai Denkov, a afirmat că este "inacceptabil" să se introducă reguli suplimentare pentru Bulgaria și România. Premierul a remarcat că cele mai recente statistici indică scăderea numărul încercărilor ilegale de trecere a frontierei. "Diferența este acum vizibilă pentru toți. Există proceduri legate de cine poate rămâne în Europa, cine trebuie trimis înapoi. Dacă au existat critici la adresa Bulgariei, acestea au fost mai degrabă anul trecut, la începutul acestui an am urmat aceste proceduri", a spus premierul. Furie la Sofia Președintele Parlamentului, Rosen Zhelyazkov, a avut aceeași poziție: "Austria nu ne poate impune condiții suplimentare pentru Schengen". Acesta a declarat că în prezent Bulgaria se așteaptă să intre în spațiul Schengen "în totalitate": "Nu cred că un stat membru poate impune condiții, pentru că asta ar însemna că vorbește în numele tuturor ţările din UE, fără a avea un mandat.". "Veștile despre Schengen nu sunt bune", le-a declarat jurnaliştilor și Cornelia Ninova, liderul partidului social BSP. "Sunt doar firimituri. Suntem membru cu drepturi depline al UE și nu vrem să fim tratați ca o țară secundară, iar poporul bulgar, ca unul de mâna a doua. Am îndeplinit toate cerințele, trebuie să fim acceptați pe deplin. (...) Acesta este un tratament nedrept.", a adăugat Ninova. Mai multe resurse pentru granițele cu Turcia Într-un interviu pentru publicația economică Dnevnik, Irene Maria Plank, ambasadoarea Germaniei în Bulgaria, a afirmat că recenta relaxare a veto-ului austriac oferă politicienilor și factorilor de decizie bulgari "un exemplu interesant de a gândi și în altă lumină": "Există argumente pro și contra, dar multe depind de modul în care ajungi să ajustezi unele decizii.(...). O dată cu intrarea Bulgariei și României în spațiul Schengen, toate resursele care sunt acum folosite pentru a păzi interiorul și granița dintre cele două țări pot fi pur și simplu transferate de-a lungul graniței cu Turcia.". Liubomir Kyuchukov, fost ministru adjunct al Afacerilor Externe, a afirmat că admiterea Bulgariei și României la Schengen doar pe calea aerului este, totuși, un pas în direcția bună, însă ar trebui să fie condiționată de un termen limită pentru intrarea definitivă în zona de liberă circulație. Se cer termene clare pentru restul integrării "Este mai bine decât nimic. (...) Intrarea în etape este posibilă, dar, fără termene fixe pentru calitatea de membru cu drepturi depline, ar rămâne pur și simplu un act care nu duce la finalizarea procesului de aderare. Ceea ce ni se oferă în prezent este un compromis logic, care era de așteptat. Însă trebuie să ni se și garanteze rezultatul final", a declarat Kyuchukov. Dimitar Gurdev, diplomat și fost președinte al Comisiei pentru politică externă, a declarat, la rândul său, că acceptare parțială trebuie să vină cu un termen clar pentru acceptarea integrală după trei sau șase luni. "O astfel de decizie poate fi adoptată doar temporar, cu termene reale fixate în viitorul apropiat, nu undeva după sfârșitul anului viitor, ci după trei sau șase luni", a arătat Gurdev.

Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian Foto: Twitter ministerul austriac de Interne
Eveniment

Condiții pentru ca România să intre în Schengenul aerian

Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni”, a spus ministrul de Interne de la Viena, Gerhard Karner, într-un interviu acordat în această dimineață la Ö1-Morgenjournal și preluat de Der Kurier. Karner a spus că acest condiții sunt adresate Comisiei Europene și abia după îndeplinirea lor își va da Austria acordul pentru ridicarea veto-ului impus României și Bulgariei. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Condiții pentru ca România să intre în Schengenul aerian Ce a cerut ministrul austriac de Interne, potrivit Der Kurier: triplarea numărului de polițiști de frontieră bani pentru infrastructura de protecție a frontierelor o modernizare tehnică, în special la frontierele bulgaro-turce și româno-sârbe creșterea controalelor la frontierele naționale acceptarea solicitanților de azil de către România și Bulgaria, în special afgani și sirieni Karner a justificat cererea de menținere a unor controale permanente la frontierele terestre prin „problema cu traficanții de persoane". Din cele puțin peste 50.000 de cereri de azil din Austria, doar puțin sub 150 de migranți au ajuns prin aeroporturi, a explicat ministrul austriac de interne. Foto: Twitter BMI Karner se va deplasa luni în Slovenia pentru a discuta despre viitorul Schengen în cadrul unei reuniuni cu miniștrii de interne din cadrul așa-numitului "Forum Salzburg". La 8 decembrie 2023, Austria a blocat extinderea spațiului Schengen, invocând numărul mare de solicitanți de azil. Olanda s-a opus aderării Bulgariei la Schengen. Pe lângă Austria, Bulgaria și România, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia sunt membre ale Forumului Salzburg. Statele din Balcanii de Vest și Republica Moldova sunt și ele reprezentate.

Capcanele ofertei austriece: transportatorii români vor continua să piardă bani așteptând la graniță Foto: Facebook
Politică

Capcanele ofertei austriece

Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. De acceptarea în spațiul Schengen strict cu frontiera aeriană vor beneficia câteva milioane de cetățeni care călătoresc cu avionul. Printre condițiile puse de Austria ca România și Bulgaria să intre în spațiul Schengen cu frontiera aeriană este prezența consilierilor austrieci pe aeroporturile din cele două țări, pentru verificarea documentelor. Negocierile se vor purta marți, în Slovenia. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Însă turiștii care merg în Grecia cu mașina, de exemplu, vor continua să se confrunte cu cozile uriașe de la granițele cu Bulgaria și cu Grecia. Capcanele ofertei austriece „Fiecare Dacia Duster sau Sandero, fiecare Ford Puma sunt mai scumpe cu 100 de euro. Doar din cauza costurilor cu aşteptarea în vamă”, spunea recent ministrul Economiei, Radu Oprea. El estima, pe Facebook, pierderile la „cel puțin 0,5% din PIB doar din cauza întârzierilor în vamă. Creșterea economică ar putea să fie de 3% din PIB prin investițiile străine nou atrase, prin numărul mai mare de turiști străini sau prin creșterea competitivității companiilor din România”. Estomările pierderilor anuale variază însă foarte mult. „Cât timp România este în afara spațiului Schengen, firmele de transport mărfuri au pierdut între 18-22% din cifra de afaceri. La frontiera cu Ungaria se așteaptă uneori 10-12 ore în coloană, iar asta înseamnă un program de condus pierdut, care are 9 ore. Dacă un camion stă blocat la graniță un program de condus, acesta nu produce bani, produce doar pierderi”, declara, în 2022, Adrian Pop, președintele Asociației Patronale a Transportatorilor „Europa 2002". Potrivit unei analize realizate de Europa Liberă, cifra de afaceri a transportatorilor rutieri de mărfuri a fost în 2022 de circa 50 de miliarde de euro, iar pierderile de 18-22% calculate de asociațiile patronale înseamnă aproape zece miliarde de euro. „O astfel de decizie înseamnă 10 miliarde de euro pe care economia România i-ar putea pierde prin neintrarea în Schengen și aproximativ 1,5 miliarde de euro pe care îi plătește orice cetățean sau orice companie care trebuie să tranziteze granițele, neintrând în Schengen. Vorbim de o pierdere anuală”, spunea fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru, la Digi 24. Condițiile Austriei Însă, potrivit presei de la viena, Austria pune condiții clare pentru a permite intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen cu frontiera aeriană: creșterea de trei ori a misiunii Frontex în Bulgaria, banii pentru infrastructura de protecție a frontierelor trebuie să fie asigurați de Comisia Europeană; creșterea controalelor la frontierele dintre Bulgaria și România și dintre Ungaria și România; prezența unor consilieri din Austria pe aeroporturile din București și Sofia, la verificarea documentelor; „preluarea de către România și Bulgaria a solicitanților de azil, în special afgani și sirieni” - Der Standard. Însă presa din Austria consideră că nici una din aceste condiții nu este problematică.

Austria acceptă România în Schengen aerian (sursa: Facebook/Daniela Lamisch)
Eveniment

Austria acceptă România în Schengen aerian

Austria acceptă România în Schengen aerian. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, sâmbătă seară, că Austria "şi-a flexibilizat poziţia" în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România. Austria acceptă România în Schengen aerian "Am spart gheaţa! Austria şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România. Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Am făcut eforturi mari în ultimele luni să ajungem în acest punct şi le sunt recunoscător tuturor celor care au luptat pentru România", a scris Ciolacu pe Facebook. El a precizat că ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, are mandat să se vadă cu omologul austriac şi să ducă negocierile la bun sfârşit. "După ani de zile de aşteptări, vom realiza împreună şi acest vis! România merită în Schengen!", a adăugat premierul.

România, Bulgaria în Schengen în 2023 (sursa: Facebook/Ylva Johansson)
Eveniment

România, Bulgaria în Schengen în 2023

România, Bulgaria în Schengen în 2023. Este în continuare obiectivul Comisiei Europene să avem o decizie asupra extinderii Schengen şi să primim România şi Bulgaria în acest an, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, marţi, la sfârşitul reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. România, Bulgaria în Schengen în 2023 "Cred în continuare că este posibil. Nu suntem acolo încă. Dar sunt în contact foarte strâns cu statele cele mai implicate şi, bineînţeles, cu preşedinţia spaniolă", a spus Johansson în cadrul conferinţei de presă comune cu ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Întrebat dacă poate promite că va avea loc un vot până la sfârşitul anului privind aderarea la Schengen a României şi Bulgariei, ministrul spaniol de interne a promis că ţara sa va face tot posibilul. "Pot să mă angajez că noi avem dorinţa şi sprijinul Comisiei ca înainte de 31 decembrie România şi Bulgaria să fie membre depline ale spaţiului Schengen. Ce pot promite este că vom lucra neobosit pentru a face ca acest lucru să se întâmple. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, nu va fi pentru că nu am muncit pentru asta sau nu am discutat cu toate statele membre pentru a obţine o Europă mai puternică, care include România şi Bulgaria în zona Schengen", a spus Grande-Marlaska. "O senzaţie că suntem pregătiţi" "Ceea ce pot garanta este că vom face tot posibilul pentru a încerca să facem ca acest lucru să se întâmple în acest an", a dat el asigurări. Întrebată cum comentează faptul că ministrul bulgar de Interne Kalin Stoianov s-a declarat foarte încrezător marţi în privinţa unei decizii favorabile în acest an privind aderarea la Schengen a ţării sale, Ylva Johansson a spus că şi ea a simţit că statele UE sunt pregătite pentru asta. "Eu am avut în Consiliu o senzaţie că suntem pregătiţi pentru a lua decizia în acest an. Poate şi ministrul bulgar de Interne a simţit acelaşi lucru. Nu am avut promisiuni, dar am simţit acest lucru", a mai spus comisarul european pentru afaceri interne.

România securizează frontiera cu Serbia Foto: Facebook
Eveniment

România securizează frontiera cu Serbia

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, mulțumit de modul în care România securizează frontiera cu Serbia: „Rezultatele sunt excelente”, ar fi spus ea după o videoconferință cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, potrivit unui comunicat al ministerului de Interne. Potrivit comunicatului, „a fost subliniată determinarea României de a finaliza dosarul aderării la spațiul Schengen și sprijinul ferm al Comisiei Europene de a obține acest rezultat până la finalul acestui an”. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat România securizează frontiera cu Serbia În martie, România și Bulgaria au inițiat aceste „proiecte pilot” de securizare a frontierei cu Serbia - țară în care potențialii emigranți din diferite state puteau ajunge fără viză și, ulterior, treceau ilegal granița spre țările Europei de Vest. Proiectul-pilot „prevede punerea în aplicare de către România a mai multor instrumente în domeniul azilului, al returnărilor, al gestionării frontierelor și al cooperării internaționale”. România a primit peste zece milioane de euro pentru acest proiect. Implementarea integrală era prevăzută pentru septembrie 2023. Acum, în cadrul convorbirii cu comisarul Johannsen, Predoiu „a făcut o scurtă trecere în revistă a măsurilor luate de autoritățile române în vederea consolidării spațiului Schengen”. Citește și: Judecătoarea care se droga cu iubitul interlop are tratament preferențial: Parchetul General nu comunică nimic despre Ana Maria Chirilă „Doamna comisar Johansson a informat că, în opinia sa, rezultatele Proiectului Pilot sunt excelente, subliniind importanța aspectelor legislative și cooperarea cu Serbia și a mulțumit României pentru implicare. Cei doi demnitari au exprimat convingerea că rezultatele concrete, practice, ale implementării proiectului, precum și bunele practici dezvoltate la nivelul autorităților române, vor reprezenta o sursă valoroasă de inspirație pentru alți parteneri europeni. De altfel, raportul intermediar al Comisiei va prezenta argumente în plus pentru creșterea încrederii Statelor Membre în capacitatea noastră de a gestiona într-un mod eficient migrația. În cadrul dialogului, a fost subliniată determinarea României de a finaliza dosarul aderării la spațiul Schengen și sprijinul ferm al Comisiei Europene de a obține acest rezultat până la finalul acestui an”, se mai arată în comunicatul MAI.

Pe cine penalizează Ciolacu cu zăngănitul de arme Foto: Facebook
Eveniment

Pe cine penalizează Ciolacu cu zăngănitul de arme

Ana Otilia Nuțu, analist pe probleme de energie la Expert Forum (EFOR) arată că statul român deține 45% din proiectul Neptun Deep - denumirea perimetrului din Marea Neagră de unde OMV și Romgaz ar urma să extragă gaze - iar cel austriac sub 8%. „Să se determine: Pe cine penalizează dl Ciolacu cu zăngănitul de arme”, comentează Ana Otilia Nuțu. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” Ea a arătat, într-o postare pe Facebook, care este structura acționariatului celor două firme care vor exploata gazele din offshore din perimetrul Neptun Deep și a sugerat că nu crede că amenințările la adresa OMV îl vor influența pe cancelarul Nehammer. La 22 iunie, Ciolacu a participat la evenimentul organizat prilejuit de anunţul companiilor OMV Petrom şi Romgaz de a dezvolta Neptun Deep. El spunea atunci: „Suntem astăzi martorii momentului în care România face pasul decisiv spre independenţa sa energetică! Gazul din Marea Neagră este chiar combustibilul care ne va duce către realizarea acestui obiectiv strategic. Milioane de familii şi sute de mii de firme româneşti aşteaptă asta de atâta vreme”. Foto: Guvernul României Pe cine penalizează Ciolacu cu zăngănitul de arme „Niște calcule pe hârtie. Din proiectul Neptun Deep, statul român are: 20% din Petrom, care are 50% din proiect 70% din Romgaz, care are 50% din proiect. În total, 45%. Din proiectul Neptun Deep, statul austriac are: 31,5% din OMV, care are 51% din Petrom, care are 50% din proiect 0% din Romgaz. În total, un pic sub 8%. Să se determine: 1. Pe cine penalizează dl Ciolacu cu zăngănitul de arme și pozițiile sale principiale și intransigente 2. Ce șansă există că dl Nehammer să fie impresionat de zăngănitul de arme de la București și să ne dea drumul în Schengen. LE, statul are 70, nu 60% din Romgaz cum am scris inițial. Adică statul are 45% din Neptun Deep”, a scris Nuțu, pe Facebook. Luni, presa a difuzat, „pe surse”, informația că premierul Marcel Ciolacu a refuzat în discuția de la guvern cererea șefului companiei OMV, Alfred Stern, de a clarifica un articol din legea offshore dedicată gazelor din Marea Neagră. Citește și: Avalanșă de minciuni: de la „nu vine nimeni cu taxe noi” la „greul trebuie să-l ducă mai întâi statul”. În realitate, reducerile de cheltuieli sunt de 5-6 ori mai mici decât creșterile de taxe Ciolacu ar fi transmis reprezentanților companiei austriece că ”este un subiect legitim”, dar că în acest moment nu poate discuta despre nici o modificare a legii offshore ”din cauza climatului creat de cancelarul austriac Karl Nehammer prin veto-ul față de intrarea României în Schengen”

Austria respinge dur România în Schengen (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Eveniment

Austria respinge dur România în Schengen

Austria respinge dur România în Schengen. Austria a respins apelul preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca Viena să renunţe la opoziţia sa faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen, susţinând că extinderea în prezent a zonei de liberă circulaţie nu are niciun sens, relatează joi Euractiv. Austria respinge dur România în Schengen În discursul său anual privind starea Uniunii Europene, prezentat în plenul Parlamentului European la Strasbourg, Ursula von der Leyen i-a cerut Austriei să permită intrarea României şi a Bulgariei în Schengen "fără nicio întârziere". Citește și: Șoferul ucigaș de la 2 Mai se droga acasă, cu știința mamei. Aceasta ar fi încercat să-i șantajeze cu asta pe prietenii fiului ei Totuşi, Viena a respins rapid solicitarea. "În prezent, cifrele privind migraţia sunt în creştere în Europa şi, în multe ţări, se discută despre controale frontaliere suplimentare, de exemplu la frontiera dintre Germania şi Polonia", a declarat ministrul de interne austriac Gerhard Karner. Citește și: EXCLUSIV România și alte state din UE alimentează mașina de război rusească din Transnistria cu motorină, în ciuda sancțiunilor internaționale "La acest moment, nu are niciun sens pentru mine să vorbim despre o extindere a Spaţiului Schengen. Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puţine", a adăugat el. Austria blochează aderarea celor două ţări (la Schengen), temându-se de un aflux de migranţi ilegali. Potrivit guvernului austriac, România şi Bulgaria nu şi-ar putea controla eficient frontierele, care ar deveni frontiere externe ale Uniunii Europene după aderarea celor două ţări la Schengen. Și opoziția de la Viena critică poziția Austriei Ursula von der Leyen a subliniat miercuri că România şi Bulgaria au devenit deja un model "arătând cele mai bune practici atât în ceea ce priveşte azilul, cât şi returnările" de migranţi. Citește și: Ziua în care Ciolacu blochează spitalul construit din donații publice de către Asociația „Dăruiește Viață”. Organizația cheamă la proteste publice "Bulgaria şi România au dovedit că fac parte din spaţiul nostru Schengen. Aşadar, haideţi să le primim în sfârşit, fără nicio întârziere", a adăugat şefa Comisiei Europene în discursul său privind starea UE. Insistenţa guvernului austriac de a bloca intrarea celor două ţări est-europene în Schengen a fost criticată şi de partidul liberal NEOS, aflat în prezent în opoziţie. "Acesta este un apel direct către guvernul federal austriac de a ridica în cele din urmă veto-ul său incalificabil şi antieuropean", a declarat eurodeputata Claudia Gamon pentru agenţia de presă APA, după încheierea discursului Ursulei von der Leyen în plenul Parlamentului European.

Iohannis nu știe de greva magistraților (sursa: presidency.ro)
Eveniment

Iohannis nu știe de greva magistraților

Iohannis nu știe de greva magistraților. Preşedintele Klaus Iohannis a avut, miercuri, o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, context în care abordat şi subiectul Schengen, exprimând speranţa că în cursul acestui an va fi adoptată o decizie pozitivă pentru aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie. Iohannis nu știe de greva magistraților "Preşedintele Klaus Iohannis a abordat şi subiectul aderării României la spaţiul Schengen, care continuă să fie un obiectiv prioritar pentru ţara noastră, reafirmând că România este un partener principial şi de încredere al Uniunii Europene, care acţionează constant şi dedicat pentru protejarea şi consolidarea frontierelor externe ale UE, inclusiv pentru gestionarea eficientă a migraţiei ilegale. Mulţumind partenerilor europeni pentru sprijinul larg pentru aderarea ţării noastre la Schengen, preşedintele României a exprimat speranţa că în cursul acestui an va putea fi adoptată o decizie pozitivă în acest sens, cu sprijinul viitoarei Preşedinţii spaniole a Consiliului", informează Administraţia Prezidenţială. În cadrul întâlnirii au fost abordate teme de actualitate de pe agenda europeană, inclusiv în perspectiva Consiliului European din 29 - 30 iunie. Mulțumiri de protocol Şeful statului a adresat mulţumiri Preşedinţiei suedeze a Consiliului UE pentru eforturile întreprinse în avansarea agendei europene într-un context dificil, marcat de continuarea războiului Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi de consecinţele complexe ale acestuia la nivel regional şi global. El a subliniat că România va acţiona în continuare pentru o Uniune Europeană puternică şi rezilientă şi pentru protejarea valorilor şi a intereselor europene comune. Iohannis a evidenţiat şi necesitatea menţinerii capacităţii UE de a oferi răspunsuri pragmatice şi unitare provocărilor actuale, arătând că unitatea europeană reprezintă un semnal extrem de puternic atât pentru parteneri, cât şi pentru cei interesaţi să dezbine Uniunea, a precizat Administraţia Prezidenţială. În acest context, preşedintele s-a referit la recentul Summit al Comunităţii Politice Europene organizat cu succes de Republica Moldova la 1 iunie, evocând mesajul unitar de sprijin pentru Chişinău, precum şi pentru Ucraina transmis cu acest prilej, dar şi reconfirmarea relevanţei strategice a Vecinătăţii Estice şi a regiunii Mării Negre. Sancțiuni anti-Rusia, Moldova, Ucraina În perspectiva discuţiilor care vor avea loc în cadrul reuniunii Consiliului European referitoare la Ucraina, şeful statului a evidenţiat necesitatea menţinerii unui sprijin puternic din partea UE pentru această ţară, cât timp va fi necesar. Preşedintele Iohannis a reamintit că ţara noastră a condamnat ferm atacul forţelor ruse asupra barajului Nova Kahovka. Şeful statului a mai subliniat importanţa celui de-al 11-lea pachet de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse, salutând acordul asupra acestuia intervenit, miercuri, la Bruxelles, la nivelul ambasadorilor statelor membre. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Klaus Iohannis s-a referit şi la importanţa continuării procesului de extindere a Uniunii Europene, pledând, în acest sens, pentru deschiderea anul acesta a negocierilor de aderare cu Republica Moldova şi Ucraina. "Având în vedere crizele multiple din ultimii ani şi efectele acestora, preşedintele României a susţinut revitalizarea discuţiilor la nivel european pe tema protecţiei civile, arătând că va ridica acest subiect la Consiliul European de la finele acestei luni, întrucât este necesar un răspuns european unitar şi coordonat în cazul dezastrelor la scară largă, bazat pe un angajament pe termen lung, o mai bună utilizare a resurselor financiare şi o abordare extinsă la nivelul întregii societăţi", arată Administraţia Prezidenţială.

România, favorizată de eliminarea dreptului de veto al statelor UE (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

România favorizată eliminarea dreptului veto statelor UE

De ce România ar fi favorizată de eliminarea dreptului de veto al statelor UE: poate intra în Schengen, dezarmează Ungaria, aliatul lui Putin. Însă AUR, partid care se definește drept „suveranist”, dar susține indirect agenda Kremlinului, se opune. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online România, favorizată de eliminarea dreptului de veto al statelor UE La 4 mai, un comunicat de presă anunța constituirea unui așa-numit „grup de prieteni” al miniștrilor afacerilor externe din 9 state (Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Finlanda, Slovenia). Obiectivul lor: eficientizarea și creșterea vitezei de luare a deciziilor în domeniul Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) a UE, inclusiv prin posibila extindere a utilizării majorității calificate la domenii PESC - adică politica externă și de securitate a UE. Grupul de prieteni nu vizează modificarea tratatelor UE. Grupul a fost constituit pe fondul blocajului constant al Ungariei la deciziile privind susținerea Ucrainei. La 15 mai, Ungaria a blocat în mod neașteptat alocarea celei de-a opta tranșe de asistență militară pentru Ucraina din Fondul European pentru Pace (EPF). Tranșa avea valoarea de 500 de milioane de euro. România a fost de acord să participe la grup, dar a adoptat o poziționare graduală, preferând, într-o primă fază, un statut de observator, iar apoi de membru plin. O publicație apropiată AUR, Romania Global News a titrat, după apariția acestei informații în spațiul public: „Trădătorii! Iohannis și Aurescu hotărăsc cu de la sine putere că România și românii renunță la o parte fundamentală a suveranității sale!”. „Revoltător: Statul român vrea să renunțe la propriul drept de veto în UE, în cele mai critice domenii: securitate și politică externă”, scria o altă publicație apropiată AUR, R3News. Simion crede că politica se face bătând cu pumnul în masă „Nu vrem să fim spectatori și executanți, așa au fost aceste partide care ne-au condus până acum în ultimii 33 de ani. De asta ne referim la interesul națiunii române, la apartenența noastră la Schengen, dreptul de veto în instituțiile din care facem parte”, a spus și George Simion, la RTV. Însă, în acest moment, România ar putea profita de renunțarea la unanimitate: „În cazul nostru, cu Schengen, sigur că ne-ar avantaja o majoritate calificată pentru că, practic, Austria și Olanda au transformat acest drept de veto într-o formă de șantaj”, a explicat fostul comisar European Corina Crețu Ungaria nu ar mai putea bloca în mod constant ajutoarele destinate Ucrainei În consecință, în acest moment, eliminarea dreptului de veto al unor state din UE ar fi în interesul României. Citește și: EXCLUSIV Cea care o hărțuiește pe Halep cu amânări în cazul de dopaj, în centrul unui scandal uriaș în Anglia cu suspiciuni de corupție în rugby. Karen Moorhouse, CEO al ITIA, și-a favorizat foști șefi

Austria consideră România responsabilă de migrație (sursa: Facebook/Österreichisches Außenministerium)
Internațional

Austria consideră România responsabilă de migrație

Austria consideră România responsabilă de migrație. Viena îşi va menţine veto-ul faţă de aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen până când va observa o "scădere susţinută" a numărului solicitanţilor de azil, a declarat ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, într-un interviu preluat de Politico. Austria consideră România responsabilă de migrație "Ceea ce este important pentru noi, ca să fiu cât se poate de sincer, este ca numărul (migranţilor) să coboare şi să fie o scădere susţinută", a precizat ministrul Schallenberg. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a descris veto-ul austriac drept un "semnal de avertizare" către Bruxelles, ce "trebuie să înţeleagă că, atunci când avem peste 100.000 de cereri de azil în 12 luni, este dificil pentru noi, Austria, să lăsăm pur şi simplu acest sistem disfuncţional să meargă mai departe". Şeful diplomaţiei austriece a refuzat să dea un orizont de timp pentru o ridicare a acestui veto, dar a apreciat că, în condiţiile în care sosirile migranţilor ilegali continuă să crească, ieşirea din acest impas nu se întrevede pe termen scurt. Comparații cu Franța și Germania El a mai spus că guvernul de la Viena este încurajat de "planul de acţiune" al UE pentru consolidarea controalelor la graniţe şi accelerarea procedurilor de azil, însă este nevoie de mai multe progrese. "Ca ţară situată în inima Europei, Austria este o mare beneficiară a spaţiului Schengen şi dorim ca el să funcţioneze", a subliniat ministrul austriac. Citește și: Kremlinul, atacuri în serie la Republica Moldova: Își limitează deliberat suveranitatea în sensul absorbției de către România În Austria au intrat anul trecut circa 110.000 de migranţi veniţi din Orientul Mijlociu, Asia şi Africa, de aproape trei ori mai mulţi faţă de anul anterior. Numărul migranţilor sosiţi în 2022 pe ansamblul ţărilor UE este de circa un milion, o creştere de aproape 50% faţă de anul precedent. Dacă Franţa şi Germania ar fi înregistrat la fel de mulţi migranţi pe cap de locuitor ca Austria, atunci respectivele două ţări ar fi avut ele singure împreună un milion de migranţi, a remarcat ministrul austriac de Externe.

Ministrul Gerhard Karner anunță că Austria a arestat un număr record de traficanți de persoane, în 2022
Eveniment

Austria arestat număr record de traficanți de persoane

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, îi liniștește pe cei care așteaptă să-și schimbe poziția față de România: în 2022, Austria a arestat un număr record de traficanți de persoane, peste 7% dintre aceștia fiind români. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Karner a prezentat cu o zi înainte de vizita în România un raport al ministerului austriac de Interne privind traficul de imigranți ilegali. Potrivit acestui raport, în 2022 au fost arestaţi în Austria cu 61% mai mulţi traficanţi de persoane decât în 2021, iar 52 dintre aceştia au fost români. Austria a arestat un număr record de traficanți de persoane În 2022, au fost arestaţi în Austria 712 traficanţi - cu 61% mai mulţi decât în 2021, a arătat ministrul de interne Gerhard Karner. În 2021, 441 de traficanţi au fost reţinuţi în Austria, iar în 2020 au fost 311, numărul lor fiind mai mare în aceşti ani chiar şi faţă de situaţia de dinainte de pandemie, pentru că în 2019 autorităţile austriece au prins doar 242 de traficanţi, „semnificativ mai puţini”. De la finalul anului 2022, polițiștii austrieci acționează împreună cu cei maghiari împotriva traficanților de persoane. „În cadrul operațiunii Fox, 30 de polițiști austrieci lucrează împreună cu colegii lor din Ungaria în Ungaria. Conform legii în vigoare acolo, traficanții sunt arestați în termen de 24 de ore de la reținere, explică Takacs. Acest lucru îi descurajează pe contrabandiști, în mare parte infractori organizați din România. Migranții reținuți în Ungaria vor fi, de asemenea, predați autorităților de acolo. «Măsurile funcționează», a declarat Karner, «avem un număr în scădere de cereri de azil». În februarie, au existat 2.600 de cereri de azil în Austria; în noiembrie 2022, au fost 12.000. De aceea, operațiunea Fox va fi prelungită deocamdată pentru cinci luni, a adăugat el”, scria Der Standard, acum patru zile. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR Majoritatea traficanților, sirieni Doar în 2015, anul în care Europa a trecut prin criza imigranţilor care fugeau de războiul din Siria, a existat un bilanţ mai mare, cu 1.108 persoane reţinute. Dintre traficanţii reţinuţi în 2022, românii au fost pe locul al patrulea, potrivit statisticilor prezentate. Cei mai mulţi au fost sirieni - 103, urmaţi de turci - 68, ucraineni - 53, români - 52 şi austrieci - 34. Karner, alături de Gerald Tatzgern, şeful Biroului central pentru combaterea traficului de fiinţe umane, şi de şefa Departamentului pentru azil din cadrul Ministerului de Interne, Elisabeth Wenger-Donig, au prezentat marţi raportul pentru 2022 privind traficul de persoane. Potrivit lui Tatzgern, citat de news.ro, anul trecut, peste 100.000 de persoane au fost traficate în Austria. Într-un caz recent, la începutul lunii aprilie, 35 de refugiaţi au fost găsiţi înghesuiţi într-un camion în care stăteau închişi de 70 de ore, erau deja în hipotermie şi "aproape să se sufoce". Aceste fapte arată "încă o dată brutalitatea mafiei traficanţilor", a declarat Karner. Traficanţilor nu le pasă de oameni. "Nu trebuie să strice marfa" este deviza traficanţilor, aşa "vorbesc despre vieţi omeneşti", a declarat, la rândul său, Gerald Tatzgern. În 2022, a spus el, au existat patru decese în rândul celor care erau traficaţi.

Bătrânii austrieci bolnavi, fără îngrijire acasă (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Bătrânii austrieci bolnavi, fără îngrijire acasă

Bătrânii austrieci bolnavi, fără îngrijire acasă. Consecințele veto-ului Vienei în ceea ce privește aderarea România la Schengen încep să se facă simțite în Austria. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe de o parte, organizațiile care se ocupă de îngrijirea la domiciliu (care se bazează în mare parte pe lucrători veniți din România) avertizează că aceasta nu mai e "accesibilă". Pe de alta, marile companii austriece critică decizia, temându-se de noi valuri de proteste din partea României. Ambasadorul Emil Hurezeanu declară că "Răbdarea noastră nu este infinită", adăugând că o declarație clară în acest sens este de dorit să vină în luna iunie, iar o decizie concretă în a doua jumătate a anului. Bani puțini, ore multe pe drum Tema îngrijirii permanente la domiciliu a devenit una sensibilă în Austria, mai ales că mare parte a personalului vine din România (30.000 de angajați). Iar în siajul veto-ului, cele mai vocale nemulțumiri au venit din acest sector, unde nici măcar recompensele financiare nu sunt motivante. Potrivit asociației IG24 (Interessengemeinschaft der 24 Stunden Betrauen und Betraueninnen), pensia de care beneficiază un îngrijitor român care a lucrat 15 ani în Austria este de aproximativ 100 (o sută) de euro pe lună. "Aș vrea să vă imaginați cum ar fi să lucrați 4 saptamâni îngrijind bătrâni în izolare și singurătate în Austria sau Germania, să abia aștepți sa te reîntorci acasă la familia ta, să faci 5-20 de ore pe autostrăzi în minibusuri arhipline uneori și apoi să trebuiască să mai stai și câteva ore bune la graniță așteptând verificarea pașaportului. Poate pentru mulți astea sunt ifose, dar pentru persoanele care fac naveta între Vestul Europei și România la fiecare 2, 3 sau 4 săptămâni, e relevant”, a reacționat, într-un mesaj pe Facebook, Flavia Matei, una dintre fondatoarele asociației D.R.E.P.T. Nehammer, discurs în limba de lemn La trei luni după veto, în discursul său despre "Starea națiunii", susținut pe 10 martie, cancelarul Karl Nehammer a atins în treacăt tema, susținând că problema va fi rezolvată dacă e eliminată birocrația cardului Roșu-alb-roșu (permisul austriac de ședere și de muncă pentru cetățenii străini): "În opinia mea acesta ar trebui să fie un instrument adecvat, imigrarea organizată și calificată pe piața muncii din Austria. Am identificat o problemă. Mergem în străinătate, căutăm asistente și încercăm să le aducem în Austria. Și apoi, iată, începe ceea ce trebuie corectat din punctul meu de vedere și anume, din cauza birocrației, lucrurile nu funcționează așa cum avem nevoie. Sunt nouă proceduri de recunoaștere a calificării, nouă cereri diferite de aptitudini. Acestea sunt obstacolele care ne arată că nu am reușit încă să ținem problema sub control. Și din punctul meu de vedere trebuie să o facem, astfel încât deficitul de personal medical din Austria chiar să scadă. Trebuie să convocăm un summit de nostrificare, un cuvânt greoi, un așa-zis summit de calificare cu statele federale pentru a rezolva exact această problemă.". Bătrânii austrieci bolnavi, fără îngrijire acasă După cinci zile de la discursul cancelarului, organizațiile Caritas și Malteser, două organizații care se ocupă de îngrijirea permanentă, au avertizat: îngrijirea permanentă "nu mai este accesibilă" în Austria, susținând că "3.000 de îngrijitori au preferat alte țări". Problemele invocate au fost legate în special de subfinanțarea domeniului, dar și de demotivarea personalului care vine din România, cauzată de veto-ul Austriei: "Există un domeniu de îngrijire care este adesea trecut cu vederea în discuțiile despre deficitul de îngrijire în Austria: îngrijirea permanentă. Acest lucru nu a fost luat în seamă nici în reforma sănătății, nici în decizia de a refuza aderarea României la Schengen, de care ar beneficia cei aproximativ 70.000 de îngrijitori care fac naveta.". Totuși, recent, subiectul a fost abordat de Johannes Rauch, ministrul Muncii, Afacerilor Sociale, Sănătăţii şi Protecţiei Consumatorului din Austria Într-un mesaj pe Twitter, Rauch a declarat: "Intrarea României în Schengen ar facilita mult cooperarea transfrontalieră. În mod deosebit ar beneficia în mod deosebit îngrijitorii de 24 de ore pe zi, de al căror sprijin depind mii de familii din Austria. Fără aceste 30.000 de femei din România, îngrijirea persoanelor care au nevoie de îngrijire în Austria nu ar fi posibilă în calitatea actuală. Adesea își fac munca în condiții dificile. (...) România este parte a comunității europene și, prin urmare, trebuie să devină și ea parte a spațiului Schengen.". Președintele austriac încearcă să o dreagă Mesajul a fost preluat recent și de președintele federal, Alexander Van der Bellen, care s-a distanțat de cancelarul Karl Nehammer cu privire la veto-ul Schengen. Într-o întâlnire cu Martin Selmayr, șeful Reprezentanței Comisiei Europene la Viena, Van der Bellen a subliniat că România, la fel ca Bulgaria, este pregătită pentru aderarea la Schengen. "Sunt îngrijorat de reputația Austriei în rândul partenerilor noștri europeni", a declarat acesta, referindu-se în mod explicit la vocile critice din cercurile de afaceri locale: "Când companii cunoscute din Austria care activează cu succes în România spun că sunt preocupate de politica actuală austriacă, aceste voci trebuie ascultate. Este vorba despre comenzi reale, vânzări reale, de locuri de muncă reale. În acest sens, sper că o soluție poate ajuta în curând la calmarea situației.” Potrivit lui Van der Bellen vetoul Austriei a afectat îngrijitorii români: "Dacă le spunem acestor oameni «Nu sunteți bineveniți», se va dezvolta o mișcare care va avea efecte negative pentru persoanele care au nevoie de îngrijire în Austria.". Austria, dependentă economic de Europa de Est Nu doar sectorul îngrijirii permanente din Austria e afectat de acest veto. Potrivit Profil.at, există multe resentimente în rândul companiilor austriece. Robert Schmid, șeful Schmid Industrieholding, susține că, precum alte companii austriece care operează în România, și compania lor a fost inclusă pe lista neagră: "Nu aș fi crezut că este posibil ca guvernul să poată acționa atât de prost când economia Austriei este atât de dependentă de Europa de Est.". Deși, până în prezent, nu au fost semnalate probleme majore, "fricțiuni cu autoritățile locale sunt, din păcate, încă de așteptat", a declarat Schmid: "Camioanele aflate în trafic intra-european stau ore în șir la granițe. Acest veto duce la creșterea costurilor în logistică, dar și la întârzieri în obținerea autorizațiilor.". Criticile vin și din partea șefului Erste Group, companie care activează în România de aproape 20 de ani, România fiind piața cu a treia cea mai mare cantitate de clienți din cadrul grupului bancar – în jur de 2,8 milioane în 2022. Declarația CEO-ului, Willibald Cernko, a fost una tranșantă: "Nu există state membre UE de clasa a doua.". Teama de un nou boicot În ceea ce privește Raiffeisen Bank, după veto-ul Schengen, și aceasta a fost confruntată cu un val de emoții negative, precum toate companiile austriece din România, context în care "Raiffeisen Bank susține pe deplin aderarea României la spațiul Schengen și va continua să sprijine eforturile factorilor de decizie pentru atingerea acestui obiectiv", potrivit unui comunicat transmis Profil.at. „Însă nu toată lumea este atât de deschisă cu privire la opiniile lor. În discuțiile neoficiale, antreprenorii și managerii își dezvăluie în mod deschis furia și manifestă neînțelegere completă cu privire la blocada austriacă. Însă foarte puțini doresc să comenteze public acest lucru. Pe de o parte, nu vrei să intri în chestiuni de politică, iar pe de alta, există o teamă de înstrăinare a clienților acasă: inițial, sondajele au arătat că majoritatea austriecilor susțineau dreptul de veto asupra României și Bulgariei", scriu jurnaliștii austrieci. Concluzia infirmă, însă, acele sondaje: "Sabia lui Damocles atârnă asupra companiilor austriece care sunt active în România și Bulgaria: dacă Austria continuă să fie încăpățânată în negocierile ulterioare privind admiterea la Schengen, resentimentele și apelurile la boicot ar putea izbucni din nou, mai puternic.". Hurezeanu: "Răbdarea noastră nu este nesfârșită" Într-un interviu acordat Profil.at, ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, a declarat că, deși au existat mai multe întâlniri bilaterale ca urmare a veto-ului austriac, în prezent nu există nimic concret la nivel politico-diplomatic: "Am fi foarte încântați dacă ministrul de Externe, Alexander Schallenberg, și ministrul pentru UE, Karoline Edtstadler, s-ar angaja în discuții mai serioase cu noi. Știm că mulți politicieni nu aprobă decizia de aici. (...) Înțeleg de ce cancelarul Karl Nehammer trebuie să-și salveze reputația. Până la urmă, el a subliniat la sfârșitul lunii ianuarie că veto-ul va rămâne în vigoare. Citește și: Grindeanu și „greaua moștenire” din CFR: ministrul Transporturilor nu-și găsește nici o vină pentru accidentul de la Galați, nu-și dă demisia pentru „o emoție de moment” Care om de stat spune, două luni mai târziu, că totul a fost o glumă și că acum suntem în favoarea aderării? La Bruxelles, politicienii austrieci vorbesc mereu despre solidaritate, unitate și răbdare strategică. Dar răbdarea noastră nu este nesfârșită.". Ambasadorul Hurezeanu a mai declarat că o declarație clară în acest sens este de dorit să vină în luna iunie, iar o decizie concretă, în a doua jumătate a anului: "Anul viitor va fi deja foarte complicat. Peste tot sunt alegeri – la nivelul UE, în Austria, în România. Ne aflăm într-o situație dificilă din cauza războiului, a inflației și a dreptului de veto. Ne vom confrunta cu un populism intens, în România dar și în alte părți ale Europei.".

Responsabilul cu Schengen gângăvește în engleză (sursa: Facebook/Alexandru Marcoci)
Politică

Responsabilul cu Schengen gângăvește în engleză

Responsabilul cu Schengen gângăvește în engleză. Pe 15 decembrie, la o săptămână după votul de la Bruxelles prin care Austria a blocat intrarea României în Spațiul Schengen, premierul Nicolae Ciucă a numit un nou secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Responsabilul cu Schengen gângăvește în engleză Acest nou secretar de stat este însărcinat cu afacerile internaționale. Printre care afaceri, și integrarea în Schengen. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Demnitarul se numește Alexandru Marcoci. Așa cum Defapt.ro a scris, în exclusivitate, Marcoci este doar un tânăr politruc al PNL fără nici o calificare pentru funcția pe care a primit-o. Defapt.ro a enumerat slujbele avute de Marcoci în ultimii 15 ani, de când a început să muncească, și nici una nu are vreo legătură cât de mică cu relațiile internaționale sau Spațiul Schengen. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen, un tânăr politruc PNL fără nici o calificare în domeniu. CV-ul arată că a fost șomer, agent de vânzări de medicamente, numit politic în CA-uri în energie, consilier județean Iar CV-ul noului secretar de stat, postat pe site-ul MAI, nu ajută prea mult. Dimpotrivă. Astfel, se poate vedea că Marcoci are studii postliceale de "tehnician cadastru topograf" și studii superioare de "planificare teritorială" (adică tot chestiuni care țin de cadastru). În ce privește limba engleză, Marcoci a menționat, pentru conversație, nivelu B1. Adică prima etapă a nivelului mediu. Cu alte cuvinte, ar putea eventual să ceară un suc și un hamburger în limba lui Shakespeare, dar nu să vorbească despre Schengen. Altfel, punctele solide ale lui Marcoci sunt la capitolul "competențe personale", unde s-a referit la cele dobândite ca "reprezentant de vânzări" de medicamente.

Responsabilul cu Schengen, tânăr politruc necalificat (sursa: mai.gov.ro)
Investigații

Responsabilul cu Schengen, tânăr politruc necalificat

Responsabilul cu Schengen, tânăr politruc necalificat. Liberalul Alexandru Marcoci, protejatul ministrului Virgil Popescu, a fost uns secretar de stat la Ministerul de Interne, acolo unde răspunde de relațiile internaționale, inclusiv de aderarea României la spațiul Schengen, deși nu are experiență în domeniu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fost vânzător de medicamente, printre altele, Alexandru Marcoci a fost plasat de ministrul Virgil Popescu în Consiliul de Administrație al Engie România și președinte al Consiliului de Supraveghere (CS) al Complexului Energetic Oltenia. Pentru o perioadă de câteva luni a fost în conflict de interese pentru că a deținut simultan două funcții de conducere la două societăți concurente. Mai mult, a fost timp de doi ani în incompatibilitate pentru că a deținut simultan funcțiile de membru și președinte al Consiliului de Supraveghere al CEO și cea de consilier județean. În câmpul muncii din 2008: topografie și medicamente Alexandru Marcoci a intrat în câmpul muncii în februarie 2008 ca administrator și manager al unei firme de topografie din Drobeta Turnu Severin. Nu a stat prea mult la primul loc de muncă pentru că s-a reorientat către industria de medicamente. A început în decembrie 2009 ca reprezentat de vânzări pentru Pharmasud, apoi s-a transferat la Glenmark. De acolo, a ajuns la Terapia Ranbaxy SA până în iunie 2016. În acel an, îl regăsim în funcția de președintele al organizației de tineret a liberalilor de la Mehedinți, organizație controlată politic de Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei. Tot în anul 2016 a candidat la funcția de consilier județean din partea PNL Mehedinți. Pe atunci nu avea casă, bunuri, active financiare, nici măcar conturi bancare. Însă, avea o mașină KIA fabricată în 2001, plus două credite, de 11.000 de euro. A mai menționat salariul anual de aproape 90.000 de lei încasat de la Terapia, plus salariul soției sale, Andra Marcoci. Ea lucra în aprilie 2016 ca asistent registrator la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Mehedinți. Trăia cu 200 de euro pe lună, dar și-a cumpărat Audi A4 Din 2016, atunci când a ajuns consilier județean la Mehedinți, Alexandru Marcoci a trăit doar din indemnizația primită de la Consiliul Județean Mehedinți. Adică, în jur de 10.000 lei anual, echivalentul a 200 de euro pe lună. Bugetul familiei era întregit de salariul de registrator al soției sale, de peste 42.000 lei, plus alocația copilului. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Totul a durat până în noiembrie 2019, atunci când s-a angajat pe funcția de consilier tehnic la SECOM SA, operatorul regional de apă și canal din județul Mehedinți, conform CV-ului postat pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne. Marcoci a menționat în declarația de avere că și-a cumpărat și un Audi A4, chiar dacă el trăia oficial doar din indemnizația de la CJ Mehedinți. La patru ani după ce s-a pus în slujba cetățenilor, Alexandru Marcoci menționează în declarația de avere existența unui apartament cumpărat de soția lui, Andra Marcoci, în anul 2004, nemenționat anterior. Ministrul Popescu l-a plasat pe Marcoci la ANCPI și Engie România Virgil Popescu, șeful PNL Mehedinți, a ajuns ministru al Economiei în Guvernul Ludovic Orban în noiembrie 2019. Ulterior, a început să își pună oamenii de partid în funcțiile cheie ale administrației centrale. Pe Alexandru Marcoci l-a plasat în martie 2020 în Consiliul de Administrație al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în timp ce soția lui era registrator la OCPI Mehedinți. Practic, soția i-a devenit subalternă indirect. Tot atunci, Alexadru Marcoci a renunțat la funcția de consilier tehnic pe „canal și apă” de la SECOM. În iulie 2020, ministrul Virgil Popescu l-a plasat într-un nou Consilul de Administrație, de data aceasta la Engie România, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze pentru populație, la care Ministerul Economiei deține o cotă de aproape 37%. Însă Alexandru Marcoci a omis să menționeze în CV-ul făcut public că a făcut parte din CA al Engie România. Conflict de interese și încălcarea Codului de Etică Ministrul Virgil Popescu l-a plasat pe Alexandru Marcoci și în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. Acolo unde, din decembrie 2020, ocupă funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al companiei de stat. O dată cu această numire, Alexandru Marcoci a intrat în conflict de interese pentru că făcea parte și din Consiliul de Administrație al Engie România. Adică reprezenta simultan două societăți concurente pe piața energiei. Citește și: EXCLUSIV Directorul Apelor Minerale, liberalul Udriște, cară sute de mii de euro cu sacoșa: a încasat aproape 400.000 de euro, împreună cu nevasta, nici unul nu are cont bancar Cu toate acestea, Alexandru Marcoci a renunțat la mandatul de membru în Consiliul de Administrație al Engie România de abia în aprilie 2021, adică la patru luni după ce preluase funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. Totodată, Alexandru Marcoci a încălcat și Codul de Etică al Complexului Energetic Oltenia, care interzice cu desăvârșire ca șefii companiei să dețină funcții de conducere, calitatea de membru într-un consiliu de supraveghere sau în altă grupare într-o companie sau organizaţie non profit. Incompatibilul de la CEO Alexandru Marcoci a fost într-o stare de incompatibilitate de la sfârșitul anului 2020 până la finalul anului 2022 pentru că a deținut simultan funcția de consilier județean și funcțiile de membru sau președinte al Consiliului de Supraveghere al CEO. Motiv pentru care și-a dat demisia din funcția de consilier județean la finalul anului trecut. Legea 161 din 2003 prevede la articolul 88, lit. d, că „funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de interes județean ori înființate sau aflate sub autoritatea consiliului județean sau la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de interes național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă.”. De ce a fost incompatbili? Pentru că, deși Complexul Energetic Oltenia este o companie de interes național reglementată de Legea nr. 31/1990 cu sediul social în județul Gorj, CEO are un sediu declarat la Registrul Comerțului în satul Valea Copcii, comuna Șimian, județul Mehedinți. Acolo își are sediul Cariera Husnicioara din anul 2013 pe o durată nelimitată. Venituri de 23 de ori mai mari în 2022 față de 2018 Pentru a nu se afla despre conflictul de interese evident, Alexandru Marcoci nu a menționat banii încasați pentru funcția de membru în Consiliul de Administrație al Engie România în primele declarațiile de avere depuse la Complexul Energetic Oltenia. Însă le-a menționat în declarațiile de avere depuse la Consiliul Județean Mehedinți. De exemplu, în declarația de avere depusă în iunie 2021 a menționat că a primit o indemnizație de 14.215 lei. Tot atunci a mai scris că soția lui ar fi cumpărat apartamentul în anul 2011 și nu în 2004, așa cum arătase în declarația de avere din 2019. Conform ultimei declarații de avere, depusă în ianuarie 2023, Alexandru Marcoci a declarat la capitolul „venituri” indemnizația de la CJ Mehedinți în cuantum de 12.757 lei, 123.180 lei de la Complexul Energetic Oltenia, 87.507 lei de la firma Gencad Geotehnics, plus 7.282 lei de la Ministerul Afacerilor Interne. Astfel veniturile cumulate ale lui Alexandru Marcoci au ajuns la peste 230.000 de lei în anul 2022, echivalentul a 47.000 de euro. De 23 de ori mai mult față de cât a câștigat în anul 2018. Responsabilul cu Schengen, tânăr politruc necalificat Alexandru Marcoci nu s-a mulțumit doar cu atât. Pe 15 decembrie 2022, premierul Nicolae Ciucă a decis să-l numească pe omul lui Virgil Popescu în funcția de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne. Se întâmpla la o săptămână după ce România primise un vot negativ cu privire la aderarea la spațiul Schengen. Culmea, după un asemenea eșec, ministrul Luican Bode a decis ca secretarul de stat Alexandru Marcoci, fără experiență în domeniul relațiilor externe, să gestioneze activitățile legate Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale. Am încercat să aflăm de la Alexandru Marcoci ce calități îl recomandă pentru această funcție, dar mai ales ce demersuri internaționale a întreprins pentru a facilita aderarea României la spațiul Schengen. La auzul acestor întrebări, răspunsul lui a venit sec: „Acum urc în lift la Ministerul de Interne. Vă sun eu în cinci minute după ce cobor din lift”. Timpul a trecut și secretarul de stat Marcoci nu a mai sunat. Și nici la telefon nu a mai răspuns.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră