vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: schengen

110 articole
Eveniment

Atac împotriva diplomației românești

Atac dur al unei publicații controlate de Viktor Orban, Magyar Nemzet, împotriva diplomației românești: „Eșecul diplomației române de tip chelner”, titrează ziarul de la Budapesta. O analiză a articolului arată că România este certată pentru că susține Ucraina și nu adoptă poziția pro-rusă a guvernului de la Budapesta. Citește și: Serviciile secrete maghiare sifonează la ruși de ani întregi, susține un europarlamentar francez. Surprinzător este că nimeni din Consiliul European nu reacționează Atac împotriva diplomației românești Articolul este semnat de Istvan Pataki, care scrie, printre altele, la Maszol.ro. Acest site este publicat de Fundația Progress, „înființată de UDMR, bugetul acestuia provenind, în mare parte, de la UDMR (cu toate că, printre finanțatori, se numără și statul ungar: Fondul Bethlen Gábor, compania de electricitate Magyar Villamos Művek Zrt., respectiv compania de jocuri de noroc Szerencsejáték Zrt.)” - scria, în iulie 2022, atlatszo.ro. Magyar Nemszet s-a definit încă din 2021 ca fiind apropiat guvernării Viktor Orban. În articolul din Magyar Nemzet este preluată o afirmație a lui Dan Dungaciu. „Analistul român geopolitic cunoscut, Dan Dungaciu, a caracterizat într-un interviu difuzat zilele trecute politica externă română din ultimii ani printr-o comparație frapantă. După cum a formulat ironic la adresa poziției diplomației bucureștene, România duce o diplomație de tip «chelner»…«cu ce vă putem servi?». Însă expertul a adăugat că în schimbul unei asemenea atitudini în politica internațională te poți aștepta la un bacșiș maxim”, scrie Magyar Nemszet, potrivit Rador. Dungaciu, fan declarat al AUR Însă „analistul român geopolitic cunoscut” Dan Dungaciu este celebru pentru modul în care a apărat poziția Moscovei și a sprijinit AUR, în alegerile din Republica Moldova, împotriva Maiei Sandu. Cu puțin înainte de invazia Rusiei în Ucraina, DeFapt.ro a scris despre intervențiile lui Dungaciu în favoarea Moscovei. Citți și: Dan Dungaciu, angajatul Academiei, îl apără din nou pe Putin, la Pro TV: apel la sancțiuni economice blânde „Rusia se va opri atunci când va obține garanții din partea Occidentului că Ucraina nu intră în NATO și NATO nu intră în Ucraina și că Occidentul se retrage pe linia de dinainte de 1997. Atunci se va opri. Totul este instrumentalizare, inclusiv amenințarea cu invazia”, a explicat, în februarie 2022, Dan Dungaciu la Europa FM. În vara lui 2021, el anunța că AUR Moldova va fi „lebăda neagră”, adică marea surpriză, a alegerilor parlamentare. „Această formațiune poate să ducă votul unioniștilor de 44-47 la sută în Parlament. Și în acel moment s-ar putea să fie un partid, care chiar să joace politic acolo”, declara Dan Dungaciu. AUR Moldova a obținut sub 1% la acele alegeri. Acum, afirmația lui Dungaciu despre „politica de tip chelner” a României, a fost făcută la podcastul „România lui Cristache” de la Evenimentul Zilei. Imediat, ea a fost rostogolită pe mai multe site-uri apropiate AUR, începând cu r3media. R3Media, fan Dungaciu „Noi facem o politică externă de tip chelner. Ne ducem la alții și spunem: cu ce vă servim? Ce putem face pentru dvs? Avem un meniu, alegeți-vă ceva de-aici. Când faci o politică externă de tip chelner, tu poți să primești, eventual, un bacșiș, dar nu faci politică. Harta politică externă este strategia ta, diplomații îndeplinesc această viziune. Problema noastră este la nivelul strategiei, nu diplomației”, a suținut Dungaciu, care este angajat al Academiei Române. De altfel, Dungaciu apare pe acest site, r3media, cu mai multe declarații care preiau teme al propagandei Moscovei și care sunt rostogolite și de AUR: „Occidentul nu ne-a recunoscut niciodată ca fiind de-ai lor, ca ei” sau „Prof. Dan Dungaciu despre criza românilor din Ucraina: Nu vor mai putea ține o slujbă în limba română: dacă vei predica în română, vine SBU și te ia / Statul român nu mai inspiră respect”. România, criticată că nu acționează la fel ca V.Orban Articolul din Magyar Nemzet pare a fi, în principal, despre eșecul României de a adera la spațiul Schengen. Dar: În articol este lăudat fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu. „Vasile Dîncu a îndrăznit să afirme că în opinia sa este nevoie de negocieri pentru a obține pacea în războiul din Ucraina”, scrie Pataki România este criticată pentru că nu ar ține suficient cu românii din Bucovina de Nord: „Conducerea română este sensibil frustrată de lipsa unor rezultate în problema anulării drepturilor în cazul românilor din Ucraina, iar potențialii alegători consideră acest lucru drept un nou eșec” Magyar Nemzet critică România pentru că n-ar fi condiționat aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei de situația românilor din Bucovina de Nord - așa cum procedează guvernul Viktor Orban în relația cu Kievul.

Atac împotriva diplomației românești dinspre presa lui Viktor Orban, folosind mesajele AUR Foto: Facebook
Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac (sursa: Facebook/Siegfried Mureșan)
Internațional

Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac

Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac. Migraţia este o problemă cu care Austria se confruntă, pe care România nu a cauzat-o, graniţele noastre fiind sigure, dar la soluţionarea căreia suntem dispuşi să contribuim, însă aşteptăm mai multă deschidere din partea Austriei, a declarat miercuri, la Bruxelles, pentru Agerpres, eurodeputatul român Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European (PPE). Aderarea României, pe agenda UE "La dezbaterea din plenul Parlamentului European de săptămâna trecută, prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, mi-a dat asigurări că Suedia este pregătită să pună aderarea României la spaţiul Schengen pe agenda Consiliului UE. Eu i-am cerut public, în discursul meu din plenul Parlamentului European, ca aderarea României să rămână pe agenda UE, iar prim-ministrul mi-a răspuns spunând că înţelege dezamăgirea noastră, a românilor, şi că Suedia este pregătită să pună această chestiune pe ordinea de zi. Aşadar, avem sprijinul Preşedinţiei suedeze (a Consiliului UE)", a spus Mureşan. El a reamintit că, din punct de vede tehnic, România îndeplineşte încă din 2011 condiţiile pentru a intra în Schengen, lucru reconfirmat anul trecut de două misiuni europene independente care s-au deplasat la Bucureşti. "Din punct de vedere politic, România a realizat progrese foarte importante anul trecut, reuşind să convingă 26 din 27 de state membre să voteze pentru aderarea noastră. Vom continua să lucrăm strâns cu toate statele membre, dar şi la nivelul instituţiilor europene astfel încât să ajungem la cele mai bune soluţii pentru gestionarea problemei migraţiei şi să convingem Austria să susţină aderarea noastră. Dar aşteptăm şi din partea Guvernului Austriei, în special din partea prim-ministrului Nehammer, să renunţe la discursul electoral antieuropean. Continuând acest discurs, premierul austriac nu face decât să îngreuneze soluţionarea problemei migraţiei", a continuat europarlamentarul. Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac Acesta s-a referit şi la declaraţiile recente ale cancelarului austriac Karl Nehammer potrivit cărora în prezent spaţiul Schengen este nefuncţional întrucât imigranţii continuă să vină în Europa şi, în acest context, o extindere a Schengen nu ar fi justificată pentru moment. "Când Guvernul Austriei declară că se opune extinderii spaţiului Schengen şi aderării României pretextând că spaţiul Schengen este nefuncţional, uită să spună că fix cu cinci minute înainte votase pentru aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, deci pentru extinderea spaţiului Schengen. Argumentele aduse de prim-ministrul Nehammer în ultimele luni nu au bază concretă, nu sunt susţinute de cifre concrete, reale, au doar scop electoral. Tot cu scop electoral a efectuat şi vizita în Bulgaria. Aşa cum anticipat şi cum am şi declarat public înaintea vizitei, prim-ministrul Nehammer a mers în Bulgaria doar ca să îşi facă campanie electorală în Austria cu banii europeni. Karl Nehammer a declarat în Bulgaria că doreşte să folosim fondurile europene pentru a întări frontiera dintre Bulgaria şi Turcia. Trebuie să îi reamintim cancelarului austriac că Austria a fost unul dintre cele patru state membre ale UE ale căror guverne s-au opus cel mai tare creşterii bugetului european în trecut. Austria a avut întotdeauna drept prioritate doar reducerea bugetului UE şi nu alocarea banilor acolo unde într-adevăr este nevoie", a afirmat eurodeputatul român. Nehammer să spună de unde ia bani Siegfried Mureşan a argumentat că "a solicita ca bugetul UE să facă mai mult şi a lupta în paralel pentru reducerea bugetului este populist". "Nu poţi să ceri mai mulţi bani pe de o parte şi de cealaltă parte să te opui unui buget mai mare. În bugetul actual al UE, toţi banii sunt deja planificaţi. Dacă domnul Nehammer doreşte două miliarde de euro în plus pentru Bulgaria atunci să spună de unde îi obţine. Dacă doreşte creşterea bugetului UE, acesta ar fi un lucru bun, dar este o poziţie contrară cu poziţia pe care Austria a susţinut-o şi continuă să o susţină în toate discuţiile pe buget de la nivel european. Sper ca acest discurs să dispară după alegeri" (din landul Austria Inferioară din 29 ianuarie - n.r.), a accentuat el. Citește și: Spațiul Schengen, închis pe termen nelimitat pentru România și Bulgaria: cancelarul austriac a repetat că Viena își menține veto-ul până când frontierele externe ale UE vor fi sigure În opinia sa, nu este normal ca un şef de guvern să decidă întreaga politică europeană a ţării "pornind de la interesele proprii, electorale, referitoare la o singură regiune". "În Uniunea Europeană avem 27 de state membre cu 242 de regiuni. Dacă fiecare prim-ministru ar bloca procesul decizional în Europa ţinând cont doar de interesele electorale pe care le are cu privire la anumite alegeri locale, regionale sau naţionale, nu am mai lua nicio decizie importantă la nivel european", a susţinut eurodeputatul român. Migrația și azilul, în dezbatere Întrebat dacă consideră că planul prezentat marţi de Comisie cu privire la creşterea eficienţei returnării imigranţilor va ajuta la schimbarea poziţiei ţărilor (în special a Austriei) reticente faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Schengen, vicepreşedintele grupului europarlamentar al PPE a amintit că migraţia este o prioritate atât a preşedinţiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene, cât şi a Parlamentului European. "Vom avea o dezbatere săptămâna viitoarea în Parlamentul European pe tema migraţiei şi azilului, în pregătirea reuniunii Consiliului European extraordinar din 9 - 10 februarie. În plus, mâine şi poimâine este programată o reuniune informală a miniştrilor de interne din UE la Stockholm care va avea, de asemenea, pe agendă subiectul migraţiei. De asemenea, Comisia Europeană a prezentat ieri un plan privind returnarea mai eficientă a imigranţilor în afara Uniunii Europene, ca parte a noului Plan European privind Azilul şi Migraţia. Vom lucra pe baza acestui plan în negocierile dintre Parlamentul European şi Consiliul UE privind operaţionalizarea sistemului comun al UE pentru returnări, ca una dintre soluţiile la problema migraţiei. Este clar că avem nevoie de o strânsă coordonare la nivel european pentru rezolvarea acestei probleme. Există deschidere, după cum vedeţi, din partea instituţiilor europene să găsim împreună aceste soluţii cât mai repede. În acest sens, România şi-a exprimat în mai multe rânduri disponibilitatea de a lucra alături de partenerii europeni, inclusiv Austria, pentru a gestiona situaţia imigranţilor ce sosesc în Europa. Vom sprijini toate soluţiile europene la criza migraţiei. Am spus-o în trecut şi o repet: România nu este sursă a migraţiei ilegale cu care se confruntă Europa. Nu a fost niciodată. Frontierele noastre sunt bine securizate. Avem date de încredere ale instituţiilor europene care confirmă aceste lucruri. Dar, în spiritul valorilor europene ce ne unesc, suntem alături de partenerii noştri care se confruntă cu această problemă", a încheiat eurodeputatul Siegfried Mureşan.

Schengen, închis pentru România și Bulgaria (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Schengen, închis pentru România și Bulgaria

Schengen, închis pentru România și Bulgaria. Austria îşi menţine veto-ul faţă extinderea Spaţiului Schengen, atât timp cât acesta "nu funcţionează", a afirmat cancelarul Karl Nehammer înaintea unei vizite în Bulgaria, cerând "sprijin deplin pentru Bulgaria şi România şi măsuri concrete din partea Comisiei Europene pentru întărirea protecţiei frontierei externe" a UE. Schengen, închis pentru România și Bulgaria "Atât timp cât spaţiul Schengen nu funcţionează, şi, spre exemplu, Germania desfăşoară controale la frontiere cu alte state membre Schengen precum Austria, la fel cum procedează şi multe alte state europene, nu putem extinde acest Spaţiu. Veto-ul Austriei rămâne, de aceea, în vigoare, până când situaţia se va schimba fundamental", a declarat cancelarul Karl Nehammer, potrivit unui comunicat. Acesta precizează că Nehammer şi ministrul de interne Gerhard Karner se vor deplasa luni la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia. Înaintea vizitei, Nehammer a cerut "sprijin deplin pentru Bulgaria şi România şi, în fine, măsuri concrete din partea Comisiei Europene pentru întărirea protecţiei frontierei externe". "Bulgaria trebuie să fie în poziţia de a construi o protecţie a frontierei la fel de robustă ca Grecia. Pentru aceasta, trebuie puse la dispoziţie fondurile necesare din bugetul UE", a afirmat cancelarul. Azilul, problema nevralgică "Trebuie să apăsăm şi mai tare pe frână în privinţa azilului, nu doar în Austria, ci în toată Europa", a mai pledat şeful guvernului de la Viena. El doreşte să discute această problemă în Bulgaria şi cu preşedintele bulgar Rumen Radev cu prilejul vizitei la frontiera bulgaro-turcă. "Bulgaria are nevoie de sprijin rapid şi adecvat pentru protecţia frontierei externe cu Turcia. Gardul de frontieră al Greciei poate servi ca model", a mai spus cancelarul, potrivit comunicatului citat. Numărul mare de migranţi reţinuţi în Austria arată "că sistemul Schengen este nefuncţional", iar "atât timp cât acest sistem şi protecţia frontierelor externe nu funcţionează, nici nu poate exista o extindere", consideră Nehammer. CE nu dă bani pentru ziduri și garduri Până acum, Comisia Europeană a refuzat să furnizeze fonduri pentru ziduri, garduri şi sârmă ghimpată, dorind numai să sprijine infrastructura de la frontieră. În decembrie, Comisia a declarat că revine Bulgariei să decidă ce mijloace foloseşte pentru a-şi proteja frontierele. În prezent, agenţia europeană Frontex este reprezentată în Bulgaria de echipamente şi 137 de angajaţi. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE Cancelarul austriac şi ministrul său de Interne reclamă faptul că Bulgaria este lăsată să apere singură graniţa sa externă a UE de aproximativ 240 km cu Turcia, şi fac referire la faptul că imagini video postate pe reţelele sociale arată cât de uşor sunt trecute barierele actuale de la graniţa bulgaro-turcă. Nehammer şi Karner vor ajunge în Bulgaria duminică seara. Luni, se vor deplasa împreună cu preşedintele Radev şi ministrul de Interne, Ivan Demergiev, la frontiera cu Turcia. Cei doi oficiali austrieci mai au programate o vizită la centrul regional de coordonare al poliţiei de frontieră în apropiere de Elhovo şi, după revenirea la Sofia, o întâlnire cu prim-ministrul bulgar Galab Donev.

Numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc Foto: Poliția bulgară de frontieră
Eveniment

Numărul imigranților înregistrați de Austria scăzut brusc

Publicația austriacă Die Presse scrie că numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc, de la jumătatea lunii decembrie. Astfel, de la 15 decembrie până în primele zile din ianuarie, reducerea a fost de circa 70%. Numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc Guvernul de la Viena pune această evoluţie pe seama faptului că Serbia a reimpus vize pentru cetăţenii indieni şi tunisieni. Din această ţară, migranţii ajungeau în UE cu ajutorul călăuzelor, în schimbul câtorva mii de euro. Anul trecut, numai în Austria au fost depuse 30.000 de cereri de azil din India şi Tunisia. În statisticile privind azilul, aceste ţări se află pe locurile trei şi patru, după Afganistan şi Siria. Dar scăderea bruscă a numărului de migranţi ilegali se datorează probabil şi faptului că mulţi dintre cei care stăteau deja în taberele de refugiaţi din Balcanii de Vest de luni sau chiar de ani de zile au plecat înainte de începerea sezonului rece, pentru a ajunge într-un loc "mai sigur", cu spaţii de cazare mai confortabile pe timpul iernii - în Austria, Germania, Suedia sau alte ţări ale UE, notează „Die Presse”. Grecia eliberează, treptat, taberele de migranți În orice caz, autorităţile din Grecia încearcă, la rândul lor, să golească treptat taberele supraaglomerate şi să îi lase pe migranţi să se deplaseze spre nord. După ce au încetat restricţiile de călătorie cauzate de pandemie, anul trecut s-a ivit ocazia. Cancelarul Karl Nehammer are în faţă o călătorie delicată săptămâna viitoare: luni, cancelarul va vizita frontiera externă a Bulgariei cu Turcia - locul care a fost decisiv pentru veto-ul Austriei la aderarea acestei ţări la Schengen în decembrie anul trecut, scrie „Die Presse”. Citește și: „Venus din Piatra Neamț”, o paleodivă autentică, poate acum fi admirată în toată splendoarea celor 17.000 de ani „Potrivit Ministerului de Interne, Austria a înregistrat peste 100.000 de treceri ilegale a frontierei anul trecut și și-a justificat refuzul includerii în Schengen a Bulgariei și României invocând protecția inadecvată a frontierei externe a UE. Rezultatul a fost o ceartă diplomatică între Sofia și București, pe de o parte, și Viena, pe de altă parte”, mai arată publicația austriacă.

Kelemen Hunor taie din avântul privind intrarea în Schengen Foto: Facebook Kelemen Hunor
Politică

Kelemen Hunor taie avântul privind intrarea în Schengen

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, mai taie din avântul privind intrarea în Schengen: el a arătat că acest eveniment se va produce fie în 2023, fie în 2025, pentru că 2024 este an de alegeri. Kelemen Hunor taie din avântul privind intrarea în Schengen Întrebat dacă aderarea la Schengen ar putea să se întâmple anul acesta, Kelemen Hunor a spus: ”E greu de spus, Eu sper că da, dar e greu de dat un termen. Dacă nu intrăm în 2023, atunci până în 2025 nu trebuie să ne ocupăm de acest subiect, pentru că vin alegerile şi Comisia are treabă, nu se va mai ocupa. Comisia care vine după alegerile europarlamentare se va aşeza undeva în septembrie, octombrie 2024, până când lucrurile se vor aşeza pe un făgaş normal trece anul 2024”. Liderul UDMR a precizat că vrea să creadă că ”dacă nu vom reuşi să închidem sub preşedinţia suedeză, sub preşedinţia spaniolă se poate închide”. ”Au şi austrienii nevoie de un pic de timp, au alegerile în ianuarie, acum, şi după aceea politic lucrurile se vor aşeza”, a mai spus el, citat de news.ro. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE Nici un vinovat în România Întrebat cine este vinovat pentru acest eşec, Kelemen Hunor a răspuns: ”Nu avea cum să prevadă nimeni această schimbare, nici din România nici din statele membre. Noi când am aflat chestia asta am aflat de la colegii noştri din Austria, că avem acolo prieteni, suntem în aceeaşi familie politică. Ne-au zis, vedeţi că se schimbă brutal ceva la noi, au văzut sondajele, cancelarul a luat o decizie, în cerc restrâns. Dar asta noi am aflat când s-a luat decizia. (..) Toată Comisia a fost susprinsă, toate statele membre şi supărarea a venit şi de aici”, a spus preşedintele UDMR. El a precizat că a fost o reacţie politică. ”Eu în continuare cred că a fost o decizie mizerabilă, dar degeaba cauţi vinovaţi în România, pentru că toată lumea este luată sub surprindere”. ”De schimbat nu mai putea schimba nimic. Sunt convins, deşi nu am fost implicat, am avut multe discuţii cu colegii din diferite state membre şi eu cred că România a gestionat bine acest dosar în 2022”, a spus Kelemen Hunor. Liderul UDMR a precizat că ”nu ar susţine decuplarea de Bulgaria”. ”Trebuie să îţi păstrezi prietenii, noi am da un mesaj prost, că nu mai are încredere în tine, că îl laşi baltă”, a arătat preşedintele UDMR.

Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică

Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică. Veto-ul pe care România și Bulgaria l-au primit din partea Austriei și a Țărilor de Jos este un subiect încă tratat pe larg în presa internațională. Pe de o parte, cu precauție, prin consemnarea declarațiilor, a justificărilor și a reacțiilor politice. Pe de alta, vehement, prin poziții ferme, care condamnă pe față decizia, prin analize care explică de ce s-a ajuns aici, și chiar prin reportaje, la firul ierbii, despre impactul pe care acest veto îl are asupra românilor care locuiesc în Austria. Bătrâni austrieci, asistente românce "Veto Schengen: asistenții medicali români dezamăgiți", intitulează ORF, televiziunea națională din Austria, un reportaj despre impactul pe care votul contra aderării României la spațiul Schengen îl are asupra românilor care lucrează în Austria, comentând faptul că acesta nu are doar implicații la nivel politic, ci și efecte la nivel social. "Sincer să fiu, sunt foarte dezamăgită. Nu sunt singura, mulți asistenți medicali români care lucrează în Austria sunt dezamăgiți de această discuție despre Schengen", spune Ewa Orminischan (Eva Ormenișan), asistentă full time, de cinci ani, pentru o femeie de 83 de ani din Neufeld (districtul Eisenstadt), povestind că soțul ei, care vine dintr-un sat din România, face, precum mulți alții, naveta cu autobuzul. "Timpul de așteptare la graniță este de până la șase ore. O dată cu aderarea României la spațiul Schengen, acesta s-ar reduce semnificativ.", adaugă femeia. 18.000 de români în sistem Și nu este doar un disconfort fizic, ci și o povară financiară, căci din cauza timpului de așteptare la graniță, prețurile pentru autobuze sunt adesea mai scumpe. În plus, potrivit agențiilor de plasament, deja este greu să găsești personal medical, iar situația s-ar putea înrăutăți, dacă mulți români vor decide să plece din Austria. Din cei 18.000 de români care lucrează ca asistenți medicali full time în Austria, mulți se gândesc acum să plece în altă țară. "Pe de o parte, ei știu că lucrurile nu s-au înrăutățit pentru ei acum, însă își dau seama că nici nu se vor îmbunătăți, așa cum speraseră. În plus, vorbim și despre un sentiment de mândrie rănită. Mulți se gândesc: ne implicăm aici, lucrăm în Austria, ne lăsăm familiile pentru austrieci. Înțelegerea lor față de acest veto nu este atât de mare acum", a declarat pentru ORF, Robert Hanreich de la agenția de îngrijire "Confidence". Austria și Germania, nepăsare Într-un recent articol, publicat pe site-ul cotidianului austriac Kurier, Gottfried Schellmann, consilier fiscal și expert în impozitarea corporativă internațională, apreciază decizia ministrului de Interne de a nu aproba aderarea României și Bulgariei la Acordul Schengen drept una discutabilă "din multe puncte de vedere". Potrivit lui Schellmann, se dorește o forțare a schimbării sistemului de azil în UE, "pentru că majoritatea migranților reținuți, chiar ilegali, 75.000 la număr, nu au fost înregistrați în nici o țară din UE prin care au trecut anterior. Acestea sunt și obligațiile statelor în cadrul sistemului Schengen. Cei care trebuia să asigure o frontieră externă nu prea au fost sprijiniți de țările bogate din interiorul spațiului Schengen, precum Austria sau Germania.". Citește și: Vești proaste pentru aderarea la Schengen: Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest, scrie Frankfurter Allgemeine, analizând datele Frontex În același timp, observă Schellmann, agenția Frontex este mai mult un mecanism de observare, supus controlului special al ONG-urilor: "Respingerea forțată a persoanelor care intră în spațiul Schengen este interzisă. Cadrul legal le permite imigranților ilegali să rămână aici cu ușurință, o dată intrați în spațiul Schengen. Această obligație derivă din legislația europeană a azilului de a procesa fiecare cerere de azil și de a accepta un drept provizoriu de ședere. Chiar și după ce procedura de azil a fost finalizată cu un rezultat negativ, majoritatea oamenilor rămân în spațiul Schengen. Deportările se fac rar. (...) Numai în Germania sunt 300.000 de persoane care ar trebui să părăsească țara.". Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică În plus, afirmă Schellmann, Curtea Europeană de Justiție a "spulberat" sistemul intra-european de responsabilitate pentru procedurile de azil (Dublin II, III) prin decizia sa din 2012: "În acest context, declarațiile făcute de unii politicieni despre cum și ce ar face ei în mod diferit nu pot decât să stârnească zâmbete. (...) Rămâne o prăpastie de netrecut între progresiştii din UE şi tradiţionaliştii care încă mai cred în ceva de genul suveranităţii teritoriale controlabile. Poți părăsi UE, dacă nu-ți convine situația actuală. Orice altceva este ipocrit. (...) Românii au meritat cel mai puțin acest joc de culise. Au permis companiilor austriece să preia cele mai importante domenii, de la industrie la bănci. De la aderarea României, profituri de opt miliarde de euro, realizate din aceste investiții, au fost distribuite, în mare parte, Austriei. Acest lucru a fost posibil doar printr-o reducere radicală a personalului de acolo. Da, România este chiar un contribuitor net al Austriei din cauza sistemului fiscal strâmb al UE și nu invers, așa cum spun mereu cei neinformați.". Manevră de campanie electorală "Mulți observatori văd refuzul extinderii Schengen ca pe o manevră în campania electorală din landul Austria Inferioară", a comentat SRF, atrăgând atenția asupra faptului că, în prezent, Austria se confruntă cu o mare problemă: peste 100.000 de cereri de azil depuse de la începutul anului, iar ministrul conservator de Externe, Schallenberg, și ministrul conservator de Interne, Karner, vor să dea impresia că rezolvă această problemă spunând "nu" apartenenței României la Schengen. "Însă, marea majoritate a solicitanților de azil care ajung în Austria nu vin prin România sau prin Bulgaria, ci din vestul Balcanilor, mulți călătorind cu avionul luat din Serbia.", adaugă publicația citată. SRF mai atrage atrage atenția și asupra faptului că, potrivit experților în migrație, numărul mare de solicitanți de azil din Austria ar trebui să fie legat mai de grabă de Ungaria, care doar aduce înspre Austria acești solicitanți, însă ea însăși nu acceptă nici un solicitant de azil. De asemenea, acest veto poate fi interpretat și ca o manevră în campania electorală: "De ce miniștrii conservatori, inclusiv cancelarul Karl Nehammer, încă se opun? Un lucru este cert: la sfârșitul lunii ianuarie va vota populația landului Austriei Inferioare, iar mulți observatori văd refuzul conservatorilor extinderii Schengen ca pe o manevră în această campanie electorală.". Vacanță la Adriatica Karl Peter Schwarz, istoric și analist politic, a comentat pentru site-ul Die Presse faptul că, pentru România, Schengen nu este important neapărat din privința accesului pe piața muncii din țările bogate din UE, căci are acest drept incontestabil ca membru al UE, ci pentru că acest veto poartă o nuanță de discriminare. "România este pregătită pentru aderare de unsprezece ani, căci a îndeplinit deja cerințele tehnice în 2011. Un sistem actualizat de supraveghere a frontierei înseamnă că acum e mai dificil să intri ilegal la frontierele externe ale UE decât a fost să fugi din România sub Ceauşescu. Desigur, asta nu înseamnă că această graniță este de nepătruns. Dar nu știm câți sunt cei care acceptă ocolul prin Bulgaria prin România către Ungaria. Vorbim, probabil, de o cifră mult mai mică decât susține guvernul austriac și mult mai mult decât admit Frontex și guvernul român. Însă e de necontestat că majoritatea migranților se deplasează spre nord, prin Balcanii de Vest. În orice caz, un veto împotriva admiterii Croației ar fi fost mai potrivit. Dar mai mulți austrieci pleacă în vacanță la Marea Adriatică decât la Marea Neagră.". UE nu vrea extinderea Schengen Jurnalistul Bruno Daroux a comentat, pentru France24, eșecul aderării la spațiul Schengen al României și Bulgariei, pe diferite paliere, susținînd că, în special, Bulgaria a fost cea care a atras atenția și cele mai multe critici. "Veto-ul Austriei a fost mai ales îndreptat contra Bulgariei, care are încă probleme în ceea ce privește drepturile omului și corupția. În ceea ce privește România, putem vorbi și despre un efect al procedurilor – cele două dosare fiind examinate împreună. (...) După pandemia de Covid, Uniunea Europeană se află din nou supusă presiunii migrației, avem de-a face și cu migrarea multor afgani, de vreme ce talibanii au ajuns la putere. Din luna ianuarie, aproape 250 de mii au intrat pe teritoriul european, dintre care 140 de mii pe ruta Balcanilor, care trece prin Bulgaria și România. (...) UE ezită, așadar, această extindere a spațiului Schengen, (...) iar în prezent, nu știe să facă altceva decât să întărească restricțiile – și să nu uităm invocarea tratamentelor la care sunt supuși emigranții, mai ales în Grecia și Bulgaria, unde există încă centre neoficiale, care oferă condiții proaste emigranților, fără să menționăm tratamentele la care uneori sunt supuși, și din care mai apoi sunt expulzați, în câteva zile, sau chiar ore, înspre teritoriul european, pe principiul: «n-am văzut, nu cunosc», uneori chiar cu complicitatea agenției Frontex.". Lipsă de consecvență în UE După ce face o trecere în revistă a luărilor de poziție în ceea ce privește veto-ul primit de România și Bulgaria, un editorial din Le Point atrage atenția asupra faptului că, de prea multe ori, se trece cu vederea rolul dăunător pe care Zagrebul îl joacă în istoria Bosniei, prin sprijinirea etno-naționaliștilor croați care fac imposibil orice progres în această țară. "Privându-se de această pârghie, Consiliul a ratat o oportunitate de a promova normalizarea și pacificarea Balcanilor de Vest pe drumul către aderarea la UE. La două zile după summit-ul de la Tirana, este șocant să vedem că UE nu are consecvență în managementul strategic al vecinătății sale. Nu este ușor să menții un curs drept, atunci când mâna dreaptă nu știe ce face mâna stângă.", scrie publicația citată.

Ciolacu îl ia în balon pe Bode Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Ciolacu îl ia în balon pe Bode:

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, îl ia în balon pe colegul de alianță de la PNL, Lucian Bode: „nu poţi să ai pretenţii de fi „jucător” regional, când (...) noi am dormit pe bancheta din spate a Europei”, a afirmat liderul social-democrat. El s-a referit la o afirmație făcută de Bode în 2020, când a susținut că dormea pe bancheta din spate a mașinii, deci nu știe în ce circumstanțe s-a produs o tamponare între autovehiculul în care se afla și un alt autoturism. Ciolacu îl ia în balon pe Bode „Eu vreau ca din acest an să schimbăm registrul şi să spunem clar care este drumul românilor şi al României. Nu poţi să ai pretenţii de fi 'jucător' regional, când până acum toată politica externă noi am dormit pe bancheta din spate a Europei. Nu poţi să ai pretenţii şi să constaţi eşecuri pe care nu le consideri eşecuri. Domnul doctor, cum a decurs operaţia? Excelent, reuşită operaţia, dar îmi pare rău, pacientul a decedat. Cam aşa e cu Schengen. Trebuie să avem o politică coerentă şi să fim respectaţi. Nu putem realiza acest lucru decât dacă suntem uniţi, chiar din familii politice diferite", a declarat Marcel Ciolacu, prezent la Zalău la conferinţa judeţeană a organizaţiei judeţene a PSD. Acesta a adăugat faptul că s-a terminat perioada amatorismului la nivel central, s-a terminat şi la nivel local, iar oamenii au încredere în cei care dezvoltă şi care oferă un echilibru între social şi economic. „Nu conduceam eu, eram pasager pe bancheta din spate (...) În momentele premergătoare regretabilului incident eu mă odihneam”, a spus Bode, în septembrie 2020, după incidentul în care a fost implicată mașina în care se afla. Citește și: VIDEO Momentul în care Petre Daea a adormit, în direct, la Antena 3, viral pe rețelele sociale! Ministrul poate fi auzit sforăind. Daea neagă: „Eu nu dorm nici noaptea, darămite ziua”

Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest Foto: Twitter
Eveniment

Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest

Bulgaria este principală poartă a migrației ilegale din Balcanii de Vest, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), analizând datele publicate de Frontex chiar azi. FAZ anunță că, la reuniunea din 9-10 februarie a liderilor Uniunii Europene, se va discuta despre problemele migrației ilegale. Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest „Originea migranților înregistrați pe ruta Balcanilor de Vest sugerează, de asemenea, că granița terestră cu Bulgaria este principala poartă de intrare în Uniunea Europeană. Cea mai mare parte (94.000) au fost sirieni; cu aproximativ 3,5 milioane, ei sunt cel mai mare grup de refugiați din Turcia. Afganii și turcii au venit de obicei în UE în acest fel. În decembrie, Austria și Țările de Jos au respins propunerea Comisiei UE de admitere a Bulgariei și României în spațiul Schengen. Ambele țări s-au referit în special la deficiențele din Bulgaria. Șefii de stat și de guvern din UE vor să discute despre migrație la o întâlnire specială din 9 și 10 februarie. O întrebare va fi atunci dacă Comisia UE ar trebui să-și folosească bugetul pentru a finanța construcția de bariere fizice de frontieră”, scrie FAZ. În raportul publicat azi, Frontex scrie că numărul imigranților ilegali a fost, în 2022, cel mai mare din 2016 până acum. Frontex arată că au fost depistați 330.000 de imigranți ilegali, o creștere de 64% față de anul trecut. „În 2022, au fost raportate 145.600 de treceri ilegale ale frontierei pe ruta Balcanilor de Vest, cu 136% mai multe decât în ​​2021. Acesta este cel mai mare număr de treceri raportate pe această rută din 2015 și aproximativ jumătate din toate intrările ilegale raportate în 2022”, mai afirmă organismul european. Citește și: Aeroportul militar Otopeni devine baza avioanelor AWACS ale NATO, care vor supraveghea manevrele Rusiei Datele Frontex, discutabile, migrația pare a fi mult mai mare Însă Frankfurter Allgemeine arată că aceste date trebuie contextualizate. Astfel, potrivit Eurostat, în primele nouă luni din 2022 s-au înregistrat 600.000 de cereri de azil, din care 244.000 doar în Germania. Potrivit FAZ, aceste date arată că mulți imigranți nu sunt înregistrați de Frontex. „Potrivit Eurostat, în primele nouă luni ale anului trecut au fost depuse peste 600.000 de cereri inițiale de azil în statele membre UE. Numai în Germania au fost 244.000 de cereri pe tot parcursul anului. Acest lucru sugerează că mulți migranți reușesc să intre în țara aleasă de ei nedetectați sau neînregistrați. Există multe indicii că Bulgaria în special, care dorește să devină membră a spațiului Schengen, este un punct slab. Ministerul bulgar de Interne a anunțat recent că peste 160.000 de persoane au fost împiedicate să treacă ilegal frontiera anul trecut și doar 14.000 au traversat țara. Cu toate acestea, guvernul de la Viena subliniază că aproximativ jumătate din cei 100.000 de migranți ilegali care au sosit în Austria, dintre care majoritatea nu erau înregistrați anterior, au trecut de granița turco-bulgară. Alți 40% au zburat la Belgrad cu avionul și au călătorit ilegal de acolo. Motivul pentru aceasta a fost practica laxă a vizelor în Serbia, care a fost înăsprită la sfârșitul anului din cauza presiunii UE”, explică Frankfurter Allgemeine. Le nombre d'entrées irrégulières dans l'Union européenne a augmenté en 2022 de 64% par rapport à l'année précédente, atteignant le niveau le plus élevé depuis 2016, a indiqué vendredi 13 janvier l'Agence européenne des frontières, Frontex.➡https://t.co/W5BNHvxw6N pic.twitter.com/3QILhUd5el— Le Figaro (@Le_Figaro) January 13, 2023

România nu intră în Schengen curând (sursa: Facebook/Ulf Kristersson)
Eveniment

România nu intră în Schengen curând

România nu intră în Schengen curând. Suedia nu are nici cea mai mică intenție să pună în discuție aderarea României la spațiul Schengen. Mai mult, oficialitățile de la Stockholm evită subiectul cât pot de mult. România nu intră în Schengen curând Experiența avută de jurnalistul TVR Lucian Pîrvoiu vorbește de la sine. Aflat la Stockholm, acesta a fost cenzurat grosolan de echipa premierului suedez (foto). "Sunt în Suedia, unde în aceste zile președinția suedeză a Consiliului își prezintă prioritățile, printre care nu se află și extinderea spațiului Schengen. Suedezii au preluat de la cehi un cartof fierbinte pe care intenționează să îl înghețe în frigul polar de aici. Ei înșiși au o problemă cu migrația și sunt empatici cu austriecii. Asta o spun off the record, nu e foarte popular să arăți că susții atitudinea rasistă, xenofobă a Austriei față de o țară care nu a făcut nimic decât să execute cuminte tot ce i s-a dictat de la Bruxelles din 2007 încoace. Asta explică și de ce echipa de comunicare a premierului suedez, Ulf Kristersson, a refuzat să îmi acorde o întrebare legată de acest blocaj, deși îmi anunțasem intenția, că așa se face la toate aceste conferințe, să știți că toate întrebările sunt cunoscute dinainte, totul este aranjat, astfel încât să fie frumos la televizor și util organizatorului. Când am recurs la ultima resursă disponibilă jurnalistului nebăgat în seamă și am întrebat premierul dacă mai acceptă o întrebare, m-a ignorat în stilul Karner și imediat mi-a fost tăiat microfonului doamna de la presă. Am înregistrarea. E un bun exemplu de alt pumn în gura presei. A fost un moment urât și umilitor pentru mine ca român. Ca jurnalist, sunt obișnuit cu diverse situații și oameni. "Ca român, cetățean de mâna a doua" Ca român, m-am simțit din nou cetățean de mâna a doua, dispensabil. Îmi amintesc de vremurile când luam lumină de la pagina Ambasada Suediei din Bucureşti / Sveriges ambassad i Bukarest, care era haioasă și făcea glumițe despre guvernanții noștri de la vremea aceea. Întotdeauna e ușor să râzi de alții, mai greu e să înghiți greșelile alor tăi. De aceea aș spune cu adresă, vorba lui Huidu, "Rușinică, Suedia!". Citește și: Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat Pentru că mi-am manifestat dezaprobarea față de astfel de practici și am anunțat că voi spune cum s-au întâmplat lucrurile, după multe negocieri cu echipa de comunicare, mi s-a oferit ca premiu de consolare un minut cu ministrul justiției, Gunnar Strömmer. Link în primul comentariu. Ministrul spune cu jumătate de gură că susține extinderea spațiului Schengen, însă ni-i pune din nou in brațe pe Karner și Nehammer, infamele noastre cunoștințe din noiembrie încoace. Și pe bulgari, care nu manifestă niciun interes pentru subiect. Colegii mei jurnaliști bulgari sunt resemnați ca nu se va întâmpla nimic din cauza crizei politice prelungite de la ei.", a scris Pîrvoiu pe Facebook.

Plagiatorul Bode nu poate negocia Schengen (sursa: Facebook/Lucian Bode)
Politică

Plagiatorul Bode nu poate negocia Schengen

Plagiatorul Bode nu poate negocia Schengen. Recenta analiză a Universității "Babeș-Bolyai", potrivit căreia teza de doctorat a lui Lucian Bode este "profund viciată" de plagiat slăbește chiar puterea de negociere a ministrului român de Interne în UE. Plagiatorul Bode nu poate negocia Schengen Chiar dacă pare o problemă personală și nu una de stat, plagiatul este, în primul rând, o chestiune de etică: Bode a furat. Or, un demnitar care este evident că a furat nu mai poate fi un partener credibil pentru nimeni. Problema îi afectează și pe colegii de alianță politică din Guvern. "Nu vreau să comentez această chestiune, suntem colegi, dar există şi un proces pe rol, nu voi comenta. Eu pur şi simplu nu înţeleg aceasta goană după titlul de doctor, parcă ar fi un titlu nobiliar. Nu înţeleg, nu vreau să comentez, va rezolva domnul Bode probabil cum ştie el mai bine", a declarat Kelemen Hunor la TVR Info. Kelemen: Bode nu intră pe persoană fizică în Schengen Întrebat cum ar putea să încurce situaţia lui Bode aderarea la Schengen, liderul UDMR a spus: "N-are nicio treabă chestia asta cu spaţiul Schengen, nu domnul Bode intră în spaţiul Schengen, acum haideţi să nu încurcăm foarte tare borcanele în cămară. Dacă ar fi vorba să intre pe persoană fizică domnul Bode, atunci poate că ar fi o problemă, dar nu domnul Bode, pe persoană fizică, intră în spaţiul Schengen". Potrivit vicepremierului, "lucrurile nu sunt legate". Citește și: Ministrul Bode trebuie să plece, UBB a constatat că teza de doctorat a liberalului „este profund viciată” de plagiat "Haideţi să nu personalizăm lucrurile. Când e vorba de statul român, atunci lucrurile stau într-un fel, când e vorba de o persoană, indiferent cine e acea persoană, e responsabilitatea persoanei respective, ceea ce a făcut sau ceea ce va face. Dar nu încurcă lucrurile, că nu domnul Bode caută pe persoană fizică să intre în spaţiul Schengen", a transmis liderul UDMR.

Dragoș Pîslaru (REPER): "Kind reminder, Austria" (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Politică

Dragoș Pîslaru (REPER): "Kind reminder, Austria"

Dragoș Pîslaru (REPER): "Kind reminder, Austria". Duminică, 8 ianuarie 2023, europarlamentarul Dragoș Pîslaru a intrat în clubul foarte mare al celor care, într-un fel sau altul, au alimentat dezbaterea despre filmul "Teambuilding". Dragoș Pîslaru (REPER): "Kind reminder, Austria" Pe pagina sa de Facebook, Pîslaru a postat drept comentariu la o fotografie dintr-un aeroport cu indicatoare referitoare la pasagerii Schengen și non Schengen următorul text: "Nu mă pot abține după ce am dat de indicatorul din poză și am vizionat filmul cel mai în vogă de pe FB la început de an: Kind reminder Austria ". Un comentariu la postarea lui Pîslaru este asumată de contul REPER Diaspora și adresează același "kind reminder" ambasadei Austriei la București. În filmul "Teambuilding", formula "kind reminder" este asociată unei obscenități. Citește și: Compania care a produs „Teambuilding”, filmul de mare succes comercial, avea pierderi și datorii de milioane înainte să dea lovitura cu această satiră Pe 13 decembrie 2022, însă, Pîslaru spunea, într-un interviu la RFI, că "Abordarea de copil țâfnos și supărat pe lume nu ajută România".

România în Schengen, discuții de culise (sursa: Facebook/Lucian Bode)
Eveniment

România în Schengen, discuții de culise

România în Schengen, discuții de culise. Preşedintele PMP, europarlamentarul Eugen Tomac, afirmă că ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, are oportunitatea de a pune în discuţie problema aderării României la spaţiu Schengen în cadrul unei reuniuni informale a Consiliului JAI, organizată la Stockholm pe 25 ianuarie, la care demnitarul român a fost invitat să participe. România în Schengen, discuții de culise "Pe 25 ianuarie, domnul Bode este invitat la Stockholm, la o reuniune informală a Consiliului JAI, ne anunţă Preşedinţia suedeză a Consiliului Uniunii Europene, care a convocat această şedinţă. Vizita este importantă, nu avem deocamdată confirmarea participării ministrului român de Interne la evenimentul din Suedia, dar vorbim de oportunitatea pe care acesta o are de a pune în discuţie, chiar şi într-un format informal, chestiunea accesului nostru în spaţiul Schengen. Citește și: Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat Rămâne de văzut dacă, de această dată, dialogul, perseverenţa şi capacitatea de negociere a actualului guvern vor fi mai reuşite decât până acum. Deci, toţi ochii spre Stockholm, acolo unde, în perioada 25-27 ianuarie, va avea loc un Consiliu JAI informal", a scris Tomac, vineri, pe Facebook.

Nehammer, la concertul de Anul Nou, alături de președintele Bulgariei Foto: Twitter
Eveniment

Nehammer, concertul Anul Nou, președintele Bulgariei

Bulgarii nu par să se fi supărat pe austrieci, fiindcă nu i-au lăsat să intre în spațiul Schengen: cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a stat, la concertul de Anul Nou de la Viena, alături de președintele Bulgariei, Rumen Radev. Însă și Nehammer, și Radev, sunt acuzați că au legături prea strânse cu Rusia. Nehammer, la concertul de Anul Nou, alături de președintele Bulgariei „Concertul de #Anul Nou este un moment cultural culminant în Austria și inspiră milioane de oameni din întreaga lume. Sunt încântat că președintele bulgar Rumen Radev a acceptat invitația mea la Concertul de Anul Nou de la Viena”, a scris Nehammer, pe Twitter. Das #Neujahrskonzert ist ein kultureller Höhepunkt in Österreich und begeistert Millionen Menschen auf der ganzen Welt. Es freut mich sehr, dass Bulgariens Präsident Rumen Radew meiner Einladung zum Neujahrskonzert nach Wien gefolgt ist. pic.twitter.com/9vmy4IKlf2— Karl Nehammer (@karlnehammer) January 1, 2023 Radev, fost pilot de vânătoare, este președinte al Bulgariei din 2017. El a ajuns șef al statului cu sprijinul Partidului Socialist. Atitudinea lui Radev față de invadarea Ucrainei este considerată ambiguă, el fiind definit mai degrabă drept pro-rus. Totuși, în decembrie, el şi-a dat în sfârşit acordul pentru transportul de arme, muniţii şi echipamente militare către Ucraina. Și cancelarul Austriei, Karl Nehammer, este suspectat de legături prea strânse cu Rusia. Austrian Chancellor @karlnehammer and I discussed the necessity of closer cooperation between EU countries to cope with illegal migration flows towards Europe. Protecting the EU's external borders is a shared commitment and requires technical and financial support from the Union pic.twitter.com/Sze7UfYuwy— President.bg (@PresidentOfBg) January 1, 2023 La 11 aprilie 2022, cancelarul austriac Karl Nehammer a vizitat Rusia, la inițiativa sa, și s-a întâlnit cu Vladimir Putin. A fost primul lider occidental care a făcut acest pas, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. După vizita la Moscova, Nehammer anunță că „deocamdată” nu se poate renunța la gazul rusesc. La 27 mai 2022, Nehammer vorbește la telefon cu Putin, din nou la inițiativa Austriei. În decembrie, Austria s-a opus prin veto intrării României și Bulgariei în Schengen. „Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranți ilegali neînregistrați în Austria. Asta înseamnă că au sărit granița externă a Uniunii Europene și au ajuns într-o țară internă, așa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a explicat Nehammer, la 6 decembrie. Ulterior, ministrul austriac pentru afaceri europene, Karoline Edtstadler, a afirmat că Austria va sprijini aderarea României și Bulgariei la zona Schengen numai după ce vor fi aplicate modificări politicii de migrație a Uniunii Europene. ”Vrem să continuăm să discutăm despre extinderea Schengen, în coordonare cu partenerii din Bulgaria și România, astfel încât să o putem readuce pe ordinea de zi după ce se vor lua măsurile necesare în ceea ce privește politica de migrație și azil”, a declarat Edtstadler la postul de radio austriac ORF, relatează SchengenVisaInfo.com.

Suedia - președinția UE, România - nu Schengen (sursa: Facebook/Ulf Kristersson)
Internațional

Suedia - președinția UE, România - nu Schengen

Suedia - președinția UE, România - nu Schengen. Țara nordică a preluat de la 1 ianuarie preşedinţia Consiliului Uniunii Europene de la Republică Cehă şi va avea astfel timp de şase luni, la Bruxelles, un rol-cheie de lider şi de mediere. Suedia - președinția UE, România - nu Schengen "Suedia preia preşedinţia într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă cu provocări istorice", a declarat prim-ministrul suedez Ulf Kristersson (foto) într-un discurs susţinut în decembrie. Într-un comunicat pe site-ul său web, Kristersson a enumerat printre principalele probleme ce vor trebui abordate războiul din Ucraina, lupta împotriva schimbărilor climatice şi competitivitatea Europei. Priorităţile Suediei se concentrează pe "o Europă mai verde, mai sigură şi mai liberă", a subliniat Kristersson. Aderarea la Schengen a unor state europene nu este o prioritate a Suediei. Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită Ulf Kristersson şi cabinetul său de miniştri sunt relativ necunoscuţi pe scena UE. Guvernul său conservator este la putere de numai două luni şi jumătate, după ce l-a înlocuit pe cel social-democrat ce era condus de Magdalena Andersson. Colaborare cu populiștii Kristersson este primul şef de guvern suedez care a colaborat vreodată îndeaproape cu partidul populist de dreapta Democraţii Suedezi. Populiştii nu sunt în guvern, însă, în calitate de a doua cea mai puternică forţă parlamentară şi având mai multe mandate de parlamentari decât partidul lui Kristersson, Moderaţii, ei au încă multă putere la Stockholm. Citește și: Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile În pofida euroscepticismului acestui partid de susţinere, ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessika Roswall, a declarat că guvernul său "va acorda o mare prioritate activităţii UE". Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este deţinută prin rotaţie la fiecare şase luni de cele 27 de state membre ale UE.

Croația a aderat la euro și a fost primită în spațiul Schengen Foto: Twitter
Eveniment

Croația a aderat la euro și primită în spațiul Schengen

De la 1 ianuarie, Croația a aderat la euro și a fost primită în spațiul Schengen, deși a fost primită în Uniunea Europeană la 1 iulie 2013, adică la șase ani și jumătate după România și Bulgaria. Croația este acum a 20-a țară care folosește euro și al 27-lea stat din Schengen. Croația a aderat la euro și a fost primită în spațiul Schengen Ziarele locale, citate de AFP, au salutat cele două evenimente, cotidianul Vecernji List numindu-le "încununarea aderării la UE" pentru Croația, unde se așteaptă ca președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să participe astăzi la eveniment. Happy New Year - and a very special day for #Croatia! ?Today we proudly became the 20th member of #euro area and the 27th member of #Schengen area!In our 10th year of EU membership, Croatia is now part of the closest EU integration benefiting our citizens & economy. pic.twitter.com/ub8EzpxVNJ— Croatia in the EU (@CroatiaInEU) December 31, 2022 Țara și-a declarat independența față de Iugoslavia în 1991, iar conflictul care a urmat (1991-1995) s-a soldat cu aproximativ 20 000 de morți. Experții spun că trecerea la euro va contribui la protejarea economiei croate, una dintre cele mai slabe din UE, de inflația în creștere, de o criză energetică severă și de insecuritatea geopolitică de la invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie. În noiembrie, inflația a ajuns la 13,5% în Croația, față de 10% în zona euro. Țările est-europene care sunt membre ale UE, dar care nu au aderat la euro, cum ar fi Polonia și Ungaria, s-au dovedit și mai vulnerabile la inflație. Pentru guvernatorul băncii centrale croate (Banca Națională a Croației, HNB), Boris Vujcic, renunțarea la kuna, care a fost introdusă în 1994, este "singura politică rezonabilă". Primirea în Schengen, un uriaș avantaj pentru turism La rândul lor, croații au sentimente amestecate: deși salută, în general, încetarea controalelor la frontieră, schimbarea monedei inspiră neîncredere. În ultimele zile, oamenii au stat la cozi la bănci și la bancomate pentru a retrage bani, temându-se de probleme cu banii lichizi în urma perioadei de tranziție. Guvernatorul băncii centrale a retras în mod simbolic euro de la un bancomat din Zagreb. Mulți croați se tem că introducerea monedei euro va duce la creșterea prețurilor. De asemenea, la miezul nopții, ministrul de interne Davor Bozinovic și ministrul sloven al administrației publice, Sanja Ajanovic Hovnik, au participat la o scurtă ceremonie la un punct de trecere a frontierei, unde a fost ridicată o barieră de ambele părți ale frontierei. With this day Croatia joins the Schengen Zone and adopts the Euro.Dobro došli i sve najbolje! #Croatia #Hrvatska #Euro #Schengen pic.twitter.com/KZXu25f4Va— (((Tendar))) (@Tendar) January 1, 2023 În 2022, Croația a primit de 4 ori mai mulți turiști decât locuitori, iar aderarea la spațiul Schengen va da un impuls acestui sector. Cozile lungi la granițele cu vecinii din UE - Slovenia și Ungaria - vor fi de domeniul trecutului. Citește și: Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră