sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: schengen

108 articole
Eveniment

"Italienii" noștri din Cluj, fără control

"Italienii" noștri din Cluj, fără control. Primii pasageri care au aterizat pe Aeroportul Avram Iancu din Cluj-Napoca, după aderarea României la spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime au fost din Italia. "Italienii" noștri din Cluj, fără control "Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj, regie autonomă aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, a marcat în data de 31 martie 2024 aderarea României cu frontierele aeriene la spaţiul Schengen. Primii pasageri sosiţi din zona Schengen au fost cei ai companiei aeriene Wizz Air, pe ruta Bergamo - Cluj-Napoca. Citește și: Predoiu avertizează că pe aeroporturi vor exista „controale selective”, chiar dacă România a intrat în Schengen aerian și maritim La aterizare, aceştia nu au mai efectuat formalităţile de control la trecerea frontierei, ca urmare a aderării României la Air Schengen", se arată într-un comunicat trimis, duminică, de aeroportul clujean. Potrivit comunicatului, primele zboruri care au decolat de pe Aeroportul Cluj, aflat de acum în zona Schengen, au fost operate duminică dimineaţa, la ora 06.00, iar o dată cu aderarea României la spaţiul Schengen, pasagerii călătoresc în oricare dintre celelalte state membre ale spaţiului de liberă circulaţie fără a mai prezenta documentele de identitate la punctele de frontieră din aeroport. Extindere a terminalului Plecări "În contextul aderării României cu frontierele aeriene la spaţiul Schengen, Aeroportul Internaţional Cluj a adaptat fluxurile pentru îmbarcare/debarcare pasageri pentru zboruri Schengen şi Non-Schengen. Momentan, pentru îmbarcarea pe zborurile efectuate către destinaţiile din spaţiul Schengen sunt alocate 6 porţi, iar pentru zborurile către ţările non-Schengen sunt disponibile 4 porţi de îmbarcare. Unul dintre avantajele aderării României la Air Schengen constă în eliminarea controalelor la frontierele aeriene, ceea ce va determina fluidizarea traficului de pasageri", a declarat, citat în comunicat, directorul general al Aeroportului Internaţional Cluj, David Ciceo. Potrivit sursei citate, Aeroportul Internaţional Cluj desfăşoară în această perioadă lucrări de extindere şi modernizare a Terminalului Plecări, iar în urma implementării proiectului, suprafaţa acestuia va creşte cu aproximativ 7.200 mp. În noua configuraţie, Terminalul Plecări va avea 11 porţi de îmbarcare, respectiv şapte pentru destinaţiile Schengen şi patru pentru zona Non-Schengen.

"Italienii" noștri din Cluj, fără control (sursa: Facebook/Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj)
Controale selective în aeroporturi, avertizează Internele (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Controale selective în aeroporturi, avertizează Internele

Controale selective în aeroporturi, avertizează Internele. Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, afirmă că intrarea României în familia Schengen cu frontierele aeriene şi maritime reprezintă un moment important şi subliniază că decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, declarându-se convins că procesul este ireversibil. Predoiu, mesaj "lemnos" "Astăzi, 31 martie 2024, marcăm un moment important pentru România, important pentru Uniunea Europeană, integrarea României în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime. Este un proiect concretizat, un rezultat al unor eforturi tehnice, administrative, diplomatice şi politice ale României. Citește și: Rusia a plătit europarlamentari din Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Belgia şi Ungaria prin intermediul website-ului „Vocea Europei”, potrivit serviciilor de informații cehești Din punct de vedere tehnic, această realizare a fost posibilă prin îndeplinirea tuturor condiţiilor Schengen. Pentru securizarea graniţelor au fost necesare reforme legislative, procedurale, administrative şi instituţionale, precum şi intensificarea cooperării internaţionale. Fiecare pas a fost calculat şi adus la îndeplinire pentru a garanta securitatea internă şi externă a spaţiului Schengen, protejând totodată libertăţile fundamentale ale cetăţenilor noştri", spune Predoiu într-un mesaj transmis duminică de MAI. El arată că, odată cu intrarea în Schengen, cetăţenii români se vor bucura de o mobilitate sporită, trecând prin punctele de control ale Poliţiei de Frontieră fără a fi nevoie de verificarea documentelor de călătorie. Controale selective în aeroporturi, avertizează Internele "Pentru a avea această libertate de mişcare sporită, acţiunile Ministerului Afacerilor Interne privind securitatea frontierelor se intensifică. Poliţia de Frontieră va continua să efectueze controale selective, bazate pe informaţii, analize de risc şi indicii rezonabile pentru a contracara orice ameninţare potenţială. Am pus un accent deosebit pe protecţia minorilor, asigurându-ne că reglementările privind călătoriile acestora sunt bine înţelese şi respectate, pentru a proteja interesele celor mai vulnerabili dintre cetăţenii noştri, respectând în acelaşi timp tratatele şi codul frontierelor Schengen. În anul 2023, activitatea aeroporturilor şi porturilor noastre maritime a fost la un nivel ridicat, evidenţiind importanţa şi complexitatea tranziţiei către Schengen. Au fost gestionate peste 160.000 de curse aeriene şi afluxul de 22 de milioane de pasageri, dintre care aproape 300.000 de minori. Toate cele 17 aeroporturi din România, administrate de Ministerul Transporturilor sau, după caz, de autorităţi publice locale, au fost evaluate pentru pregătirea infrastructurii şi au fost găsite soluţii de adaptare a situaţiei organizatorice în contextul generat de aplicarea integrală a acquis-ului Schengen", adaugă ministrul. Scuze în avans pentru Schengen terestru Predoiu precizează că eforturile pentru aderarea şi cu frontierele terestre sunt continue şi pe multiple canale diplomatice, precum şi prin munca din teren a Poliţiei de Frontieră şi a celorlalte structuri din Ministerul Afacerilor Interne. "Sunt eforturi programate şi structurate care se desfăşoară în bune condiţii. Relaţiile de cooperare cu ministerul omolog austriac sunt foarte bune, la fel şi cu comisarul european şi celelalte ministere de interne din statele membre ale UE. Menţinem o comunicare continuă cu toţi partenerii noştri strategici pentru a sprijini eforturile de aderare completă la Schengen. Perspectivele celei de a doua etape depind însă şi de factori care nu sunt în sfera de intervenţie diplomatică a ţării noastre, de evoluţii şi conjuncturi politice externe. Decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, la fel ca şi decizia privind Air Schengen. Dar, în egală măsură, sunt convins că procesul este ireversibil şi că realizarea lui completă nu poate întârzia prea mult", completează ministrul de Interne. Mulțumiri tuturor El mulţumeşte tuturor celor care au jucat un rol real în acest proces, adăugând că fiecare efort, fie că a venit din partea instituţiilor statului, a partenerilor internaţionali sau a cetăţenilor, a contribuit la acest succes comun. "Suntem gata să ne asumăm rolul şi responsabilităţile care vin odată cu statutul de stat membru Schengen, suntem gata să contribuim la securizarea frontierelor UE, să contribuim cu expertiza noastră şi să continuăm îmbunătăţirea cadrului legislativ UE privind migraţia şi azilul. Mulţumesc tuturor şi împreună să continuăm să construim o Europă unită şi puternică, spre binele fiecărui stat membru, spre binele României şi al cetăţenilor români!", spune Predoiu.

România intră în Schengen aerian, maritim (sursa: Facebook/Poliţia de Frontieră Română)
Eveniment

România intră în Schengen aerian, maritim

România intră în Schengen aerian, maritim. Se va întâmpla în noaptea de sâmbătă spre duminică, începând cu ora 00.00, în Spaţiul Schengen, cu frontierele aeriene şi maritime. România intră în Schengen aerian, maritim La Bucureşti, acest moment va fi marcat printr-un eveniment care va avea loc pe Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" - Otopeni, la terminalul Plecări. Citește și: Averea uriașă a nepoțicii pesedistei Aura Vasile, plasată de Ciolacu șefă peste Inspectoratul în Construcții: salarii mediocre, dar cu trei vile imense și două BMW-uri Un eveniment similar este programat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora 23.30, şi pe Aeroportul Internaţional "Avram Iancu" de la Cluj-Napoca. Prezent vineri la Timişoara, la inaugurarea unui terminal al Aeroportului Internaţional, premierul Marcel Ciolacu a afirmat că aderarea la Spaţiul Schengen aerian şi maritim de la 31 martie constituie o victorie a României şi a dat asigurări că se urmăreşte o aderare completă, şi cu frontierele terestre, până la finalul anului. Minorii trebuie să aibă documente de identitate Ministerul Afacerilor Interne a informat că, în ceea ce priveşte traficul prin punctele de trecere a frontierei aeriene, începând cu data de 31 martie, o dată cu aderarea României la Spaţiul Schengen, persoanele care efectuează zboruri către sau dinspre state membre Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontieră. Astfel, în aeroport, după ce vor face controlul de securitate, pasagerii vor merge direct către poarta de îmbarcare fără a se mai opri la filtrele Poliţiei de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie. Cu toate acestea, sunt posibile verificări ale poliţiştilor pentru stabilirea situaţiei legale a persoanelor. Scopul acestora este prevenirea infracţiunilor transfrontaliere şi a migraţiei ilegale. "Este important de menţionat că toţi pasagerii vor avea nevoie în continuare de un document de călătorie valabil. În ceea ce priveşte minorii, precizăm că aceştia vor putea călători în Spaţiul Schengen cu exact aceleaşi documente pe care trebuie să le deţină şi la acest moment atunci când se deplasează în străinătate", a precizat Ministerul de Interne. Veto-ul Austriei, ridicat parțial Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al UE din 30 decembrie 2023 a decis eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România, după ce Austria, ultima ţară din UE-27 care se opunea acestei măsuri, şi-a ridicat veto-ul. Astfel, începând cu 31 martie 2024, nu se vor mai efectua controale asupra persoanelor la frontierele aeriene şi maritime interne ale UE dintre Bulgaria şi România şi celelalte ţări din Schengen. Această dată corespunde modificării programului de iarnă/vară stabilit de Asociaţia Internaţională de Transport Aerian. Aderarea unei ţări la Spaţiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne dintre statele membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală, arată Poliţia de Frontieră. Portul Constanța devine mai interesant Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, declara, pe 5 ianuarie, că, prin intrarea României în Spaţiul Schengen cu frontierele maritime, o călătorie pe mare va putea fi comparată cu una din interiorul ţării, situaţie în care Portul Constanţa devine "mult mai atractiv". "(Sea Schengen - n.r.) înseamnă ce înseamnă şi aer, şi anume că o călătorie pe mare din România într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi Spaţiul Schengen este privită ca o călătorie în interiorul ţării, de la un port la altul", spunea Predoiu. În context, ministrul de Interne a explicat că, prin Sea Schengen, nu se elimină controalele, dar se simplifică. "Asta nu înseamnă că nu sunt în continuare controale vamale sau controale fiscale şi aşa mai departe. Dar e un avantaj pentru că, într-adevăr, Portul Constanţa (...) devine în momentul ăsta mult mai atractiv. E vorba şi de contextul cu războiul din Ucraina", preciza ministrul Afacerilor Interne. În crize, controalele pot fi reintroduse Spaţiul Schengen este un spaţiu de liberă circulaţie şi permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între ţările membre, fără a trece prin controale la frontieră. Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă controalele la anumite frontiere interne, doar în circumstanţe excepţionale care periclitează funcţionarea generală a Spaţiului Schengen. Codul frontierelor Schengen prevede, de asemenea, că statele membre pot introduce controale temporare la frontieră pentru a răspunde unei ameninţări grave la adresa ordinii publice sau a securităţii interne. În prezent, 27 de state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen, iar România şi Bulgaria sunt state membre cu drepturi parţiale.

Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru

Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru. Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, s-a declarat în favoarea menţinerii deocamdată a dreptului de veto asupra intrării depline a României şi Bulgariei în Schengen, într-un interviu acordat cotidianului austriac Die Presse, în care vorbeşte despre problemele politice interne şi externe de actualitate. Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru În ceea ce priveşte subiectul Schengen, el şi-a exprimat dorinţa ca veto-ul privind extinderea acestui spaţiu cu Bulgaria şi România să fie menţinut, dar nu a enumerat condiţii specifice. Ministrul crede că intrarea deplină a celor două ţări în spaţiul fără frontiere ar fi o greşeală "în faza actuală" şi că este necesar controlul frontierelor. Citește și: INTERVIU EXCLUSIV Românii care luptă în Ucraina, specializați în cercetare, tehnologie și informații militare. De ce sunt pe front, cât câștigă, ce condiții trebuie să îndeplinească Potrivit lui Karner, extinderea Schengen nu depinde doar de România şi Bulgaria, ci întregul sistem de migraţie este în dezordine. Potrivit cuvintelor sale, este nevoie de un sistem funcţional la nivel european, iar acest lucru se poate întâmpla doar dacă frontiera externă este protejată. Aceasta este, de asemenea, o parte esenţială a noului pact privind migraţia şi azilul asupra căruia UE a ajuns la un acord şi care ar trebui acum să fie pus în aplicare. Numai atunci poate exista o libertate deplină de circulaţie în UE, spune el. Comisia să garanteze funcționarea sistemului Faptul că România şi Bulgaria pot intra în Schengen pe calea aerului şi pe apă este un pas înainte, iar progresul trebuie să continue pas cu pas, menţionează ministrul de Interne austriac. El adaugă că nu este sarcina Austriei să stabilească un calendar sau să creeze reguli. "Este sarcina Comisiei să garanteze că întregul sistem funcţionează", mai spune Karner. Austria are o contribuţie importantă în acest domeniu pentru a pune lucrurile în mişcare. Cu ceva timp în urmă, ar fi fost de neconceput ca liderii de stat şi de guvern să decidă în unanimitate să finanţeze în comun protecţia frontierelor externe ale UE. În urmă cu un an, ar fi fost, de asemenea, de neconceput să se facă un pact privind migraţia şi azilul, remarcă el.

Bulgarii, controale mai dure pentru Austria (sursa: X/Агенция “Митници”/National Customs Agency-Bulgaria)
Internațional

Bulgarii, controale mai dure pentru Austria

Bulgarii, controale mai dure pentru Austria. Agenţia Vamală bulgară a înăsprit, începând cu 2024, controalele asupra tuturor mărfurilor transportate spre şi dinspre Austria, la toate vămile şi punctele de frontieră şi pe întreg teritoriul Bulgariei. Bulgarii, controale mai dure pentru Austria Verificările sunt în conformitate cu angajamentul Bulgariei şi României faţă de Austria de a spori controalele la frontierele lor terestre. Angajamentul a fost prevăzut într-o anexă la decizia Consiliului Uniunii Europene privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, a precizat Agenţia Vamală. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani În primele şase zile ale anului 2024, Agenţia Vamală a întreprins peste 7.200 de controale asupra diferitelor vehicule, inclusiv a unora care tranzitau Bulgaria. Inspecţii fizice, scanare cu raze X şi control al documentelor au fost aplicate atât asupra mărfurilor, cât şi a cabinelor camioanelor, maşinilor, camionetelor şi autocarelor. Verificările au identificat încălcări ale legislaţiei vamale şi accizelor care au condus la confiscarea a aproape 120.000 de ţigarete, 5,5 kg de tutun, peste 340 litri de alcool, 800 litri de ulei de motor, 1.500 kg de detergenţi, 5.429 de instrumente electrice, 10.500 de jucării şi 110 produse de parfumerie. Toate acestea au fost confiscate ca tentative de importuri în Bulgaria sau în tranzit spre Europa Occidentală, a indicat Agenţia. Vehiculele care ieşeau din Bulgaria au fost de asemenea supuse unor controale mai stricte. Mai mult de 61.000 de produse care nu fuseseră declarate în mod corespunzător - ţigări electronice şi rezerve, medicamente de uz veterinar şi ochelari de vedere - au fost confiscate în drum din Austria spre Turcia. Integrarea terestră mai așteaptă Cu prilejul unui control comun al poliţiei de frontieră în zona punctului de frontieră Vidin Ferry, au fost găsiţi şase cetăţeni sirieni într-un compartiment special amenajat într-un microbuz înmatriculat în Bulgaria. Conform informaţiilor preliminare, cei şase se îndreptau spre Austria. Controale întărite vor continua de asemenea pe şoselele din Bulgaria în cooperare cu Ministerul de Interne şi alte autorităţi cu competenţe în materie. Tot potrivit Agenţiei Vamale, controalele vor continua la toate punctele de frontieră până la admiterea Bulgariei în spaţiul Schengen cu frontierele terestre, după care astfel de controale vor rămâne în vigoare doar la graniţele externe ale UE cu Turcia şi Serbia. La 30 decembrie 2023, Consiliul Uniunii Europene a anunţat admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, mai întâi cu frontierele aeriene şi maritime începând din martie 2024. Discuţiile privind o decizie suplimentară de ridicare a controalelor terestre vor continua în 2024.

Senatorul PSD Zamfir, ode către Ciolacu,după vizita semiratată a acestuia în SUA Foto: X
Politică

Senatorul PSD Zamfir, ode către Ciolacu

Senatorul PSD Daniel Zamfir înalță ode către premierul Marcel Ciolacu, pe care-l prezintă drept artizan al primirii României în Schengen: „A existat in mod cert un liant pentru toate – premierul PSD!”. În plus, Zamfir îi critică dur pe liberali pentru că încearcă să-și asume meritele pentru decizia Austriei de a permite intrarea României în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime: „Ce au inteles unii liberali după eșecul asurzitor din 2022 pe Schengen?! Să schimbe tactica și să se laude cu munca altora!”. Citește și: ANALIZĂ Pro-Infrastructura: Scenariul de vis este ca în 2024 să se deschidă aproape 200 km de autostradă și drum expres. Realist: între 140 și 55 km Senatorul Zamfir este căsătorit cu realizatoarea Oana Zamfir de la Antena 3. Însă, DeFapt.ro a arătat că vizita lui Ciolacu în SUA a fost un eșec: datele publice, de pe site-ul ministerului de Externe, arată că alți premieri care s-au deplasat la Washington DC au fost primiți de vicepreședintele SUA sau chiar de președintele Statelor Unite, la Casa Albă. În plus, Ciolacu a decis să-l excludă din programul vizitei sale pe ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, fost consilier al președintelului Iohannis, ceea ce a generat un scandal public care s-a desfășurat pe toată perioada prezenței premierului român la Washington și New York. Citește și: ANALIZĂ De ce vizita lui Ciolacu în SUA este un eșec: o comparație cu vizitele la Washington ale altor premieri români. Până și Dăncilă a avut acces la vicepreședintele SUA Senatorul PSD Zamfir, ode către Ciolacu „Ce au inteles unii liberali după eșecul asurzitor din 2022 pe Schengen?! Să schimbe tactica și să se laude cu munca altora! În 10 ani de mandat ai președintelui Iohannis nu s-a mișcat nimic pe Schengen. ”Lobby-ul african” de tip hakuna matata nu poate băga România în Schengen. În schimb, Germania, Spania, SUA, Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul European – DA! Plus Ronald Lauder. Și a existat in mod cert un liant pentru toate – premierul PSD! În șase luni de mandat, premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu toți liderii importanți și s-a batut pentru cauza României asa cum trebuie sa faca un om de stat aflat in fruntea Guvernului. În plus, toate statele membre UE conduse de social-democrați au susținut direct și fără rezerve România. Acesta este ”secretul” acordului politic care mai apoi a fost transpus la nivel tehnic de ministerele de resort. Adevărul poate fi scris, dar pentru unii liberali pare că e nevoie și de imagini”, a scris Zamfir. El a mai scris cu o zi înainte o postare cu un mesaj asemănător,postare i-a atacat pe miniștrii de Interne și de Externe, Cătălin Predoiu și Luminița Odobescu, ambii susținuți de PNL. Citește și: Ciolacu, promisiune mincinoasă: „Din anul 2025 vom putea călători în SUA fără vize”. Fapte: rata de refuz a solicitărilor de viză trebuie să fie sub 3%. Acum, este de patru ori mai mare „Categoric e un succes al guvernului Romaniei, dar sa afirmi ca premierul Ciolacu «a fost si el pe acolo» cand, de fapt, deblocarea Schengen s-a realizat dupa vizita premierului Ciolacu in SUA si intalnirea acestuia cu Anthony Blinken si Ronald Lauder, fost ambasador al SUA in Austria si prieten cu Nehammer, e sub demnitatea celor care ocupa azi functiile de ministrii de interne si externe”, a susținut Zamfir.

Șoșoacă, singurul lider care se opune primirii în spațiul Schengen Foto: Facebook
Politică

Șoșoacă, singurul lider care se opune primirii în spațiul Schengen

Senatoarea Diana Șoșoacă, președintele SOS România, este singurul lider care se opune primirii României în spațiul Schengen: „Trafic de droguri, trafic de copii pentru prostituţie, trafic de prostituţie, crimă organizată. Mai vreţi, mă, Schengen?”. Liderul SOS România este un susținător deschis al consolidării relațiilor cu Rusia lui Putin. Șoșoacă, singurul lider care se opune primirii în spațiul Schengen Ea a făcut aceste afirmații într-un mesaj pe Facebook, în octombrie. „Orbilor şi surzilor! N-aţi înţeles că ne-am cedat suveranitatea pentru Schengen şi noi nu intrăm în Schengen? Surzilor! Ce nevoie am eu de Schengen? Mulţi habar nu aveţi ce înseamnă Schengen, vă spun eu. Partea bună, nu mai stai la cozi între România – Bulgaria, Bulgaria – Grecia, România – Ungaria. Nu mai stai la cozi la vamă. Transportatorii nu mai stau 8 ore, 12 ore la coadă şi trec ca-n brânză. Atât! Partea rea? Trafic de droguri, trafic de copii pentru prostituţie, trafic de prostituţie, crimă organizată. Mai vreţi, mă, Schengen?”, a spus Șoșoacă, într-un live pe Facebook, preluat de Ecopolitic.ro. În noiembrie 2023,ea susținea că există o înțelegere secretă între București și Viena ca România să nu intre în Schengen. „Despre Schengen, ce-am aflat, staţi jos. Este o înţelegere şi există între Guvernul României şi cel al Austriei, ca România să nu intre în Schengen. Este un aranjament mizerabil pentru că în fiecare zi în vămile din România trec 20 milioane de euro în sacoşe. Șpăgile luate de către vameşi şi acoliţi politici s-ar anula atunci când ar exista Schengen. Este o înţelegere în virtutea căreia Austria a luat tot ce a avut nevoie economic, petrolier şi etc. Ce vedeţi acum cu veto, NATO, face parte din aranjament ca să nu bată la ochi. Toţi sunteţi parte a acestui aranjament. Ieşiţi şi spuneţi public mizeriile făcute că împreună cu Austria care ne-a luat resursele nu vor să intrăm în Schengen. Nici eu nu vreau să intrăm în Schengen, dar nu pentru asta. Dar vedeţi pentru ce au negociat ei ca să nu intrăm în Schengen”, spunea senatoarea, la BZI Live.

România a semnat un acord cu Austria pentru primirea parțială în Schengen Foto: Universul
Politică

România a semnat acord Austria pentru primirea parțială Schengen

România a semnat, prin ministrul de Interne Cătălin Predoiu, un acord cu Austria pentru primirea parțială în spațiul Schengen,scrie Universul.net în ediția în engleză. Articolul este semnat de jurnalista Alison Mutler. Citește și: EXCLUSIV Rafila a numit un șofer fără studii medicale la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș. Medicii, revoltați: DSP trebuie să implementeze proiecte PNRR România a semnat un acord cu Austria pentru primirea parțială în Schengen „După mai mult de un deceniu de așteptare, frustrări și speranțe zădărnicite, România și Bulgaria au primit în sfârșit undă verde pentru a adera la spațiul Schengen fără pașapoarte - parțial, deocamdată. Semnatarii unui acord politic cu Austria, semnat miercuri seară la Viena, au fost ministrul român de interne Cătălin Predoiu, omologul bulgar Kalin Stoyanov și ministrul austriac de interne, Gerhard Karner. În urmă cu un an, Viena a blocat ambele țări. La București, mulți au căutat să revendice meritele pentru victoria diplomatică obținută după un an de muncă intensă pentru a convinge partenerii europeni că obiecțiile austriece erau nejustificate. În realitate, munca grea a fost depusă de ministerele de interne ale României și Bulgariei, care au fost de acord cu măsuri mai stricte de securitate la frontieră pentru a liniști Viena și pentru a convinge membrii UE că aceste țări merită să fie membre. Ministerul lui Predoiu a citat date ale agenției europene de frontieră Frontex care arată că migranții ilegali intrau în UE în principal dinspre Balcanii de Vest, nu dinspre România, așa cum se afirmase (...) Conform acordului, România și Bulgaria vor deveni, în martie 2024, a 28-a și a 29-a țară membră a spațiului european Schengen, dar numai pe calea aerului și a mării. Deși este vorba doar de o admitere parțială în râvnitul club, discuțiile vor continua anul viitor cu privire la frontierele terestre, cu scopul de a deveni membri cu drepturi depline până la sfârșitul anului 2024”, scrie Universul. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul De altfel, chiar ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a explicat pentru AFP: „Schengen Air înseamnă că pasagerii care vin din România şi Bulgaria nu vor mai fi supuşi unui alt control al paşapoartelor decât cel al companiei aeriene la poarta de îmbarcare”.

Avalanșă de inimioare din Bangladesh, Maroc, Libia sau Tunis la postarea lui Ciolacu Foto: Facebook
Eveniment

Avalanșă inimioare din Bangladesh, Maroc, Libia Tunis la Ciolacu

Avalanșă de like-uri și de inimioare din Bangladesh, Maroc, Libia sau Tunis la postarea în care Ciolacu anunță că România va intra în Schengen cu frontiera aeriană. Postarea sa are peste 5.100 de like-uri, din care aproape 800 sunt hohote de râs. Citește și: Ciolacu se răzbună: miercuri noaptea, l-a dat afară pe secretarul de stat care l-a lăsat fără diploma de revoluționar. În locul său, un ex-prefect PSD din regimul Dragnea Avalanșă de inimioare din Bangladesh, Maroc, Libia sau Tunis la postarea lui Ciolacu „După 13 ani, în sfârșit România va intra în Schengen! Avem acord politic în această privință! Din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spațiului Schengen pe cale aeriană și maritimă. Implicit, Portul Constanța își va crește exponențial importanța. De asemenea, sunt convins că în 2024 vom închide negocierile și pentru frontiera terestră”, s-a lăudat Ciolacu. Inexplicabil, postarea sa - în limba română - a avut ecou din Asia în Vestul Africii. Cine sunt o parte dintre cei care au apreciat munca depusă de premierul PSD pentru ca România să intre în Schengen: RehmaNs Malik, student la Govt. Islamia Degree College, Narowal, o localitate din Pakistan Sheikh Shihab, din Dhaka, Bangladesh Masud Rana, tot din Bangladesh علي الطالبي, din Guercif, Maroc, care a dat chiar share postării lui Ciolacu Priyotosh Mukherjee, tot din Bangladesh - Chittagong Wʌsʜɩɱ Aĸʀʌɱ - Bangladesh Raju Mahmud, Dhaka, Bangladesh Вохид Армони (Wahid armani) din Shahr-E Now, Kabol, Afghanistan. Acesta distribuie și fotografii cu George Simion. Sunt însă sute de astfel de conturi de Facebook care au dat like, ba chiar au acordat o inimioară acestei postări. Citește și: Șeful Protecției Consumatorului, pesedistul Horia Constantinescu, laude deșănțate pentru Ferma Dacilor: „Sunt prieten cu proprietarul de aproape 31 de ani”. Proprietarul, un interlop Însă, printre cei care au punctat și astfel aprecierea față de Ciolacu se află și senatorul PSD Robert Cazanciuc sau europarlamentarul PSD Claudiu Manda, cunoscut mai degrabă pentru faptul că este soțul Olguței Vasilescu, primarul Craiovei.

Acord cu Austria pentru intrarea României în Schengen Foto: Facebook BMI
Eveniment

Acord cu Austria pentru intrarea României în Schengen

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a anunțat, pe Facebook că s-a ajuns la un acord cu Austria pentru intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen, dar doar cu frontiera aeriană, din martie 2024. Citește și: La pensiunea „Ferma Dacilor” au sediul trei firme: una se ocupă de cazare, a doua – de catering pentru evenimente, a treia este o carmangerie. Cine răspunde juridic, neclar Acord cu Austria pentru intrarea României în Schengen „În data de 23 decembrie 2023 Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024, precum și discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere și aplicarea Acordului Dublin. În consecință, pe parcursul zilelor de 26 și 27 decembrie au avut loc discuții pe canale diplomatice, între ministerele de interne, ministerele de externe, inclusiv la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la UE, asupra proiectului de decizie a Consiliului care să încorporeze juridic respectivul acord politic. Aceste discuții vor continua mâine 28 decembrie 2023. Materializarea acordului politic într-o decizie presupune acordul tuturor Statelor Membre UE, demers procedural care se va continua și mâine 28 decembrie 2023. Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Președintelui României, Primului Ministru și Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv Misiunii Permanente de la Bruxelles, pentru suportul acordat pe parcursul negocierilor desfășurate în ultimele 5 luni. De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Comisiei Europene și Președinției spaniole, precum și MAI Austria și MAI Bulgaria pentru discuțiile constructive care au degajat acordul politic din 23 decembrie pentru accesul României și Bulgariei în Spațiul Schengen. Ministerul Afacerilor Interne va rămâne deplin angajat alături de Președintele României, Primul – Ministru și Ministerul Afacerilor Externe în continuarea eforturilor diplomatice până la materializarea procesului printr-o decizie”, a scris Predoiu, pe Facebook. DeFapt a arătat că și Viena a intrat inițial în Schengen doar cu spațiul aerian. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial Schengen aerian a intrat în vigoare pentru Austria la 1 decembrie 1997. Patru luni mai târziu, pe 1 aprilie 1998, Austria a devenit membru Schengen cu drepturi depline.

Încercare pentru ca România să fie primită în Schengen a eșuat Foto: Facebook Bundesministerium für Inneres
Politică

Încercare pentru ca România să fie primită în Schengen a eșuat

Ultima încercare din 2023 pentru ca România să fie primită în Schengen a eșuat vineri seara, anunță RFI România. Potrivit site-ului acestui post de radio, ambasadorii UE reuniți vineri seară 22 decembrie la Bruxelles au constatat refuzul Austriei de a accepta România în spațiul Schengen. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Încercare pentru ca România să fie primită în Schengen a eșuat „România a făcut vineri o ultimă încercare anul acesta de a îndupleca Austria pentru intrarea in spațiul Schengen. Ambasadorii UE s-au reunit și au constat însă că Viena rămâne inflexibilă, după cum indică surse europene. Condițiile erau reunite (acordul politic privind Pactul UE pentru migrație care a fost urmat de Olanda care a ridicat veto-ul împotriva Bulgariei, etc), dar Austria spune mai departe că nu poate accepta România nici parțial, nici integral, nici acum și nici altădată”, relatează Mihaela Gherghișan. Vineri, parlamentarii olandezi au dat undă verde aderării Bulgariei la Schengen. Extremiştii s-au abţinut, în timp ce deputaţii premierului Rutte au votat „pentru”, arăta news.ro. La 11 noiembrie, Austria anunța cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni”, a spus ministrul de Interne de la Viena, Gerhard Karner, într-un interviu acordat la Ö1-Morgenjournal și preluat de Der Kurier. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Karner a spus că acest condiții sunt adresate Comisiei Europene și abia după îndeplinirea lor își va da Austria acordul pentru ridicarea veto-ului impus României și Bulgariei.

Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen Foto: Facebook
Internațional

Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen

Parlamentarii olandezi dau undă verde aderării Bulgariei la Schengen. Extremiştii s-au abţinut, în timp ce deputaţii premierului Rutte au votat „pentru”, arată news.ro. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Potrivit ministrului bulgar de Interne, Kalin Stoianov, poziţia Austriei este acum singurul obstacol rămas în ceea ce priveşte candidatura Sofiei la Schengen. Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen Discuţii foarte intense sunt în curs de desfăşurare între Bulgaria şi Austria, precum şi între România şi Austria, a spus Stoianov. La negocieri participă şi instituţiile UE implicate în acest proces. Ministrul şi-a exprimat speranţa că Austria va lua o decizie în zilele următoare. "E greu de spus dacă acest lucru se va întâmpla înainte de Anul Nou. Ceea ce contează pentru noi este să avem o decizie din partea Austriei, este mai puţin important dacă aceasta vine înainte sau după Anul Nou", a comentat el. După o noapte de dezbateri intense în Parlamentul olandez, intrarea deplină a Bulgariei în spaţiul Schengen a primit undă verde, a relatat Novinite.com. Guvernul condus de prim-ministrul Mark Rutte a confirmat săptămâna trecută îndeplinirea de către Bulgaria a cerinţelor Schengen şi a transmis decizia sa parlamentului. Acces deplin, nu doar pe frontiera aeriană Joi, în timpul dezbaterilor din parlament, s-a propus ca Bulgaria să fie admisă în Schengen doar pe calea aerului - aşa cum doreşte şi Austria. Rezoluţia a fost înaintată de partidul Noul Contract Social (NOD), o forţă politică nou înfiinţată în Ţările de Jos, care a devenit a patra forţă politică la Haga. Rezoluţia a întrunit însă 59 de voturi "pentru" faţă de 49 "împotrivă". Şi, deşi susţinătorii intrării parţiale a Bulgariei în Schengen au fost mai mulţi, propunerea a fost respinsă deoarece nu a întrunit majoritatea absolută necesară, care era de 76 de voturi. Presa bulgară scrie că în mod surprinzător, deputaţii partidului premierului Mark Rutte au votat în favoarea rezoluţiei, în timp ce parlamentarii Partidului pentru Libertate (PVV) al lui Geert Wilders, de extremă dreapta, care a obţinut recent cele mai multe voturi la alegerile parlamentare, s-au abţinut de la vot. Dacă ar fi votat în favoarea rezoluţiei, aceasta ar fi trecut cu 86 de voturi faţă de cele 76 necesare şi Bulgaria ar fi urmat să adere la Schengen doar pe cale aeriană. Astfel, acum, în practică, înseamnă că cererea de a intra doar pe calea aerului a fost respinsă, ceea ce dă undă verde Bulgariei pentru aderarea deplină, au explicat diplomaţii.

Austria, refuzată în Schengen de Germania (sursa: dw.com)
Internațional

Austria, refuzată în Schengen de Germania

Austria, refuzată în Schengen de Germania. Intrarea etapizată a României și Bulgariei în spațiul Schengen nu a fost pe placul tuturor. Condițiile Austriei și faptul că Schengen s-ar deschide doar pe cale aeriană au provocat reacții de indignare în ambele țări. Cel mai adesea, s-a invocat faptul că Austria ne tratează ca pe niște "cetățeni europeni de mâna a doua". Schengen doar aerian a fost privit cu mefiență, mulți acuzând că e "praf în ochi". Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an. Șeful PSD a renunțat la chioșcul lui din Buzău Există, însă un precedent: un stat european care, din cauza veto-ului unui alt stat membru, a stat la porțile Schengen timp de mai mulți ani, și care a fost primit, în etape, mai întâi doar pe cale aeriană. Iar acest stat este chiar Austria. Austria, refuzată în Schengen de Germania Timp de trei ani, Germania a blocat intrarea Austriei în spațiul Schengen. Austria era considerată un risc de securitate. Austria a devenit membru UE în ianuarie 1995. În același an, a început demersurile și pentru aderarea la spațiul Schengen, sperând să fie doar o formalitate. A întâmpinat, însă, opoziția puternică a Germaniei. "Austria nu-și securizează în mod adecvat granițele cu statele din afara UE", declara la vremea aceea ministrul de Interne german, Manfred Kanther. În 1996, Germania încă se opunea: Sigmund Bohm, șeful poliției de frontieră bavareze, afirmat în timpul unei conferințe că grănicerii austrieci sunt extrem de slab antrenați și că le va lua mai mult de șase luni pentru a se recalifica. Planul "pas cu pas" pentru Viena De asemenea, Günter Krause, de la Ministerul de Interne din Bonn, declara că Germania nu va accepta jumătăți de măsură din partea Austriei. Edmund Stoiber, prim-ministrul Bavariei, avansa statistici: în cursul anului 1995, poliția de frontieră bavareză efectuase nu mai puțin de 11.500 de arestări, inclusiv a 900 de contrabandiști, la granița cu Austria, respinsese 32.000 de vehicule și confiscase aproape 800 de mașini furate. În martie 1997, ministrul de Interne bavarez, Günther Beckstein, sugerat un "plan pas cu pas" pentru aderarea Austriei la Schengen. Potrivit acestui plan, Austria ar fi intrat în Schengen în 2000. "Nu vreau ca ideea Schengen să fie discreditată", spunea Beckstein. Viena, șantaj cu Tratatul UE Declarațiile au provocat un val de indignare la Viena. Cancelarul de atunci al Austriei, Viktor Klima, a anunțat că Viena va "face tam-tam" cu privire la veto-ul Germaniei, susținând că guvernul austriac investise în jur de două miliarde de șilingi (145 de milioane de euro) în securizarea frontierei. Potrivit acestuia, pentru a pune capăt imigrației ilegale, 2.000 de funcționari fuseseră relocați la viitoarea frontieră externă Schengen și fuseseră achiziționate sute de vehicule și dispozitive de supraveghere. La sfârșitul lunii iunie 1997, Wolfgang Schüssel (ÖVP), ministrul de Interne austriac, a amenințat că va bloca Tratatul UE de la Amsterdam, care tocmai fusese adoptat, dacă Austria nu era primită în Schengen. Summit-ul de la Innsbruck După câteva săptămâni, pe 17 iulie, 1997, la Innsbruck, a avut loc un summit între șefii de guvern Helmut Kohl din Germania, Romano Prodi, din Italia și Viktor Klima, cancelarul Austriei. Miza: eliminarea controalelor la frontieră pentru Austria, până pe 30 iunie 1998. Helmut Kohl s-a poziționat atunci împotriva propriului ministru de Interne, Manfred Kanther, declarând că este pentru intrarea Austriei în Schengen. Primul pas: Schengen aerian. Urma ca, de la 1 decembrie 1997, controalele în aeroporturi să fie desființate. Cancelarul austriac, Viktor Klima, a fost de acord, caracterizând acordul drept unul "foarte constructiv". Au urmat însă câteva luni de negocieri acerbe. Guvernul bavarez continua să se opună. "Deschiderea frontierei înrăutăţeşte în mod firesc situaţia de securitate", avertiza premierul bavarez Edmund Stoiber, criticând concesiile lui Kohl către Austria. Austria, 25 de ani de Schengen Totuși, Schengen aerian a intrat în vigoare pentru Austria la 1 decembrie 1997. Aproape imediat, au început să se deschidă și frontierele terestre. Patru luni mai târziu, pe 1 aprilie 1998, Austria a devenit membru Schengen cu drepturi depline. Patru ani mai târziu, în 2001, la o conferință Schengen organizată la Salzburg, fostul ministrul de Interne bavarez, Günther Beckstein, cel care propusese anul 2000 pentru aderarea deplină a Austriei, a declarat că se aștepta la o catastrofă, la o creștere a ratei criminalității. "Mi s-a demonstrat contrariul", a conchis acesta.

Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen

Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen. Relaxarea blocadei Schengen austriece față de România și Bulgaria este reflectată în mod diferit în presa austriacă și cea bulgară. Presa austriacă a remarcat succesul diplomaților români, minimalizând aportul premierului "postcomunist". Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Presa din Bulgaria consemnează, în mare parte, declarațiile revoltate ale politicienilor. Există însă și vocea diplomaților, care îndeamnă la rațiune și la o negocieri: să fie acceptate condițiile aderării parțiale, însă doar pentru maximum șase luni. Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen Presa austriacă a minimalizat reușita guvernului român, amintind doar de mesajul euforic, postat pe Facebook, al premierului Marcel Ciolacu, un politician "postcomunist": "Am spart gheața!". Însă a lăudat eforturile diplomaților români pentru aderarea țării noastre la Schengen. Potrivit jurnaliștilor austrieci, de când Austria a refuzat în urmă cu un an "în mod neașteptat" aderarea României la Schengen, "diplomații români au lucrat neobosit la o soluție. Primele succese sunt acum evidente". Deși Der Standard avansează ipoteza intervenției SUA în ceea ce ne privește, argumentând că România este un aliat important al Statelor Unite în Europa de Est, jurnaliștii austrieci nu ignoră faptele: Olanda, care își exprimase veto-ul doar împotriva aderării Bulgariei, nu și a României, înclina deja să renunțe la acest refuz, lăsînd Viena de una singură. Schengen-ul complet ar foloșsi și firmelor austriece În plus, există un foarte puternic factor economic: Schengen pentru România este în interesul companiilor austriece. Cum în România există multe afaceri austriece, acestea pierd mulți bani din cauza timpilor de așteptare la granițe. Există, de asemenea, o importantă componentă socială, despre care au vorbit o mare parte a mass media austriece la finele anului 2022: îngrijitorii la domiciliu. 55% dintre ei provin din România. Bulgaria susține că își face treaba Prim-ministrul Bulgariei, Nikolai Denkov, a afirmat că este "inacceptabil" să se introducă reguli suplimentare pentru Bulgaria și România. Premierul a remarcat că cele mai recente statistici indică scăderea numărul încercărilor ilegale de trecere a frontierei. "Diferența este acum vizibilă pentru toți. Există proceduri legate de cine poate rămâne în Europa, cine trebuie trimis înapoi. Dacă au existat critici la adresa Bulgariei, acestea au fost mai degrabă anul trecut, la începutul acestui an am urmat aceste proceduri", a spus premierul. Furie la Sofia Președintele Parlamentului, Rosen Zhelyazkov, a avut aceeași poziție: "Austria nu ne poate impune condiții suplimentare pentru Schengen". Acesta a declarat că în prezent Bulgaria se așteaptă să intre în spațiul Schengen "în totalitate": "Nu cred că un stat membru poate impune condiții, pentru că asta ar însemna că vorbește în numele tuturor ţările din UE, fără a avea un mandat.". "Veștile despre Schengen nu sunt bune", le-a declarat jurnaliştilor și Cornelia Ninova, liderul partidului social BSP. "Sunt doar firimituri. Suntem membru cu drepturi depline al UE și nu vrem să fim tratați ca o țară secundară, iar poporul bulgar, ca unul de mâna a doua. Am îndeplinit toate cerințele, trebuie să fim acceptați pe deplin. (...) Acesta este un tratament nedrept.", a adăugat Ninova. Mai multe resurse pentru granițele cu Turcia Într-un interviu pentru publicația economică Dnevnik, Irene Maria Plank, ambasadoarea Germaniei în Bulgaria, a afirmat că recenta relaxare a veto-ului austriac oferă politicienilor și factorilor de decizie bulgari "un exemplu interesant de a gândi și în altă lumină": "Există argumente pro și contra, dar multe depind de modul în care ajungi să ajustezi unele decizii.(...). O dată cu intrarea Bulgariei și României în spațiul Schengen, toate resursele care sunt acum folosite pentru a păzi interiorul și granița dintre cele două țări pot fi pur și simplu transferate de-a lungul graniței cu Turcia.". Liubomir Kyuchukov, fost ministru adjunct al Afacerilor Externe, a afirmat că admiterea Bulgariei și României la Schengen doar pe calea aerului este, totuși, un pas în direcția bună, însă ar trebui să fie condiționată de un termen limită pentru intrarea definitivă în zona de liberă circulație. Se cer termene clare pentru restul integrării "Este mai bine decât nimic. (...) Intrarea în etape este posibilă, dar, fără termene fixe pentru calitatea de membru cu drepturi depline, ar rămâne pur și simplu un act care nu duce la finalizarea procesului de aderare. Ceea ce ni se oferă în prezent este un compromis logic, care era de așteptat. Însă trebuie să ni se și garanteze rezultatul final", a declarat Kyuchukov. Dimitar Gurdev, diplomat și fost președinte al Comisiei pentru politică externă, a declarat, la rândul său, că acceptare parțială trebuie să vină cu un termen clar pentru acceptarea integrală după trei sau șase luni. "O astfel de decizie poate fi adoptată doar temporar, cu termene reale fixate în viitorul apropiat, nu undeva după sfârșitul anului viitor, ci după trei sau șase luni", a arătat Gurdev.

Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian Foto: Twitter ministerul austriac de Interne
Eveniment

Condiții pentru ca România să intre în Schengenul aerian

Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni”, a spus ministrul de Interne de la Viena, Gerhard Karner, într-un interviu acordat în această dimineață la Ö1-Morgenjournal și preluat de Der Kurier. Karner a spus că acest condiții sunt adresate Comisiei Europene și abia după îndeplinirea lor își va da Austria acordul pentru ridicarea veto-ului impus României și Bulgariei. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Condiții pentru ca România să intre în Schengenul aerian Ce a cerut ministrul austriac de Interne, potrivit Der Kurier: triplarea numărului de polițiști de frontieră bani pentru infrastructura de protecție a frontierelor o modernizare tehnică, în special la frontierele bulgaro-turce și româno-sârbe creșterea controalelor la frontierele naționale acceptarea solicitanților de azil de către România și Bulgaria, în special afgani și sirieni Karner a justificat cererea de menținere a unor controale permanente la frontierele terestre prin „problema cu traficanții de persoane". Din cele puțin peste 50.000 de cereri de azil din Austria, doar puțin sub 150 de migranți au ajuns prin aeroporturi, a explicat ministrul austriac de interne. Foto: Twitter BMI Karner se va deplasa luni în Slovenia pentru a discuta despre viitorul Schengen în cadrul unei reuniuni cu miniștrii de interne din cadrul așa-numitului "Forum Salzburg". La 8 decembrie 2023, Austria a blocat extinderea spațiului Schengen, invocând numărul mare de solicitanți de azil. Olanda s-a opus aderării Bulgariei la Schengen. Pe lângă Austria, Bulgaria și România, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia sunt membre ale Forumului Salzburg. Statele din Balcanii de Vest și Republica Moldova sunt și ele reprezentate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră