duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: schengen

108 articole
Eveniment

Primul care a trecut granița după intrarea în Schengen

Primul care a trecut granița româno-maghiară după intrarea României în Schengen, în aplauze a fost un câine vagabond, arată o filmare distribuită pe Instagram pe contul „other_europe”. Contul se definește ca făcând parte dintr-o comunitate „pentru o Europă unită, federală și suverană! ?? | Europa văzută de ochi europeni”. Citește și: Tudorel Toader se pregătește de o candidatură la președinție, fiind susținut de o aripă din AUR Filmarea fost făcută, potrivit other_europe de Plastilina Foto. În filmare se vede că, la momentul ridicării barierei care separă România de Ungaria, primul care trece granița este un câine, aparent fără stăpân, fără zgardă, care pare că este obișnuit să se plimbe dintr-o țară în alta. Momentul în care oficialii locali, poliția de frontieră și vameșii izbucnesc în aplauze îl sperie puțin, dar patrupedul își continuă drumul. În postare nu se precizează la ce punct de graniță s-a petrecut aceste eveniment, dar potrivit unui site din Satu Mare ar fi vorba de Petea. Primul care a trecut granița după intrarea în Schengen „România a intrat în sfârșit în Spațiul Schengen, iar un câine a fost primul care a trecut granița româno-ungară, toată lumea aplaudându-l. Cu România și Bulgaria pe deplin intrate în Schengen, toate țările UE, cu excepția Ciprului și a Irlandei, sunt acum membre ale zonei de liberă circulație. În timp ce Schengen s-a extins constant de la crearea sa, mai multe țări, inclusiv Germania, au reintrodus controalele la frontierele din Europa, amenințând nucleul Uniunii noastre. Dar aceste eforturi sunt zadarnice, deoarece trebuie să ne securizăm împreună frontierele europene. Reintroducerea vechilor frontiere între noi ne-ar dăuna cel mai mult. Toți europenii împărtășesc aceeași nevoie de frontiere externe sigure, aceasta nu mai este o sarcină națională, ci una europeană comună”, a comentat other_europe. View this post on Instagram A post shared by Other Europe ?? (@other_europe)

Primul care a trecut granița după intrarea în Schengen Foto: Ziarul Unirea
România în Schengen, impact asupra turismului (sursa: Facebook/Iri Travel)
Eveniment

România în Schengen, impact asupra turismului

România în Schengen, impact asupra turismului. Intrarea României în spațiul Schengen este prognozată să genereze o creștere semnificativă a rezervărilor turistice către Bulgaria și Grecia, conform estimărilor IRI Travel. Această evoluție vine cu schimbări importante în preferințele și comportamentul turiștilor români. România în Schengen, impact asupra turismului Datorită eliminării punctelor de frontieră, IRI Travel anticipează o creștere de 40% a numărului total de rezervări pentru Bulgaria și Grecia în 2025, comparativ cu 2024. Citește și: Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei: „Să ne opunem când o decizie a Comisiei Europene este împotriva intereselor României” Hotelurile de 4 și 5 stele vor înregistra cea mai mare creștere, de aproximativ 60%, pe fondul preferinței turiștilor pentru servicii premium. Popularitatea pachetelor all-inclusive Aproximativ 50% dintre turiști vor opta pentru pachete all-inclusive, în special pe litoralul bulgăresc și românesc. În același timp, 35% dintre turiști vor alege vacanțe personalizate, care includ activități tematice și excursii locale, reflectând o tendință spre experiențe unice și autentice. Turism responsabil IRI Travel promovează conceptul de turism responsabil și oferă reduceri de până la 30% pentru litoralul românesc și bulgăresc. Turiștii pot beneficia de condiții flexibile de plată, achitând un avans de 10-30%, cu diferența plătită înainte de cazare. Vacanțele de tip city break vor crește cu 25% în 2025, pe fondul interesului pentru destinații europene precum Roma, Barcelona, Viena, Istanbul și Paris. Aceste călătorii scurte, de 3-5 nopți, devin din ce în ce mai populare datorită combinației de relaxare și explorare culturală. Cele mai populare destinații Cele mai căutate locații rămân destinațiile clasice, precum: Bulgaria: Albena, Nisipuri, Sunny Beach, Obzor, Nessebar. În România, stațiunile de top sunt Mamaia, Eforie Nord, Neptun, Jupiter. În Grecia, Lefkada, Thassos, Creta, Rodos, Halkidiki, Paralia Katerini. În Turcia, Kuşadasi, Bodrum, Antalya. Preferințele turiștilor Majoritatea turiștilor români preferă hoteluri de 3-5 stele, cu 50% din rezervări concentrate pe hotelurile de 4 și 3 stele, iar 40% optând pentru hotelurile de 5 stele. În plus, se observă o creștere a interesului pentru destinații exotice precum Maldive, Zanzibar sau Thailanda. Impactul Schengen Eliminarea punctelor de frontieră va facilita o mobilitate sporită, determinând atât creșterea rezervărilor pentru destinații tradiționale, cât și interesul pentru destinații noi. Turiștii români își diversifică alegerile, combinând vacanțele pe litoral cu city break-uri și călătorii în locații exotice, reflectând tendința globală de personalizare și flexibilitate în turism.

România, membru Schengen cu drepturi depline (sursa: Inquam Photos/Virgil Simionescu)
Eveniment

România, membru Schengen cu drepturi depline

România, membru Schengen cu drepturi depline. După o așteptare de 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România a devenit oficial membru cu drepturi depline al Spațiului Schengen în noaptea de marți spre miercuri, la ora 00:00. Acest moment istoric marchează integrarea completă a frontierelor terestre în sistemul de liberă circulație. România, membru Schengen cu drepturi depline De la 1 ianuarie 2025, controlul de frontieră la granițele României cu Ungaria și Bulgaria a fost eliminat. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Astfel, toate persoanele, indiferent de cetățenie, pot călători liber între România și alte state membre Schengen, fără a se mai opri la cabinele de control pentru verificarea documentelor. Integrarea completă a punctelor de frontieră Eliminarea controalelor de frontieră vizează următoarele puncte de trecere: La frontiera româno-bulgară, 11 puncte rutiere, inclusiv Giurgiu, Vama Veche și Calafat. 3 puncte feroviare, precum Giurgiu și Negru Vodă. 7 porturi, cum ar fi Oltenița și Turnu Măgurele. La frontiera româno-ungară: 12 puncte rutiere, precum Nădlac II, Borș II și Petea. 5 puncte feroviare, incluzând Episcopia Bihor și Curtici. Pe Dunărea interioară: 2 puncte portuare, la Cernavodă și Brăila. Călătorii mai rapide și fără opriri Odată cu integrarea în Spațiul Schengen, călătoriile din România către alte țări membre devin similare celor din interiorul țării. Totuși, persoanele care călătoresc în afara Spațiului Schengen trebuie să respecte în continuare verificările la frontierele externe. Condiții pentru călătorii în Schengen În spațiul Schengen este obligatoriu un pașaport sau o carte de identitate valabilă. Există verificări aleatorii. Poliția de frontieră va efectua controale nesistematice în zona de 30 km de la granițe, pentru prevenirea faptelor ilegale. Minorii români și regulile de călătorie Minorii pot călători în Spațiul Schengen conform reglementărilor din Legea nr. 248/2005, folosind aceleași documente ca până acum. Controalele vor fi efectuate doar pentru verificarea respectării condițiilor de ieșire din țară. Decizia Consiliului UE Pe 12 decembrie 2024, Consiliul Justiție și Afaceri Interne a decis ridicarea controalelor la frontierele interne terestre dintre România și Bulgaria. Decizia a fost ratificată ulterior de Consiliul European, sub președinția ungară. Ce înseamnă Schengen pentru România? Spațiul Schengen este cea mai mare zonă de liberă circulație din lume, cuprinzând 29 de țări și peste 420 de milioane de persoane. Începând cu 1 ianuarie 2025, România beneficiază pe deplin de avantajele acestui sistem, consolidându-și poziția în Uniunea Europeană.

Un moment istoric la bariera Giurgiu-Ruse (sursa: Facebook/Cătălin Predoiu)
Eveniment

Un moment istoric la bariera Giurgiu-Ruse

Un moment istoric la bariera Giurgiu-Ruse. În primul minut al Anului Nou, ministrul bulgar interimar de interne, Atanas Ilkov, și omologul său român, Cătălin Predoiu, vor ridica simbolic ultima barieră de frontieră dintre cele două țări la punctul de trecere Giurgiu-Ruse. Un moment istoric la bariera Giurgiu-Ruse Acest gest simbolic, organizat pe podul peste Dunăre, marchează aderarea deplină a Bulgariei și României la spațiul Schengen, eliminând controalele la frontierele terestre interne. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii În prezent, toate persoanele și vehiculele care traversează podul peste Dunăre sunt supuse unui control complet obligatoriu. Odată cu intrarea celor două țări în spațiul Schengen, traficul prin punctul de trecere de la Ruse va deveni mult mai fluid, fără controale sistematice pentru majoritatea călătorilor. Analiza riscurilor în primele șase luni Pentru o tranziție sigură, în primele șase luni după aderare, se va aplica o metodă de "analiză a riscului". Unele vehicule vor fi selectate pentru verificări suplimentare, dar acest proces nu va afecta fluxul principal de pasageri și vehicule. Scopul principal al acestor controale este prevenirea migrației ilegale, conform declarațiilor lui Dimitar Ciorbadjiev, șef al poliției din Ruse. Taxele de pod și controalele la vehiculele grele În continuare, vehiculele care călătoresc din Bulgaria în România vor plăti taxa de pod pe partea bulgară, însă controalele de frontieră vor fi limitate la vehiculele selectate pe baza analizei de risc. Aceeași procedură se va aplica și pentru traficul dinspre România spre Bulgaria. Vehiculele grele vor trece printr-un proces similar, cu verificări minime asupra încărcăturii. Traficul recent pe pod În ultimele 24 de ore, 930 de camioane au traversat podul în ambele direcții, dintre care 412 au intrat în Bulgaria și 518 au ieșit. Autoritățile se așteaptă ca traficul să fie lejer în zilele următoare, datorită sărbătorilor. Un pas important pentru mobilitate Eliminarea controalelor la frontierele terestre interne între Bulgaria și România reprezintă un progres major pentru circulația liberă a persoanelor și bunurilor, consolidând integrarea celor două țări în Uniunea Europeană. Acest eveniment nu doar că simbolizează o etapă istorică în relațiile bilaterale, dar marchează și un pas important către o Europă fără frontiere, în beneficiul cetățenilor și al economiei regionale.

Se închid 33 de puncte de frontieră de la 1 ianuarie Foto: Facebook
Eveniment

Se închid 33 de puncte de frontieră

Efectul intrării în Schengen: se închid 33 de puncte de frontieră cu Ungaria, Bulgaria și de pe Dunărea maritimă. Ministerul de Interne a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de guvern privind închiderea acestor puncte de frontieră. Citește și: Un mare iubitor de oi este respins de soția sa, care a cerut ordin de protecție. Cei doi au o avere impresionantă, iar el este angajatul PSD Se închid 33 de puncte de frontieră Își vor înceta activitatea 17 puncte de frontieră de la granița cu Ungaria, 14 de pe granția cu Bulgaria - inclusiv cel de la Vama Veche - și cele de la Cernavodă și Brăila. Totuși, în nota de fundamentare nu se precizează ce se va petrece cu personalul din aceste puncte de frontieră și care este impactul bugetar. Clădirile din aceste puncte de frontieră vor fi conservate pentru eventualitatea reintroducerii controalelor. „Eliminarea controalelor la frontierele interne implică necesitatea sporirii măsurilor de asigurare a ordinii și siguranței publice, în condițiile în care în prezent România se confruntă cu o paletă variată de modalități de migrație ilegală, având în vedere poziția sa geografică, la confluența dintre Orient – ca zonă de plecare a migranților și Occident – ca spațiu de destinație al migrației ilegale. În acest sens, în vederea asigurării mijloacelor necesare pentru reintroducerea controalelor la frontiera internă în condițiile prevăzute de titlul III capitolul II din Codul Frontierelor Schengen, cu modificările și completările ulterioare, se impune stabilirea în sarcina administratorilor imobilelor în care au funcţionat punctele de trecere a frontierei de stat a obligației de a dispune măsurile necesare în vederea conservării acestora, precum şi a perimetrului aferent”, se arată în nota de fundamentare.

Ciolacu se laudă că el personal a băgat România în Schengen Foto: Facebook
Politică

Ciolacu se laudă că el personal a băgat România în Schengen

Pe TikTok, Marcel Ciolacu se laudă că el personal a băgat România în Schengen, printr-o „abordare diferită de fostul Guvern”: „Story time: cum am băgat România în Schengen”, își începe el relatarea de 90 de secunde de pe această rețea de socializare. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Ciolacu se laudă că el personal a băgat România în Schengen „Acum 2 ani s-a încercat aderarea României la Spațiul Schengen și Austria și Olanda s-au opus. După acel șoc am avut o abordare diferită de fostul guvern. Am avut în primul rând o întâlnire cu cancelarul Olaf Scholz, pe urmă am avut cu prim-ministrul din acea vreme, cu Mark Rutte al Olandei. Și, nu în ultimul rând, mai multe discuții neoficiale avute cu cancelarul Nehammer. După o întâlnire la Washington cu secretarul de stat Blinken, am hotărât să splităm aderarea României la Spațiul Schengen. Anul trecut am făcut-o maritim și aerian și s-a văzut creșterea economică și dezvoltarea Portului Constanța și cei care circulă cu avioanele cât de ușor este, iar anul acesta am reușit și terestru, pe o înțelegere deja avută de anul trecut, în care toți oamenii politici ne-am ținut de cuvânt și o implicare, trebuie să fiu foarte sincer, a prim-ministrului Viktor Orban pentru că el prezida Consiliul European”, s-a lăudat Ciolacu. Singurul demnitar pe care îl menționează este Cătălin Predoiu, căruia îi atrbuie meritul de afi negociat detaliile tehnice. Însă „abordarea diferită” a aderării României la spațiul Schengen în două etape, mai întâi maritim și aerian, și apoi terestru, era în discuții de cel puțin zece ani. @marcel_ciolacu Storytime despre intrarea în #Schengen ? #marcelciolacu #psd #romania #emotii #storytime ♬ original sound - marcel_ciolacu O utilizatoare TikTok, Roxana, îi transmite: „te pup Ciolacu, zici ca s eu la ascultare la istorie încercând sa bag vrajeli sa mi puna 5 sa trec clasa” (sic!). „În ce limbă ați discutat cu ei?”, îl întreabă Bogdan Ezaru.

România a intrat în Schengen terestru (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

România a intrat în Schengen terestru

România a intrat în Schengen terestru. Consiliul JAI (Justiție Afaceri Interne) a aprobat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2025, eliminând controalele la frontierele terestre interne dintre cele două țări. România a intrat în Schengen terestru Decizia istorică a fost anunțată oficial printr-un comunicat al Consiliului Uniunii Europene, postat pe site-ul consilium.europa.eu. Citește și: EXCLUSIV Cristela Georgescu, legături de afaceri cu „profesorul milionar” Marcel Vulpoi, care ține un curs la ASE girat de SRI. Vulpoi, fost coleg în PNUD cu Călin Georgescu și asociat cu soția șefului Resurselor Umane din BNR "Este un moment istoric de a primi în final Bulgaria și România ca membre depline ale Schengen. Ridicarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între aceste state membre a fost o prioritate de top pentru președinția ungară și astăzi am transformat-o în realitate. Acest pas va fi benefic nu numai pentru cetățenii bulgari și români, dar și pentru UE ca întreg", a declarat Sandor Pinter, ministrul de interne al Ungariei, după decizia luată joi. De la aderarea la Uniunea Europeană, Bulgaria și România au implementat deja părți din cadrul juridic Schengen, inclusiv măsuri legate de controalele la frontierele externe, cooperarea polițienească și utilizarea Sistemului de Informații Schengen. La 30 decembrie 2023, Consiliul a decis ca, de la 31 martie 2024, să fie aplicate și părțile rămase ale acquis-ului Schengen și să fie ridicate controalele asupra persoanelor la frontierele interne aeriene și maritime.

Austria pro-Schengen total pentru România, Bulgaria (sursa: Facebook/BMI - Bundesministerium für Inneres)
Eveniment

Austria pro-Schengen total pentru România, Bulgaria

Austria pro-Schengen total pentru România, Bulgaria. Luni, Austria a anunțat oficial că nu se va mai opune aderării depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen. Această decizie elimină ultimul obstacol major pentru cele două țări est-europene, care au așteptat ani de zile acest moment. Austria pro-Schengen total pentru România, Bulgaria „Putem trece la următorul pas la Consiliul Justiție și Afaceri Interne al UE”, a declarat ministrul de interne austriac, Gerhard Karner. Citește și: EXCLUSIV Rafila a pus manager la Spitalul Pneumo „Marius Nasta” un economist de CAP care a mai distrus un spital în trecut. Ministrul PSD a dat-o afară din funcție pe dr. Beatrice Mahler Reuniunea Consiliului JAI este programată pentru 12-13 decembrie la Bruxelles. Motivațiile lui Karner pentru veto Karner a subliniat importanța măsurilor luate de Austria pentru combaterea migrației ilegale, afirmând că acestea au contribuit la o reducere semnificativă a trecerilor ilegale de frontieră. „Fără acest veto, această reducere masivă a trecerilor ilegale ale frontierei nu ar fi avut loc,” a spus Karner. El a comparat situația actuală cu cea de anul trecut, când Austria înregistrase 70.000 de migranți interceptați până în octombrie, față de doar 4.000 în aceeași perioadă din acest an. „Schengen terestru este acum deschis României și Bulgariei”, a adăugat ministrul. Aderarea parțială din martie În martie 2023, România și Bulgaria au primit acces parțial la spațiul Schengen, limitat la aeroporturi și porturi maritime. Decizia actuală vine să completeze acest proces, extinzând accesul și la frontierele terestre. Austria, care s-a opus în 2022 extinderii Schengen, a schimbat acum poziția, afirmând că cererile sale privind migrația au fost îndeplinite. Control temporar la frontiere Potrivit unui acord propus în noiembrie de Ungaria, țara care deține președinția Consiliului Uniunii Europene, vor fi implementate controale temporare la frontiere pentru o perioadă inițială de șase luni. Această măsură are scopul de a minimiza posibilele schimbări în rutele de migrație cauzate de extinderea Schengen. Ungaria sprijină votul decisiv Premierul ungar Viktor Orban a confirmat că miniștrii de interne ai Uniunii Europene vor vota pe 12 decembrie propunerea privind aderarea completă a României și Bulgariei. Decizia finală ar însemna o integrare completă a celor două țări în spațiul Schengen, oferind acces la frontierele terestre și consolidând statutul lor în Uniunea Europeană. Un nou capitol Renunțarea Austriei la veto și sprijinul politic internațional deschid calea către o integrare completă în spațiul Schengen. Această decizie istorică marchează un pas important spre libera circulație și o mai bună colaborare între statele membre ale Uniunii Europene.

Mesajele anti-NATO și anti-UE ale candidatului Călin Georgescu Foot: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Mesajele anti-NATO și anti-UE ale candidatului Călin Georgescu

Mesajele anti-NATO și anti-UE ale candidatului Călin Georgescu, care preia propaganda Moscovei: doar în ultimele săptămâni, acesta a făcut afirmații în care sugerează că România nu are ce căuta în cele două alianțe. Citește și: Geoană desființează minciunile lui Georgescu: „România nu va intra în război, scenariul privind oprirea instalării președintelui Trump este aberant” Totuși, susținătorii săi afirmă, în pofida evidențelor, că acesta nu ar fi atacat NATO și UE. Mesajele anti-NATO și anti-UE ale candidatului Călin Georgescu Ce a spus candidatul Georgescu despre scutul de la Deveselu, mesajul său fiind asemănător cu cel al Moscovei: „Scutul Deveselu este o rușine diplomatică. Scutul nu are nimic legat de apărare. Din contră, ne-a tras într-un conflict de care nu aveam nevoie. Scutul ca atare este o parte a politicii de confruntare”. Acum câțiva ani, afirmații asemănătoare despre scutul de la Deveselu făcea Renate Weber, acum Avocat al Poporului. Georgescu afirmă că importurile de armament sunt escrocherii, deși este evident că industria românească de apărare nu are capacitatea să aibă o producție modernă: „Toate programele de guvernare așa zise de 30 de ani nu au fost decât o listă privată de cumpărături, e escrocherie”. Candidatul independent subminează încrederea în capacitatea NATO de a apăra țările membre: „Nici o țară din blocul NATO care în eventualitatea în care va fi atacată de Rusia, vă asigur că NATO nu îi va lua apărarea. Acest club este inexistent”. Concluzia nerostită: România poate ieși din NATO. Georgescu la TVR 3, la 21 iunie, despre NATO, susține că nu este cea mai puternică alianță, „este cea mai slabă”, și, „dacă lucrurile continuă în felul acesta”, ar abandona-o instant, ca președinte sau premier. Fondurile gratuite oferite de UE, cu care s-a construit rețeaua de autostrăzi, refuzate Călin Georgescu despre UE: „Ne-au ajutat fondurile europene? Suntem dependenți de fondurile europene? Țara asta nu poate produce? Nu avem alți investitori? Lăsați-mă să vă spun, există bani peste tot în lumea asta”. Unde minte: UE oferă fonduri nerambursabile sau, prin PNRR, împrumuturi avantajoase. Fără aceste resurse, ar trebui să ne împrumutăm la dobânzi mari, mai mult decât deja o facem acum. Mesaj izolaționist-comunist, de sorginte ceaușistă: „Statul român sau orice fel de antreprenor român trebuie să aibă minim 51% în orice fel de acțiune bilaterală. Resursele, industria sau agricultura sau pământul sau apele, orice vei face ca program trebuie să fie în avantajul țării tale. 51% este foarte important pentru că asta înseamnă că tu deții controlul, nu îl dețin străini”. Dispreț față de posibilitatea de a călători liber în UE: „Pentru mine este o mare onoare că nu am intrat în Schengen, subliniez asta, mă bucur că nu am intrat în Schengen. Este bine că nu am intrat în Schengen, Noi nu avem nevoie de covrigul lor și nici să pupăm ghiulul”.

Minciunile lui Ciolacu se evaporă: vizele pentru SUA rămân, în Schengenul terestru nu intrăm Foto: Facebook
Politică

Minciunile lui Ciolacu se evaporă

România nu va intra în Schengen în anul acesta, iar vizele pentru SUA nu vor fi ridicate de la 1 ianuarie 2025: minciunile de campanie ale lui Marcel Ciolacu se evaporă la doar câteva zile după ce le lansase. Citește și: România, depășită de șase state în clasamentul PNRR de când Ciolacu este premier – Siegfried Mureșan Minciunile lui Ciolacu se evaporă „România va adera anul acesta la Schengen terestru”, spunea Ciolacu la 9 octombrie. O zi mai târziu, Austria a respins primirea României și Bulgariei în spațiul Schengen cu frontiera terestră. „Suntem pe drumul cel bun, dar nu la capătul drumului”, a declarat ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner (ÖVP). „Vă mai dau o veste, anul fiscal în SUA se termina în septembrie. Eu sunt ferm convins că în octombrie, cel târziu, nu o să mai avem vize cu SUA”, afirma Ciolacu în mai 2024. „Până la sfârşitul anului nu vom mai avea vize pentru Statele Unite, vom avea dublă cetăţenie în Spania şi mai mult ca sigur vom intra terestru în Schengen”, afirma el la 6 iulie. Însă, al 1 octombrie, ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, a pus capăt acestor false promisiuni: „Dacă toate condiţiile şi pregătirile vor fi realizate cu succes, programul ar putea intra în vigoare cândva în 2025”. Nici despre negocierile ca românii din Spania să poată avea dublă cetățenie nu s-a mai auzit nimic. Cetățenii din mai multe state, precum Franța, Portugalia sau cele din America Latină, beneficiază de acest drept. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche

România, și Schengen terestru în 2024 (sursa: Facebook/Ylva Johansson)
Eveniment

România, și Schengen terestru în 2024

România, și Schengen terestru în 2024. Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a susținut luni, în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European la Strasbourg, că România și Bulgaria trebuie să fie acceptate în spațiul Schengen cu frontierele terestre până la sfârșitul acestui an. Declarația sa vine în contextul unei dezbateri despre reintroducerea controalelor la frontierele interne de către anumite state din spațiul Schengen și impactul acestor măsuri asupra zonei de liberă circulație. Importanța spațiului Schengen pentru Europa În cadrul dezbaterii, Ylva Johansson și-a exprimat mândria de a trăi în spațiul Schengen, descriindu-l ca fiind „cea mai mare zonă de circulație din lume”. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Aceasta permite celor 450 de milioane de cetățeni din 29 de țări să călătorească liber prin Europa, fără controale suplimentare la frontierele interne. Aproximativ 30% din populația Europei locuiește în apropierea unei frontiere interne, iar 50 de milioane de oameni trăiesc direct lângă o astfel de graniță. Johansson a subliniat că reintroducerea controalelor la frontierele interne trebuie să rămână o măsură temporară și să fie utilizată doar în cazuri excepționale. Aderarea României și Bulgariei la Schengen: o prioritate pentru Comisia Europeană Comisarul european a subliniat eforturile depuse pentru a integra România și Bulgaria în spațiul Schengen, menționând că a fost nevoie de multă muncă și determinare pentru a ajunge la acest stadiu. „Sunt atât de mândră de acest mandat. Am primit Croația, Bulgaria și România în Schengen. Am luptat foarte dur pentru asta. Impactul asupra oamenilor este uriaș: fără pașaport și fără cozi. Asta înseamnă Europa”, a declarat Johansson. Ea a dat un exemplu personal, povestind cum o prietenă din România i-a relatat că eliminarea pașapoartelor la frontiere a adus o bucurie imensă copiilor, subliniind că „Schengen nu este doar fundația prosperității noastre, ci și parte a identității europene”. România, și Schengen terestru în 2024 Ylva Johansson a transmis un mesaj clar miniștrilor din Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), ce urmează să aibă loc joi la Luxemburg, cerându-le să facă „ultimul pas” pentru a permite României și Bulgariei să adere complet la Schengen. Comisarul european a menționat că cele două țări au implementat toate măsurile suplimentare solicitate și că îndeplinesc criteriile necesare pentru a face parte din zona de liberă circulație. „Bulgaria și România au făcut tot posibilul și au pus în aplicare toate măsurile suplimentare. Mesajul meu către miniștri la Consiliul de joi va fi să ridice controalele la frontierele terestre până la sfârșitul anului. O merită. A venit timpul”, a declarat Johansson în cadrul plenului Parlamentului European.

„Blocarea aderării României la spațiul Schengen, în zadar”, îi reproșează Siegfried Mureșan lui Karl Nehammer Foto: Facebook
Politică

Blocarea aderării României la spațiul Schengen, în zadar

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al PPE, a scris, pe Facebook că „acțiunile antieuropene ale lui Nehammer, inclusiv blocarea aderării României la spațiul Schengen, s-au dovedit a fi în zadar”. Partidul lui Nehammer, ÖVP, s-a situat pe locul II la alegerile desfășurate duminică în Austria, fiind învins de formațiunea pro-rusă, extremistă, Partidul Libertății (FPÖ), care a luat circa 29% din voturi. Citește și: Cum îl ajută PSD pe George Simion: Becali, convins de Hrebenciuc să candideze pentru AUR. Miza uriașă pentru latifundiarul din Pipera După aceste alegeri, Siegfried Mureșan îl critică pe Nehammer și speră ca procesul de aderare a României la spațiul Schengen să fie finalizat, și fiindcă Austria deține și portofoliul pentru migrație în viitoarea Comisie Europeană. Blocarea aderării României la spațiul Schengen, în zadar „Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a jucat cartea extremismului eurosceptic și a fost învins de adevărata extremă dreaptă Am spus mereu că toți liderii europeni care vor să învingă extremiștii eurosceptici cu același tip de discurs vor eșua. Așa s-a întâmplat și cu Karl Nehammer care a pierdut, aseară, alegerile generale în fața partidului de extremă dreaptă eurosceptic FPÖ. Acțiunile antieuropene ale lui Nehammer, inclusiv blocarea aderării României la spațiul Schengen, s-au dovedit a fi în zadar. Ce urmează? Mă aștept ca FPÖ să fie izolat, iar celelalte partide, inclusiv partidul ÖVP al cancelarului Nehammer, să negocieze în următoarea perioadă formarea unei coaliții fără extrema dreaptă. Este decizia cea mai bună pentru Austria și pentru întreaga Uniune Europeană. În ceea ce privește aderarea României la spațiul Schengen și cu frontierele terestre, lucrurile sunt clare: în primul rând, țara noastră este pregătită să adere de peste 13 ani. În al doilea rând, liderii austrieci nu mai au de ce să joace electoral acest subiect fiindcă alegerile s-au încheiat. Nu în ultimul rând, Austria deține și portofoliul pentru migrație în viitoarea Comisie Europeană. Ca atare, liderii austrieci nu mai pot folosi problemele de migrație ca pretext pentru a amâna aderarea României fiindcă dețin portofoliul responsabil cu soluționarea acestor probleme”, a arătat liderul PNL.

Schengen terestru e posibil anul acesta (sursa: Facebook/Victor Negrescu)
Eveniment

Schengen terestru e posibil anul acesta

Schengen terestru e posibil anul acesta. Potrivit eurodeputatului Victor Negrescu, situaţia generată de controalele suplimentare introduse de Germania la frontiere generează anumite tensiuni la nivelul mecanismelor de coordonare din spaţiul Schengen, dar acestea nu ar trebui să afecteze România şi aderarea noastră pe cale terestră la zona de liberă circulaţie. Controalele terestre ale Germaniei În urmă cu zece zile, Germania a introdus, pentru o perioadă de şase luni, controale la toate frontierele sale terestre pentru a combate imigraţia ilegală. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Autorităţile germane introduseseră deja controale la graniţele cu mai multe ţări, iar din 16 septembrie aceste măsuri au fost extinse şi la frontierele cu Luxemburg, Belgia, Olanda şi Danemarca. ''În primul rând, trebuie explicat faptul că aceste filtre pe care le-a introdus Germania sunt posibile mult mai uşor ca urmare a revizuirii regulamentelor Schengen şi, în contextul acesta, practic Germania aplică noile prevederi legale", a afirmat eurodeputatul român. Vorbim de controale temporare, care sunt realizate doar atunci când există suspiciuni rezonabile privind posibilitatea traversării frontierei într-o manieră ilegală de anumite persoane, inclusiv de imigranţi care ajung ilegal în spaţiul Uniunii Europene. Eu sper ca aceste controale să nu dureze foarte mult, pentru că este evident că acest mecanism nu poate conduce la o scădere a fluxului de migranţi. Mai degrabă este nevoie de o abordare comună, mult mai coerentă. Avem un nou Pact european pentru migraţie şi azil care trebuie să fie implementat şi în acelaşi timp trebuie să securizăm frontierele noastre externe'', a adăugat Negrescu. Suplimentarea fondurilor pentru securizarea frontierelor Potrivit acestuia, Parlamentul European solicită, în contextul discuţiilor privind bugetul Uniunii Europene pentru 2025, o suplimentare a fondurilor pentru agenţiile care se ocupă de securizarea frontierelor externe şi îmbunătăţirea instrumentelor utilizate în acest scop. ''În calitatea de negociator-şef al Parlamentului European (pentru bugetul UE pe 2025, n.red.), am susţinut acest punct de vedere şi sunt îngrijorat că, în ciuda problemelor pe care le întâmpinăm statele membre la nivel de Consiliu, culmea, vor chiar să reducă aceste fonduri atât de necesare pentru rezolvarea acestei situaţii'', a spus Negrescu în declaraţia acordată AGERPRES. În opinia sa, România a dovedit, prin aderarea pe cale aeriană şi maritimă la spaţiul Schengen, că poate îndeplini cu brio cerinţele acestei zone de liberă circulaţie. ''Mai mult decât atât, am finalizat o serie de proiecte-pilot împreună cu Comisia Europeană, cu rezultate excelente privind combaterea migraţiei ilegale, mai ales la frontiera noastră cu Serbia, unde au existat înainte anumite probleme semnalate de executivul european. De aceea, cred că România poate să fie parte din soluţia comună la această problemă, la care trebuie să găsim o rezolvare'', a explicat el. Schengen terestru e posibil anul acesta Pe de altă parte, eurodeputatul social-democrat se aşteaptă ca viitorul comisar european privind afacerile interne, austriacul Magnus Brunner, să respecte angajamentul ferm, asumat de Ursula von der Leyen în programul său, în legătură cu sprijinirea aderării complete a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, astfel ca până la finalul acestui an să fie luată o decizie pozitivă în această privinţă. ''Cred că viitorul comisar nu are niciun argument pentru a frâna acest această nouă etapă privind procesul nostru de adera la spaţiul Schengen şi cred că, evident, trebuie să ducă la îndeplinire această misiune asumată de Ursula von der Leyen atunci când a primit votul Parlamentului European în acest sens. În funcţie de rezultatul alegerilor din Austria, vom şti în ce măsură România are şanse pentru a avea în acest an o decizie privind intrarea în Schengen şi cu frontierele terestre. Eu cred că există aceste şanse. Mi-aş dori ca în Austria să avem o coaliţie pro-europeană care să-şi asume acest obiectiv şi, în sensul acesta, în continuare cred că există şanse pentru ca această ţintă a României să fie îndeplinită în cursul acestui an'', a încheiat Victor Negrescu. Potrivit normelor UE privind azilul (aşa-numitul regulament Dublin), cererile de azil trebuie să fie procesate în ţara membră unde migrantul intră prima dată în blocul comunitar.

Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația

Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația. Intenţia guvernului de la Berlin de a extinde controalele frontaliere probabil nu vor avea ca rezultat o scădere vizibilă a numărului de solicitanţi de azil, a declarat duminică expertul în problema migraţiei Gerald Knaus. Controalele granițelor Germaniei nu reduc migrația ''Orice persoană care crede că aceste controale la frontiere vor conduce la o reducere a migraţiei ilegale are o aşteptare care este irealizabilă'', a spus Gerald Knaus într-un interviu pentru postul de radio Deutschlandfunk. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse Germania este membră a spaţiului Schengen, ceea face ca aproximativ 420 de milioane de persoane din 29 de ţări să poată călători liber fără a întâmpina controale la graniţele interne. Autorităţile germane au introdus deja controale la graniţele cu mai multe ţări, printre care Polonia, iar luni aceste măsuri vor fi extinse şi la frontierele cu Luxemburg, Belgia, Olanda şi Danemarca. "Încetarea" Schengen Knaus a afirmat că numeroase ţări din Uniunea Europeană, printre care Franţa şi Austria, au avut controale frontaliere timp de mai mulţi ani, dar acest lucru ''nu a redus deloc numărul cererilor de azil''. De asemenea, expertul german a estimat că aceste controale la graniţe nu sunt un mijloc de a împiedica terorismul islamist, întrucât mulţi dintre autori doar s-au radicalizat în Germania. ''Dacă ideea este de a stopa într-adevăr migraţia ilegală la frontierele germane, atunci acest lucru poate fi făcut permanent numai prin încetarea Schengen. Pentru asta, ai avea de asemenea nevoie de garduri la frontiera verde'', a spus el. Potrivit regulilor UE privind migraţia, cererile de azil trebuie să fie procesate în ţara membră unde migrantul intră prima dată în blocul comunitar.

Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia

Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia. Premierul polonez Donald Tusk a denunţat marţi ca fiind "inacceptabil" anunţul Berlinului privind o înăsprire a politicii migratorii a Germaniei prin controale la toate graniţele. Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia Germania a decis luni să instaureze controale la frontiere pentru a combate imigraţia ilegală, care a devenit din nou o problemă politică majoră pentru guvernul lui Olaf Scholz în faţa ascensiunii extremei drepte. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea "Acest tip de acţiune este inacceptabil din punctul de vedere al Poloniei", a spus Tusk într-un discurs televizat adresat ambasadorilor polonezi reuniţi la Varşovia pentru o conferinţă anuală. Potrivit lui Tusk, "ceea ce are nevoie Polonia nu este o consolidare a controalelor la frontierele noastre, ci o mai mare participare a ţărilor, inclusiv a ţărilor precum Germania, la supravegherea şi securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene", în special pentru a face faţă unui val de imigraţie ilegală orchestrat, potrivit Varşoviei, de Rusia şi Belarus. Reacție de urgență UE Şeful guvernului polonez îşi doreşte o consultare cu privire la noua situaţie pentru ţările vecine Germaniei. "În următoarele ore, ne vom adresa celorlalte ţări afectate de aceste decizii ale Berlinului, pentru a ne concentra de urgenţă asupra unei reacţii în cadrul Uniunii Europene pe această temă. Cu toţi vecinii statului german", a spus Tusk. Conform anunţurilor făcute de Berlin, controalele la frontierele cu Franţa, Luxemburg, Ţările de Jos, Belgia şi Danemarca vor fi introduse pentru şase luni începând cu 16 septembrie. Ele se vor adăuga la controalele deja existente la frontierele cu Polonia, Republica Cehă, Austria şi Elveţia. Marţi, Comisia Europeană a cerut Berlinului măsuri "proporţionale" şi care trebuie să rămână "excepţionale"

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră