vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sanatate

78 articole
Politică

Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe jumătate din spitalele planificate

Viitorul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, este direct responsabil de ratarea PNRR în Sănătate și autorul atacurilor la adresa lui Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie pe care urma să-l construiască Sanador.  Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan El este un apropiat al lui Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, a făcut inițial facultatea de chimie și, ulterior, timp de șapte ani, a studiat medicina, între 2012 și 2019. În acest timp el a luat și un masterat în chimie.  Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR în Sănătate Rogobete a fost secretar de stat la ministerul Sănătății, fiind direct responsabil de PNRR. În 2024, el se lăuda: “Contracte de finanţare concrete au fost semnate şi toate sunt în desfăşurare. În momentul de faţă, Ministerul Sănătăţii gestionează peste 3.200 de contracte de finanţare PNRR, pe toate palierele. Pot da exemple concrete de lucruri care s-au realizat“. Ministrul fondurilor europene, Marcel Boloş, a arătat însă, la 5 aprilie 2025, că, din 24 de spitale planificate, doar 13 ar mai putea primi finanţarea prin PNRR. “Iniţial, când am pornit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am pornit la drum cu 24, după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuţiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi munca în şantier începută să poată continua finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această negociere este în momentul de faţă în lucru cu reprezentanţii Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe şi cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026”, a explicat Marcel Boloş.  În campania electorală din această primăvară, deputatul PSD Rogobete a lansat acuzația că Nicușor Dan a blocat, în calitate de primar al Capitalei, construcția unui spital de oncologie.  “Nu există nicio scuză pentru tine, Nicușor — nici măcar lupta ta, oricât de nobilă ai crede-o, cu mafia imobiliară. E prea mult, Nicușor. Prea mult să sacrifici oameni simpli, familii, copii, pentru o fixatie care, sincer, nu mai are nicio logică.   Ți-ai dat singur cu stângul în dreptul și cu dreptul în stângul, încercând să ne îneci în explicații fără noimă, care s-au dovedit, una câte una, simple minciuni. Nu doar că nu respecți oamenii, dar sfidezi și hotărârile instanțelor. Nici legea, nici bunul simț nu par să te oprească?“, scria Rogobete la 3 mai. 

Viitorul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, responsabil de ratarea PNRR în Sănătate Foto: Facebook
Rozmarinul, aliat în tratarea bolii Alzheimer (sursa: Pexels/Rachel Claire)
Eveniment

Rozmarinul poate stimula memoria și ar putea ajuta în lupta împotriva bolii Alzheimer

Rozmarinul, aliat în tratarea bolii Alzheimer. Rozmarinul este apreciat de secole în bucătăriile lumii pentru gustul său distinct. Însă, dincolo de savoarea sa culinară, rozmarinul câștigă tot mai multă recunoaștere pentru beneficiile sale asupra sănătății, în special în ceea ce privește creierul, inflamația și imunitatea, fiind considerat un aliat important în prevenirea și tratarea bolii Alzheimer. Rozmarinul, aliat în tratarea bolii Alzheimer Studii recente arată că rozmarinul ar putea juca un rol promițător în prevenirea bolii Alzheimer, principala cauză a demenței la nivel global. Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Încă din Antichitate, grecii și romanii considerau că rozmarinul îmbunătățește memoria și claritatea mentală, obiceiuri care acum sunt susținute de știință. Un experiment a demonstrat că simpla inhalare a aromei de rozmarin a dus la performanțe mai bune în teste de memorie, comparativ cu un mediu fără miros. Cum acționează rozmarinul asupra creierului Rozmarinul stimulează circulația sângelui, inclusiv la nivel cerebral, furnizând mai mult oxigen și nutrienți. În plus, are efecte calmante: aroma sa poate reduce anxietatea și îmbunătăți somnul, factori esențiali pentru o memorie mai bună și o capacitate de concentrare crescută. Unul dintre compușii activi ai rozmarinului, 1,8-cineolul, inhibă descompunerea acetilcolinei, o substanță chimică esențială pentru învățare și memorie. Astfel, rozmarinul poate sprijini performanța cognitivă, mai ales pe măsură ce înaintăm în vârstă. Antioxidanții puternici protejează celulele cerebrale Rozmarinul este bogat în antioxidanți care combat stresul oxidativ, unul dintre factorii principali ai declinului cognitiv. Dintre fitocompușii benefici, acidul carnosic se remarcă prin proprietățile sale antiinflamatorii și neuroprotectoare. DiAcCA, compus revoluționar derivat din rozmarin În 2025, cercetătorii au dezvoltat diAcCA, o formă stabilizată a acidului carnosic. În studii preclinice, acest compus a demonstrat efecte spectaculoase: îmbunătățirea memoriei, creșterea numărului de sinapse (conexiuni între celulele nervoase) și reducerea proteinelor toxice asociate cu Alzheimer — cum sunt amiloid-beta și tau. Un aspect inovator al diAcCA este că se activează doar în zonele inflamate ale creierului, reducând riscul de efecte adverse. Testele pe animale nu au indicat toxicitate și au evidențiat îmbunătățiri cognitive importante. Următorul pas ar putea fi testarea pe oameni. DiAcCA ar putea avea aplicații și în tratarea altor boli inflamatorii, precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și Parkinson. Beneficiile rozmarinului dincolo de funcția cerebrală Rozmarinul are o istorie îndelungată și în medicina tradițională, fiind folosit pentru digestie, combaterea balonării și reducerea inflamațiilor. Compuși precum acidul rozmarinic și acidul ursolic contribuie la reducerea inflamațiilor în întregul organism. La nivel cutanat, rozmarinul poate ameliora acneea și eczema, iar acidul carnosic are potențial anti-aging, protejând pielea de efectele nocive ale soarelui. Proprietăți antimicrobiene și utilizări practice Uleiul de rozmarin are proprietăți antimicrobiene, fiind eficient împotriva bacteriilor și fungilor. De aceea, este tot mai utilizat în conservarea alimentelor și în formule farmaceutice. Precauții: rozmarinul poate deveni periculos În doze normale, ca ingredient în mâncare, ceai sau aromaterapie, rozmarinul este sigur pentru majoritatea persoanelor. Totuși, în concentrații mari sau sub formă de extracte, poate provoca efecte adverse, precum greață, vărsături sau, rar, convulsii, în special la persoanele cu epilepsie. De asemenea, femeile însărcinate ar trebui să evite dozele mari, din cauza riscului teoretic de stimulare a contracțiilor uterine. Rozmarinul poate interacționa cu medicamente anticoagulante, așadar consultul medical este recomandat înainte de administrarea suplimentelor.

Cafeaua, potențial aliat al vieții sănătoase (sursa: Pexels/Chevanon Photography)
Eveniment

Cafeaua, un aliat neașteptat al longevității. Ce spun noile cercetări

Cafeaua, potențial aliat al vieții sănătoase. Un nou studiu prezentat la întâlnirea anuală a Societății Americane de Nutriție sugerează că o ceașcă de cafea pe zi ar putea contribui la o viață mai lungă și mai sănătoasă, mai ales pentru femeile aflate la vârsta mijlocie. Cafeaua, potențial aliat al vieții sănătoase Potrivit studiului, femeile care consumau între una și trei cești de cafea cu cofeină pe zi, în jurul vârstei de 50 de ani, aveau șanse mai mari să ajungă la bătrânețe fără boli cronice majore și cu o stare bună de sănătate fizică, mintală și cognitivă. Citește și: Ciucu a primit în audiență „un tip” cu Porsche luat din banii unui institut de cercetare. Acesta dorea „să scape” de niște taxe Concluzia aparține dr. Sara Mahdavi, profesoară asociată la Universitatea din Toronto, care a condus cercetarea. Analiza a fost realizată pe baza datelor alimentare a peste 47.000 de femei incluse în faimosul „Nurses’ Health Study”, urmărite timp de 30 de ani pentru a analiza impactul obiceiurilor asupra sănătății pe termen lung. Nu orice băutură cu cofeină are același efect Rezultatele studiului arată că beneficiile sunt specifice cafelei cu cofeină. Ceaiul, cafeaua decofeinizată sau băuturile carbogazoase cu cofeină (precum cola) nu au prezentat aceeași asociere pozitivă, ba dimpotrivă, consumul ridicat de sucuri cu cofeină s-a corelat cu șanse mai mici de îmbătrânire sănătoasă. „Acest lucru sugerează că există compuși în cafea care contribuie la conservarea sănătății”, a declarat dr. David Kao, profesor de medicină la Universitatea din Colorado, care nu a fost implicat în studiu, dar consideră cercetarea solidă. Un studiu observațional Este important de subliniat că studiul este observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relație de tip cauză-efect. Deși cercetătorii au ajustat analiza în funcție de factori precum stilul de viață, demografia și dieta generală, alte variabile necunoscute ar putea influența rezultatele. Totuși, legătura dintre cafea și sănătatea pe termen lung este în acord cu alte studii anterioare care au sugerat beneficii precum reducerea riscului de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. Ar trebui să începem să bem cafea? Dacă nu avem obiceiul de a consuma cafea, nu înseamnă că ar trebui să-l adoptăm imediat. „Cafeaua poate susține longevitatea, dar nu este o soluție universal valabilă – mai ales pentru femei”, avertizează dr. Mahdavi. Metabolismul cofeinei este influențat de hormonii feminini. De exemplu, estrogenul inhibă o enzimă hepatică importantă în descompunerea cofeinei, ceea ce face ca efectele cofeinei să dureze mai mult în organismul femeilor aflate la menopauză, însărcinate sau care folosesc anticoncepționale orale. Consum moderat, dietă sănătoasă Consumul moderat de cafea – între una și trei cești pe zi – poate face parte dintr-o dietă sănătoasă pentru mulți adulți. Dar asta nu înseamnă că toată lumea ar trebui să înceapă sau să crească aportul de cafea în speranța unei bătrâneți fericite. Dr. Kao subliniază că studiul nu demonstrează că trecerea de la zero la trei cești de cafea pe zi ar aduce aceleași beneficii pentru cei care nu obișnuiesc să o consume. Cine ar trebui să fie atent la consumul de cafea? Deși rezultatele studiului oferă vești bune pentru cei care savurează zilnic cafeaua, anumite persoane trebuie să fie atente. Printre acestea se numără cei care suferă de hipertensiune arterială, boli cardiace, tulburări de somn sau anxietate, avertizează dr. Lu Qi, profesor la Universitatea Tulane, implicat în cercetări similare. În plus, un alt studiu realizat recent a arătat că momentul în care bei cafeaua contează: consumul dimineața pare să aducă beneficii mai mari decât pe parcursul zilei.

Fisticul poate ajuta în disfuncția erectilă (sursa: Pexels/SC Studio)
Eveniment

Fisticul, alternativa sănătoasă la snacksuri: scade colesterolul și ajută în disfuncția erectilă

Fisticul poate ajuta în disfuncția erectilă. Fisticul, gustarea preferată a multora la aperitiv, ascunde numeroase beneficii pentru sănătate. Este o alternativă excelentă la chipsurile sărate și grase și poate contribui la prevenirea bolilor cronice. Dar poate avea și efecte surprinzătoare asupra vieții intime. Fisticul poate ajuta în disfuncția erectilă Un studiu clinic realizat în urmă cu câțiva ani a sugerat că un consum zilnic de fistic poate îmbunătăți semnificativ funcția erectilă. Citește și: Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin, cu efecte catastrofale asupra României Participanții, bărbați care sufereau de disfuncții erectile, au consumat 100 g de fistic pe zi – echivalentul a 3-4 pumni – timp de trei săptămâni. Rezultatele au fost promițătoare: erecții mai ferme, creșterea dorinței sexuale, satisfacție generală îmbunătățită și un flux sanguin sporit în zona pelviană. Cercetătorii au atribuit aceste efecte conținutului bogat în antioxidanți și arginină al fisticului, substanțe care stimulează producția de oxid nitric, o moleculă esențială pentru dilatarea vaselor de sânge. Același mecanism este vizat și de medicamente precum Viagra. Totuși, trebuie menționat că aceste rezultate nu au fost deocamdată replicate în alte studii, deci concluziile trebuie privite cu prudență. Beneficii pentru inimă Pe lângă efectele potențiale asupra vieții sexuale, fisticul are un rol important și în menținerea sănătății cardiovasculare. Mai multe studii arată că rReduce colesterolul total și trigliceridele din sânge și poate scădea ușor tensiunea arterială. Echilibrarea glicemiei Un consum zilnic de aproximativ 50 g de fistic (o mână generoasă) timp de 12 săptămâni a dus la un control glicemic mai bun la pacienții cu diabet. În plus, deși este un aliment caloric (aproximativ 250 kcal/porție), nu s-a observat o creștere în greutate. Explicația? Fisticul induce sațietate, încetinește digestia și o parte din grăsimi nu sunt complet absorbite de organism. Consumul excesiv: riscuri și precauții Chiar dacă este sănătos, fisticul trebuie consumat cu moderație. Porțiile prea mari adaugă multe calorii și pot anula beneficiile. De asemenea, fisticul păstrat necorespunzător poate fi contaminat cu mucegaiuri ce produc toxine cancerigene. Cât fistic să consumăm și în ce formă? Pentru un stil de viață sănătos, se recomandă o porție pe zi (aproximativ o mână), alternată cu alte oleaginoase precum migdalele sau nucile. Sunt de preferat variantele nesărate, preferabil în coajă, pentru a încetini consumul și a crește senzația de sațietate.

Șefa POT, insinuări despre sănătate psihică în ce-l privește pe Nicușor Dan (sursa: Facebook/Anamaria Gavrilă)
Politică

Mizeria maximă a lui Simion: șefa POT îi cere lui Nicușor Dan să se "declare public" sănătos psihic

Șefa POT, insinuări despre sănătate psihică în ce-l privește pe Nicușor Dan după ce George Simion l-a numit pe contracandidatul său "autist". Șefa POT, insinuări despre sănătate psihică "Având în vedere comportamentele publice tot mai vizibile ale domnului ND – precum mișcările bruște și repetitive ale capului, ridicările necontrolate ale umerilor și privirea rătăcită, care evită constant contactul vizual – considerăm legitim ca opinia publică să primească o lămurire clară. Citește și: Val de ură și amenințări împotriva lui David Popovici după ce a sugerat că-l va vota pe Nicușor Dan: „Să te văd înecat în bazin” Îl invităm, cu toată considerația, să declare public că nu suferă de nicio afecțiune psihică, că nu urmează un tratament medicamentos de specialitate și că este dispus, dacă e cazul, să se supună unui control medical independent. Încrederea cetățenilor într-un candidat la președinție începe cu transparența și asumarea.", a scris Anamaria Gavrilă pe Facebook. Postarea șefei POT (sursa: Facebook/Anamaria Gavrilă)

Dispozitivele electronice pentru fumat, dilemele sănătății (sursa: Pexels/Dede Avez)
Eveniment

Produsele din tutun încălzit: o alternativă mai sigură sau un nou risc pentru sănătate?

Dispozitivele electronice pentru fumat, dilemele sănătății. Produsele din tutun încălzit câștigă tot mai mult teren la nivel global, fiind promovate drept alternative mai sigure la fumatul tradițional. Totuși, specialiștii în sănătate publică avertizează că aceste dispozitive nu sunt lipsite de riscuri și ridică numeroase semne de întrebare privind efectele pe termen lung asupra sănatății umane. Ce sunt produsele din tutun încălzit și cum funcționează? Dispozitive precum IQOS, glo sau Ploom funcționează prin încălzirea tutunului la temperaturi care generează vapori, dar nu fum, spre deosebire de țigări. Citește și: Lasconi a fost doar poștașul. Petarda împotriva lui Nicușor Dan, fabricată de tabăra Antonescu-Ciolacu Astfel, companiile producatoare susțin că elimina procesul de ardere responsabil de majoritatea bolilor asociate tutunului. Dispozitivele electronice pentru fumat, dilemele sănătății Ben Taylor, un fost fumător cu aproape 30 de ani de experiență, a relatat pentru BBC că încercările sale de a trece la tigari electronice au eșuat, însă a găsit în IQOS o alternativă mai apropiată de fumatul clasic. El a remarcat dispariția tusei cronice și absența mirosului persistent de țigară. Deși cercetările finanțate de industrie indică niveluri mai scăzute de substante toxice în vaporii generați, studii independente atrag atenția că aerosolii conțin în continuare compuși cancerigeni și particule fine dăunătoare. Cercetatorul Efthimios Zervas a identificat substanțe toxice în concentrații similare sau chiar mai mari decât în fumul de țigară convențional. Tineri atrași de design și tehnologie Marile companii din industria tutunului, precum Philip Morris International (PMI), British American Tobacco (BAT) și Japan Tobacco International (JTI), investesc masiv în promovarea acestor produse. Designul elegant, lansările spectaculoase și asocierea cu influenceri și celebrități au contribuit la creșterea popularitatii în peste 60 de țări, în special în Japonia și Italia. Specialiștii avertizează că produsele din tutun încălzit ar putea atrage tinerii care nu au fumat anterior, din cauza campaniilor de promovare sofisticate. Studiile arată că utilizatorii din Italia sunt predominant tineri, nu fumători înraiți. Un studiu italian din 2024 a concluzionat că nefumatorii care au început să folosească astfel de produse aveau de 5,8 ori mai multe șanse să treacă la fumatul tradițional în decurs de șase luni. Organizatii internaționale trag un semnal de alarmă Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) atrage atenția că aceste dispozitive subminează politicile de reducere a consumului de tutun, fiind mai accesibile financiar și promovate ca produse high-tech. Campaniile pe rețele sociale, în special pe Instagram și YouTube, contribuie la construirea unei imagini glamour, de produs de lifestyle. Cercetările pe termen lung lipsesc: un risc asumat? Majoritatea studiilor existente sunt finanțate de companiile producătoare, ceea ce ridică suspiciuni privind obiectivitatea. Cercetări independente arată ca procesul de încălzire generează compusi periculoși prin piroliză, ceea ce le apropie mai mult de fumatul clasic decât se admite public. Utilizatori duali: fumatul nu dispare, se diversifică O problemă majoră evidențiată de experți este utilizarea simultană a mai multor produse care conțin nicotina. Peste două treimi dintre utilizatorii de tutun încălzit continuă să fumeze și țigări clasice, ceea ce anulează potențialele beneficii ale tranziției.

Cerealele, dejun ideal vs aliment ultraprocesat (sursa: Pexels/Isak Fransson)
Eveniment

Sunt cerealele pentru micul dejun sănătoase? Ce spun studiile despre un aliment aparent inofensiv

Cerealele, dejun ideal vs aliment ultraprocesat. Cerealele de mic dejun sunt promovate drept o alegere sănătoasă pentru o zi energică. Dar ce spun cu adevărat studiile despre aceste produse, uneori ultraprocesate? Cerealele, dejun ideal vs aliment ultraprocesat Cerealele sunt adesea prezentate ca un mic dejun ideal: rapid, gustos și bogat în nutrienți. Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% Însă, în ciuda imaginii lor sănătoase, o parte dintre ele intră în categoria alimentelor ultraprocesate, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la beneficiile lor reale pentru sănătate. În SUA, 53% din populație consumă săptămânal cereale la micul dejun. Porridge, granola, muesli, fulgi de porumb sau de tărâțe, opțiunile sunt aparent infinite, dar nu toate sunt la fel de benefice. Ce sunt cerealele și cum au ajuns pe masa noastră Cerealele sunt semințele comestibile ale unor ierburi cultivate, cum ar fi grâul, ovăzul, porumbul sau orezul. Fiecare bob de cereală conține tărâța (bogată în fibre și vitamine B), endospermul (bogat în amidon și proteine) și germenul (sursă de uleiuri, vitamine și minerale). John Harvey Kellogg, medic american, este considerat pionierul cerealelor de mic dejun, promovând inițial alimente precum granola și fulgii de porumb într-un sanatoriu din Michigan. Astăzi, producția cerealelor este industrializată, implicând rafinarea, adaosul de zahăr, arome, conservanți și vitamine sintetice. Fortificarea cerealelor, un avantaj pentru diete restrictive Un beneficiu des menționat al cerealelor este fortificarea lor cu vitamine și minerale, ceea ce le face utile pentru persoanele cu alimentație restrictivă, precum vegetarienii, veganii sau cei cu intoleranță la lactoză. Studii internaționale arată că fortificarea ajută populațiile să obțină micronutrienții esențiali, în special fier, calciu, vitamina D sau B12. De asemenea, fibrele din cereale susțin sănătatea intestinală, dar 90% dintre oameni nu consumă suficiente. Zahărul ascuns și indicele glicemic ridicat Mulți consumatori nu știu însă că unele cereale aparent sănătoase conțin cantități ridicate de zahăr. De exemplu, 30g de fulgi de porumb glazurați pot conține 11g de zahăr – adică 12% din doza zilnică recomandată. Cerealele cu zahăr ridicat pot duce la creșteri rapide ale glicemiei, urmate de scăderi bruște, ceea ce favorizează foamea, lipsa de energie și consumul excesiv de calorii la următoarea masă. Cerealele ultraprocesate, un mare semn de întrebare Cerealele ultraprocesate conțin adesea coloranți, aditivi și conservanți. Deși reglementările sunt stricte în unele țări, efectele pe termen lung asupra sănătății, în special asupra microbiomului intestinal, nu sunt încă pe deplin cunoscute. Sarah Berry, profesoară de nutriție la King's College London, atrage atenția asupra cerealelor pentru copii, uneori prea colorate sau cu ingrediente artificiale. Granola, muesli și ovăzul, în topul alegerilor sănătoase Granola și muesli, cu condiția să aibă puțin zahăr adăugat, pot fi opțiuni sănătoase. Acestea conțin nuci, semințe și fructe uscate, aducând un aport echilibrat de fibre, grăsimi sănătoase și proteine. Consumul regulat de ovăz reduce riscul de diabet tip 2 și de boli cardiovasculare, datorită conținutului de beta-glucan – o fibră solubilă care scade colesterolul LDL („rău”). Cerealele rafinate, mai puține beneficii, mai multe riscuri Cerealele din făină rafinată, inclusiv unele produse din ovăz instant, au un indice glicemic mai mare și determină creșteri rapide ale glicemiei. Studiile arată că cerealele integrale aduc beneficii reale, dar nu și variantele rafinate, cărora li s-au îndepărtat fibrele și germenii. Ce spun studiile despre consumul zilnic de cereale O cercetare din Australia, pe peste 140.000 de persoane, a arătat că muesli reduce riscul de boli cardiace, diabet și accident vascular cerebral. În Marea Britanie, un studiu pe 186.000 de participanți a asociat consumul de cereale integrale cu o scădere de 15% a riscului de deces, comparativ cu cei care nu mănâncă deloc cereale la micul dejun. Pe de altă parte, persoanele care consumă cereale îndulcite au prezentat un risc mai mare de deces prin cancer. Alegerea inteligentă: citirea etichetei Pentru a face alegeri mai sănătoase, specialiștii recomandă selectarea cerealelor cu mai puțin de 5g de zahăr per porție și mai mult de 3g de fibre per porție. Iar pentru un mic dejun complet, cerealele pot fi „îmbunătățite” cu adaosuri sănătoase: nuci, iaurt de tip kefir, fructe sau semințe.

Câte ouă putem mânca pe zi (sursa: Pexels/Boris Manev)
Eveniment

Ce a fost mai întâi, oul sau sănătatea? Un studiu arată câte ouă pot fi consumate zilnic

Câte ouă putem mânca pe zi. Un studiu realizat pe aproape jumătate de milion de persoane din China sugerează că un ou pe zi ar putea reduce riscul de boli de inimă și de accidente vasculare cerebrale. Câte ouă putem mânca pe zi Potrivit profesoarei Nita Forouhi, de la Universitatea Cambridge, consumul de ouă poate fi benefic sănătății. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" „Cel puțin, consumul unui ou pe zi nu este asociat cu un risc cardiovascular crescut. La cel mai bun scenariu, poate chiar aduce beneficii pentru sănătate”, a declarat aceasta pentru BBC. Medicii și nutriționiștii consideră ouăle drept unul dintre cele mai nutritive alimente naturale, bogate în: proteine de calitate, vitaminele A, D, B și B12, luteină și zeaxantină (care protejează vederea la vârste înaintate). Dr. Frankie Phillips, din cadrul Asociației Dietetice Britanice, afirmă că: „Un ou, sau chiar două, pe zi este absolut în regulă. Oamenii nu ar trebui să se teamă să consume ouă.” Singura atenționare: nu trebuie exagerat cu niciun aliment, pentru a nu priva organismul de alți nutrienți esențiali. De asemenea, un exces de proteine poate pune presiune pe rinichi. Colesterolul: ouăle nu sunt principalul vinovat Temerile legate de colesterol au fost în mare parte infirmate. Potrivit NHS, colesterolul alimentar are un impact mai mic asupra sângelui decât grăsimile saturate. Cu alte cuvinte, ouăle nu sunt problema, ci modul în care sunt gătite. Oul mediu conține circa 4,6g de grăsime, din care doar un sfert este grăsime saturată. Adăugarea de unt sau smântână schimbă însă complet ecuația. Cum este bine să le gătim? Nutriționiștii recomandă ouăle fierte sau posate, care își păstrează nutrienții fără adaosuri de grăsimi. Potrivit acestora este de evitat prăjirea ouălor, deoarece crește semnificativ aportul de grăsimi și colesterol. Ouăle crude sau slab preparate (în maioneză sau înghețată) sunt sigure dacă provin de la găini vaccinate și au marcajul corespunzător. Cum se păstrează corect ouăle? În primul rând trebuie să fim atenți când cumpărăm ouă, cele crăpate pot fi contaminate Trebuie depozitate în frigider, în ambalajul original sau într-un compartiment dedicat. Albușul rezistă până la 3 săptămâni în recipiente închise, gălbenușul, până la 3 zile. Ambele pot fi congelate până la 3 luni. Un truc util: puneți oul într-un bol cu apă rece: dacă se scufundă, este proaspăt, dacă plutește, nu mai este bun Alergia la ouă: rară la adulți, dar existentă Alergia la ouă este relativ comună la copiii sub 5 ani, dar rară la adulți. Reacțiile obișnuite sunt ușoare: roșeață sau umflături în jurul gurii, dureri de stomac, greață sau diaree În cazuri rare, reacțiile pot fi severe și necesită intervenție medicală de urgență.  

Trump are o sănătate de fier (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump e sănătos tun, potrivit raportului medical al Casei Albe

Trump are o sănătate de fier. Donald Trump, în vârstă de 78 de ani, se află într-o "stare cognitivă și fizică excelentă", potrivit unui buletin medical oficial publicat duminică de Casa Albă. Evaluarea vine la două zile după prima sa vizită medicală de rutină de la revenirea în funcție, în ianuarie. Trump are o sănătate de fier Raportul oficial, semnat de medicul Casei Albe, căpitanul de marină Sean Barbella, arată că Donald Trump este „pe deplin apt să exercite funcțiile de șef de stat și comandant suprem al forțelor armate”. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Acesta devine astfel cel mai în vârstă președinte ales vreodată în Statele Unite care primește o astfel de evaluare favorabilă. Examinare completă Evaluarea medicală a fost realizată la Centrul Medical Militar Național Walter Reed, situat în apropiere de Washington. În urma testelor, medicul Barbella a concluzionat că fostul președinte are o „funcție cardiacă, pulmonară, neurologică și fizică generală robustă”. Test cognitiv trecut cu succes Trump, care măsoară 190 de centimetri și cântărește aproximativ 100 de kilograme, a trecut cu succes testele pentru detectarea timpurie a deficiențelor cognitive. Testul presupune identificarea unor animale desenate, cum ar fi un leu sau o cămilă, desenarea unor forme precum un cub, dar și probe de memorie, atenție și gândire abstractă. Scorul maxim posibil, de 30 de puncte, a fost atins de Trump, potrivit raportului. Stil de viață activ și pasionat de golf Medicul personal a menționat că Donald Trump menține un stil de viață activ, fiind implicat frecvent în activități sportive, în special golf. Raportul face chiar referire la „victoriile frecvente ale președintelui la evenimentele de golf”, Trump fiind cunoscut pentru pasiunea sa față de acest sport practicat pe proprietățile sale. Fără fumat, fără alcool, complet vaccinat Un alt aspect important subliniat în raport este faptul că Donald Trump este complet vaccinat. Președintele SUA nu a fumat niciodată și nu a consumat alcool de-a lungul vieții.  

Zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății Foto: Facebook
Eveniment

Pe lângă dezastrul PNRR: zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății

Pe lângă dezastrul PNRR acum apar date privind eșecul sumelor alocate României în exercițiul bugetar 2021-2027: zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății până la 31 martie 2025. Citește și: Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an, ajungând la 30.000 lei Zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății Pentru comparație, Programul Transport are deja o absorbție efectivă de peste 10%, adică Bruxelles-ul a decontat sumele solicitate de guvernul de la București. Transporturile au cea mai mare alocare din fondurile de coeziune, 9,6 miliarde de euro.  Datele publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, arată că pe Programul Sănătate, finanțat din Fondurile de Coeziune 2021-2027, nu s-a depus până la 31 martie 2025 nici o cerere de plată. Programul este de aproape patru miliarde de euro și până acum s-a primit prefinanțarea (avansul) de circa 185 milioane de euro.  Sunt la același nivel, zero absorbție, și „Incluziune și Demnitate Socială” și „Tranziție Justă”.  Programul „Educație și Ocupare” are o ridicolă rată de absorbție de 0,39%, iar cel pentru Digitalizare era, la 31 martie 2025, la 0,77%. În schimb, se aborbiseră 13,86% din cele 5,25 miliarde euro alocate „Dezvoltării durabile”.  Și absorbția la nivel regional stă prost. Regiunea Nord-Vest, din care face parte Bihorul, stă cel mai bine, cu o rată de absorbție efectivă de 7,60% (adică sume cerute la decontare și acceptate de UE) din alocarea de 1,43 miliarde de euro. Pe locul II vine Regiunea Vest ( din care fac parte Timiș și Arad) cu absorbție de 5,89%, iar pe utlimul loc este București-Ilfov - 1,29%. 

Obezitatea, o criză globală în expansiune (sursa: Pexels/Towfiqu barbhuiya)
Eveniment

O criză globală în creștere: peste jumătate dintre adulți vor fi obezi până în 2050

Obezitatea, o criză globală în expansiune. Mai mult de jumătate dintre adulți și o treime dintre copii, adolescenți și tineri vor fi supraponderali sau obezi până în anul 2050, potrivit unui nou studiu publicat în prestigioasa revistă The Lancet. Studiul analizează date din peste 200 de țări și trage un semnal de alarmă cu privire la ritmul accelerat al acestei epidemii mondiale. Obezitatea, o criză globală în expansiune Cercetătorii avertizează că nivelurile de obezitate vor crește rapid în până în 2030, mai ales în regiunile cu venituri reduse. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR Nigeria este un exemplu grăitor: numărul adulților supraponderali sau obezi ar putea crește de la 36,6 milioane în 2021 la 141 de milioane în 2050, situând țara pe locul patru în lume după numărul de persoane afectate. Dublarea cazurilor în ultimele trei decenii În 2021, aproape jumătate dintre adulții din întreaga lume – un miliard de bărbați și 1,11 miliarde de femei – erau supraponderali sau obezi. Proporțiile s-au dublat față de anul 1990, iar dacă tendințele continuă, până în 2050, aproximativ 57,4% dintre bărbați și 60,3% dintre femei vor fi afectați. Cele mai mari populații de adulți supraponderali sau obezi vor fi în China (627 milioane), India (450 milioane) și SUA (214 milioane). Copiii și adolescenții, tot mai afectați Creșterea alarmantă se observă și în rândul celor tineri. Între 1990 și 2021, rata obezității la copiii și adolescenții tineri (sub 25 de ani) s-a dublat. De la 8,8% la 18,1% în rândul copiilor și adolescenților; De la 9,9% la 20,3% în rândul tinerilor adulți. Potrivit specialiștilor, în lipsa unor măsuri rapide, până în 2050 unul din trei tineri va fi afectat de excesul ponderal. Impactul obezității asupra sănătății Potrivit studiilor, obezitatea crește semnificativ riscul apariției unor probleme grave de sănătate, inclusiv diabet de tip 2, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și anumite tipuri de cancer. De asemenea, poate contribui la afecțiuni precum sindromul metabolic, boli hepatice, tulburări respiratorii, osteoartrită, gută și complicații în timpul sarcinii. Sănătatea publică și costurile sociale Autoarea principală a studiului, prof. Emmanuela Gakidou de la Institute for Health Metrics and Evaluation (Universitatea din Washington), avertizează că ne aflăm în fața unei „tragedii profunde și a unui eșec societal monumental”. Totuși, există speranță: „Guvernele pot folosi estimările noastre specifice pe țări pentru a identifica populațiile prioritare – acele grupuri care au nevoie urgentă de intervenții și tratamente sau de strategii de prevenire”, afirmă aceasta. Coautoarea raportului, dr. Jessica Kerr, de la Murdoch Children’s Research Institute din Australia, subliniază că „acționând acum, putem preveni o tranziție completă către obezitate la copii și adolescenți”. Cercetătorii avertizează că, dacă nu se intervine urgent, sistemele de sănătate deja fragile vor fi copleșite. În plus, riscul transmiterii intergeneraționale a obezității și al apariției unor boli grave (precum diabetul sau afecțiunile cardiovasculare) va aduce nu doar suferință, ci și costuri uriașe pentru societate.

Cum putem să trăim mai mult (sursa: Pexels/Alex P)
Eveniment

Zece ani în plus de viață, dacă evităm cinci factori de risc

Cum putem să trăim mai mult. Știm cu toții că fumatul, kilogramele în plus sau tensiunea mare nu fac bine. Însă ignorăm, de multe ori, faptul că toate acestea cumulate ne pot face să pierdem peste un deceniu de viață. Un nou studiu internațional, coordonat de cercetători din Germania, vine cu cifre clare și un mesaj puternic: prevenția chiar funcționează. Riscuri cumulate în timp Fumatul, obezitatea sau colesterolul crescut nu sunt doar niște „probleme de sănătate” vagi. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Sunt factori care, în timp, afectează în mod grav inima și vasele de sânge. Iar, dacă la 50 de ani le avem pe toate „în meniu”, pierdem, în medie 10 ani din viață, potrivit unui studiu publicat în The New England Journal of Medicine. Cinci factori de risc „Cei cinci factori de risc pentru sănătate sunt hipertensiunea arterială, fumatului, diabetului zaharat, greutatea corporală nesănătoasă (atât excesul, cât și subponderalitatea) și nivelurile ridicate de colesterol”, spune Christina Magnussen, autor principal al studiului și director adjunct al Departamentului de Cardiologie de la Spitalul Universitar Hamburg-Eppendorf (UKE). Toți acești factori, singuri sau împreună, cresc riscul de infarct, accident vascular cerebral și alte afecțiuni grave. În combinație, se amplifică reciproc și devin un cocktail extrem de periculos pentru sănătate. Femeile, mai afectate decât bărbații Surprinzător sau nu, studiul a arătat că femeile sunt mai vulnerabile în fața acestor factori. Speranța de viață la femeile cu toți cei 5 factori de risc a fost mai scurtă cu 14,5 ani, comparativ cu 11,8 ani la bărbați. Asta înseamnă că prevenția este și mai importantă pentru femei – mai ales după 50 de ani. Cum putem să trăim mai mult Există însă o vestea bună: chiar și la 55 de ani putem recupera Cercetătorii susțin că nu e niciodată prea târziu să facem o schimbare. Renunțarea la fumat între 55 și 60 de ani poate aduce până la 2 ani în plus de viață, iar controlul tensiunii arteriale – aproximativ 1,7 ani. Sunt ani reali, trăiți cu mai multă energie, mai puține medicamente și o calitate a vieții mai bună.

Produsele de curățenie pot fi periculoase (sursa: Pexels/Anna Shvets)
Eveniment

Sunt produsele de curățenie periculoase pentru sănătate? Ce spun studiile recente

Produsele de curățenie pot fi periculoase. Studiile arată că, în în perioada pandemiei de Covid 19, oamenii au început să curețe locuințele cu 70% mai des și au folosit cu 75% mai multe produse de curățenie. Dezinfectanții, spray-urile antibacteriene și șervețelele umede au devenit parte din rutina zilnică, promițând să elimine bacteriile periculoase din bucătării, băi și alte spații. Însă, cât de sănătoase sunt produsele de curățenenie și la ce pericole ne pot expune? Produsele de curățenie pot fi periculoase Tot mai multe cercetări arată că produsele de curățenie pot crește expunerea la substanțe chimice volatile și particule nocive din aer. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Emilie Pacheco Da Silva, cercetătoare la Institutul Național de Sănătate din Franța, afirmă că aceste produse reprezintă un „factor de risc modificabil” pentru astm. Un studiu amplu realizat în 2024, care a analizat 77 de cercetări științifice, a concluzionat că produsele de curățenie, în special cele sub formă de spray, afectează sănătatea respiratorie. Utilizarea frecventă a acestor spray-uri a fost asociată cu un risc crescut de astm la adulți, simptome de astm slab controlat și respirație șuierătoare la copii. Spray-urile mai nocive decât produsele lichidele Când sunt pulverizate, substanțele chimice din produsele de curățenie devin aerosoli care pot fi ușor inhalați. Printre compușii periculoși se numără: clorul, amoniacul, acidul clorhidric, cloramina și hidroxidul de sodiu – toți fiind iritanți corozivi care pot afecta țesuturile la nivel celular. Impactul asupra copiilor și femeilor însărcinate Unele studii indică faptul că expunerea la produsele de curățenie în timpul sarcinii este asociată cu probleme respiratorii persistente la copii. Copiii sunt mai vulnerabili deoarece respiră mai rapid decât adulții, iar sistemul lor imunitar este în formare. Produsele de curățenie ecologice, alternativă mai sigură? Produsele „eco”, realizate din ingrediente biodegradabile, sunt promovate ca fiind mai sigure și mai prietenoase cu mediul. Analiza din 2024 a sugerat că acestea ar putea fi mai puțin nocive pentru sănătatea respiratorie, însă sunt necesare mai multe cercetări. Un studiu condus de Pacheco Da Silva pe 40.000 de persoane a arătat că, în timp ce utilizarea frecventă a șervețelelor dezinfectante era asociată cu astmul, produsele verzi și cele făcute acasă păreau mai puțin dăunătoare – dar doar atunci când nu erau folosite împreună cu alte substanțe iritante. Totuși, termenul „eco” nu este reglementat strict și poate fi înșelător. Multe produse naturale conțin aceleași substanțe chimice parfumate ca produsele obișnuite. Un exemplu este limonenul din produsele cu miros de lămâie, care, în contact cu aerul, poate produce formaldehidă – un cunoscut agent cancerigen. Produsele de curățenie făcute în casă Mulți aleg soluții de curățenie DIY (do-it-yourself), pe bază de apă, bicarbonat sau oțet, considerându-le mai sigure. Însă lipsa unor rețete standard și a informațiilor despre concentrațiile sigure ale ingredientelor active ridică semne de întrebare privind eficiența și siguranța acestor produse. Antibacterienele și riscul de rezistență la antibiotice Folosirea excesivă a produselor antibacteriene poate contribui la rezistența bacteriilor la antibiotice. Cercetătoarea Elaine Larson, expertă în epidemiologie, a desfășurat un studiu pe 238 de familii din Manhattan și a descoperit că nu există nicio diferență semnificativă în privința infecțiilor respiratorii între cei care au folosit produse antibacteriene și cei care au folosit produse obișnuite. Larson atrage atenția asupra așa-numitei „ipoteze a igienei”, care susține că expunerea timpurie la microbi ajută la dezvoltarea unui sistem imunitar mai puternic. Totuși, există controverse în rândul oamenilor de știință pe această temă. Cum putem reduce riscurile? Experții recomandă curățarea doar când este necesar, nu într-un mod obsesiv. Folosirea produselor lichide în locul spray-urilor, pentru a reduce inhalarea de substanțe toxice. Ventilarea corespunzătoare a spațiilor, prin deschiderea ferestrelor în timpul curățeniei; Evitarea produselor cu parfumuri intense, care pot irita căile respiratorii.

Cum ne afectează sănătatea schimbarea orei (sursa: Pexels/Ron Lach)
Eveniment

Schimbarea orei și efectele sale asupra sănătății. De ce specialiștii propun să renunțăm la ea

Cum ne afectează sănătatea schimbarea orei. Schimbarea orei, de două ori pe an, perturbă ritmurile noastre circadiene, afectând somnul, alimentația și starea generală. Practic, organismul nostru resimte acest proces ca pe un jet lag, dar fără bucuria unei vacanțe. Creșterea nivelului de cortizol, hormonul stresului, poate afecta sănătatea pe termen lung. Un studiu recent dezvăluie diferențe semnificative între femei și bărbați. Cum ne afectează sănătatea schimbarea orei În octombrie anul trecut, un grup de cercetători de la Liverpool John Moores University și University of Oxford, sprijiniți de The Guardian, au desfășurat un studiu național pentru a evalua impactul schimbării orei asupra vieții cotidiene. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Peste 12.000 de persoane au completat chestionare legate de starea lor de bine, nivelul de stres și satisfacția generală cu viața, atât înainte, cât și imediat după trecerea la ora de iarnă. Rezultatele studiului au arătat că, în urma schimbării orei, sănătatea mintală a femeilor s-a deteriorat vizibil, în timp ce bărbații au raportat o creștere a stării de bine și a satisfacției cu viața. Femeile au asociat schimbarea cu sentimente de anxietate, confuzie, vinovăție și stres. Una dintre participante a mărturisit: „Simt că mă prăbușesc. Mintea mea este hiperactivă. Sunt în urmă cu toate sarcinile. Nici nu mai știu ce oră e.” Un motiv frecvent de stres pentru femei a fost dificultatea de a-i adapta pe copii la noul program. Culcarea și trezirea devin mai dificile, ceea ce adaugă tensiuni în viața de familie. Totodată, femeile au raportat un sentiment accentuat că zilele devin mai grele și mai lungi după schimbarea orei. De ce bărbații par să se adapteze mai bine? Analiza răspunsurilor a arătat că bărbații au descris experiențe pozitive mai frecvent decât femeile. Un participant a spus că a simțit că „a realizat mai multe” datorită „orei suplimentare”. Însă, chiar și așa, ambele sexe au raportat o deteriorare a echilibrului dintre viața profesională și cea personală după schimbarea orei. Ora de vară, riscuri ascunse pentru sănătate Nici trecerea la ora de vară nu vine fără consecințe. Studiile sugerează o creștere a accidentelor rutiere și a atacurilor de cord imediat după schimbarea orei în primăvară. De asemenea, persoanele cu depresie sezonieră sau tulburări afective pot suferi agravări ale simptomelor. O propunere radicală: renunțarea la schimbarea orei Din cauza acestor efecte negative, Asociația Medicală Americană a propus ca schimbarea orei să fie eliminată. Oamenii de știință au argumentat că nevoia de ritmuri previzibile, somn, masă, muncă, este esențială pentru echilibru, iar corpurile noastre sunt concepute să funcționeze în armonie cu mediul. În caz contrar, societatea devine mai obosită, stresată și epuizată. Aceștia au subliniat că sănătatea publică ar avea de câștigat dacă am păstra un fus orar constant.

Apa carbogazoasă, între mit și adevăr (sursa: Pexels/Dan Gold)
Eveniment

Este sănătoasă apa carbogazoasă? Ce spun specialiștii despre slăbit, dantură și consumul la copii

Apa carbogazoasă, între mit și adevăr. În jurul apei minerale carbogazoase s-au țesut multe mituri. Unii susțin că este eficientă pentru pierderea în greutate. Alții, că nu este sănătoasă și ar trebui evitată, mai ales de către copii. Ce spun specialiștii despre miturile create în jurul apei cu bule? Apa carbogazoasă, între mit și adevăr Specialiștii în sănătate insistă constant asupra importanței hidratării, recomandând în special consumul de apă. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Totuși, apa carbogazoasă este adesea înconjurată de mituri: că ar fi nesănătoasă, că afectează dinții sau că nu e potrivită pentru copii. Sidonie Fabbi, lector în nutriție și dietetică la Haute École de Santé din Geneva a analizat aceste idei, încercând să distingă între mit și realitate, între beneficiile și riscurile consumului de apă cu bule, inclusiv în cazul copiilor și al persoanelor cu afecțiuni digestive. Apa carbogazoasă ajută la slăbit? Recent, publicația italiană Leggo susținea că „apa carbogazoasă ajută la pierderea în greutate”, invocând un studiu din revista BMJ Nutrition. Potrivit acestui studiu, apa cu bule ar stimula senzația de sațietate, ar ajuta la absorbția glucozei și ar accelera metabolismul. Sidonie Fabbi atrage însă atenția că studiul are o valoare științifică limitată: „Este o analiză la nivel molecular, nu un studiu clinic care să urmărească pierderea reală în greutate.” Cu toate acestea, consumul de apă carbogazoasă poate contribui indirect la slăbit, în special dacă înlocuiește băuturile dulci sau carbogazoasele zaharoase. „Apa carbogazoasă este nesănătoasă” La fel ca apa plată, apa carbogazoasă hidratează eficient organismul, contribuind la reglarea temperaturii corpului și eliminarea toxinelor. Totuși, senzația efervescentă intensă poate reduce dorința de a bea apă la unele persoane, în timp ce pentru altele, tocmai bulele fac consumul mai plăcut. Există însă situații medicale în care apa carbogazoasă nu este recomandată. Sidonie Fabbi menționează în special refluxul gastroesofagian și perioada de după o operație de bypass gastric. „Apa carbogazoasă conține minerale benefice” Unele ape minerale carbogazoase conțin cantități semnificative de calciu sau magneziu, benefice pentru organism. Însă anumite sortimente au și un conținut ridicat de sodiu. Potrivit Asociației Elvețiene a Producătorilor de Apă Minerală și Băuturi Răcoritoare, apa cu cel mai mare conținut de sodiu ajunge la circa 1 gram pe litru. Ideal, consumul zilnic de sare nu ar trebui să depășească 5 grame. „Copiii nu trebuie să bea apă carbogazoasă” Copiii pot consuma apă carbogazoasă fără riscuri, potrivit lui Fabbi. Singura barieră este gustul: „Pentru mulți copii, senzația de înțepătură provocată de bule este neplăcută la început”, explică Sidonie Fabbi. „Apa carbogazoasă dăunează dinților” În timp ce apa plată are un pH neutru (în jur de 7), apa carbogazoasă are un pH ușor acid (aproximativ 5). Totuși, acest nivel este mult mai puțin acid decât sucurile de fructe sau băuturile carbogazoase îndulcite, care pot deteriora smalțul dentar. „Apa carbogazoasă nu produce carii”, conchide Fabbi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră