duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sanatate

45 articole
Eveniment

Postul cu apă, efecte adverse grave

Postul cu apă, efecte adverse grave. În cazul "postului cu apă", dr. Adina Rusu spune că există foarte puţine dovezi ştiinţifice care să arate că acesta poate aduce beneficii asupra sănătăţii sau greutăţii corporale. Postul cu apă, efecte adverse grave Mai mult, deşi multe persoane practică acest tip de post aşa cum doresc, aceasta recomandă ca el să nu fie urmat, chiar şi din motive creştine, fără o atentă supraveghere medicală. "Evident, scăderea în greutate este inevitabilă atunci când nu mâncăm nimic, însă trecerea la un stil de viaţă sănătos se face cu paşi mici şi cu schimbări realiste, care pot fi susţinute pe termen lung", a explicat dr. Adina Rusu. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Mai mult, aceasta a punctat faptul că postul cu apă poate avea efective nocive ale organismului, dar includ, dar nu sunt limitate la schimbări ale dispoziţiei, migrene, tulburări de alimentaţie, epuizare fizică şi psihică. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Postul cu apă, efecte adverse grave (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Avalanșă de creșteri salariale în sectorul medical de stat Foto: Facebook Solidaritatea Sindicală
Eveniment

Avalanșă de creșteri salariale în sectorul medical de stat

Ciolacu își cumpără liniștea: avalanșă de creșteri salariale în sectorul medical de stat, care amenință cu greva. Însă veniturile unei asistente le depășesc, adesea, pe cele ale unui conferențiar universitar. În plus, Federația Solidaritatea Sindicală a anunțat în această dimineață că circa 10% dintre medici și-au anunțat deja intenția de a demisiona din contractele de gărzi suplimentare Potrivit unor surse politice, guvernul Ciolacu pregătește o ordonanță de urgență care ar majora sporurile din sectorul medical de stat. Avalanșă de creșteri salariale în sectorul medical de stat Propunerile Executivului către sindicatele din Sănătate, care se pregătesc de grevă sunt: Pentru asistente, infirmiere și brancardieri: 500 de lei brut și câte 100 de lei pentru fiecare zi lucrată în weekend sau într-o sărbătoare legală Pentru medici: 1.500 lei pentru cel puțin 3 gărzi pe lună, sub formă de primă. Majorările ar putea fi acordate de la 1 iulie. Nu este clar ce impact bugetar vor avea aceste majorări, în condițiile în care recent au crescut și salariile din Educație, iar deficitul bugetar este mai mare decât cel anticipat, după primele patru luni. În plus, PNRR prevede o lege a salarizării unice în sectorul bugetar, nu emiterea unor acte legislative punctuale, în funcție de presiunile sectoriale. DeFapt.ro a arătat că salariile asistentelor medicale nu sunt așa de mici cum susține Federația Solidaritatea Sindicală. Asistente medicale vs. cadre universitare De exemplu, la spitalul județean Gorj, datele din martie arată că, la unul din blocurile operatorii, asistenta șefă are un salariu net de 7.045 de lei. Absolut toate celelalte asistente de la acest bloc au între 5.400 de lei și 6.300 de lei. La compartimentul ATI-COVID, asistenta medicala șefă a luat, în martie, 8.219 lei. La unele secții sunt și salarii de 3.200-3.500 de lei, pentru o asistentă, dar acestea sunt relativ puține. Pe de altă parte, la acest spital un muncitor calificat a primit, în martie 2023, peste 11.000 de lei, ceea ce arată că salariile variază foarte mult în funcție de sporuri neprecizate în tabel. Ziarul de Iași arăta, în februarie anul trecut, cât câștiga cadrele universitare la universitatea Cuza, din Iași. „La UAIC, spre exemplu, din informaţiile obţinute de „Ziarul de Iaşi”, sunt asistenţi abia intraţi în sistem cu un salariu brut de circa 4.000 de lei, ceea ce înseamnă 2.300 de lei net (…) Sporul de doctorat are valoarea netă de 950 de lei. Prin urmare, cele mai mici salarii la nivelul cadrelor didactice, prima treaptă, asistent, sunt de măcar 3.250 de lei net. Lectorii, următoare treaptă didactică, care sunt mai tineri şi nu au vechime, au între 5.000 şi 5.500 de lei brut la UAIC. Asta înseamnă între 2.875 de lei şi şi 3.160 de lei net, la care se adaugă obligatoriu şi sporul de doctorat – 950 de lei net”.

Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate Foto: Facebook
Politică

Salarii uriașe agenția dezvoltarea infrastructurii sănătate

Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, ANDIS, dar care n-a pus piatra de temelie la nici un spital nou: de la 16.735 de lei pentru președinte la 6.458 de lei, cel mai mic salariu de consilier. Însă sporurile sunt uriașe. Agenția s-a înființat exact acum un an, are o organigramă cu 85 de angajați, și, potrivit datelor publice, tot ce a reușit în această perioadă de timp a fost să facă angajări pe bandă rulantă și să publice trei anunțuri de intenție pentru servicii de supraveghere a unor viitoare șantiere. Președintele agenției a fost numit pe filiera PSD Bacău. Președintele ANDIS, Adrian George Popa, numit pe filiera PSD Bacău Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate Însă, întrucât agenția lucrează, teoretic, cu fonduri europene, angajații ei beneficiază de „o majorare a salariului de bază cu până la 50% pentru personalul care prestează activitate în proiecte finanțate din fonduri europene sau care desfășoară activităţi-suport pentru sistemul de management şi control al fondurilor europene”. Prevederea acoperă, probabil, toți angajații ANDIS, întrucât ei pot fi încadrați cel puțin la „activități-suport”. În plus, ei ar primi un spor de 15 % din salariul de bază pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare. ANDIS își desfășura activitatea în aceeași clădire cu ministerul Sănătății, unde toți angajații au spor de condiții vătămătoare, deci și funcționarii agenției au beneficiat de el. Între timp, agenția s-a mutat în Piața Presei Libere. În aceste condiții, cel mai mic salariu brut al unui consilier de la ANDIS ar ajunge la peste 10.000 de lei, în timp ce un director ar avea peste 17.000 de lei, brut. Șeful agenției: economist cu studii la Bacău, susținut de PSD Această agenție a fost înființată acum un an, dar: Din 8 august 2022, când a anunțat că „Ministerul Sănătății, în calitate de beneficiar, organizeză prima conferinţă de presă a proiectului «Construire Spital Regional de Urgență Craiova», Cod SMIS 134201”, nu a mai transmis nici un comunicat. Linkul către „Proiecte cu finanțare europeană” nu duce nicăieri Rubricile privind rapoarte și studii sunt goale În aprilie, ANDIS și-a anunțat intenția că vrea să achiziționeze „Servicii de supraveghere a lucrărilor de construcții” pentru trei spitale regionale, dar abia în mai-iunie începeau procedurile de atribuire. Agenția are, teoretic, 85 de angajați. Anul trecut, circa 80% din bugetul agenției a fost consumat de salarii. Citește și: Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată de 272 de șpăgi, doctoriţa Cun a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare. Deciziile de pensionare pe caz de invaliditate, contra mită Prședintele ANDIS este Adrian George Popa, numit pe filiera PSD Bacău. El este absolvent al Facultății de Științe Economice din cadrul Universitatii „George Bacovia” Bacău.

După greva din Educație, urmează cea din Sănătate Foto: Facebook Sanitas
Eveniment

După greva din Educație, urmează cea din Sănătate

După greva din Educație, urmează cea din Sănătate: deja peste 30% din angajații din București s-au declarat de acord cu această formă de protest. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Între timp, greva din Educație a intrat în ziua a doua și nu sunt semne că sunt soluții pentru a-i pune capăt. După greva din Educație, urmează cea din Sănătate O grevă de avertisment a fost anunţată în data de 8 iunie. Astfel, într-un interval de două ore, personalul din spitale va asigura doar o treime din activitatea medicală, iar toate tratamentele şi operaţiile care nu reprezintă o urgenţă vor fi amânate. Mai mult, dacă nici după această manifestaţie nu obţin niciun rezultat, sindicaliștii ameninţă greva generală, programată pentru data de 15 iunie. Sanitas, cel mai mare sindicat al angajaților din sănătate, pichetează astăzi Ministerul Sănătății. O grevă generală după 1 iulie a anunțat și al doilea sindicat din Sănătate, Federația Sanitară. Citește și: Greva profesorilor pe rețelele sociale: de la „Țara te vrea prost” și „Tăiați pensiile speciale!” la „Sistem învechit” și „Creșteri salariale doar pe baza performanțelor” Sanitas cere creșterea salariilor, sporurilor și indemnizațiilor pentru gărzi, ca și deblocarea posturilor din spitale. O altă revendicare este creșterea bugetului Sănătății la nivelul mediei UE, de 8% din PIB. România alocă 6%, spun sindicaliștii.

Haos în sănătate, după ce ordonanța austerității a blocat angajările Foto: Facebook
Eveniment

Haos în sănătate, ordonanța austerității blocat angajările

Haos în sănătate, după ce ordonanța austerității a blocat angajările: spitale importante au rămas fără medici, altele nu reușesc nici măcar să-i convingă să vină la concurs. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Întrebat dacă exclude reîntoarcerea în PSD a lui Mihai Chi Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a spus că va propune un memorandum, care trebuie aprobat de Guvern, pentru deblocarea angajărilor. Haos în sănătate, după ce ordonanța austerității a blocat angajările Iată o imagine a crizei de medici din spitale, potrivit datelor din ultimele zile: Niciun candidat pentru un post de medic de ATI la „Colţea”. „Chiar acum ceva timp vorbeam cu unul dintre colegii mei de la un alt spital care mă ruga să vorbesc cu personalul nostru de ATI să reuşim să facem câteva gărzi suplimentare la dânşii în spital. Adică să împrumutăm practic medicii noştri către alt spital şi să-şi completeze gărzile. Dacă la noi fac 4-5 gărzi, să mai facă la ei 2-3 ca să poată să îşi acopere numărul de personal şi nevoia de gărzi pe ATI. Este un spital mare din Bucureşti care are şi servicii de chirurgie”, a spus managerul de la Colțea, Bogdan Furtună. La Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu nu mai pot fi asigurate gărzile de cardiologie, pentru că cinci medici și-au dat demisia. Din unitatea sanitară lipseau deja trei cardiologi. La Spitalul Județean din Pitești au fost suspendate toate concursurile de angajare. Aici este nevoie de 34 de medici. La ATI sunt zece posturi neocupate. La singurul spital din Onești, județul Bacau, numai în Compartimentul de Primiri Urgențe, trei medici fac munca a 12 de câți este nevoie. Iar la ATI, în loc de opt doctori, sunt doar patru. Spitalul Bogdan Arseni, București, scoate pentru a treia oară la concurs cinci posturi la radiologia UPU. Concursurile de ocupare a posturilor vacante la SJU Ploiești au fost anulate. Ca urmare a intrării în vigoare a OUG 34, unitatea sanitară s-a văzut nevoită să anuleze concursurile. Cele aproape 200 de posturi scoase la concurs de Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor au fost blocate. Recent, președintele Colegiului Medicilor, Dainiel Coriu, a declarat pentru Hotnews: „La hematologie s-au scos acum la concurs posturi la care nu s-a înscris nimeni. Sunt județe neatractive, unde medicii nu mai vor să se angajeze, din cauza lipsei infrastructurii medicale.” Citește și: Summit-ul NATO de la Vilnius va oficializa cel mai negru scenariu: a reînceput „războiul rece”. Noile planuri de apărare ale Alianței se axează pe reacția la un atac rusesc pe scară largă

Bugetele Sănății și al CNAS au crescut spectaculos, serviciile au rămas dezastruoase Foto: Facebook
Eveniment

Bugetele Sănății și al CNAS au crescut spectaculos

Bugetele ministerului Sănății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au crescut spectaculos, serviciile au rămas dezastruoase, arată o analiză a Ziarului Financiar. Astfel, în 2015, suma bugetelor alocate ministerului Sănătății și CNAS era de 30,3 miliarde de lei. În 2022, ea a ajuns la 75,3 miliarde de lei, urmând să atingă 77,9 miliarde de lei în 2023. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Și la spitale de stat, bugetele au crescut masiv. De exemplu, spitalul universitar din București avea un buget de circa 300 de milioane de lei în 2013, ajungând la puțin sub un miliard de lei în 2023. Tabel. Ziarul Financiar Bugetele Sănății și al CNAS au crescut spectaculos Însă, recent, președinta CNAS, Adela Cojan, arăta că 80% din bugetul unui spital se consumă pe salarii. „Bugetul alocat spitalelor reprezintă aproape jumătate din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate. Din această jumătate ce merge către spitale, pot să vă spun că 80% se duc înspre salariile personalului medical", a precizat Cojan, la 8 aprilie. „Totuşi, pacienţii sunt nevoiţi să aştepte în continuare câteva luni pentru acces la investigaţii medicale cu bilet de trimitere, în baza contribuţiei lunare de 10% din salariul brut care merge către Sănătate. Din calculele ZF, un angajat român cu salariu minim contribuie lunar la stat cu 280 de lei pentru sănătate, ceea ce la final de an înseamnă 3.300 de lei, din datele ZF, colectate de pe platforma calculator-salarii.ro. Cu cât creşte salariul, cu atât contribuţia este mai mare. Deşi anual bugetul creşte, mai mulţi bani nu se traduc prin acces mai rapid la servicii medicale. De exemplu, pentru investigaţiile medicale cum este şi cea RMN sau pentru analize de laborator, vitale pentru prevenţia unor boli precum diabetul, spre exemplu, statul decontează pacienţilor asiguraţi costul, însă fondurile se termină rapid, în primele zile ale lunii. Pacienţii sunt astfel nevoiţi fie să aştepte un loc disponibil, fie să plătească în sistemul privat consultaţia integrală”, scrie Ziarul Financiar. Citește și: Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo „Nu avem nici o șansă” La 25 martie, tot Ziarul Financiar arăta: „Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru analize medicale şi investigaţii paraclinice (ecografii, RMN, altele) creşte de la un an la altul, până la un miliard de lei în 2021, plus 20%, însă pacienţii nu îşi pot face nici măcar o ecografie abdominală în baza biletului de trimitere. Un mesaj dramatic a fost afișat de medici pe pereții celui mai mare spital din București, Spitalul Universitar: „Nu avem nici o șansă”! Mesajul este tradus în mai multe limbi. Protestul medicilor de la radiologie intervențională a fost generat de lipsa unor medicamente și materiale sanitare esențiale. „Am ținut o listă de așteptare pentru pacienții cu patologie cerebrală, anevrisme cerebrale, nerupte, dar cu potențial de rupere. Am o listă cu 50 de pacienți și de 6 luni n-am mai trecut nimic pe listă, că trec degeaba. Sunt pacienți de 30, 40, 50 de ani. Sigur, se ajunge și la deces”, a explicat, la Digi 24, medicul Bogdan Dorobăț.

Demiterile politice din sănătate costă mult (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Demiterile politice din sănătate costă mult

Demiterile politice din sănătate costă mult. Fostul manager al Institutului de Psihiatrie „Socola” din Iași, Gabriel Oprișanu, a câștigat un proces declanșat la Cluj Napoca împotriva Ministerului Sănătății. Demiterile politice din sănătate costă mult În urma verdictului, Oprișanu are de primit cel puțin 400.000 de lei de la Ministerul Sănătății. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fostul manager a contestat în instanță faptul că Victor Costache, fostul ministru al Sănătății, i-a desfăcut contractul de management de la Institutul de Psihiatrie „Socola”, deși câștigase cu un an înainte concursul organizat de același Minister al Sănătății. Citește și: Director al Staţiunii de cercetări marine şi fluviale Sf. Gheorghe: Nu se întâmplă nicio secare a Deltei fiindcă se draghează pe Bîstroe, este o trăznaie din punct de vedere ştiinţific Instanța i-a dat dreptate și a dispus ca statul să îi plătească salariile restante, pe care le-ar fi primit în perioada 18.02.2020 – 15.01.2023. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Analiză DNA: „Corupția în sistemul de sănătate” Foto: Facebook
Eveniment

Analiză DNA: „Corupția în sistemul de sănătate”

O analiză DNA din 2018, uitată la sertar, intitulată „Corupția în sistemul de sănătate”, identifică cinci domenii de manifestare a corupției în sistemul de sănătate din România. Este puțin probabil să se fi schimbat ceva din 2018 până acum, exceptând faptul că nu se mai discută deloc, la nivel politic, despre corupția din acest sistem, iar cazurile în care medicii sunt prinși că luau mită sunt considerate ca fiind excepții. Citește și: Utilizarea stimulatoarelor cardiace de la persoane decedate este ilegală. Medicii care au făcut asta au falsificat acte de achiziție astfel încât să dea aparența cumpărării legale a acestora Analiză DNA: „Corupția în sistemul de sănătate” Iată ce arăta raportul DNA, în 2018: Corupție la achizițiile din spitalele publice: „comisioanele reprezentau un procent fix din valoarea facturilor plătite, cuprins în intervalul 5-20%”. Banii primiți ca mită provin tot din bugetul spitalului, valoarea contractului fiind ”suplimentată” astfel încât să permită acordarea comisionului. Mita primită de managerul spitalului: între 300.000 de euro și 4,7 milioane de lei. Corupție la expertizarea medicală a capacității de muncă. „Valoarea mitei nu este una mare, ritmicitatea actului generează profituri ilicite constante beneficiarului”, arată raportul. Șpăgi date la casele județene de asigurări de sănătate (CAS) pentru aprobarea bugetului spitalului. Mita periodică, către șeful casei de asigurări de sănătate, era între 3.500 de lei și 3.500 de euro. Mită la angajarea în sistemul medical. Mită la autorizarea farmaciilor, nu neapărat pentru acoperirea unor ilegalități, ci pentru ca instituțiile statului să-și facă datoria. „Darea de mită reprezenta un imbold pentru ca instituția să-și facă treaba, cu alte cuvinte să respecte termenul legal în care să dispună autorizarea farmaciilor, cu atât mai mult cu cât dosarele depuse de către solicitanți erau corecte și complete. Termenul legal de soluționare era de 30 de zile, însă în mod uzual acesta era depășit, ajungând la 5-6 luni de la depunerea documentației de avizare”, se arată în analiza DNA. „Este important de subliniat faptul că unii dintre managerii de spital implicați în comiterea faptelor de corupție erau persoane cu o importantă reputație profesională, cu invenții în medicină și cariere universitare îndelungate”, susține documentul din 2018. În analiză este prezentată reacția unui medic la șpaga oferită de pacient: „5 litri de pălincă…! Eu nici măcar nu pot înțelege! Vin la doctor…. Pălinca e la nivel de 20 - 25 lei litru. De ce te complici să cari … Eu ce să fac cu 5 litri de pălincă? … Bun, nu critic, dar …… Și niciodată țara asta n-o să progreseze…. Vii cu 10 ouă și-un boț de brânză și ….. Ce să fac cu ele? Pune-mi 200 de lei și-mi cumpăr eu câtă pălincă vreau”. „Mita, constând în bani sau diverse produse, este plătită în cabinetul medical, aparent din inițiativa pacientului. Însă, în realitate, medicul folosește mijloace de constrângere morală a pacienților prin respingerea dosarelor medicale depuse de persoanele care nu ofereau «atenții»”, mai explică DNA. „Suma nu mi se cuvenea din punct de vedere legal, dar mi se cuvenea din punct de vedere moral”, spune un medic inculpat, citat în analiza DNA. Laura Codruța Kovesi a fost demisă de la conducerea DNA la câteva luni de la prezentarea acestui raport.

Putin a adormit în timpul unei ședințe Foto: Twitter
Eveniment

Putin a adormit în timpul unei ședințe

Președintele Rusiei, Vladmir Putin (69 de ani) a adormit în timpul unei ședințe privind dezvoltarea turismului, arată imaginile filmate la un eveniment care a avut loc pe o insulă de lângă Vladivostok. Potrivit presei britanice, el ar fi dormit circa 12 minute, fără ca nimeni să-l trezească. El a mai fost surprins dormind și în timpul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă, la Beijing, în februarie - exact în momentul în care defila echipa Ucrainei. Foto: Twitter Putin a adormit în timpul unei ședințe Însă imaginile arată că și alți participanți la dezbatere au adormit în timpul discursurilor oficiale sau s-au străduit cu greu să nu ațipească. Tabloidul Daily Mail susține că Putin „s-ar fi plâns medicilor de oboseală și dificultăți de respirație” în călătoria sa în estul îndepărtat al Rusiei, unde a participat la Jocurile de război Vostok. O sosie a liderului de la Kremlin era în așteptare în cazul în care Putin nu ar fi putut participa la întâlnire, a susținut canalul de Telegram „General SVR”, care afirmă de multă vreme că șeful statului rus suferă de probleme grave de sănătate. Putin's health questioned after the Russian President falls asleep during meeting https://t.co/UBbQ0N6i0F— Daily Express (@Daily_Express) September 8, 2022 „Chiar înainte de zborul către Kamchatka, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a avut probleme tot mai agravate cu rinichii, a apărut umflarea feței și au apărut în mod clar „pungi” de sub ochi”, s-a afirmat pe acest canal. Canalul de Telegram General SVR a mai susținut: „În pofida medicamentelor, nu a existat o îmbunătățire clară. La sosirea în Kamchatka, Putin s-a plâns medicilor de oboseală și dificultăți de respirație”. Întrebări despre sănătatea lui Putin circulă de ceva timp în Rusia, unii sugerând că are cancer sau Parkinson și dispare în mod regulat câteva zile, întrucât ar fi fost supus unei intervenții chirurgicale. Citește și: Scandalul Blue Air pe înțelesul tuturor: un faliment dirijat, un ajutor de stat suspect și un brânci final de la UDMR, deloc dezinteresat Zvonurile au luat amploare atât de mult încât Kremlinul a fost forțat să le infirme, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, insistând că liderul rus este într-o „sănătate excelentă” și că orice zvon care susține contrariul este „o prostie totală”.

SMURD, disputat între Rafila și Arafat (sursa: Facebook/Raed Arafat)
Eveniment

SMURD, disputat între Rafila și Arafat

SMURD, disputat între Rafila și Arafat. Dacă nu e stricat, sistemul e funcţional, aşa că de ce să îl schimbăm? Asta se întreabă Raed Arafat, în ceea ce priveşte preluarea de către Ministerul Sănătăţii a serviciilor de ambulanţă, unităţilor de primiri urgenţe şi SMURD. SMURD, disputat între Rafila și Arafat Şeful DSU susţine că, dacă acest lucru s-ar întâmpla, medicii ar ajunge greu la pacienţii care au nevoie de ajutor, iar numărul deceselor ar spori. La începutul săptămânii trecute, ministrul Sănătăţii spunea că legăm prea mult instituţiile de persoane. Sindicatul ambulanțierilor a anunţat public că îl susţine pe Rafila în acest conflict şi ameninţă cu proteste. Sindicaliştii din Ambulanţă susţin că, din 2014, de când Raed Arafat a plecat de la Ministerul Sănătăţii la MAI, a sprijinit mai mult SMURD-ul decât serviciile de ambulanţă. Acest lucru este arătat şi într-un memoriu trimis către mai multe instituţii, care a declanşat şi anunţul lui Alexandru Rafila privind trecerea unităţilor de primiri urgenţe, a ambulanţelor şi SMURD-ului în subordinea Ministerului Sănătăţii. Arafat "coordonează tot, avizează tot" Gheorghe Chiș: "Suntem din 2014 cu două conduceri. Şi doctorul Arafat pe o parte, de control şi coordonare operaţională, dar coordonează tot, avizează tot, fără avizul dânsului nu se putea face nici măcar o angajare sau un transfer. (...) Citește și: Rusia fură masiv grâu din Ucraina și îl exportă din peninsula Crimeea. Livrările, de 50 de ori mai mari decât normalul perioadei Pentru noi, pentru Serviciile de Ambulanţă, a fost o perioadă în care noi am rămas subdezvoltaţi şi limitaţi în tot ceea ce înseamnă competenţe." Raed Arafat spune că impactul unei astfel de schimbări de comandă ar fi resimţit în primul rând de către români, potrivit Știrilor TVR.

PSD vrea ca taxa de solidaritate să se cheme taxă „pe educaţie şi sănatate” Foto: Facebook
Politică

Taxa solidaritate „pe educaţie sănatate”

PSD vrea ca taxa de solidaritate să se cheme taxă pe educaţie şi sănatate, scrie news.ro citând surse din acest partid. De altfel, azi, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a spus că taxa de solidaritate se doreşte mai degrabă o contribuţie pentru sistemul de educaţie şi de sănătate, două domenii unde e nevoie de investiţii masive. Taxa de solidaritate să se cheme „pe educaţie şi sănatate” Întrebat despre taxa de solidaritate, ministrul de Finanţe a afirmat că ”nu crede că a fost vorba de o taxă de solidaritate, ci de o anumită contribuţie pentru ceea ce înseamnă sistemul de educaţie, sistemul de sănătate”. ”Toţi ştim că avem nevoie de investiţii masive în aceste domenii şi dezbaterea în cadrul coaliţiei urmează să se finalizeze, v-am spus, sper ca săptămâna aceasta”, a afirmat el. Despre banii pentru aplicarea acestor măsuri, ministrul de Finanţe a afirmat că ”această ajustare are loc pe două paliere”. ”Ca să închidem această dezbatere sau o redeschidem când Coaliţia va anunţa. Unu, înseamnă consolidare fiscală prin ajustarea unor facilităţi sau ajustare, astfel încât sarcina fiscală să fie aşezată echitabil, doi - digitalizare masivă şi un efort din partea instituţiilor statului să-şi rezolve problemele de colectare, probleme recurente de 30 de ani”, a explicat ministrul. Potrivit news.ro, Partidul Social Democrat vrea ca taxa de solidaritate să se numească taxă pe educaţie şi sănatate. Prin această taxă, ar urma să fie fie impozitare marile companii cu un procent între 0,5% şi 1%, iar banii să se ducă într-un fond special care să finanţeze proiecte din domeniile sănătăţii şi educaţiei, unde este nevoie de reforme. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole Coaliţia urmează să stabilească modificările la Codul Fiscal în perioada următoare, iar măsurile să intre în vigoare începând cu anul 2023.

Boloș critică agenția de investiții în infrastructura spitalicească Foto: mfe.gov.ro
Politică

Boloș critică agenția investiții infrastructura spitalicească

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, critică agenția de investiții în infrastructura spitalicească, ANDIS, pe care Guvernul a înființat-o acum câteva zile prin ordonanță de urgență: „Nu înţeleg de ce avem nevoie de o astfel de entitate”. Agenția va ajunge la 78 de angajați și va cheltui trei milioane de euro pe an în afara salariilor. Noua instituție va fi subordonată Ministerului Sănătății, condus de pesedistul Alexandru Rafila. Boloș critică agenția de investiții în infrastructura spitalicească „Din punctul meu de vedere, până când se operaţionalizează noua Agenţie care va implementa infrastructura spitalicească din cadrul Ministerului Sănătăţii... vedeţi, aici e o chestiune foarte... nici nu ştiu cum să o definesc şi să o denumesc, pentru că aceste infrastructuri sunt la autorităţile locale. Nu înţeleg de ce avem nevoie de o astfel de entitate care să rezolve o problemă pe care foarte bine şi-o rezolvă autoritatea locală şi centralizăm toate aceste infrastructuri spitaliceşti la nivel de Ministerul Sănătăţii şi nu le lăsăm pentru primării să-şi implementeze proiectele, ca să le avem implementate. Eu cred că mai importanţi sunt oamenii”, a declarat Marcel Boloş, la Prima Tv. Întrebat dacă le-a transmis celor de la Ministerul Sănătăţii acest punct de vedere, ministrul a răspuns: „Este opinia mea personală, dar nu mă feresc să o spun pentru că mie mi se pare că cel mai firesc lucru este ca autoritatea locală şi primăria care are în administrare şi gestionare infrastructura să îşi rezolve problema şi să punem pe primul plan pacientul, omul”. Omul lui Bolojan vrea descentralizare „Dacă noi acum încercăm să operaţionalizăm o instituţie care centralizează toate aceste proiecte, care nu există, după aceea avem o perioadă în care procedurile de licitaţie publică trebuie derulate, tot de către această instituţie, tot în regim centralizat, gândiţi-vă la contestaţii şi la tot ce înseamnă când lucrurile sunt adunate într-un singur loc şi birocraţia... Soluţia corectă, nu mă feresc să spun acest lucru, ar fi ca autorităţile locale să-şi preia soarta în mâini şi să ne uităm cum putem să folosim aceşti bani pentru oameni şi pentru a face infrastructura aceasta spitalicească mai bună pentru oameni. Să nu ratăm această oportunitate istorică doar de dragul unor mecanisme funcţionale gândite pentru funcţionari”, a mai spus Marcel Boloş. Înainte de a fi ministru în guvernele Orban și Ciucă, Boloș a lucrat alături de Ilie Bolojan la absorbția fondurilor europene în Oradea. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev România va beneficia de 3,7 miliarde euro prin Programul Operaţional de Sănătate şi 1,1 miliarde euro prin PNRR – pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare.

Avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere Foto: Facebook
Politică

Avalanșă majorări salariale funcționarii din ministere

Deputații au votat o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere, anunță mai mulți deputați USR. Majorările, până în 25%, au fost propuse fără nici un studiu de impact sau vreo fundamentare, a arătat deputata Oana Țoiu. „Astăzi, acum, în plenul Camerei Deputaților, fără fișă de impact financiar, fără consultare publică și fără să respecte legea salarizării unitare PSD și PNL propun măriri în amendamente noi fără număr”, afirmă Țoiu. Ulterior, aceste amendamente au fost votate. Mai mulți deputați USR, printre care Cristina Prună și Claudiu Năsui, au protestat față de acest vot. „Avem o inflație imensă acum fiindcă am avut cheltuieli publice enorme și nesustenabile, iar acum coaliția de guvernare continuă să arunce gaz pe foc cu noi creșteri de salarii din pix”, a afirmat Năsui. Avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere Iată propunerile adoptate, potrivit deputatei USR Țoiu: Până în 25% pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății15% pentru funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Motivare: „complexitatea muncii”15% pentru personalul contractual din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii50% pentru personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile15% pentru personalul din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și din Ministerul Sportului Țoiu susține că, de la începutul guvernării PSD-PNL-UDMR, numărul angajaților din „aparatul central” a crescut cu 14.800. Citește și: George Simion a cerut să meargă în SUA, ca să aniverseze parteneriatul strategic alături de Laura Vicol și alți deputați. A fost refuzat: un bilet de avion costă 7.000 de euro

În timp ce Ciolacu anunță, la TV, oprirea angajărilor la stat, ministrul PSD Rafila mai vrea un secretar de stat Foto: Facebook TSD
Politică

Rafila mai vrea un secretar de stat

În timp ce Ciolacu anunță, la TV, oprirea angajărilor la stat, ministrul PSD Rafila mai vrea să angajeze un secretar de stat la Sănătate. Potrivit unui proiect de hotărâre de guvern aflat în dezbatere publică, ministerul Sănătății urmează să aibă șase secretari de stat, în loc de cinci, câți are acum. Ministrul PSD Rafila mai vrea un secretar de stat Acest nou secretar de stat urmează să coordoneze absorbția fondurilor din PNRR. În plus, numărul angajaților din ministerul Sănătății crește cu patru persoane, ajungând la 453. Ca de obicei în ultima vreme, când sunt prezentate astfel de proiecte, din nota de fundamentare privind creșterea bugetarilor din acest minister lipsește impactul bugetar. În 2012, aceeași hotărâre de guvern modificată acum - HG 144/ 2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii - arată că acest minister avea oar 290 de angați. În 10 ani, schema ministerului s-a majorat cu peste 60%. Duminică, la Prima TV, Marcel Ciolacu susținea că vrea stoparea angajărilor la stat. „Eu ce susţin, susţin angajările pe care trebuie să le facă Ministerul Fondurilor Europene. (..) În rest, cred că este cazul să ne oprim”. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a solicitat, recent, majorarea schemei de personal cu aproape 550 de bugetari, cu salarii brute cuprinse între 13.500 și 17.800 de lei pe lună. La Interne urmează să mai fie angajate circa 8.000 de cadre, majoritatea urmând să beneficieze de regimul pensiilor speciale. La Mediu, Tanczos Barna (UDMR) mai vrea -tot pentru a face față PNRR - încă 64 de angajați. Citește și: În plină discuție despre majorarea impozitelor, Guvernul mai angajează peste 600 de bugetari. Nici o explicație pentru creșterea cu peste 10% a aparatului ministerului Mediului

Memorandum România - Cuba în domeniul sănătăţii Foto: Facebook
Politică

Memorandum România - Cuba în domeniul sănătăţii

Guvernul Ciucă a aprobat azi un memorandum privind un acord de cooperare România - Cuba în domeniul sănătăţii. Memorandumul de semnare a acordului a fost iniţiat în iulie 2019, când PSD era la putere, iar Viorica Dăncilă conducea Guvernul. Memorandum România - Cuba în domeniul sănătăţii Conform unui comunicat transmis de Guvern, acordul prevede colaborarea între cele două state în mai multe domenii: - medicamentele generice şi esenţiale, inclusiv vaccinuri şi asistenţă pentru aprovizionarea cu medicamente; - accesul populaţiei la asistenţă medicală, inclusiv acoperirea universală cu servicii de sănătate; - serviciile de sănătate publică; - politicile farmaceutice; - prevenirea, supravegherea şi controlul bolilor netransmisibile, inclusiv diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, cancerul, precum şi reducerea factorilor de risc ai acestora; - rezistenţă antimicrobiană; - autorizarea medicamentelor şi dispozitivelor medicale, precum şi asigurarea calităţii acestora. Se va face schimb de vizite Cooperarea se va concretiza prin schimb de informaţii, schimb de delegaţii şi specialişti în domeniul sănătăţii, vizite de studiu, participarea specialiştilor la conferinţe şi întâlniri ştiinţifice. În acest sens, va fi creat un grup de lucru pentru evaluarea activităţilor de cooperare şi al stabilirii priorităţilor de cooperare. Acordul urmează să intre în vigoare în momentul în care cele două părţi se notifică reciproc asupra îndeplinirii procedurilor legale interne necesare. Citește și: Kovesi, vizită extraordinară la Kiev. Acord cu Parchetul General ucrainean pentru confiscarea averilor criminalilor de război

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră