vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sanatate

78 articole
Politică

Casa de Asigurări de Sănătate se îndreaptă spre faliment

Un document bine ascuns de Guvern arată că Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) se îndreaptă spre faliment: în șase luni a cheltuit cât pentru aproape opt luni. Citește și: EXCLUSIV Adrian Curaj, „baronul” fondurilor din cercetare, în conflict grav de interese: câștigă sute de mii de lei din proiecte finanțate de UEFISCDI, instituția pe care o conduce Potrivit unei anexe la un memorandum cu tema “Stabilirea limitelor de credite bugetare şi credite de angajament pe luna august 2024“, CNAS a cheltuit 61% din creditele de angajament și 63,6% din creditele bugetare după doar șase luni. Casa de Asigurări de Sănătate se îndreaptă spre faliment Și în 2023, CNAS a rămas fără bani în ultimele trei luni, iar unele spitale mari abia au reușit să plătească salariile. De exemplu, în decembrie 2023, bugetul alocat de către Casa de Asigurări de Sănătate spitalelor mari din București era de 300 de lei pe lună. Documentul, care provine de la ministrul de Finanțe, Marcel Boloș (PNL), arată că cheltuielile de personal, subvențiile și asistența socială au înghițit mult peste sumele prevăzute. “La nivelul ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat se remarcă o execuție mai mare raportat la prevederile anuale la următoarele titluri de cheltuieli bugetare: titlul 10 „Cheltuieli de personal” (53,36%), titlul 40 „Subvenții” (65,22%), titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice” (53,11%), titlul 57 „Asistență socială” (56,86%), titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020” (68,38%) și titlul 59 „Alte cheltuieli” (66,90%). La nivelul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației semnalăm faptul că pe primele 6 luni ale anului 2024 se înregistrează o execuție de 72,64%. De asemenea, la nivelul programelor naționale derulate de această instituție se remarcă următoarele: Pentru Programul Național de Dezvoltare Locală etape I și II s-au efectuat deschideri de credite bugetare pe primul semestru în sumă de 1.158.170 mii lei, reprezentând 87,15% din prevederile bugetare anuale alocate. Pentru Programul național de investiții „Anghel Saligny” s-au efectuat deschideri de credite bugetare în sumă de 4.645.335 mii lei, reprezentând 79,6% din prevederile bugetare anuale alocate. Pentru Programul național de construcții de interes public sau social derulat prin Compania Națională de Investiții s-au efectuat deschideri de credite bugetare pe primele 6 luni ale anului în sumă de 1.949.500 mii lei, reprezentând 90,28 % din prevederile bugetare anuale aprobate“, se arată în document.

Casa de Asigurări de Sănătate se îndreaptă spre faliment Foto: Inquam/George Calin
Ciolacu a angajat cel puțin 1.530 de bugetari Foto: Inquam Photos
Politică

Ciolacu a angajat cel puțin 1.530 de bugetari

În precampania electorală, guvernarea Ciolacu a mai angajat cel puțin 1.530 de bugetari, arată ultimele date publicate de ministerul de Finanțe, care însă acoperă luna aprilie. Potrivit acestor date, numărul total al bugetarilor a crescut cu 3.009, dintre care 1.530 în instituțiile din administrația centrală finanțate integral de la bugetul de stat. Citește și: Nicușor Dan, reorganizare dură a primăriei București: desființează instituții și direcții, dispar o treime din posturile de conducere În ministerul Educației și cel al Sănătății, numărul angajaților a scăzut. „Este evident că în sistemul bugetar trebuie să se facă o reformă. Trebuia să se facă această reformă de foarte mult timp. Am înţeles că nu şi-a asumat-o nimeni. (...) Aveţi fraierul de serviciu care-şi asumă această reformă”, declara Marcel Ciolacu în august 2023. Ciolacu a angajat cel puțin 1.530 de bugetari Aceste date arată cu cât a crescut aparatul bugetar, dar probabil că numărul celor angajați este mai mare, întrucât nu se știe câte persoane au ieșit din sistem. Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în aprilie 2024, de 1.292.549, cu 3.009 mai multe comparativ cu luna anterioară (plus 0,23%), aproape 64% dintre acestea fiind în administraţia publică centrală. Din totalul celor 826.241 de angajaţi din administraţia publică centrală (plus 2.351 faţă de luna anterioară), 608.392 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 1.530 angajaţi, comparativ cu martie 2024). Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 302.230 (minus 425 posturi ocupate), Ministerul Afacerilor Interne - 123.859 (plus 848 posturi ocupate), Ministerul Apărării Naţionale - 73.818 (plus 872 posturi ocupate), Ministerul Finanţelor - 24.762 (minus 7 posturi ocupate) şi Ministerul Sănătăţii -18.156 (minus patru posturi ocupate). Potrivit ministerului de Finanțe, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 9.212 de posturi, cu 17 mai puţine faţă de martie 2024, în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 44.386, în scădere cu 33, în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 164.251 de posturi ocupate (plus 871). Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în aprilie anul curent, 466.308 de persoane (+658), dintre care 286.443 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (+403) şi 179.865 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (+255). Postare pe Facebook a PMP, din ianuarie 2024

Care alimente expirate ne pot îmbolnăvi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Care alimente expirate ne pot îmbolnăvi

Care alimente expirate ne pot îmbolnăvi. Trebuie să aruncăm toate alimentele a doua zi după expirarea termenului de valabilitate? Care alimente expirate ne pot îmbolnăvi Specialistul dr. Adina Rusu, nutriționist dietetician, a explicat că situațiile variază destul de mult. Citește și: Cum au devastat armatele ruse Moldova și Valahia: „Armata rusă distruse în așa măsură această țară, încât ea nu mai oferea deja decât imaginea unui deșert” Pe de o parte, alimentele pe care scrie "expiră la data de", trebuie consumate până atunci și, mai mult, este obligatoriu să fie depozitate în condiții optime. Pe de altă parte, există alimente care pot fi consumate și la câteva luni după termenul de expirare, atâta timp cât sunt păstrate corespunzător și nu-și modifică vizibil aspectul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cardul de sănătate, sistem în colaps (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cardul de sănătate, sistem în colaps

Cardul de sănătate, sistem în colaps. Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a anunțat că sistemul cardului național de sănătate va fi reconstruit, deoarece tehnologia actuală este depășită. Cardul de sănătate, sistem în colaps În plus, cardul va putea fi accesat în format electronic pe telefon, similar cu un card bancar. Citește și: Românul cu cele mai mari șanse la Nobel în viitor – Albert-László Barabási, născut în Harghita. Barabási, care e și cetățean maghiar, a fost ales membru al Academiei de Științe a SUA Mulți medici din toată țara se plâng de mult timp de faptul că nu pot folosi cardurile de sănătate. Principala problemă este că sistemul fie funcționează foarte lent, fie nu funcționează deloc. Medicii au semnalat că nu pot ajuta pacienții cu rețetele gratuite care li se cuvin și, adesea, sunt nevoiți să acceseze sistemul noaptea, din timpul lor liber, pentru a-și putea ajuta pacienții. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șefii de spitale, evaluați de Rafila (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății)
Eveniment

Șefii de spitale, evaluați de Rafila

Șefii de spitale, evaluați de Rafila. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că până miercuri, 24 aprilie 2024, va fi finalizată evaluarea tuturor managerilor din țară. Șefii de spitale, evaluați de Rafila În presa ieșeană au apărut mai multe articole referitoare lipsa unor medicamente esențiale din tratamentul standard al pacienților de la Spitalul "Sf. Spiridon". Citește și: Coaliția PSD-PNL, foarte probabil să se rupă după alegerile locale: s-a discutat ca cele două partide să aibă candidați separați la prezidențiale și parlamentare Acest fapt a fost reclamat și de membri ai Consiliului de Administrație al unității medicale. Ca urmare, corpul de control de la Ministerul Sănătății a fost trimis la Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Trecerea la ora de vară face rău sănătății Foto: sleepeducation.org
Eveniment

Trecerea la ora de vară face rău sănătății

Trecerea la ora de vară face rău sănătății noastre: sunt cel puțin șapte probleme, identificate de medici, cauzate de schimbarea forțată a regimului de somn. Citește și: Laude neobișnuite din partea primarului Piedone către liberalul Burduja: “E un tânăr în care eu aș investi, dar nu l-aș băga în focul luptei, astăzi“. Burduja, nicio critică spre Piedone Benjamin Franklin a inventat acest concept în 1784, crezând că dacă se va trezi mai devreme va economisi lumânări și bani. Trecerea la așa numita oră de vară pentru a folosi mai mult lumina zilei în lunile mai calde a fost adoptată oficial în Statele Unite în timpul Primului Război Mondial, ca parte a unei încercări globale de a economisi energie. Însă nici măcar acest argument nu mai este valabil, arăta un studiu din 2017 al Junalului Asociației Internaționale pentru Energie. Trecerea la ora de vară face rău sănătății Însă impactul schimbării orei asupra sănătății este destul de serios și sunt cel puțin zece probleme identificate de medici. „Dovezile științifice indică creșteri acute ale consecințelor negative asupra sănătății ca urmare a schimbării ceasurilor, inclusiv în ceea ce privește atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale", spune expertul în somn Adam Spira, PhD, MA, profesor în domeniul sănătății mintale, citat de Bloomberg School of Public Health, din cadrul Universității Hopkins. Un studiu din 2020 a constatat că schimbarea orei crește cu 6% riscul accidentelor de circulație mortale, arată tot Adam Spira. Mutarea ceasurilor înainte, în primăvară, are ca rezultat faptul că ne culcăm și ne trezim înainte ca ceasurile noastre interne să fie pregătite. Această disonanță durează pe toată durata orei de vară, spune Spira, și poate reduce cantitatea de somn pe care suntem capabili să o obținem, în detrimentul sănătății noastre. „Consecințele somnului insuficient includ scăderi ale sănătății cardiovasculare, creșteri ale diabetului și obezității, o sănătate mintală mai slabă, o performanță cognitivă mai scăzută și o creștere a riscului de accidente auto", spune el. Atunci când schimbați ceasul pentru a trece la ora de vară, există un impact asupra capacității organismului dumneavoastră de a produce melatonină în mod ritmic. Motivul este că organismul dumneavoastră este obișnuit să producă melatonină atunci când afară se întunecă. Și dacă aveți o oră de culcare mai matinală, dar este încă lumină afară când vă culcați, acest lucru poate avea un impact asupra capacității corpului dumneavoastră de a o produce. Atunci când corpul tău nu produce suficientă melatonină, aceasta duce la alte probleme de sănătate, cum ar fi tulburări de somn, schimbări de dispoziție, anxietate crescută și rapoarte ridicate de estrogen și progesteron. Deoarece pubertatea determină ca melatonina să fie eliberată mai târziu în timpul nopții, ceea ce înseamnă că adolescenții au o întârziere a semnalului natural care îi ajută să adoarmă, adolescenții sunt deosebit de predispuși la probleme de somn din cauza luminii prelungite de seară. Trecerea la ora de vară poate încetini metabolismul și produce hormoni ai foamei, precum leptina și grelina. Producția de hormoni ai foamei are loc atunci când corpul dumneavoastră nu beneficiază de un somn adecvat - gândiți-vă la șapte până la nouă ore pe noapte. Acești hormoni nu te îndrumă spre raionul de produse alimentare,dar pot declanșa pofte de calorii care pot împiedica reglarea greutății, arată site-ul CNET. Wall Street Journal a constatat că DST poate avea un impact negativ și asupra relațiilor noastre. Gândește-te la momentul în care nu ai dormit suficient: de obicei ești mai iritabil, reacționezi rapid și nu îi asculți pe cei din jur. La rândul său, acest lucru creează o situație tensionată, în care vă puteți angaja în mai multe certuri cu cei dragi, colegii și prietenii. „A devenit clar pentru mine și pentru mulți dintre colegii mei că trecerea la ora de vară în fiecare primăvară afectează sănătatea imediat după schimbarea ceasului și, de asemenea, în cele aproape opt luni în care americanii rămân la ora de vară”, a scris, în Scientific American, Beth Ann Mallow, profesor la universitatea Vanderbildt și director al centrului de studiu al somnului, din cadrul acestei universități.

Ce alimente sănătoase trebuie să consumăm (sursa: pexels.com/Valeria Boltneva)
Eveniment

Ce alimente sănătoase trebuie să consumăm

Ce alimente sănătoase trebuie să consumăm. Alegerea alimentelor sănătoase este esențială pentru menținerea unui stil de viață echilibrat și pentru prevenirea numeroaselor afecțiuni cronice. Ce alimente sănătoase trebuie să consumăm Cu o varietate largă de opțiuni disponibile, este important să știm care sunt cele mai sănătoase alegeri pentru a ne bucura de beneficiile maximale ale nutriției. Citește și: Autonomia mașinilor electrice scade cu o treime în condiții reale. Un Lexus de 57.000 de lire străbate cu 37% mai puțin decât în prezentarea sa oficială Iată câteva dintre cele mai nutritive alimente ce ar trebui incluse în dieta zilnică. Fructe și legume Fructele și legumele sunt pilonii unei alimentații sănătoase, oferind o gamă largă de vitamine, minerale și fibre esențiale pentru funcționarea optimă a organismului. Spanacul, de exemplu, este bogat în fier și vitamina C, în timp ce afinele sunt cunoscute pentru antioxidanții lor puternici. Merele, adesea etichetate ca un "super-aliment", sunt o sursă excelentă de fibre și vitamina C. Legumele cu frunze verzi, cum ar fi kale, sunt de asemenea extrem de nutritive, oferind vitaminele A, C, K și minerale esențiale. Proteine animale și vegetale Proteinele joacă un rol crucial în repararea și construirea țesuturilor corpului. Sursele de proteine sănătoase includ carnea de pui, peștele, leguminoasele și nucile. Peștele, în special cel bogat în acizi grași omega-3, cum ar fi somonul, este benefic pentru sănătatea inimii. Leguminoasele, inclusiv linte și fasole, oferă nu numai proteine, dar și fibre importante pentru digestie. Cereale integrale Cerealele integrale sunt o parte importantă a unei diete sănătoase, oferind mai multe nutrienți și fibre decât variantele lor rafinate. Quinoa, orezul brun și fulgii de ovăz sunt doar câteva exemple de cereale integrale care pot spori senzația de sațietate și ajută la menținerea nivelurilor sănătoase de zahăr în sânge. Aceste alimente sunt de asemenea excelente surse de vitamine din complexul B și minerale precum fierul și magneziul. Grăsimi sănătoase Grăsimile sănătoase sunt esențiale pentru sănătatea creierului și a inimii. Surse excelente includ avocado, uleiul de măsline extra virgin și semințele de chia. Aceste alimente oferă grăsimi mononesaturate și polinesaturate, care pot reduce riscul de boli de inimă. Contrar credințelor populare, adăugarea unor cantități moderate de grăsimi sănătoase în dietă poate ajuta chiar și la gestionarea greutății. Integrarea unei varietăți de fructe, legume, proteine sănătoase, cereale integrale și grăsimi sănătoase în dieta zilnică poate avea beneficii semnificative asupra sănătății. Prin diversificarea alegerilor alimentare și concentrarea pe alimente bogate în nutrienți, putem îmbunătăți calitatea vieții și ne putem proteja sănătatea pe termen lung.

România, cea mai mică alocare pentru Sănătate Foto: PSD
Eveniment

România, cea mai mică alocare pentru Sănătate

România a avut în 2023 cea mai mică alocare din PIB pentru Sănătate din ultimii patru ani, arată date ale ministerului de Finanțe. Citește și: Cine sunt principalii vinovați pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu Tăriceanu și s-a încheiat cu Ponta Potrivit acestui minister, în 2023, cheltuielile la capitolul „Sănătate” din bugetul general consolidat erau de 4,6% din PIB. În termeni nominali, anul trect s-au cheltuit circa 72,5 miliarde de lei din buget pentru Sănătate. România, cea mai mică alocare pentru Sănătate În 2023, ministerul Sănătății nu a putut cheltui toți banii alocați pe hârtie. Potrivit ultimelor estimări publice, execuția bugetară fiind de doar 12,37 miliarde de lei, cu 743,8 milioane de lei sub nivelul bugetat (13,12 miliarde lei). Tot în 2023, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) a fost de 59,75 miliarde lei (cu 594,3 milioane lei peste bugetul aprobat), un nivel maxim istoric pentru România, potrivit execuției bugetare preliminate. În 2020, an marcat de pandemie, s-a cheltuit pentru Sănătate 5,2% din PIB, în 2021 - 5,3% din PIB, iar în 2022 - 4,7% din PIB. Informațiile apar într-un răspuns la o interpelare a unui deputat AUR. România ocupă locul opt în lume la rata mortalităţii, cu 13 decese la mia de locuitori, aşa cum arată datele centralizate de site-ul worldpopulationreview.com.

Rafila vrea să se retragă la Parlamentul European Foto: Facebook
Politică

Rafila vrea să se retragă la Parlamentul European

După dezastrul de la ministerul Sănătății, senatorul PSD Alexandru Rafila vrea să se retragă la Parlamentul European, la un salariu de 7.500 de euro pe lună, plus pensie specială la final de mandat. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Rafila vrea să se retragă la Parlamentul European „Mi-am depus opţiunea pentru candidatură la organizaţia PSD Sector 2 pentru alegerile europarlamentare. Colegii au aprobat în unanimitate această candidatură şi mă bucur, le mulţumesc. Sigur, este un prim pas, urmează ca organizaţia PSD Bucureşti şi conducerea partidului să definitiveze o listă", a explicat, duminică, la Digi 24, Rafila. „Am suficient de multă experienţă şi un pic de interrelaţionare internaţională pentru că am avut ocazia să lucrez în diverse zone încât să pot ajuta România din Parlamentul European”, a adăugat ministrul. Întrebat dacă va renunța la mandatul de ministru, el a spus: „Eu am mai bine de doi ani de când sunt ministrul Sănătăţii şi e bine întotdeauna să poţi să predai ştafeta unor oameni care vin din spate", a declarat ministrul Alexandru Rafila. Realizările lui Rafila DeFapt.ro a scris despre ceea ce a reușit Rafila, în mandatul său la Sănătate: a numit un șofer fără studii medicale la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș, medicii din județ fiind revoltați, fiindcă acesta trebuia să implementeze PNRR a plasat în consiliul de administrație al celui mai mare spital din Gorj un muncitor „calificat”. Spitalul nu este capabil să ofere servicii de radiologie, la urgențe a menținut un hoț de conserve în fruntea spitalului județean Focșani, deși acestuia i-a expirat mandatul din ianuarie 2023 Raluca Puiu, șefa de cabinet a ministrului Alexandru Rafila, a fost pusă în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Institutului Oncologic București, cel mai mare spital de oncologie din România. La solicitarea DeFapt.ro, ministerul Sănătății a transmis că Raluca Puiu a fost recomandată pentru ocuparea acestei funcții de „experiența administrativă și studiile juridice absolvite la Universitatea din București”. Rafila a plecat cu șefa lui cabinet în cel puțin cinci delegații oficiale în străinătate. Blonda lui Rafila, excursii cu ministrul (sursa: Facebook/Raluca Puiu) DeFapt.ro a scris și despre consilierii lui Rafila: un general SRI, un fost șef al DGA și șeful Poliției Sector 5.

Antibiotice fără rețetă, o bombă medicală (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății - România)
Eveniment

Antibiotice fără rețetă, o bombă medicală

Antibiotice fără rețetă, o bombă medicală. Medicii din Iaşi reacţionează după decizia recentă a Ministerului Sănătăţii referitoare la aceste medicamente. Antibiotice fără rețetă, o bombă medicală Este vorba de ordinul MS care permite achiziţionarea de antibiotice din farmacii, pentru un tratament de cel mult 48 de ore, "în cazuri de urgenţă". Citește și: VIDEO Șoc la Antena 3: un telespectator i-a spus, în direct, lui Gâdea că vinovate de dezastrul din România sunt televiziunile care primesc bani de la partide Prof. dr. Doina Azoicăi, medic epidemiolog, profesor al UMF Iaşi şi fost preşedinte al Societăţii Române de Epidemiologie, s-a declarat consternată. Azoicăi spune că decizia Ministerului Sănătăţii este de neînţeles din punct de vedere logic, practic sau ştiinţific. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Omul lui Ponta la Iași, stresat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Omul lui Ponta la Iași, stresat

Omul lui Ponta la Iași, stresat. Fostul subprefect Bogdan Abalaşi cere despăgubiri de la Ministerul Sănătăţii. Omul lui Ponta la Iași, stresat Abalaşi a fost angajat pe un post de consilier în cadrul departamentului de monitorizare a proiectelor spitalelor regionale de urgenţe în noiembrie 2018. Citește și: VIDEO Șoc la Antena 3: un telespectator i-a spus, în direct, lui Gâdea că vinovate de dezastrul din România sunt televiziunile care primesc bani de la partide Un an mai târziu, ministerul a încercat fără succes să scape de el. Stresul provocat de această acţiune a fost evaluat de Abalaşi la 100.000 de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ca să alimenteze fondul de rezervă, Ciolacu a luat banii Apărării și Sănătății Foto: Inquam/George Călin
Eveniment

Ca să alimenteze fondul rezervă, luat banii Apărării Sănătății

Ca să alimenteze fondul de rezervă al Guvernului, pe care l-a distribuit pe criterii politice, Ciolacu a luat banii Apărării și Sănătății. Potrivit unui răspuns al ministerului de Finanțe către deputatul Claudiu Năsui, acest fond a fost alimentat cu: 7,2 miliarde de lei luați de la bugetul ministerului Apărării, 1,4 miliarde lei de la ministerul de Finanțe și cu 720 de milioane de lei luați de la ministerul Sănătății. Citește și: Post controlat de Dan Voiculescu va plăti 75.000 de lei daune morale către manelistul Culiță Sterp, pentru o știre falsă. Și televiziunea lui Sebastian Ghiță, RTV, are de achitat 100.000 de lei În acest timp, presa relata aproape zilnic despre angajările blocate în spitalele de stat, inclusiv în cele extrem de solicitate, sau despre criza de medicamente. Unii manageri de spitale susțineau că sunt de facto în faliment și nu au nici bani de salarii. Acestea sunt ministerele de la care s-a tăiat cel mai mult, dar sunt și alte instituții de la care s-au luat fonduri pentru a fi alimentat Fondul de rezervă. De exemplu, ministerul Economiei a rămas fără 480 de milioane de lei. Ca să alimenteze fondul de rezervă, Ciolacu a luat banii Apărării și Sănătății „Ca să alimenteze faimosul fond de rezervă, guvernul Ciolacu a tăiat masiv de la înzestrarea armatei. Din 10.7 mld de cheltuieli tăiate pentru a alimenta fondul de rezervă, Guvernul Ciolacu a tăiat 7.2 mld de la înzestrare! Adică în timp ce avem un război la graniță și alte țări NATO se pregătesc serios de scenariul unui război, domnul Ciolacu a tăiat fix de la armament nou, rachete, avioane și ce ar mai fi nevoie să ne apărăm în caz de război. Dar nu vă faceți griji, pentru pensiile speciale domnul Ciolacu a avut bani. Acolo a dat bani prin fondul de rezervă. Nu cumva să piardă casta specialilor vreun privilegiu”, a scris Năsui, pe Twitter. A sosit răspunsul de la Ministerul finanțelor.Anul trecut guvernul Ciolacu a făcut cheltuieli record din fondul de rezervă al guvernului. Dar totuși de unde s-a alimentat acest fond? Din tăieri din alte părți. Dar totuși care alte părți? Asta nu apare transparent. Așa că am… pic.twitter.com/9nT9kr1UWa— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) January 16, 2024 În septembrie 2023, pe șest, în timp ce anunța că vrea să reducă deficitul bugetar, Guvernul a majorat cu 100 de milioane de euro sumele alocate pensiilor speciale din ministerul de Interne. Măsura a fost luată printr-o hotărâre de guvern (HG) care nu a fost prezentată presei, dar a apărut în Monitorul Oficial. HG-ul a fost publicat la 21 septembrie, dar nu a generat nici o discuție publică.

Rafila, consilieri din SRI și Interne (sursa: Facebook/Alexandru Rafila)
Investigații

Rafila, consilieri din SRI și Interne

Rafila, consilieri din SRI și Interne. Pesedistul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, s-a înconjurat de o „brigadă de epoleți” formată din foști șefi din Serviciul Român de Informații și din Ministerul Afacerilor Interne. Citește și: EXCLUSIV Blonda lui Rafila: șefa de cabinet a ministrului îl însoțește pe acesta în cele mai exotice delegații externe. Pentru loialitate, a fost numită șefa CA la Institutul Oncologic Cel mai înalt în grad este generalul de brigadă Cristian Georgică Celea, un pensionar special care încasează anual doar din pensie aproximativ 42.000 de euro. Un alt consilier personal al ministrului Rafila este comisarul șef Octavian Melintescu, fostul adjunct al Direcției Generale Anticorupție. Ministrul Alexandru Rafila nu s-a mulțumit doar cu atât. A decis să-l numească în funcția de secretar general al ministerului pe prietenul său, comisarul șef Mihai Alexandru Borcan, fostul șef al Poliției Sectorului 5. Rafila senior, șeful Securității Arad Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, pare atras de haina militară, motiv pentru care s-a înconjurat de fostele cadre de nădejde ale statului român. Tatăl său, Alexandru Rafila senior, s-a născut în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), dar a ajuns să conducă serviciul de Securitate în județul Arad. Alexandru Rafila senior a fost trecut în rezervă cu gradul de maior de securitate la data de 1 iunie 1949, conform unui document publicat de Consiliul Naționale pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Ministrul Alexandru Rafila a declarat pe la mai multe televiziuni că tatăl său ar fi fost exclus din Securitate și a fost dat afară din Partidul Comunist Român pentru că nu corespundea cerințelor trasate de partid. „Probabil în acea perioadă erau presiuni mari pentru rezolvarea problemelor legate de colectivizare şi faptul că el nu a putut să le pună în practică au condus la excluderea lui şi din Securitate, şi din Partidul Comunist Român. Nu există o scuză pentru apartenenţa la o astfel de organizaţie. (...) El sigur că a avut momente în care a regretat cu siguranţă acel lucru, mai ales că a fost şi el la un moment dat afectat - nu vreau în vreun fel să îl scuz, pentru că nu există o astfel de scuză pentru apartenţa la o astfel de organizaţie”, spunea ministrul Alexandru Rafila. Rafila, consilieri din SRI și Interne Pesedistul Alexandru Rafila a fost numit ministru al Sănătății în noiembrie 2021. La fel ca predecesorii săi, s-a încojurat de consilieri personali, plătiți din banii ministerului, și de consilieri onorifici. Citește și: Rafila, îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată: „Nu trebuie o lege a malpraxisului care să înrobească medicii din punct de vedere financiar” DeFapt.ro a solicitat ministerului Sănătății o listă cu toți consilierii ministrului Alexandru Rafila, dar și atribuțiile acestora. Din documentul transmis de minister rezultă că la cabinetul de ministru al lui Rafila sunt încadrați cinci consilieri personali și 17 consilieri onorifici. În capul listei de consilieri onorifici se află generalul SRI Cristian Georgică Celea, unul dintre pensionarii speciali ai statului român. Totodată, acesta a fost desemnat de ministrul Rafila în două consilii de administrație: Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar Arseni" și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Din documentele oficiale rezultă că Cristian Georgică Celea a fost trecut în rezervă cu gradul de general de brigadă de președintele Traian Băsescu în martie 2006. Generalul Celea, zeci de terenuri și case În ultima declarație de avere depusă de generalul Celea în iunie 2023, rezultă că încasează o pensie militară anuală de 214.000 lei. Adică aproape 18.000 lei lunar, echivalentul a 3.500 de euro. Totodată, a mai menționat încă o pensie, nu se știe dacă privată sau de stat, de 9.480 lei. Din declarația de avere depusă de generalul Cristian Georgică Celea mai aflăm că a cumpărat un teren agricol de 4.200 mp în Ciolpani, un alt teren agricol, de un hectar, în comuna sibiană Șelimbăr, un teren de un hectar și o pădure de 2.000 mp în Dâmbovița, dar și un teren intravilan, de 4.507 mp, în Argeș. În anul 2021 și-a cumpărat o casă de 470 mp în localitatea argeșeană Căteasca. A moștenit în 2022 o altă casă de 191 mp și trei apartamente, plus 18 terenuri. Pe numele generalului se mai află trei mașini, trei șalupe și un scuter. În perioada 1986 -2022, a strâns obiecte de artă în valoare de 30.000 de euro. Dar are și datorii pe măsură. De la o persoană fizică a luat în 2021 o sumă de 560.000 lei, bani pe care trebuie să îi returneze până în 2026. Tot până în 2026, trebuie să restituie 100.000 lei la BRD. O altă sumă de 18.600 de euro urmează să o returneze până în 2025 către Impuls Leasing. Comisarul șef Melintescu, nota 2,65 la concurs Comisarul șef Octavian Melintescu, fostul șef al Direcția Generală Anticorupție, este un alt consilier personal al ministrului Alexandru Rafila. Anterior, Melintescu l-a consiliat pe primarul USR Radu Mihaiu, de la Primăria Sector 2. Practic, Octavian Melintescu a trecut din tabăra USR în cea a PSD, chiar dacă susține că nu s-a înregimentat politic. DeFapt.ro a dezvăluit că ministrul Alexandru Rafila a vrut să-l pună pe Octavian Melintescu în funcția de șef al Corpului de Control, dar acesta a picat concursul pentru ocuparea funcției cu nota 2,65. Pentru ocuparea funcției trebuia să obțină nota 7. Conform declarației sale de avere, Octavian Melintescu a încasat un salariu anual de 55.800 lei de la Ministerul Sănătății. În plus, încasează de la statul român o pensie specială de 172.200 lei. Comisarul șef Borcan, soțul colegei lui Rafila Pesedistul Alexandru Rafila a decis ca cea mai importantă funcție de la Sănătate, cea de secretar general al ministerului, să îi revină comisarului-șef Alexandru Mihai Borcan, fostul șef al Poliției Sector 5. Înainte de a fi uns pe funcția de secretar general, comisarul șef Alexandru Mihai Borcan a făcut parte din echipa de consilieri ai ministrului Rafila. În plus, ministrul l-a plasat și în consiliul de administrație al Companiei Naționale Unifarm SA. Conform ultimei declarații de avere, din mai 2023, comisarul șef Borcan a declarat că a încasat un salariu de 25.975 lei de la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, în jur de 119.000 lei de la Ministerul Sănătății, plus o indemnizație de peste 66.000 lei de la Unifarm. În total, veniturile cumulate în anul 2022 de comsisarul șef Borcan au fost de 211.000 lei. Adică în jur de 17.500 lei lunar, echivalentul a peste 3.500 euro. Cum a ajuns un polițist să dețină cea mai importantă funcție din Ministerul Sănătății? O explicație ar fi că soția comisarului șef Alexandru Mihai Borcan, Alina Maria Borcan, este colegă cu ministrul Alexandru Rafila la Institutul Național de Boli Infecțioase "Matei Balș" și la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila".

25% din angajații din România sunt speciali, spune Tănase Stamule Foto: DCNews
Eveniment

25% din angajații din România sunt speciali

Tănase Stamule, decan al Facultății de Administrare a Afacerilor din cadrul ASE și membru al PNL, a declarat, la DCNews, că „25% din angajații cu carte de muncă din România sunt angajați speciali, care nu plătesc anumite categorii de taxe”. El a mai arătat că „Agricultura are aceeași profitabilitate cu IT-ul, dar cu jumătate din angajați” și s-a întrebat dacă nu cumva facilitățile acordate acestui sector nu „s-au mutat în buzunarul antreprenorilor”. 25% din angajații din România sunt speciali „25% din angajații cu carte de muncă din România sunt angajați speciali, care nu plătesc anumite categorii de taxe. Sunt cei din agricultură și construcții, care nu plătesc sănătate și cost pe venit, adică se duc la spitale pe taxele plătite de toți ceilalți, și sunt angajații din IT, care nu plătesc impozit pe venit și atunci când beneficiază de un parc sau de o grădiniță în oraș, beneficiază fără să plătească. Este foarte complicat să atacăm pensionarii speciali, dar să apărăm angajații speciali. Aceste facilități au avut o logică de a consolida anumite industrii și a le ajuta să capitalizeze sau să-și țină angajații. Pe măsură ce se consolidează industriile este firesc să dispară aceste facilități. Cei de la ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software și Servicii) spun că ar fi de acord, dar nu brusc, ci în 2-3 ani. Industriile acestea nu au nevoie de șoc. La fel și industria construcțiilor. Ar accepta dacă s-ar face în două tranșe de 5% revenirea la contribuțiile de sănătate. Aici trebuie să fim foarte atenți, trebuie să analizăm ratele de profitabilitate pe sectoare. Vedem niște rate uriașe în agricultură, deși numărul de angajați e la jumătate față de angajații din IT. Agricultura are aceeași profitabilitate cu IT-ul, dar cu jumătate din angajați. Trebuie să ne punem întrebarea dacă aceste scutiri ajută industria ori s-au mutat în buzunarul antreprenorilor”, a spus decanul FABIZ. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu El a apreciat că, prin eliminarea graduală a facilităților și revenirea la cota unică de 16%, „se poate ajunge la o echilibrare a bugetului în 3-4 ani și la o reducere a deficitului la sub 3%, chiar sub 2%”.

Cardul de sănătate - mort, rețete - lipsă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cardul de sănătate - mort, rețete - lipsă

Cardul de sănătate - mort, rețete - lipsă. Problemele cu SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat) şi cu PIAS (Platforma Informatică din Asigurările de Sănătate) au adus medicii şi pacienţii aproape de limita disperării. Cardul de sănătate - mort, rețete - lipsă Pe tot parcursul săptămânii trecute, sistemul a mers aproape dezastruos, au arătat mai mulţi medici de familie. A fost una dintre cele mai negre perioade de funcţionare a sistemului: a fost căzut mai multe zile la rând. Citește și: VIDEO Minora gravidă umilită de Piedone într-o postare video pe Facebook a născut prematur, a doua zi după interacțiunea cu primarul Iar medicii au fost nevoiţi să facă o colecţie de carduri de sănătate pentru a găsi ferestre în sistem, când a funcţionat, ca să poată elibera reţetele. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră