vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sanatate

79 articole
Eveniment

Cardul de sănătate - mort, rețete - lipsă

Cardul de sănătate - mort, rețete - lipsă. Problemele cu SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat) şi cu PIAS (Platforma Informatică din Asigurările de Sănătate) au adus medicii şi pacienţii aproape de limita disperării. Cardul de sănătate - mort, rețete - lipsă Pe tot parcursul săptămânii trecute, sistemul a mers aproape dezastruos, au arătat mai mulţi medici de familie. A fost una dintre cele mai negre perioade de funcţionare a sistemului: a fost căzut mai multe zile la rând. Citește și: VIDEO Minora gravidă umilită de Piedone într-o postare video pe Facebook a născut prematur, a doua zi după interacțiunea cu primarul Iar medicii au fost nevoiţi să facă o colecţie de carduri de sănătate pentru a găsi ferestre în sistem, când a funcţionat, ca să poată elibera reţetele. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cardul de sănătate - mort, rețete - lipsă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli Foto: Facebook Olaf Scholz
Economie

Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli

Guvernul social-democrat de la Berlin taie masiv din cheltuieli, inclusiv de la alocațiile de creștere a copiilor și Sănătate, pentru a reduce deficitul și împrumuturile. Germania trece pe un regim de austeritate, singurele majorări substanțiale ale cheltuielilor din bugetul pentru 2024 fiind cele destinate Apărării. Însă, printre alte numeroase reduceri, bugetul alocat cancelarului Germaniei și oficiului său se va diminua cu 4,8%, respectiv 3,7 miliarde de euro. Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli Pachetul de măsuri propus de ministerul de Finanțe prevede cheltuieli de 445,7 miliarde de euro în 2024, în scădere cu aproximativ 6% față de anul acesta. Se vor contracta doar 16,6 miliarde de euro în noi datorii, o reducere considerabilă de peste 50%. Bugetul de anul viitor va fi primul în care se va reveni la plafonul de împrumut impus de Constituția țării, plafon suspendat la începutul pandemiei de coronavirus. De exemplu, familiile care câștigă peste 150.000 de euro pe an nu vor mai primi alocația de creștere a copilului, pe perioada în care un părinte stă acasă. Până acum, limita era de 300.000 de euro. În prezent, familiile din Germania au dreptul la o perioadă plătită de 14 luni pentru creșterea copilului. Cooperarea economică internațională va primi cu 11,5 miliarde de euro mai puțin comparativ cu acest an. Sănătatea: reduceri de 33,7% față de 2023, respectiv 16 miliarde de euro. Ministerul de Externe - un minus de 6,2 miliarde euro, respectiv o scădere de 17,7% față de 2023. Nici Educația și Transporturile nu scapă de tăieri “Alte domenii afectate de reducerile severe de cheltuieli sunt educația, care va reduce capacitatea guvernului de a finanța fondurile pentru studenți, și transporturile, ceea ce înseamnă că Berlinul poate oferi mai puțini bani pentru renovarea rețelei feroviare în dificultate a țării. Operatorul feroviar german Deutsche Bahn a declarat că are nevoie de 45 de miliarde de euro până în 2027 pentru modernizări și pentru a se pregăti pentru creșterea numărului de pasageri - un obiectiv al guvernului, deoarece Germania dorește să încurajeze călătoriile pe calea ferată pentru a reduce emisiile de carbon. Cu toate acestea, planurile bugetare ale lui Lindner prevăd doar aproximativ 12 miliarde de euro pentru anii 2024-2027“, scrie Politico. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea

Un miliard euro lunar în sănătate (sursa: Inquam Photos/Cornel Putan)
Eveniment

Un miliard euro lunar în sănătate

Un miliard euro lunar în sănătate. Românii au beneficiat de peste 113 milioane de consultații și servicii medicale primare în anul 2022, cu 10 milioane mai mult față de anul precedent. Informațiile apar în raportul de activitate pe anul 2022 al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din care mai aflăm că au fost acordate și 36.863.825 consultații și servicii medicale, inclusiv servicii conexe, în ambulatoriul clinic de specialitate. Datele oficiale mai arată că la nivel național sunt 10.144 medici de familie care au contracte cu casele de asigurări. Pe listele acestora se află înscrise 16.355.740 de persoane asigurate. Alarmant este numărul de persoane neasigurate care a ajuns la 3.748.592, dar care beneficiază de servicii medicale din pachetul minimal. Un miliard euro lunar în sănătate Casa Națională de Asigurări de Sănătate a făcut public raportul de activitate pe anul 2022, din care aflăm că serviciile medicale decontate integral sau parțial pentru români au costat peste 55 de miliarde de lei. Din documentul citat aflăm că, la nivelul anului 2022, românii au beneficiat de 113.048.871 consultații și servicii medicale primare. Dintre acestea 10.109.971 s-au făcut în București. Județul Dâmbovița se află pe locul secund cu peste 4,54 milioane de consultații și servicii medicale. Județul Iași se află pe locul trei cu peste 4,36 milioane de consultații și servicii medicale oferite cetățenilor. Pachetul minimal de servicii medicale primare cuprinde mai multe tipuri de consultații la cabinet sau la domiciliu făcute de către medicul de familie, administrarea de medicamente, prevenție, servicii medicale curative, activități de suport. În ultima categorie se află eliberare de documente pentru concedii medicale, bilete de trimitere, prescripții și adeverințe medicale. Extremele: Bacăul și Harghita Românii au beneficiat anul trecut de 36.863.825 consultații și servicii medicale, inclusiv servicii conexe, în ambulatoriu de specialitate. Pe primul loc în topul județelor se află Bacăul, cu peste 7,7 milioane de astfel de servicii medicale. Județul Galați se află pe locul secund, cu peste două milioane de consultații și servicii medicale în ambulatoriu, urmat de Călărași, Tulcea și Maramureș. În București au fost doar 377.790 de astfel de situații. Cele mai puține consultații și servicii în ambulatoriu au fost acordate în județul Harghita: 168.476 de cazuri. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde "Pachetul de servicii medicale de bază acordat în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice cuprinde şi consultațiile și serviciile acordate de medicii de specialitate cu specialitatea clinică medicină fizică şi de reabilitare în cabinetului medical. În acest pachet nu sunt cuprinse procedurile din bazele de tratament acordate de către furnizorii de medicină fizică și reabilitare în bazele de tratament", se menționează în raport. În lista serviciilor conexe au fost introduse și cele care pot fi recomandate de medicii de specialitate medicină fizică și de reabilitare, cum ar fi evaluarea și consilierea psihologică clinică, exerciții pentru tulburări de vorbire, kinetoterapie și servicii furnizate de fizioterapeut.

În Grecia, partidul premierului Mitsotakis câștigă majoritatea Foto: Twitter
Internațional

partidul premierului Mitsotakis câștigă majoritatea

Grecia: partidul de dreapta al premierului Mitsotakis câștigă majoritatea în Parlament. Duminică, partidul său a obţinut 40,56% din voturi la al doilea scrutin în cinci săptămâni. Acest lucru îi oferă majoritatea absolută pe care o dorea pentru a guverna fără a fi nevoit să formeze o alianţă cu un alt partid. Dreapta a obţinut un rezultat mai bun decât în urmă cu patru ani, când a ajuns la putere cu 39,85% din voturi, una dintre cele mai bune performanţe ale sale de la restaurarea democraţiei în 1974. În noul parlament, ea va avea 158 din cele 300 de locuri. Grecia: partidul premierului Mitsotakis câștigă majoritatea „În timpul campaniei sale, Mitsotakis a promis în repetate rânduri că va reorganiza sistemul de sănătate și justiția, care sunt printre cele mai greoaie sisteme din Europa. «Nu va fi ușor», a declarat Dimitris Papadimitriou, profesor de științe politice la Universitatea Manchester din Marea Britanie. «Pentru a face acest lucru, el se va întâlni cu cele mai puternice grupuri de interese din Grecia și cu o birocrație super-rezistentă»”, a scris Financial Times. „Mitsotakis a promis, de asemenea, reforme în sistemul judiciar, sănătate și educație și a promis reduceri suplimentare în sectorul public supradimensionat al țării”, a arătat și CNN. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro „Grecia este pe punctul de a-și recăpăta statutul de «investment grade» la mai mult de 12 ani după ce a pierdut acest important rating de credit, ceea ce marchează o răsturnare bruscă de situație pentru o economie care a fost zguduită în timpul crizei datoriilor suverane din zona euro”, scria Goldman Sachs, acum o lună.

Postul cu apă, efecte adverse grave (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Postul cu apă, efecte adverse grave

Postul cu apă, efecte adverse grave. În cazul "postului cu apă", dr. Adina Rusu spune că există foarte puţine dovezi ştiinţifice care să arate că acesta poate aduce beneficii asupra sănătăţii sau greutăţii corporale. Postul cu apă, efecte adverse grave Mai mult, deşi multe persoane practică acest tip de post aşa cum doresc, aceasta recomandă ca el să nu fie urmat, chiar şi din motive creştine, fără o atentă supraveghere medicală. "Evident, scăderea în greutate este inevitabilă atunci când nu mâncăm nimic, însă trecerea la un stil de viaţă sănătos se face cu paşi mici şi cu schimbări realiste, care pot fi susţinute pe termen lung", a explicat dr. Adina Rusu. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Mai mult, aceasta a punctat faptul că postul cu apă poate avea efective nocive ale organismului, dar includ, dar nu sunt limitate la schimbări ale dispoziţiei, migrene, tulburări de alimentaţie, epuizare fizică şi psihică. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Avalanșă de creșteri salariale în sectorul medical de stat Foto: Facebook Solidaritatea Sindicală
Eveniment

Avalanșă de creșteri salariale în sectorul medical de stat

Ciolacu își cumpără liniștea: avalanșă de creșteri salariale în sectorul medical de stat, care amenință cu greva. Însă veniturile unei asistente le depășesc, adesea, pe cele ale unui conferențiar universitar. În plus, Federația Solidaritatea Sindicală a anunțat în această dimineață că circa 10% dintre medici și-au anunțat deja intenția de a demisiona din contractele de gărzi suplimentare Potrivit unor surse politice, guvernul Ciolacu pregătește o ordonanță de urgență care ar majora sporurile din sectorul medical de stat. Avalanșă de creșteri salariale în sectorul medical de stat Propunerile Executivului către sindicatele din Sănătate, care se pregătesc de grevă sunt: Pentru asistente, infirmiere și brancardieri: 500 de lei brut și câte 100 de lei pentru fiecare zi lucrată în weekend sau într-o sărbătoare legală Pentru medici: 1.500 lei pentru cel puțin 3 gărzi pe lună, sub formă de primă. Majorările ar putea fi acordate de la 1 iulie. Nu este clar ce impact bugetar vor avea aceste majorări, în condițiile în care recent au crescut și salariile din Educație, iar deficitul bugetar este mai mare decât cel anticipat, după primele patru luni. În plus, PNRR prevede o lege a salarizării unice în sectorul bugetar, nu emiterea unor acte legislative punctuale, în funcție de presiunile sectoriale. DeFapt.ro a arătat că salariile asistentelor medicale nu sunt așa de mici cum susține Federația Solidaritatea Sindicală. Asistente medicale vs. cadre universitare De exemplu, la spitalul județean Gorj, datele din martie arată că, la unul din blocurile operatorii, asistenta șefă are un salariu net de 7.045 de lei. Absolut toate celelalte asistente de la acest bloc au între 5.400 de lei și 6.300 de lei. La compartimentul ATI-COVID, asistenta medicala șefă a luat, în martie, 8.219 lei. La unele secții sunt și salarii de 3.200-3.500 de lei, pentru o asistentă, dar acestea sunt relativ puține. Pe de altă parte, la acest spital un muncitor calificat a primit, în martie 2023, peste 11.000 de lei, ceea ce arată că salariile variază foarte mult în funcție de sporuri neprecizate în tabel. Ziarul de Iași arăta, în februarie anul trecut, cât câștiga cadrele universitare la universitatea Cuza, din Iași. „La UAIC, spre exemplu, din informaţiile obţinute de „Ziarul de Iaşi”, sunt asistenţi abia intraţi în sistem cu un salariu brut de circa 4.000 de lei, ceea ce înseamnă 2.300 de lei net (…) Sporul de doctorat are valoarea netă de 950 de lei. Prin urmare, cele mai mici salarii la nivelul cadrelor didactice, prima treaptă, asistent, sunt de măcar 3.250 de lei net. Lectorii, următoare treaptă didactică, care sunt mai tineri şi nu au vechime, au între 5.000 şi 5.500 de lei brut la UAIC. Asta înseamnă între 2.875 de lei şi şi 3.160 de lei net, la care se adaugă obligatoriu şi sporul de doctorat – 950 de lei net”.

Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate Foto: Facebook
Politică

Salarii uriașe agenția dezvoltarea infrastructurii sănătate

Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, ANDIS, dar care n-a pus piatra de temelie la nici un spital nou: de la 16.735 de lei pentru președinte la 6.458 de lei, cel mai mic salariu de consilier. Însă sporurile sunt uriașe. Agenția s-a înființat exact acum un an, are o organigramă cu 85 de angajați, și, potrivit datelor publice, tot ce a reușit în această perioadă de timp a fost să facă angajări pe bandă rulantă și să publice trei anunțuri de intenție pentru servicii de supraveghere a unor viitoare șantiere. Președintele agenției a fost numit pe filiera PSD Bacău. Președintele ANDIS, Adrian George Popa, numit pe filiera PSD Bacău Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate Însă, întrucât agenția lucrează, teoretic, cu fonduri europene, angajații ei beneficiază de „o majorare a salariului de bază cu până la 50% pentru personalul care prestează activitate în proiecte finanțate din fonduri europene sau care desfășoară activităţi-suport pentru sistemul de management şi control al fondurilor europene”. Prevederea acoperă, probabil, toți angajații ANDIS, întrucât ei pot fi încadrați cel puțin la „activități-suport”. În plus, ei ar primi un spor de 15 % din salariul de bază pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare. ANDIS își desfășura activitatea în aceeași clădire cu ministerul Sănătății, unde toți angajații au spor de condiții vătămătoare, deci și funcționarii agenției au beneficiat de el. Între timp, agenția s-a mutat în Piața Presei Libere. În aceste condiții, cel mai mic salariu brut al unui consilier de la ANDIS ar ajunge la peste 10.000 de lei, în timp ce un director ar avea peste 17.000 de lei, brut. Șeful agenției: economist cu studii la Bacău, susținut de PSD Această agenție a fost înființată acum un an, dar: Din 8 august 2022, când a anunțat că „Ministerul Sănătății, în calitate de beneficiar, organizeză prima conferinţă de presă a proiectului «Construire Spital Regional de Urgență Craiova», Cod SMIS 134201”, nu a mai transmis nici un comunicat. Linkul către „Proiecte cu finanțare europeană” nu duce nicăieri Rubricile privind rapoarte și studii sunt goale În aprilie, ANDIS și-a anunțat intenția că vrea să achiziționeze „Servicii de supraveghere a lucrărilor de construcții” pentru trei spitale regionale, dar abia în mai-iunie începeau procedurile de atribuire. Agenția are, teoretic, 85 de angajați. Anul trecut, circa 80% din bugetul agenției a fost consumat de salarii. Citește și: Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată de 272 de șpăgi, doctoriţa Cun a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare. Deciziile de pensionare pe caz de invaliditate, contra mită Prședintele ANDIS este Adrian George Popa, numit pe filiera PSD Bacău. El este absolvent al Facultății de Științe Economice din cadrul Universitatii „George Bacovia” Bacău.

După greva din Educație, urmează cea din Sănătate Foto: Facebook Sanitas
Eveniment

După greva din Educație, urmează cea din Sănătate

După greva din Educație, urmează cea din Sănătate: deja peste 30% din angajații din București s-au declarat de acord cu această formă de protest. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Între timp, greva din Educație a intrat în ziua a doua și nu sunt semne că sunt soluții pentru a-i pune capăt. După greva din Educație, urmează cea din Sănătate O grevă de avertisment a fost anunţată în data de 8 iunie. Astfel, într-un interval de două ore, personalul din spitale va asigura doar o treime din activitatea medicală, iar toate tratamentele şi operaţiile care nu reprezintă o urgenţă vor fi amânate. Mai mult, dacă nici după această manifestaţie nu obţin niciun rezultat, sindicaliștii ameninţă greva generală, programată pentru data de 15 iunie. Sanitas, cel mai mare sindicat al angajaților din sănătate, pichetează astăzi Ministerul Sănătății. O grevă generală după 1 iulie a anunțat și al doilea sindicat din Sănătate, Federația Sanitară. Citește și: Greva profesorilor pe rețelele sociale: de la „Țara te vrea prost” și „Tăiați pensiile speciale!” la „Sistem învechit” și „Creșteri salariale doar pe baza performanțelor” Sanitas cere creșterea salariilor, sporurilor și indemnizațiilor pentru gărzi, ca și deblocarea posturilor din spitale. O altă revendicare este creșterea bugetului Sănătății la nivelul mediei UE, de 8% din PIB. România alocă 6%, spun sindicaliștii.

Haos în sănătate, după ce ordonanța austerității a blocat angajările Foto: Facebook
Eveniment

Haos în sănătate, ordonanța austerității blocat angajările

Haos în sănătate, după ce ordonanța austerității a blocat angajările: spitale importante au rămas fără medici, altele nu reușesc nici măcar să-i convingă să vină la concurs. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Întrebat dacă exclude reîntoarcerea în PSD a lui Mihai Chi Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a spus că va propune un memorandum, care trebuie aprobat de Guvern, pentru deblocarea angajărilor. Haos în sănătate, după ce ordonanța austerității a blocat angajările Iată o imagine a crizei de medici din spitale, potrivit datelor din ultimele zile: Niciun candidat pentru un post de medic de ATI la „Colţea”. „Chiar acum ceva timp vorbeam cu unul dintre colegii mei de la un alt spital care mă ruga să vorbesc cu personalul nostru de ATI să reuşim să facem câteva gărzi suplimentare la dânşii în spital. Adică să împrumutăm practic medicii noştri către alt spital şi să-şi completeze gărzile. Dacă la noi fac 4-5 gărzi, să mai facă la ei 2-3 ca să poată să îşi acopere numărul de personal şi nevoia de gărzi pe ATI. Este un spital mare din Bucureşti care are şi servicii de chirurgie”, a spus managerul de la Colțea, Bogdan Furtună. La Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu nu mai pot fi asigurate gărzile de cardiologie, pentru că cinci medici și-au dat demisia. Din unitatea sanitară lipseau deja trei cardiologi. La Spitalul Județean din Pitești au fost suspendate toate concursurile de angajare. Aici este nevoie de 34 de medici. La ATI sunt zece posturi neocupate. La singurul spital din Onești, județul Bacau, numai în Compartimentul de Primiri Urgențe, trei medici fac munca a 12 de câți este nevoie. Iar la ATI, în loc de opt doctori, sunt doar patru. Spitalul Bogdan Arseni, București, scoate pentru a treia oară la concurs cinci posturi la radiologia UPU. Concursurile de ocupare a posturilor vacante la SJU Ploiești au fost anulate. Ca urmare a intrării în vigoare a OUG 34, unitatea sanitară s-a văzut nevoită să anuleze concursurile. Cele aproape 200 de posturi scoase la concurs de Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor au fost blocate. Recent, președintele Colegiului Medicilor, Dainiel Coriu, a declarat pentru Hotnews: „La hematologie s-au scos acum la concurs posturi la care nu s-a înscris nimeni. Sunt județe neatractive, unde medicii nu mai vor să se angajeze, din cauza lipsei infrastructurii medicale.” Citește și: Summit-ul NATO de la Vilnius va oficializa cel mai negru scenariu: a reînceput „războiul rece”. Noile planuri de apărare ale Alianței se axează pe reacția la un atac rusesc pe scară largă

Bugetele Sănății și al CNAS au crescut spectaculos, serviciile au rămas dezastruoase Foto: Facebook
Eveniment

Bugetele Sănății și al CNAS au crescut spectaculos

Bugetele ministerului Sănății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au crescut spectaculos, serviciile au rămas dezastruoase, arată o analiză a Ziarului Financiar. Astfel, în 2015, suma bugetelor alocate ministerului Sănătății și CNAS era de 30,3 miliarde de lei. În 2022, ea a ajuns la 75,3 miliarde de lei, urmând să atingă 77,9 miliarde de lei în 2023. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Și la spitale de stat, bugetele au crescut masiv. De exemplu, spitalul universitar din București avea un buget de circa 300 de milioane de lei în 2013, ajungând la puțin sub un miliard de lei în 2023. Tabel. Ziarul Financiar Bugetele Sănății și al CNAS au crescut spectaculos Însă, recent, președinta CNAS, Adela Cojan, arăta că 80% din bugetul unui spital se consumă pe salarii. „Bugetul alocat spitalelor reprezintă aproape jumătate din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate. Din această jumătate ce merge către spitale, pot să vă spun că 80% se duc înspre salariile personalului medical", a precizat Cojan, la 8 aprilie. „Totuşi, pacienţii sunt nevoiţi să aştepte în continuare câteva luni pentru acces la investigaţii medicale cu bilet de trimitere, în baza contribuţiei lunare de 10% din salariul brut care merge către Sănătate. Din calculele ZF, un angajat român cu salariu minim contribuie lunar la stat cu 280 de lei pentru sănătate, ceea ce la final de an înseamnă 3.300 de lei, din datele ZF, colectate de pe platforma calculator-salarii.ro. Cu cât creşte salariul, cu atât contribuţia este mai mare. Deşi anual bugetul creşte, mai mulţi bani nu se traduc prin acces mai rapid la servicii medicale. De exemplu, pentru investigaţiile medicale cum este şi cea RMN sau pentru analize de laborator, vitale pentru prevenţia unor boli precum diabetul, spre exemplu, statul decontează pacienţilor asiguraţi costul, însă fondurile se termină rapid, în primele zile ale lunii. Pacienţii sunt astfel nevoiţi fie să aştepte un loc disponibil, fie să plătească în sistemul privat consultaţia integrală”, scrie Ziarul Financiar. Citește și: Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo „Nu avem nici o șansă” La 25 martie, tot Ziarul Financiar arăta: „Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru analize medicale şi investigaţii paraclinice (ecografii, RMN, altele) creşte de la un an la altul, până la un miliard de lei în 2021, plus 20%, însă pacienţii nu îşi pot face nici măcar o ecografie abdominală în baza biletului de trimitere. Un mesaj dramatic a fost afișat de medici pe pereții celui mai mare spital din București, Spitalul Universitar: „Nu avem nici o șansă”! Mesajul este tradus în mai multe limbi. Protestul medicilor de la radiologie intervențională a fost generat de lipsa unor medicamente și materiale sanitare esențiale. „Am ținut o listă de așteptare pentru pacienții cu patologie cerebrală, anevrisme cerebrale, nerupte, dar cu potențial de rupere. Am o listă cu 50 de pacienți și de 6 luni n-am mai trecut nimic pe listă, că trec degeaba. Sunt pacienți de 30, 40, 50 de ani. Sigur, se ajunge și la deces”, a explicat, la Digi 24, medicul Bogdan Dorobăț.

Demiterile politice din sănătate costă mult (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Demiterile politice din sănătate costă mult

Demiterile politice din sănătate costă mult. Fostul manager al Institutului de Psihiatrie „Socola” din Iași, Gabriel Oprișanu, a câștigat un proces declanșat la Cluj Napoca împotriva Ministerului Sănătății. Demiterile politice din sănătate costă mult În urma verdictului, Oprișanu are de primit cel puțin 400.000 de lei de la Ministerul Sănătății. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fostul manager a contestat în instanță faptul că Victor Costache, fostul ministru al Sănătății, i-a desfăcut contractul de management de la Institutul de Psihiatrie „Socola”, deși câștigase cu un an înainte concursul organizat de același Minister al Sănătății. Citește și: Director al Staţiunii de cercetări marine şi fluviale Sf. Gheorghe: Nu se întâmplă nicio secare a Deltei fiindcă se draghează pe Bîstroe, este o trăznaie din punct de vedere ştiinţific Instanța i-a dat dreptate și a dispus ca statul să îi plătească salariile restante, pe care le-ar fi primit în perioada 18.02.2020 – 15.01.2023. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Analiză DNA: „Corupția în sistemul de sănătate” Foto: Facebook
Eveniment

Analiză DNA: „Corupția în sistemul de sănătate”

O analiză DNA din 2018, uitată la sertar, intitulată „Corupția în sistemul de sănătate”, identifică cinci domenii de manifestare a corupției în sistemul de sănătate din România. Este puțin probabil să se fi schimbat ceva din 2018 până acum, exceptând faptul că nu se mai discută deloc, la nivel politic, despre corupția din acest sistem, iar cazurile în care medicii sunt prinși că luau mită sunt considerate ca fiind excepții. Citește și: Utilizarea stimulatoarelor cardiace de la persoane decedate este ilegală. Medicii care au făcut asta au falsificat acte de achiziție astfel încât să dea aparența cumpărării legale a acestora Analiză DNA: „Corupția în sistemul de sănătate” Iată ce arăta raportul DNA, în 2018: Corupție la achizițiile din spitalele publice: „comisioanele reprezentau un procent fix din valoarea facturilor plătite, cuprins în intervalul 5-20%”. Banii primiți ca mită provin tot din bugetul spitalului, valoarea contractului fiind ”suplimentată” astfel încât să permită acordarea comisionului. Mita primită de managerul spitalului: între 300.000 de euro și 4,7 milioane de lei. Corupție la expertizarea medicală a capacității de muncă. „Valoarea mitei nu este una mare, ritmicitatea actului generează profituri ilicite constante beneficiarului”, arată raportul. Șpăgi date la casele județene de asigurări de sănătate (CAS) pentru aprobarea bugetului spitalului. Mita periodică, către șeful casei de asigurări de sănătate, era între 3.500 de lei și 3.500 de euro. Mită la angajarea în sistemul medical. Mită la autorizarea farmaciilor, nu neapărat pentru acoperirea unor ilegalități, ci pentru ca instituțiile statului să-și facă datoria. „Darea de mită reprezenta un imbold pentru ca instituția să-și facă treaba, cu alte cuvinte să respecte termenul legal în care să dispună autorizarea farmaciilor, cu atât mai mult cu cât dosarele depuse de către solicitanți erau corecte și complete. Termenul legal de soluționare era de 30 de zile, însă în mod uzual acesta era depășit, ajungând la 5-6 luni de la depunerea documentației de avizare”, se arată în analiza DNA. „Este important de subliniat faptul că unii dintre managerii de spital implicați în comiterea faptelor de corupție erau persoane cu o importantă reputație profesională, cu invenții în medicină și cariere universitare îndelungate”, susține documentul din 2018. În analiză este prezentată reacția unui medic la șpaga oferită de pacient: „5 litri de pălincă…! Eu nici măcar nu pot înțelege! Vin la doctor…. Pălinca e la nivel de 20 - 25 lei litru. De ce te complici să cari … Eu ce să fac cu 5 litri de pălincă? … Bun, nu critic, dar …… Și niciodată țara asta n-o să progreseze…. Vii cu 10 ouă și-un boț de brânză și ….. Ce să fac cu ele? Pune-mi 200 de lei și-mi cumpăr eu câtă pălincă vreau”. „Mita, constând în bani sau diverse produse, este plătită în cabinetul medical, aparent din inițiativa pacientului. Însă, în realitate, medicul folosește mijloace de constrângere morală a pacienților prin respingerea dosarelor medicale depuse de persoanele care nu ofereau «atenții»”, mai explică DNA. „Suma nu mi se cuvenea din punct de vedere legal, dar mi se cuvenea din punct de vedere moral”, spune un medic inculpat, citat în analiza DNA. Laura Codruța Kovesi a fost demisă de la conducerea DNA la câteva luni de la prezentarea acestui raport.

Putin a adormit în timpul unei ședințe Foto: Twitter
Eveniment

Putin a adormit în timpul unei ședințe

Președintele Rusiei, Vladmir Putin (69 de ani) a adormit în timpul unei ședințe privind dezvoltarea turismului, arată imaginile filmate la un eveniment care a avut loc pe o insulă de lângă Vladivostok. Potrivit presei britanice, el ar fi dormit circa 12 minute, fără ca nimeni să-l trezească. El a mai fost surprins dormind și în timpul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă, la Beijing, în februarie - exact în momentul în care defila echipa Ucrainei. Foto: Twitter Putin a adormit în timpul unei ședințe Însă imaginile arată că și alți participanți la dezbatere au adormit în timpul discursurilor oficiale sau s-au străduit cu greu să nu ațipească. Tabloidul Daily Mail susține că Putin „s-ar fi plâns medicilor de oboseală și dificultăți de respirație” în călătoria sa în estul îndepărtat al Rusiei, unde a participat la Jocurile de război Vostok. O sosie a liderului de la Kremlin era în așteptare în cazul în care Putin nu ar fi putut participa la întâlnire, a susținut canalul de Telegram „General SVR”, care afirmă de multă vreme că șeful statului rus suferă de probleme grave de sănătate. Putin's health questioned after the Russian President falls asleep during meeting https://t.co/UBbQ0N6i0F— Daily Express (@Daily_Express) September 8, 2022 „Chiar înainte de zborul către Kamchatka, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a avut probleme tot mai agravate cu rinichii, a apărut umflarea feței și au apărut în mod clar „pungi” de sub ochi”, s-a afirmat pe acest canal. Canalul de Telegram General SVR a mai susținut: „În pofida medicamentelor, nu a existat o îmbunătățire clară. La sosirea în Kamchatka, Putin s-a plâns medicilor de oboseală și dificultăți de respirație”. Întrebări despre sănătatea lui Putin circulă de ceva timp în Rusia, unii sugerând că are cancer sau Parkinson și dispare în mod regulat câteva zile, întrucât ar fi fost supus unei intervenții chirurgicale. Citește și: Scandalul Blue Air pe înțelesul tuturor: un faliment dirijat, un ajutor de stat suspect și un brânci final de la UDMR, deloc dezinteresat Zvonurile au luat amploare atât de mult încât Kremlinul a fost forțat să le infirme, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, insistând că liderul rus este într-o „sănătate excelentă” și că orice zvon care susține contrariul este „o prostie totală”.

SMURD, disputat între Rafila și Arafat (sursa: Facebook/Raed Arafat)
Eveniment

SMURD, disputat între Rafila și Arafat

SMURD, disputat între Rafila și Arafat. Dacă nu e stricat, sistemul e funcţional, aşa că de ce să îl schimbăm? Asta se întreabă Raed Arafat, în ceea ce priveşte preluarea de către Ministerul Sănătăţii a serviciilor de ambulanţă, unităţilor de primiri urgenţe şi SMURD. SMURD, disputat între Rafila și Arafat Şeful DSU susţine că, dacă acest lucru s-ar întâmpla, medicii ar ajunge greu la pacienţii care au nevoie de ajutor, iar numărul deceselor ar spori. La începutul săptămânii trecute, ministrul Sănătăţii spunea că legăm prea mult instituţiile de persoane. Sindicatul ambulanțierilor a anunţat public că îl susţine pe Rafila în acest conflict şi ameninţă cu proteste. Sindicaliştii din Ambulanţă susţin că, din 2014, de când Raed Arafat a plecat de la Ministerul Sănătăţii la MAI, a sprijinit mai mult SMURD-ul decât serviciile de ambulanţă. Acest lucru este arătat şi într-un memoriu trimis către mai multe instituţii, care a declanşat şi anunţul lui Alexandru Rafila privind trecerea unităţilor de primiri urgenţe, a ambulanţelor şi SMURD-ului în subordinea Ministerului Sănătăţii. Arafat "coordonează tot, avizează tot" Gheorghe Chiș: "Suntem din 2014 cu două conduceri. Şi doctorul Arafat pe o parte, de control şi coordonare operaţională, dar coordonează tot, avizează tot, fără avizul dânsului nu se putea face nici măcar o angajare sau un transfer. (...) Citește și: Rusia fură masiv grâu din Ucraina și îl exportă din peninsula Crimeea. Livrările, de 50 de ori mai mari decât normalul perioadei Pentru noi, pentru Serviciile de Ambulanţă, a fost o perioadă în care noi am rămas subdezvoltaţi şi limitaţi în tot ceea ce înseamnă competenţe." Raed Arafat spune că impactul unei astfel de schimbări de comandă ar fi resimţit în primul rând de către români, potrivit Știrilor TVR.

PSD vrea ca taxa de solidaritate să se cheme taxă „pe educaţie şi sănatate” Foto: Facebook
Politică

Taxa solidaritate „pe educaţie sănatate”

PSD vrea ca taxa de solidaritate să se cheme taxă pe educaţie şi sănatate, scrie news.ro citând surse din acest partid. De altfel, azi, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a spus că taxa de solidaritate se doreşte mai degrabă o contribuţie pentru sistemul de educaţie şi de sănătate, două domenii unde e nevoie de investiţii masive. Taxa de solidaritate să se cheme „pe educaţie şi sănatate” Întrebat despre taxa de solidaritate, ministrul de Finanţe a afirmat că ”nu crede că a fost vorba de o taxă de solidaritate, ci de o anumită contribuţie pentru ceea ce înseamnă sistemul de educaţie, sistemul de sănătate”. ”Toţi ştim că avem nevoie de investiţii masive în aceste domenii şi dezbaterea în cadrul coaliţiei urmează să se finalizeze, v-am spus, sper ca săptămâna aceasta”, a afirmat el. Despre banii pentru aplicarea acestor măsuri, ministrul de Finanţe a afirmat că ”această ajustare are loc pe două paliere”. ”Ca să închidem această dezbatere sau o redeschidem când Coaliţia va anunţa. Unu, înseamnă consolidare fiscală prin ajustarea unor facilităţi sau ajustare, astfel încât sarcina fiscală să fie aşezată echitabil, doi - digitalizare masivă şi un efort din partea instituţiilor statului să-şi rezolve problemele de colectare, probleme recurente de 30 de ani”, a explicat ministrul. Potrivit news.ro, Partidul Social Democrat vrea ca taxa de solidaritate să se numească taxă pe educaţie şi sănatate. Prin această taxă, ar urma să fie fie impozitare marile companii cu un procent între 0,5% şi 1%, iar banii să se ducă într-un fond special care să finanţeze proiecte din domeniile sănătăţii şi educaţiei, unde este nevoie de reforme. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole Coaliţia urmează să stabilească modificările la Codul Fiscal în perioada următoare, iar măsurile să intre în vigoare începând cu anul 2023.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră