joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

822 articole
Eveniment

Zeci de locuințe mistuite de flăcări în 2025: sistemele de încălzire improvizate, principalele cauze

Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Buzău a anunțat că, în perioada ianuarie – septembrie 2025, pompierii au intervenit în 56 de incendii la locuințe, cele mai multe fiind provocate de coșuri de fum defecte, necurățate sau amplasate necorespunzător. Majoritatea incendiilor, în mediul rural Majoritatea incidentelor s-au produs în mediul rural, unde sistemele de încălzire sunt adesea improvizate sau întreținute necorespunzător. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Potrivit datelor furnizate de ISU Buzău, 47 de incendii au avut loc în zone rurale, iar 9 în mediul urban. Cele mai frecvente cauze identificate au fost: coșuri de fum amplasate sau neprotejate termic lângă materiale combustibile – 25 de cazuri; coșuri de fum necurățate de funingine – 13 cazuri; jar căzut din sistemele de încălzire – 6 cazuri; coșuri de fum deteriorate – 5 cazuri; mijloace de încălzire nesupravegheate ori supraîncălzite – 2 cazuri; sisteme de încălzire amplasate necorespunzător – 3 cazuri; instalații defecte sau neizolate termic – 2 cazuri. Toate incendiile s-au produs la case de locuit sau anexe gospodărești, precizează ISU Buzău. Verificări și măsuri de prevenție în sezonul rece Reprezentanții ISU subliniază că, în cadrul activităților de prevenire, Inspecția de Prevenire verifică respectarea cerințelor privind întreținerea și curățarea periodică a coșurilor de fum, precum și existența documentelor care atestă efectuarea acestor lucrări de către persoane autorizate. Controalele sunt esențiale în perioada sezonului rece, când riscul de incendii provocate de surse de încălzire crește semnificativ. Situația din 2024: peste 90 de incendii la locuințe În anul precedent, 2024, pompierii buzoieni au intervenit în 91 de cazuri de incendii la locuințe, dintre care 71 în mediul rural și 20 în mediul urban. Potrivit raportului ISU, 90 dintre acestea au avut loc la case de locuit și anexe gospodărești, iar un singur incendiu a fost înregistrat la un garaj auto. Cauzele au fost similare cu cele din 2025: instalații defecte, improvizații sau coșuri de fum necurățate. Recomandările pompierilor: evitați improvizațiile și suprasolicitarea instalațiilor Specialiștii ISU Buzău avertizează populația că, odată cu scăderea temperaturilor, instalațiile de încălzire trebuie folosite corect și verificate periodic. Autoritățile recomandă: să nu fie utilizate instalații electrice cu defecțiuni sau improvizații; să se evite plasarea aparatelor de încălzire lângă materiale combustibile; să nu fie folosite sobe sau alte mijloace de încălzire defecte, supraalimentate cu combustibil ori lăsate nesupravegheate. Pompierii reamintesc că o simplă neglijență, un coș de fum necurățat sau o sobă defectă, poate transforma o locuință într-o torță în doar câteva minute.

Incendii în locuințe cauzate de improvizații (sursa: Facebook/ISU Buzău)
Kovesi sugerează că s-ar putea întoarce în România Foto: Inquam/George Calin
Politică

Kovesi sugerează că s-ar putea întoarce în România, chiar dacă nu s-a decis încă

Kovesi sugerează că s-ar putea întoarce în România, chiar dacă nu s-a decis încă: „Îmi lipsesc multe legat de România – familia, prietenii, obiceiurile, mersul la biserică”, a spus ea, într-un interviu pentru Libertatea. Mandatul lui Kovesi la conducerea Parchetului European, EPPO, expiră în octombrie 2026 și nu poate fi reînnoit.  Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact În cadrul interviului, ea a arătat că nu s-a decis ce va face la final de mandat, dacă revine în țară sau rămâne în structurile europene: „Vedem după 2026 ce va fi, nu am decis nimic”.  Însă Kovesi a vorbit foarte mult despre legătura ei sufletească cu România. Kovesi sugerează că s-ar putea întoarce în România „Îmi lipsesc multe legat de România – familia, prietenii, obiceiurile, mersul la biserică. Avem două magazine românești aici, din când în când mai mergem și cumpărăm provizii ca să facem sarmale și mâncare românească. Avem o biserică aici, este deschisă în fiecare duminică și putem merge, dar sunt foarte multe lucruri care ne lipsesc”, a arătat ea. „Îmi place să gătesc, mai gătesc mâncare românească. Câteodată trebuie să merg la magazinul românesc să iau, de exemplu, varză murată ca să fac sarmale. Cumva suntem obișnuiți cu gusturile din România. Câteodată, în weekenduri sau când mai sunt sărbători, obișnuiesc să mai invit colegi din alte țări și încerc să le arăt care sunt tradițiile și ce mâncăm. Ne mai vizităm și cu prieteni români și mai facem o salată de boeuf sau icre ori ceva care să ne amintească de România. Luxemburghezii sunt foarte prietenoși și amabili, sunt obișnuiți să aibă rezidenți din alte țări. Dar cel puțin eu, personal, tot nu mă simt ca acasă. Adică este un sentiment care persistă în suflet. Îmi lipsește foarte mult România”, a mai spus Kovesi. 

Surorile Negulescu reinventează moda românească (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

De la Drept și Psihologie la podiumurile din Paris: surorile Negulescu au reinventat moda românească

Două surori din Iași, Anca și Silvia Negulescu, au transformat moda într-o formă de artă și identitate, creând un brand în care hainele nu se poartă, ci se trăiesc. Surorile Negulescu reinventează moda românească De la podiumurile din București la târgurile internaționale din Paris și Dubai, ele propun o viziune diferită: moda ca expresie a sinelui, nu ca tendință. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Povestea lor începe într-o familie de juriști, unde tatăl, un avocat elegant și riguros, a inspirat perfecțiunea detaliului. După ce au renunțat la carierele tradiționale în Drept și Psihologie, surorile Negulescu și-au urmat chemarea artistică, studiind la Universitatea de Arte „George Enescu” și punând bazele unui brand care sfidează timpul. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cutremur în Brăila, luni dimineață (sursa: Facebook/Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului)
Eveniment

Cutremur în Brăila, luni dimineață: seism de 3,3 resimțit în mai multe orașe din estul țării

Un cutremur de 3,3 magnitudine s-a produs luni dimineață în județul Brăila, la 7,9 km adâncime, fiind resimțit și în Galați, Tulcea și Focșani. Informațiile au fost transmise de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seism la mică adâncime, în apropiere de Galați și Brăila Cutremurul s-a produs la o adâncime de 7,9 kilometri și a fost resimțit în localitățile din jur. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Epicentrul a fost localizat la: 9 km nord-est de Brăila, 11 km sud de Galați, 63 km vest de Tulcea, 63 km vest de Izmayil (Ucraina), 77 km sud-est de Focșani, 96 km est de Buzău. 19 cutremure înregistrate în luna octombrie Potrivit datelor INCDFP, în luna octombrie s-au produs în România 19 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 4 grade pe scara Richter. Majoritatea seismelor au avut loc în zona seismică Vrancea, cunoscută pentru activitatea sa intensă. Cele mai puternice cutremure din 2025 Cele mai mari seisme din acest an au avut magnitudinea de 4,4 și s-au produs pe 13 februarie, în județul Buzău, și pe 11 mai, în județul Vrancea. Anul trecut, cel mai semnificativ cutremur a avut loc la data de 16 septembrie, în județul Buzău, și a avut o magnitudine de 5,4 pe scara Richter.

Asigurările obligatorii pentru locuințe, în creștere (sursa: Facebook/PAID România)
Eveniment

Românii nu prea sunt convinși că trebuie să își asigure locuințele: numărul polițelor stagnează

Numărul polițelor active de asigurare obligatorie a locuinței (PAD) a ajuns, la finalul lunii septembrie 2025, la aproximativ 2,31 milioane, în creștere cu 0,54% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID). Ușoară scădere față de luna august Deși comparativ cu 2024 se observă o creștere ușoară, față de luna anterioară, septembrie 2025 a înregistrat o scădere de 0,39% în numărul polițelor active. Citește și: Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere Specialiștii consideră că aceste fluctuații lunare sunt normale și depind de perioada de reînnoire a contractelor. Majoritatea polițelor, în mediul urban Conform statisticilor PAID, 70,9% dintre polițele PAD active la nivel național erau încheiate în mediul urban, în timp ce doar 29,1% provin din mediul rural. În funcție de tipul de locuință, 94,3% dintre polițe acoperă locuințe de tip A – construcții cu structură de rezistență din beton armat, metal sau lemn, cu pereți exteriori din piatră, cărămidă arsă sau alte materiale tratate termic ori chimic. Restul de 5,7% se referă la locuințele de tip B, cu pereți din materiale nears sau netratate. Transilvania, Muntenia și București, cele mai asigurate regiuni Analiza pe regiuni arată că Transilvania deține cel mai mare număr de polițe active – 20,5% din totalul național, urmată de Muntenia (19,9%) și București (18,5%). La polul opus, zonele cu cele mai puține asigurări active sunt Bucovina (3,6%) și Maramureș (3,2%), unde gradul de cuprindere în asigurare rămâne redus. Protecție împotriva cutremurelor, inundațiilor și alunecărilor de teren PAID emite polițele de asigurare obligatorie a locuințelor din iulie 2010, scopul principal fiind acoperirea celor trei mari riscuri de catastrofă naturală din România: cutremure, inundații și alunecări de teren. Aceste polițe reprezintă o formă de protecție financiară esențială pentru proprietarii de locuințe, fiind complementare asigurărilor facultative. Cât costă o poliță PAD Costul unei asigurări PAD diferă în funcție de tipul locuinței: 130 de lei pentru locuințele de tip A, cu o sumă maximă asigurată de 100.000 de lei; 50 de lei pentru locuințele de tip B, unde suma asigurată este de 50.000 de lei. Prin extinderea gradului de asigurare, PAID urmărește să protejeze cât mai multe locuințe din România împotriva riscurilor naturale majore și să reducă impactul economic al dezastrelor asupra populației.

Va permite România survolul avionului lui Putin, spre Budapesta? Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Va permite România survolul avionului lui Putin, spre Budapesta? Precedente și rute alternative

Pe rețelele sociale se pune tot mai des întrebarea: va permite România survolul avionului lui Putin, în drum spre Budapesta, la întâlnirea cu președintele SUA, Donald Trump? Și, dacă răspunsul este „Nu”, cum poate președintele Rusiei să ajungă în capitala Ungariei? Citește și: Flavia Groșan, medicul antivaccinist, în comă profundă cu metastaze pulmonare, cerebrale, hepatice Traversarea Ucrainei este, bineînțeles, exclusă.  Va permite România survolul avionului lui Putin, spre Budapesta? De la începutul agresiunii asupra Ucrainei, statele UE și NATO au închis spațiul aerian pentru avioanele Rusiei. În acest caz deosebit, statele UE care se află pe ruta Moscova-Budapesta - fie Polonia, fie România, fie Bulgaria și, bineînțeles, Ungaria- ar trebui să ofere o dispensă.  Ca să ajungă la Budapesta, avionul Ilyushin-96 al lui Putin are o variantă de traseu prin Polonia, una din țările cele mai ostile Rusiei: este exclus ca Varșovia să-i dea drept de survol. Prin România ar fi cea mai scurtă rută pentru Putin, venind dinspre Marea Neagră, dar ar presupune să treacă aproape de aeroportul Kogălniceanu, unde va fi cea mai mare bază NATO din Europa.  O altă variantă este prin Bulgaria, unde de asemenea se lucrează la o bază NATO. BBC a întrebat ministerele de Externe din cele două țări dacă va permite survolul avionului lui Putin, dar articolul nu consemnează un răspuns.  În sfârșit, Putin poate ocoli statele UE zburând peste Turcia, în Mediterana, ocolind Grecia, după care poate urma ruta Muntenegru-Serbia-Ungaria. Acest traseu mărește distanța de zbor de la aproximativ 1.500 km (rută directă) la aproximativ 5.000 km, adăugând aproximativ trei ore la durata zborului, arată airlive.net.  „Nu ar fi prima dată când Putin sau alți oficiali ruși ar trebui să recurgă la metode creative pentru a participa la summituri internaționale. De la impunerea interdicțiilor de zbor în spațiul aerian occidental la începutul anului 2022, avioanele diplomatice rusești au fost nevoite să ocolească prin Asia Centrală, Orientul Mijlociu sau Balcani pentru a ajunge la destinații care se aflau la doar câteva ore distanță. În iunie 2023, de exemplu, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a luat o rută ocolitoare prin Iran și Africa de Nord pentru a ajunge la o reuniune BRICS în Africa de Sud”, mai arată airlive. 

Abuzuri în spitalele psihiatrice din România (sursa: COE-CPT)
Eveniment

Condiții carcerale, agresiuni, electrocutări, neglijență gravă în spitalele psihiatrice din România

Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei solicită autorităților române să ia măsuri imediate privind tratamentul pacienților din spitalele de psihiatrie și unitățile cu măsuri de siguranță. Într-un raport publicat miercuri, CPT denunță deficiențe grave în condițiile de detenție și îngrijire, identificate în timpul unei vizite efectuate în România în 2024. Cazuri de maltratare și condiții degradante Raportul arată că tratamentul acordat unor pacienți este neglijent, iar în anumite situații poate fi considerat inuman și degradant, încălcând articolul 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Comitetul a efectuat vizite de monitorizare la spitalele Săpoca și Pădureni-Grajduri, precum și vizite inițiale la Jebel și Ștei. În toate aceste unități, delegația CPT a primit numeroase plângeri credibile privind abuzuri fizice din partea personalului auxiliar, inclusiv lovituri, palme, tragerea de păr și chiar folosirea unei arme electrice la Spitalul Ștei. Lipsă de personal și cazuri de deces prin neglijență Comitetul semnalează, de asemenea, cazuri repetate de deces prin sufocare cu alimente, în trei dintre cele patru spitale vizitate. Opt pacienți au murit în ultimii trei ani, ceea ce indică lipsa unor protocoale eficiente pentru identificarea pacienților cu risc. CPT subliniază și deficitul grav de personal, care afectează calitatea îngrijirii, siguranța și demnitatea pacienților, favorizând utilizarea excesivă a măsurilor de imobilizare fizică și chimică. Supraaglomerare și spații neadecvate pentru tratament Deși unele unități se află în proces de renovare, multe spații rămân în condiții precare, cu aspect carceral. La Spitalul Pădureni-Grajduri, construcția unui nou corp de clădire nu a început încă, iar supraaglomerarea este severă: peste 70 de pacienți împart paturile cu alți bolnavi. CPT avertizează că aceste condiții contravin standardelor europene privind îngrijirea persoanelor cu probleme psihice. Răspunsul autorităților și reformele planificate Consiliul Europei menționează că autoritățile române au transmis un răspuns detaliat, anunțând măsuri pentru identificarea pacienților cu risc de sufocare, instruirea personalului și monitorizarea mai atentă a tratamentului aplicat. România urmează să implementeze reforme suplimentare în cadrul Strategiei Naționale de Sănătate 2023–2030 și al unui Plan Național pentru Sănătatea Mintală, axat pe dezvoltarea serviciilor comunitare.

Două cutremure succesive în România (sursa: Facebook/Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului)
Eveniment

Două cutremure în nici 40 de minute miercuri dimineața (Satu Mare și Buzău)

Un nou seism, cu magnitudinea de 3,3 pe scara Richter, s-a produs miercuri dimineață, la ora 8:31, în județul Buzău, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Două cutremure succesive în România Seismul din Buzău este al doilea produs miercuri dimineață, după cel de 4 grade pe Richter înregistrat în județul Satu Mare, la ora 7:57. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Cutremurul a avut loc la o adâncime de 122,5 kilometri, fiind localizat la 51 km nord-vest de Buzău, 52 km vest de Focșani, 68 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 73 km est de Brașov și 79 km nord-est de Ploiești. Activitate seismică intensă în luna octombrie În octombrie, România a înregistrat 14 cutremure, cu magnitudini între 2 și 4 grade pe scara Richter. Cele mai puternice seisme din 2024 au fost de 4,4 grade, produse pe 13 februarie în județul Buzău și pe 11 mai în județul Vrancea. În 2023, cel mai mare cutremur a avut magnitudinea 5,4 și s-a produs în județul Buzău, pe 16 septembrie.

România, în pragul colapsului economic (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Economia României se va prăbuși în 2026, avertizează un consultant fiscal: Vor fi mari turbulențe

Consultantul fiscal Radu Georgescu lansează un avertisment dur privind viitorul economiei românești, pe care o descrie ca fiind „în sevraj” după un deceniu de împrumuturi masive și dezechilibre bugetare. România, în pragul colapsului economic Într-o analiză publicată pe Facebook, pe care o redăm ca atare, acesta vorbește despre o posibilă implozie economică în anul 2026. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Această implozie va fi generată de acumularea datoriilor publice, stagnarea creșterii economice și scăderea puterii de cumpărare. Radu Georgescu: urmează prăbușirea în 2026 „In 2026 economia Romaniei va face implozie Daca vrei sa intelegi economie trebuie sa te uiti pe graficele cu datele financiare Graficele nu mint Acest grafic spune ce s-a intamplat cu economia Romaniei in ultimii 10 ani Si iti explica ce va urma Cu rosu este deficitul bugetar din Romania Cu verde este cresterea economica Faza 1 – supradoza de steroizi 2015-2021 In aceasta faza Romania a facut supradoza de steroizi ( imprumuturi) Din cauza creditelor, consumul a crescut Consumul a dus la cresterea economica Faza 2 – Blocajul economic 2022-2024 In aceasta faza deficitul a depasit cresterea economica Economia nu a mai putut sa inghita datoriile noi In 2024 am ajuns la o diferenta imensa intre deficit si crestere economica Este o mare anomalie economica sa ai deficit bugetar de 9,3% din PIB si crestere economica de doar 0,8% din PIB Faza 3 Sevrajul 2025- In acest moment steroizii ( imprumuturile) nu mai produc nicio crestere economica Economia Romaniei se ineaca cu imprumuturile imense ale statului Din acest motiv in Romania a explodat inflatia Si va creste accelerat deoarece economia produce mai putin decat imprumuturile statului Din cauza inflatiei, populatia va saraci accentuat Deoarece se reduce puterea de cumparare a populatiei, multe firme se vor inchide In anii urmatori vor fi mari turbulente economice, sociale si politice Este timpul sa invatam economie Americanii au o expresie „It's just the economy, stupid” „Este doar despre economie”

Părerile românilor despre alegerile moldovenești (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

Membrii USR, PNL și PSD, salută rezultatele electorale din Republica Moldova. AUR, mai puțin

Peste jumătate dintre români apreciază pozitiv rezultatele alegerilor din Republica Moldova, unde partidul pro-european a câștigat peste 50% din voturi, arată un sondaj INSCOP Research, publicat marți. Studiul relevă o susținere majoritară pentru direcția pro-europeană a Chișinăului, în rândul tuturor categoriilor socio-demografice din România. 58% dintre români salută victoria pro-europeană de la Chișinău Potrivit sondajului, 58,4% dintre români au o părere bună despre rezultatul alegerilor din Republica Moldova, 20,7% au o părere negativă, iar 20,9% nu au o opinie sau nu au răspuns. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Rezultatele confirmă o tendință de susținere solidă a cursului european urmat de Republica Moldova în ultimii ani. Votanții pro-europeni din România, cei mai favorabili Atitudinea pozitivă este puternic influențată de opțiunea politică a respondenților: 71% dintre votanții PSD consideră rezultatul un lucru bun, iar doar 10% au o părere proastă. 85% dintre votanții PNL au o opinie pozitivă, față de 12% negativă. 92% dintre votanții USR apreciază victoria partidului pro-european, în timp ce doar 1% o dezaprobă. 39% dintre votanții AUR au o părere bună, iar același procent – 39% – o părere proastă, restul fiind indeciși. Tinerii și bărbații, cei mai entuziaști susținători Diferențele sunt vizibile și în funcție de gen și vârstă: 65% dintre bărbați au o părere bună despre rezultat, comparativ cu 52% dintre femei. În rândul tinerilor între 18 și 29 de ani, sprijinul atinge 74%, în timp ce la categoria 30-44 de ani scade la 51%, iar la 45-59 de ani se situează la 56%. În rândul persoanelor de peste 60 de ani, 59% au o părere bună, iar 21% una negativă. Susținerea crește odată cu nivelul de educație Studiul indică o corelație clară între nivelul de educație și percepția pozitivă: 46% dintre respondenții cu studii primare au o părere bună despre alegeri. 57% dintre cei cu studii medii împărtășesc o opinie pozitivă. 79% dintre cei cu studii superioare consideră rezultatul un pas în direcția corectă, doar 8% exprimând o părere nefavorabilă. Bucureștenii și orășenii mari, cei mai optimiști La nivel geografic, 73% dintre bucureșteni apreciază rezultatul alegerilor din Republica Moldova. În mediul urban mare (peste 90.000 de locuitori), procentul celor cu o părere bună este de 68%, în orașele mici (sub 90.000 de locuitori) – 55%, iar în mediul rural, 52%. Percepție pozitivă și în rândul angajaților la stat și în privat Sondajul arată o opinie favorabilă și printre categoriile profesionale: 60% dintre angajații la stat au o părere bună, față de 12% negativă. 62% dintre angajații din sectorul privat împărtășesc o viziune pozitivă, în timp ce 20% au o opinie nefavorabilă. Încrederea românilor în direcția europeană a Moldovei Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a subliniat că datele sondajului reflectă o apropiere culturală și politică profundă între România și Republica Moldova. „Percepția opiniei publice din România reflectă o susținere consistentă pentru direcția pro-europeană a Republicii Moldova, ceea ce sugerează apropierea culturală și politică, dar și încrederea românilor în evoluția democratică a țării vecine”, a explicat acesta. El a adăugat că nu există nicio categorie socială în care părerea negativă să depășească părerea pozitivă, deși populația din mediul rural sau cu educație primară se arată ceva mai sceptică. Datele sondajului INSCOP Cercetarea a fost realizată în perioada 6–10 octombrie 2025 de INSCOP Research, la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Sondajul a fost efectuat prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României. Marja de eroare este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.

Serviciul militar obligatoriu, respins de români (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Stagiul militar obligatoriu - reintroducerea acestuia, refuzată de un român din doi

Aproape jumătate dintre români (48%) consideră că reintroducerea stagiului militar obligatoriu nu ar fi o idee bună, potrivit sondajului „Percepţii asupra capacităţilor Armatei Române”, realizat de Avangarde. În schimb, 43% dintre respondenți susțin această măsură, iar 9% nu au o opinie clară. Încredere scăzută în capacitatea de apărare a Armatei Române Unul dintre cele mai îngrijorătoare rezultate ale sondajului arată că 49% dintre români nu cred că Armata Română ar putea rezista 48 de ore în cazul unui atac, așa cum prevede regulamentul NATO. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Doar 35% sunt de părere că armata ar face față unei agresiuni, în timp ce 16% nu știu sau nu răspund. Majoritatea românilor susțin creșterea cheltuielilor pentru apărare În contextul tensiunilor geopolitice și al politicii comune NATO, 58% dintre români sunt de acord cu majorarea cheltuielilor pentru înarmare, inclusiv pentru România. În schimb, 30% se opun unei astfel de măsuri, iar 12% sunt nehotărâți. Dronele neidentificate: între reacție imediată și prudență Întrebați despre cum ar trebui gestionate dronele fără pilot care ar intra în spațiul aerian românesc, 44% dintre respondenți consideră că acestea ar trebui doborâte imediat, în timp ce 41% preferă o abordare „în funcție de situație”. Doar 8% s-au declarat „mai degrabă împotrivă”, 2% „cu siguranță nu”, iar 5% nu au oferit un răspuns. Românii nu se tem de un atac rusesc direct 58% dintre români consideră că riscul unui atac intenționat al Rusiei asupra României este mic, foarte mic sau inexistent. 33% percep acest pericol ca fiind mare sau foarte mare. 9% dintre participanți nu au o opinie clară în această privință. Guvernul, criticat pentru modul de gestionare a apărării La capitolul percepției asupra modului în care Guvernul gestionează Apărarea Națională, 58% dintre respondenți evaluează performanța executivului ca „proastă”. Doar 22% cred că este gestionată „bine”, iar 20% nu s-au pronunțat. Dacă Federația Rusă ar ataca Republica Moldova, 55% dintre români nu ar susține trimiterea de trupe românești, 28% ar fi de acord, iar 17% nu știu sau nu răspund. Cine ar trebui să conducă Ministerul Apărării? În contextul actualei situații geo-militare, 75% dintre respondenți cred că Ministerul Apărării Naționale ar trebui condus de un ofițer superior în retragere, cu calități profesionale recunoscute. Doar 11% preferă un civil, iar 14% nu au o opinie formată. Detalii metodologice ale sondajului Sondajul Avangarde a fost realizat telefonic, în perioada 6 – 10 octombrie 2025, pe un eşantion probabilistic de 920 de persoane adulte din România. Marja de eroare este de ±3,4%, la un nivel de încredere de 95%.

Numărul firmelor dizolvate în România a crescut (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Afacerile mici se închid pe bandă rulantă: cu 33% mai multe dizolvări de firme decât acum un an

Numărul firmelor dizolvate în primele opt luni din 2025 a ajuns la 36.171, în creștere cu 33,85% față de aceeași perioadă din 2024, când au fost înregistrate 27.023 de dizolvări, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Bucureștiul, pe primul loc la dizolvări de firme Capitala rămâne lider detașat, cu 7.083 de firme dizolvate între ianuarie și august 2025, o creștere de 24,77% față de anul precedent. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția După București, cele mai multe dizolvări s-au înregistrat în: Cluj – 2.017 firme (+42,14%) Ilfov – 1.867 firme (+24,47%) Constanța – 1.812 firme (+22,37%) Timiș – 1.508 firme (+25,23%) Brașov – 1.363 firme (+52,63%) Iași – 1.308 firme (+26,99%) Prahova – 1.236 firme (+51,84%) Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai puține firme desființate au fost înregistrate în: Ialomița – 181 firme (+31,16%) Covasna – 214 firme (+58,52%) Călărași – 241 firme (+17,56%) Mehedinți – 250 firme (+41,24%) Harghita – 269 firme (+8,91%) Creșteri record în Olt, Maramureș și Alba Cele mai mari creșteri procentuale s-au consemnat în: Olt – +91,09% Maramureș – +75,29% Alba – +73,99% Singurul județ care a raportat o scădere ușoară a numărului de dizolvări este Dâmbovița, cu un minus de 0,21% față de 2024. Comerțul, domeniul cel mai afectat Cel mai mare număr de firme dizolvate s-a înregistrat în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu 8.265 de dizolvări la nivel național – o creștere de 12,19% comparativ cu anul trecut. Pe locurile următoare se află: Construcțiile – 3.074 firme dizolvate (+11,7%) Activitățile profesionale, științifice și tehnice – 3.030 firme (+14,25%) Industria prelucrătoare – 2.579 firme (+14,01%) Luna august, una dintre cele mai active din an Doar în luna august 2025, ONRC a raportat 4.635 de dizolvări de firme, cele mai multe fiind în: București – 877 firme Constanța – 263 firme Cluj – 252 firme Ilfov – 234 firme Brașov – 183 firme Creșterea accentuată a dizolvărilor indică o dinamică economică fragilă, marcată de incertitudine și de provocări financiare tot mai mari pentru mediul de afaceri românesc în 2025.

Legea bugetului, decisivă pentru credibilitatea României (sursa: Facebook/Ludovic Orban)
Eveniment

Legea bugetului pe 2026, decisivă pentru credibilitatea României în fața Comisiei Europene

Consilierul prezidențial Ludovic Orban a declarat sâmbătă, la Digi 24, că modul în care va fi construită Legea bugetului de stat pentru anul 2026 va reprezenta un test crucial pentru România în evaluările Comisiei Europene și ale agențiilor de rating. Legea bugetului, decisivă pentru credibilitatea României „Ştim foarte clar că suntem sub monitorizare la nivelul Comisiei Europene, că România este în procedură de deficit excesiv. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Agenţiile de rating care dau, cât de cât, un certificat de bonitate, urmăresc evoluţiile. Şi unul din elementele cele mai importante de care se va ţine cont în evaluarea conduitei României este Legea bugetului de stat”, a explicat Ludovic Orban. Orban a subliniat că bugetul trebuie deja elaborat, conform legii finanțelor publice, pentru a fi depus în Parlament în luna octombrie, atrăgând atenția că acest lucru este imposibil fără „măsuri reale de reformă, restructurare și reducere a cheltuielilor de personal și a altor cheltuieli nenecesare”. „Este nevoie de un semnal clar de restructurare și eficientizare” Consilierul prezidențial a apreciat că actuala guvernare a luat unele măsuri necesare, dar a insistat că este nevoie de o schimbare de atitudine în administrație. „Trebuie dat semnalul unei restructurări în administraţie, unei eficientizări a instituţiilor publice, unei debirocratizări şi unei orientări a instituţiilor publice către cetăţean”, a spus Orban. Acesta a criticat faptul că, de două luni, coaliția de guvernare nu reușește să ajungă la o decizie privind reducerea aparatului bugetar: „Fiecare formaţiune politică vine cu propria idee şi, de fapt, nu vine cu nicio idee. Este vital să se ajungă la o decizie cât mai repede.” „E mult mai greu să faci restructurări acum” Întrebat dacă premierul Ilie Bolojan este responsabil pentru întârzierea reformei din administrație, consilierul prezidențial a răspuns că vina nu poate fi pusă exclusiv pe umerii acestuia. „Ilie Bolojan a venit cu nişte propuneri, dar acestea nu au fost aprobate aşa cum le-a formulat. Au apărut alte variante, unele fără consistență. Eu vă spun o părere personală: e mult mai greu să faci restructurări acum decât dacă le-ai fi făcut din prima zi a guvernării”, a afirmat Orban. El a explicat că, la începutul mandatului, o ordonanță de urgență care să prevadă trecerea temporară a unei părți din angajați în șomaj tehnic ar fi întâmpinat o rezistență mult mai mică. În schimb, măsurile luate ulterior, precum reducerea unor sporuri, nu au dus la o reală redimensionare a administrației. „Nu e suficient să tai bugetele, trebuie restructurate instituțiile” Orban a insistat că simpla reducere a bugetelor instituțiilor nu poate fi considerată o reformă reală. „Trebuie să faci o restructurare a agenţiilor, a autorităţilor, inclusiv în administraţia locală. Inițial, pachetul al treilea de reforme a fost botezat drept reformă a administraţiei locale, iar unele partide care nu au fost de acord cu propunerile premierului Bolojan au justificat opoziția prin ideea că este nevoie și de restructurări la nivel central. Dar unde sunt aceste propuneri?”, a întrebat retoric Orban. „Joaca de-a pasarea responsabilității nu va ține” Consilierul prezidențial a avertizat că tergiversarea deciziilor și încercarea partidelor de a se distanța de măsurile nepopulare vor fi sancționate de electorat. „Toată joaca asta de a arunca pisica în spinarea altuia nu va ţine. Oamenii vor judeca guvernarea în ansamblu și nu vor face o diferenţă între partidele politice. Chiar dacă unii îşi imaginează că se pot detaşa de răspunderea politică pentru măsurile impopulare, nu vor scăpa de pierderile de încredere şi de votanţi”, a conchis Ludovic Orban.

România nu importă țiței din Rusia (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Eveniment

România neagă acuzațiile Reuters privind creșterea importurilor energetice din Rusia

Ministrul Energiei, Bogdan Gruia Ivan, a transmis că România respectă integral toate sancțiunile impuse Federației Ruse la nivelul Uniunii Europene. România nu importă țiței din Rusia Țara noastră nu a mai importat țiței din Rusia din 5 decembrie 2022 și nici produse petroliere din 5 februarie 2023, iar aceste interdicții vor rămâne în vigoare și pe viitor. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Declarația vine după ce agenția Reuters a publicat un articol potrivit căruia România ar fi crescut cu 57% valoarea importurilor energetice rusești. Ministrul Energiei: „România nu face compromisuri” Bogdan Gruia Ivan a calificat informațiile drept eronate și a cerut un drept la replică, solicitând actualizarea articolului publicat de Reuters. „România nu va importa nici în viitor produse petroliere sau țiței din Federația Rusă și respectă integral sancțiunile UE”, a subliniat ministrul. Acesta a adăugat că țara noastră nu face compromisuri în privința obligațiilor asumate ca stat membru al Uniunii Europene și a protejării securității energetice. Încălcarea sancțiunilor europene Ministrul Energiei a avertizat că orice încălcare a regimului de sancțiuni va fi penalizată sever. „Încălcarea regimului de sancțiuni stabilite la nivel european constituie infracțiune și se pedepsește cu până la cinci ani de închisoare, iar în cazuri grave se poate ajunge la pedepse de până la 12 ani”, a precizat Bogdan Ivan. El a făcut apel ca orice informație despre operatori economici care încalcă sancțiunile să fie sesizată autorităților competente. Analiza Reuters Analiza Reuters, bazată pe datele Centrului pentru Cercetare în Domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA), arată că mai multe state europene și-au majorat valoarea importurilor de energie din Rusia în primele opt luni ale anului 2025, în pofida sancțiunilor. Franța, Olanda, Belgia, Croația, Portugalia și Ungaria se numără printre țările cu creșteri semnificative. În total, Uniunea Europeană ar fi importat energie rusească în valoare de peste 11 miliarde de euro, deși dependența de resursele rusești s-a redus cu 90% față de 2022.

Viktor Orban, la congresul UDMR: „Suntem interesați de succesul guvernării Bolojan” Foto: Facebook
Politică

Viktor Orban, la congresul UDMR: „Suntem interesați de succesul guvernării Bolojan”

„Suntem interesați de dezvoltarea României și de succesul guvernului Bolojan”, a spus premierul Ungariei, Viktor Orban, la congresul UDMR care se desfășoară la Cluj Napoca, potrivit site-ului Transtelex. El și-a susținut afirmația amintind că Ungaria a sprijinit România să fie primită în spațiul Schengen. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Site-ul consemnează faptul că Orban a avut un discurs electoral, fiind interesat de susținerea maghiarilor din România la alegerile de anul viitor din Ungaria.  Viktor Orban, la congresul UDMR: „Suntem interesați de succesul guvernării Bolojan” „Adresându-se lui Hunor Kelemen, el a spus că guvernul maghiar a reunit națiunea în 2010, dar această realizare ar putea fi pierdută. «Anul viitor, vom decide nu numai despre guvernul maghiar, ci și despre suveranitatea Ungariei. Patria va avea nevoie de maghiarii din Transilvania», a spus el. Potrivit lui (Nota Redacției: Viktor Orban), UDMR este un «factor strategic național» la București, un partener de încredere la Budapesta și «un factor de stabilitate și bun simț»”, relatează Transtelex.  La congres, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, i-a transmis premierului Ilie Bolojan, felicitări pentru ”curajul de a începe reforma statului” şi a anunțat susţinerea parlamentarilor şi miniştrilor UDMR. „Vreau să te felicit pentru curajul de a începe reforma statului. Nu este un lucru uşor, este un lucru chiar foarte greu, văd în fiecare zi, în fiecare săptămână. Dacă-mi permiţi, vreau să te încurajez să o faci până la capăt. O reformă reală, sistemică, la capătul căreia să simţim cu toţii că instituţiile statului servesc cetăţenii şi nu invers”, i-a spus Kelemen Hunor lui Ilie Bolojan. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră