vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

767 articole
Eveniment

Un tânăr s-a izolat șapte ani în camera sa. Ce este sindromul Hikikomori

Sindromul Hikikomori, realitate și în România. Un tânăr din Iași a trăit șapte ani izolat în propria cameră, un caz asociat cu sindromul Hikikomori. Sindromul Hikikomori, realitate și în România Fenomenul, răspândit deja în Japonia și Italia, afectează peste 200.000 de adolescenți care se retrag complet din viața socială. Citește și: Un fost membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan: "e bine să treci strada când i se pune pata pe tine" Psihologii atrag atenția că astfel de situații există și în România, deși mai puțin vizibile decât în alte țări. Lipsa centrelor de sprijin specializat îi lasă pe părinți singuri în fața acestei probleme dramatice. Continuarea, în Ziarul de Iași

Sindromul Hikikomori, realitate și în România (sursa: Pexels/Aidan Roof)
Rusia s-a apropiat periculos de România (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

FOTO Harta din Biroul Oval care arată cât de mult s-a apropiat Rusia de România prin Ucraina

Rusia s-a apropiat periculos de România: o hartă a teritoriului ucrainean ocupat în acest moment de ruși a fost prezentată în Biroul Oval la întâlnirea dintre Donald Trumo și Volodimir Zelenski. Rusia s-a apropiat periculos de România „I-am arătat președintelui multe detalii despre câmpul de luptă, pe hartă. Mulțumesc pentru hartă, apropo.”, a spus Zelenski la Casa Albă. Trump și Zelenski au glumit apoi despre faptul că liderul ucrainean poate lua harta acasă cu el. Citește și: VIDEO Întâlnirea lui Trump cu Zelenski și liderii europeni la Casa Albă în care se decide soarta Ucrainei Harta Ucrainei arată partea estică a țării marcată cu roz, ilustrând teritoriul controlat în prezent de forțele ruse – aproximativ 20% din țară. România apare marcată pe hartă, alături de Republica Moldova, o reamintire a proximității țării noastre de război și a implicațiilor oricărei decizii luate pe tema războiului din Ucraina. Harta din Biroul Oval care arată cât teritoriu ocupă rușii în Ucraina azi (sursa: Facebook/The White House)

Succes românesc în tehnologia roboților umanoizi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cu un batalion de roboți a făcut primul milion de euro în cifră de afaceri

Succes românesc în tehnologia roboților umanoizi. La doar 21 de ani, ieșeanul Andrei Marin a fondat compania IRIS Robotics, aducând în România o inovație rar întâlnită atunci: roboții umanoizi capabili să vorbească, să gesticuleze și să interacționeze natural cu oamenii. Succes românesc în tehnologia roboților umanoizi Astăzi, creațiile sale nu mai sunt simple mașinării, ci parteneri inteligenți folosiți de companii de top, universități și bănci. Citește și: Colegul de trust al lui Tapalagă și Pantazi, Ion Cristoiu, îi acuză că și-au vândut conștiința Printre clienții săi se numără BCR, Bayer, Mercedes-Benz, Škoda, Orange Fab, dar și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași sau Teatrul Luceafărul. Roboții IRIS Robotics au ajuns în domenii diverse – de la educație și sănătate la retail și auto – confirmând că succesul vine prin viziune, muncă și perseverență. Continuarea, în Ziarul de Iași

Sprijin pentru Ucraina, securitate pentru România (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicuşor Dan: „Sprijinirea Ucrainei înseamnă investiţie directă în securitatea României”

Sprijin pentru Ucraina, securitate pentru România. Preşedintele Nicuşor Dan a transmis, duminică, la finalul videoconferinţei Coaliţiei de Voinţă, că România este pregătită să contribuie, împreună cu Statele Unite ale Americii şi partenerii europeni, la consolidarea securităţii Ucrainei. Potrivit şefului statului, acest demers reprezintă totodată „o investiţie directă în propria noastră securitate”. Sprijin pentru Ucraina, securitate pentru România În cadrul discuţiilor, liderii statelor participante au analizat modalităţile de coordonare a eforturilor comune înaintea viitoarelor negocieri. Citește și: Colegul de trust al lui Tapalagă și Pantazi, Ion Cristoiu, îi acuză că și-au vândut conștiința „Consolidarea Ucrainei înseamnă consolidarea securităţii Europei şi a regiunii noastre. Ne-am exprimat disponibilitatea de a contribui la oferirea unor garanţii solide de securitate – esenţiale pentru acest proces de pace”, a transmis Nicuşor Dan pe Facebook. Preşedintele a subliniat că experienţa ultimelor decenii arată că Rusia nu îşi respectă propriile angajamente, motiv pentru care este crucială implicarea directă a statelor vecine. Presiune asupra Rusiei până la obţinerea păcii Şeful statului a insistat asupra necesităţii de a menţine presiunea asupra Rusiei, inclusiv prin impunerea de noi sancţiuni economice şi diplomatice. „Unitatea şi coordonarea transatlantică rămân sursa noastră de forţă în faţa comportamentului agresiv al Rusiei. Oprirea atacurilor asupra civililor şi infrastructurii civile este primul pas pe care Rusia trebuie să-l facă pentru a demonstra că este angajată într-un proces real de pace”, a declarat Nicuşor Dan. Ucraina trebuie să fie parte la orice decizie Preşedintele a subliniat că nicio decizie cu privire la viitorul Ucrainei nu poate fi luată fără acordul acesteia. „Ucraina are nevoie de sprijinul nostru. Acesta este dreptul ei legitim”, a conchis Nicuşor Dan.

Alegerile din România, în raportul SUA (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Eveniment

Anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, în raportul Departamentului de Stat al SUA

Alegerile din România, în raportul SUA. Departamentul de Stat al Statelor Unite a publicat marți, pe site-ul instituției, raportul anual privind situația drepturilor omului în România pentru anul 2024. Alegerile din România, în raportul SUA Documentul consemnează, printre altele, anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut, măsură considerată de observatori drept o ingerință politică fără precedent și o restricție excesivă a discursului politic. Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița Potrivit raportului, pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, desfășurate pe 24 noiembrie. Instanța a invocat „multiple nereguli și încălcări ale legislației electorale” care ar fi compromis transparența și corectitudinea campaniei. Această decizie a stârnit controverse, fiind catalogată drept o ingerință politică directă și o limitare severă a discursurilor politice considerate indezirabile, cu o gravitate „fără precedent”, se arată în raport. Acuzații privind influența unei operațiuni de informare rusă Curtea Constituțională a prezentat anularea scrutinului ca urmare a influenței unei operațiuni de informare ruse pe rețelele sociale. Totuși, observatori independenți au sugerat că această campanie online a fost, în realitate, o acțiune electorală organizată de un partid politic românesc. Probleme majore privind libertatea de exprimare Raportul evidențiază și alte probleme importante în materie de drepturi ale omului în România în 2024. Printre acestea se numără relatări credibile privind restricții asupra libertății de exprimare, infracțiuni, acte de violență și amenințări motivate de antisemitism. Deși guvernul a luat măsuri pentru identificarea și sancționarea funcționarilor implicați în abuzuri, în unele cazuri acțiunile autorităților au fost insuficiente, iar impunitatea a rămas o problemă. Drepturile omului Departamentul de Stat al SUA transmite anual Congresului rapoarte privind practicile în domeniul drepturilor omului în toate țările beneficiare de asistență americană și în statele membre ONU. Aceste documente, elaborate în baza Legii privind Asistența Externă din 1961 și a Legii Comerțului din 1974, analizează respectarea drepturilor omului recunoscute la nivel internațional, precum și a drepturilor lucrătorilor.

Industria jocurilor stimulează economia estului României (sursa: Pexels/JESHOOTS.com)
Eveniment

Jocurile pe calculator aduc bani: economia estului României, stimulată de companiile din domeniu

Industria jocurilor stimulează economia estului României. Industria jocurilor pe calculator din Iași a înregistrat în 2024 o creștere spectaculoasă, urcând în premieră pe locul trei în topul veniturilor generate în sectorul IT&C, după software-ul la comandă și consultanța IT. Industria jocurilor stimulează economia estului României Cifra de afaceri a companiilor din domeniu a avansat cu peste 60%, marcând una dintre cele mai dinamice evoluții din regiune. Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița Creșterea a fost susținută de extinderea rapidă a numărului de angajați și de investițiile constante în dezvoltare. În total, piața locală IT&C din Iași a depășit în 2024 pragul de 860 de milioane de euro în venituri. Continuarea, în Ziarul de Iași

Problema infecțiilor nosocomiale în spitalele românești (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

ANALIZĂ Cât de gravă este problema infecțiilor nosocomiale în spitalele din România

Problema infecțiilor nosocomiale în spitalele românești. În România, infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM), cunoscute drept infecții nosocomiale, continuă să fie o problemă gravă, adesea subraportată, dar cu un impact real asupra sănătății publice. Deși sistemul medical dispune de protocoale de prevenire și raportare, realitatea din teren arată că numeroase cazuri sunt trecute sub tăcere, iar unele dintre ele ajung, după ani de lupte juridice, în fața instanțelor de judecată. Problema infecțiilor nosocomiale în spitalele românești Datele recente arată o creștere a raportărilor oficiale, dar specialiștii avertizează că acestea nu reflectă în totalitate amploarea fenomenului. Citește și: G4Media, cumpărat de un penal apropiat PSD. Tapalagă și Pantazi, poză cu noul proprietar, Budeanu Potrivit raportului Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București pentru 2024, în spitalele din Capitală au fost înregistrate 10.211 IAAM și 83 de focare, dintre care unele provocate de germeni extrem de periculoși, precum Candida auris, Klebsiella pneumoniae sau Acinetobacter baumannii. Cele mai multe cazuri au fost raportate la Institutul Fundeni (1.730), Spitalul Universitar de Urgență București (1.501) și Spitalul Elias (928). La nivel național, Institutul Național de Sănătate Publică a publicat în iunie 2024 rezultatele unui studiu de prevalență, care confirmă tendința observată și la nivel european: între 4% și 7% dintre pacienții internați în spitale de îngrijire acută dezvoltă cel puțin o infecție asociată îngrijirilor medicale. Dacă aplicăm acest procent la numărul total de internări, rezultă zeci de mii de pacienți afectați anual. Subraportarea cazurilor Problema majoră rămâne însă subraportarea. Organizațiile independente și experții în sănătate publică estimează că numai 1 din 10 infecții nosocomiale ajunge în statisticile oficiale. Această discrepanță se explică prin teama managerilor de spitale de a nu fi sancționați și prin lipsa unor mecanisme clare de protecție a avertizorilor din sistem. Infecțiile care ucid Dincolo de cifre, infecțiile nosocomiale se traduc în destine frânte. Unele bacterii multirezistente, precum Acinetobacter baumannii sau Pseudomonas aeruginosa, pot fi fatale pentru pacienții vulnerabili, chiar și atunci când tratamentul este administrat prompt. Cazurile documentate în ultimii ani arată că infecțiile spitalicești nu sunt simple complicații, ci cauze directe ale decesului. În octombrie 2022, la Spitalul Județean din Târgu Mureș, un focar cu Pseudomonas și Acinetobacter a dus la șase cazuri de infecții, dintre care cinci pacienți au murit. În același an, la Maternitatea din Cluj-Napoca, patru nou-născuți au decedat în urma unor infecții dobândite imediat după naștere, stârnind proteste și cereri de anchete publice. Raportul DSP București pentru 2024 relevă, de asemenea, existența unor focare cu Candida auris, un patogen fungic cu mortalitate ridicată și rezistență la majoritatea antifungicelor, ceea ce îl face extrem de dificil de tratat. Când spitalele ajung în fața instanței Cazurile care ajung în justiție sunt puține în comparație cu numărul real de victime, dar procesele finalizate în ultimii ani au creat precedente importante. Spitalul Județean din Suceava a fost condamnat pentru ucidere din culpă după moartea unui nou-născut infectat în maternitate.  Instanța a aplicat o amendă penală de 280.000 lei și a acordat familiei 800.000 de euro daune morale – una dintre cele mai mari sume acordate vreodată într-un astfel de caz. Cazul a intrat pe rol în 2016, sentința definitivă a fost dată în februarie, 2024. Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj a fost obligat să plătească 300.000 de euro familiei unui pacient decedat după o infecție cu Acinetobacter baumannii.  Instanța a reținut că infecția a fost contractată în spital și a fost cauza directă a decesului. Procesul a început în 2017, sentința a fost pronunțată în 2023. În Arad, în 2024, o pacientă a câștigat 30.000 de euro despăgubiri pentru o infecție nosocomială contractată în timpul unei internări. Cazul a fost soluționat pe cale civilă. În Piatra Neamț, în 2022, instanța a acordat 150.000 de euro unui pacient infectat cu o bacterie multirezistentă în spital, însă unitatea medicală a contestat legătura cauzală. Procesele sunt adesea îndelungate, necesitând expertize medico-legale complexe și o documentare atentă a istoricului medical al pacientului. În multe cazuri, familiile victimelor renunță la acțiuni din cauza costurilor sau a presiunii emoționale. Cazuri aflate în curs Unele spețe sunt încă pe rol, dar au potențialul de a produce schimbări semnificative în jurisprudență. Este cazul Maternității "Cuza Vodă", din Iași. După ani de tergiversări, spitalul a fost trimis în judecată în februarie 2025 pentru ucidere din culpă în cazul mai multor nou-născuți decedați. Ancheta a vizat inclusiv modul în care au fost raportate (sau ascunse) infecțiile nosocomiale. Barierele în raportare și prevenție În ciuda progreselor legislative, infecțiile spitalicești rămân o problemă sistemică. Legea „Stop nosocomiale!”, adoptată în 2020 și actualizată în 2024, impune reguli stricte de raportare și măsuri de prevenție, însă implementarea lor este inegală. Deficiențele majore identificate includ: Lipsa unui sistem electronic unificat pentru raportarea IAAM la nivel național. Presiunea administrativă asupra medicilor și epidemiologilor de a minimiza cifrele. Deficitul de personal specializat în controlul infecțiilor, în special în spitalele mici. Infrastructura depășită, care favorizează transmiterea germenilor (saloane supraaglomerate, instalații sanitare vechi, lipsa circuitelor separate pentru pacienți infectați). Impactul uman și social Dincolo de statistici, fiecare infecție spitalicească reprezintă o dramă umană. Pacienți care intră în spital pentru o intervenție planificată pot ajunge să se lupte cu bacterii rezistente la antibiotice, iar recuperarea, dacă survine, este lungă și costisitoare. Familiile trec prin șocuri emoționale și financiare, mai ales în lipsa unor mecanisme rapide de compensare. În plus, fenomenul erodează încrederea publicului în sistemul sanitar. Studiile sociologice arată că unul dintre motivele pentru care pacienții evită internările, chiar și atunci când sunt necesare, este teama de a nu contracta o infecție nosocomială. Ce ar trebui făcut Specialiștii propun câteva măsuri urgente: Transparență totală: publicarea în timp real a datelor despre IAAM pe site-urile spitalelor. Protecția avertizorilor de integritate din domeniul medical. Investiții în infrastructură și echipamente care să reducă riscul de contaminare. Campanii de conștientizare pentru personal și pacienți privind igiena mâinilor și respectarea circuitelor. Creșterea capacității laboratoarelor de microbiologie pentru identificarea rapidă a germenilor.  

România amână aderarea la zona euro (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

România a pierdut șansa de aderare la zona euro. Posibilă reluare a discuțiilor abia peste 5–7 ani

România amână aderarea la zona euro. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat marți că România a pierdut orizontul de trecere la moneda euro în momentul în care a renunțat la ținta fiscal-bugetară, o decizie pe care o consideră eminamente politică. Condițiile pentru adoptarea euro, îndeplinite în trecut Isărescu a amintit că România îndeplinea criteriile pentru trecerea la euro în perioada 2013–2015, iar adoptarea monedei unice fusese un obiectiv asumat inclusiv de fostul președinte Traian Băsescu. Citește și: G4Media, cumpărat de un penal apropiat PSD. Tapalagă și Pantazi, poză cu noul proprietar, Budeanu Cu toate acestea, a explicat că, la nivel politic, s-a decis că nivelul redus al datoriei publice putea fi folosit pentru a stimula economia, renunțându-se astfel la disciplina fiscală necesară. „Nu a fost decizia unui singur partid, toate guvernele care au urmat au continuat această abordare, punând accent pe stimularea fiscală”, a subliniat guvernatorul BNR, adăugând că teoria curbei Laffer „nu funcționează oricând și oricum”. România amână aderarea la zona euro Potrivit lui Isărescu, din 2018 Banca Națională nu a mai putut colabora cu autoritățile pe tema adoptării monedei unice. Ultima reuniune dedicată acestui obiectiv a avut loc la Academia Română. BNR renunțase la toate comitetele de lucru privind trecerea la euro, inclusiv la grupul tehnic care pregătea aspectele logistice, precum aducerea și distribuirea numerarului euro în țară. Guvernatorul BNR estimează că, dacă corecția fiscală necesară va dura între 5 și 7 ani, abia după această perioadă se va putea redeschide discuția despre aderarea la zona euro.

România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul Foto: Kremlin.ru
Politică

România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document

România era o placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul, se arată în sentința în care Judecătoria Chișinău a condamnat-o pe bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”, formațiune politică declarată neconstituțională în iunie 2023. Citește și: Locotenent-colonel ucrainean critică dur modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donețk: „Este un haos complet” Sentința a fost publicată pe site-ul acestei judecătorii.  România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul Documentul arată că membrii grupării Șor-Guțul veneau cu mașina la Odesa, în Ucraina, și la Iași, în România, de unde ridicau sume mari de bani cash și le aduceau în Republica Moldova.  „Astfel, în scopul introducerii mijloacelor financiare ilicite parvenite de la grupul criminal organizat condus de Ilan Şor, în perioada lunii februarie 2022, acționând cu intenție directă, după un plan stabilit din timp şi coordonat cu vicepreședintele partidului - şi altor persoane din corpul de conducere, a efectuat 3 curse organizate (tur-retur timp de 24 ore) în Ucraina şi România, împreună cu Condraţcaia Adriana și alte persoane identificate, prin punctul de trecere a frontierei de stat Palanca - Maiaki - Udobnoe si Leușeni - Albita, de unde au recepţionat mijloace băneşti ilicite de la un membru neidentificat a grupului criminal organizat condus de Ilan Şor, în sumă totală de 84 000 dolari SUA, care au fost împărţiți a câte 7 000 dolari SUA la fiecare pasager, în scopul de a nu fi declaraţi în vamă la întoarcerea în Republica Moldova”, arată Judecătoria Chișinău.  În document este citat un martor care arată că, în România, banii erau ridicați din Iași: „După traversarea frontierei, mereu ajungeau în or. Odesa și acolo deja dădea pachetul lui Ada sau Mirela. În cazul când pleca în România, or. Iași procedura era la fel”. Banii erau folosiți pentru finanțarea protestelor împotriva regimului Maia Sandu.  Sentința în cazul Guțul nu este definitivă, dar aceasta a fost arestată până la luarea unei decizii definitive. 

Exporturi către Rusia, controverse în Transnistria (sursa: moldavizolit.com)
Eveniment

Legături clare cu Rusia ale fabricii din Transnistria căreia i s-au blocat TIR-uri în România

Exporturi către Rusia, controverse în Transnistria. Fabrica Moldavizolit din Tiraspol, aflată în Transnistria, este în centrul unei controverse după blocarea în vama Albița a mai multor TIR-uri încărcate cu tone de materiale cu posibilă utilizare militară. Exporturi către Rusia, controverse în Transnistria Deși presa de la Chișinău anunța în septembrie 2024 oprirea producției și trimiterea muncitorilor în inactivitate, uzina a continuat să funcționeze și a solicitat autorizații de export inclusiv către Rusia. Citește și: Locotenent-colonel ucrainean critică dur modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donețk: „Este un haos complet” Reprezentanții companiei neagă orice legătură cu producția sau livrarea de echipamente militare și susțin că pentru exporturi sunt necesare doar autorizații guvernamentale moldovenești, nu licențe speciale. Oficial, Moldavizolit afirmă că își trimite marfa doar în Ucraina, India și state UE, o declarație ce pare menită să respingă suspiciunile de colaborare cu Rusia. Continuarea, în Ziarul de Iași

România reafirmă sprijinul pentru integritatea Ucrainei (sursa: Facebook/Oana Țoiu)
Eveniment

România susține integritatea teritorială a Ucrainei ca soluție de încheiere a războiului

România reafirmă sprijinul pentru integritatea Ucrainei. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat luni, într-o postare pe platforma X, că România susține o soluție de pace bazată pe respectarea deplină a suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei. România reafirmă sprijinul pentru integritatea Ucrainei Mesajul a venit după o videoconferință informală a miniștrilor de externe din UE, desfășurată pe fondul întâlnirii dintre președintele SUA, Donald Trump, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, privind situația din Ucraina. Citește și: Locotenent-colonel ucrainean critică dur modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donețk: „Este un haos complet” Oana Țoiu a subliniat că recenta sa vizită la Kiev a confirmat „dedicarea liderilor și a poporului ucrainean pentru pace”. Țoiu a precizat că România împărtășește acest obiectiv, atât ca vecin, cât și ca stat membru al Uniunii Europene. „Am reiterat astăzi, în cadrul reuniunii FAC, că eforturile SUA și ale președintelui Donald Trump de a ajunge la o pace justă și durabilă în Ucraina se bazează pe influența puternică a SUA, pe care sperăm să o folosească în continuare”, a afirmat ministrul. Principiul „Nimic despre Ucraina fără Ucraina” Șefa diplomației române a reiterat că România sprijină o soluție negociată cu implicarea directă a Ucrainei, subliniind principiul „nimic despre Ucraina fără Ucraina”. Potrivit acesteia, o pace reală trebuie să fie durabilă, ceea ce este posibil doar prin participarea și acordul cetățenilor ucraineni. Garanții de securitate pentru prevenirea unei noi agresiuni Oana Țoiu a subliniat că orice înțelegere de pace trebuie însoțită de garanții de securitate solide, pentru a împiedica repetarea agresiunii ruse. „Aceste garanții ar trebui să completeze măsurile de descurajare și apărare pe Flancul Estic și să includă prevederi specifice pentru securitatea în Marea Neagră”, a declarat ministrul.

Val de căldură, încă o săptămână (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Caniculă în toată țara cel puțin încă o săptămână. După 17 august, temperaturile scad

Val de căldură, încă o săptămână. Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) anunţă că valul de căldură va continua în cea mai mare parte a ţării până duminică, 17 august. Val de căldură, încă o săptămână După această dată, temperaturile vor scădea sub 30 de grade Celsius în majoritatea regiunilor. Citește și: Legătura dintre cutremurele din Kamchatka și Turcia și riscul seismic din România: ce spun studiile Probabilitatea de ploi va rămâne redusă, cu excepţia zonelor montane. Prognoza este valabilă pentru perioada 11-24 august. Banat: Până la 36°C, apoi ușoară răcire În perioada 11-17 august, maximele vor fi între 34 şi 36°C, cu cele mai mici valori pe 12 august. După 17 august, temperaturile vor scădea spre 32°C. Minimele vor varia între 15°C și 19°C, cu cele mai scăzute valori în noaptea de 12 august. Ploile vor fi puţine. Crişana: Căldură intensă între 14 și 17 august Maximele vor fi de aproximativ 32°C la început, urcând la 35-36°C între 14 și 17 august. După 17 august, se răcește până la 30°C spre finalul intervalului. Minimele vor scădea la 14°C pe 12 august și vor urca temporar la 18°C, înainte de o ușoară răcire la 15°C. Transilvania: De la 33°C la 28°C Între 11 și 17 august, maximele vor fi între 29 și 33°C, apoi vor coborî spre 28°C. Minimele vor fi de 16°C la început, scăzând la 13°C pe 13 august și menţinându-se la 13-14°C ulterior. Ploile vor fi mai probabile în a doua săptămână. Maramureş: Vârf de 35°C, apoi scădere La început, maximele vor fi de 30°C, crescând la 34-35°C între 13 și 16 august. După 16 august, se vor răci până la 28-29°C. Minimele vor fi de 18°C la început, scăzând la 13°C pe 12 august, apoi urcând la 16-17°C și coborând din nou la 14°C spre final. Moldova: Răcire ușoară după 17 august Pe 11 și 12 august, maximele vor fi de 27°C, crescând la 32°C pe 17 august, apoi scăzând la 28°C. Minimele vor fi de 19°C la început, scăzând la 13-14°C pe 12 august, urcând apoi la 16°C pentru restul intervalului. Ploile vor fi mai frecvente în a doua săptămână. Dobrogea: Temperaturi stabile între 30 și 32°C Maximele vor fi de 32°C la început, scăzând la 29°C pe 12 august. Ulterior, se vor menţine între 30 și 32°C. Minimele vor fi între 18 și 20°C. Probabilitatea de ploi va fi redusă. Muntenia: Caniculă la începutul săptămânii În primele zile, maximele vor ajunge la 35°C. Din 12 august, vor scădea la 31-32°C, apoi se vor menţine între 33 și 35°C. Minimele vor fi între 16 și 19°C. Ploile vor fi rare. Oltenia: De la 39°C la valori mai moderate La început, maximele vor atinge 39°C. Pe 12 august, vor scădea la 32-33°C, apoi se vor menţine între 34 și 35°C. Minimele vor varia între 18 și 20°C. Ploile vor fi puţine. Zona montană: Răcire după 17 august Între 11 și 17 august, maximele vor fi între 21 și 24°C. După 17 august, vor scădea la 19-20°C. Minimele se vor situa între 10 și 15°C, cu cele mai ridicate valori la început. Ploile vor fi mai probabile la început și în a doua săptămână.

Cutremure Kamchatka, Turcia - risc seismic, România (sursa: Facebook/Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului)
Eveniment

Legătura dintre cutremurele din Kamchatka și Turcia și riscul seismic din România: ce spun studiile

Cutremure Kamchatka, Turcia - risc seismic, România: pot cutremure produse la mii de kilometri distanță să influențeze activitatea seismică din România? Experții spun că nu este exclus. Mega-cutremurul de 8,8 pe Richter Cutremurul de magnitudine Mw 8,8 produs la 29–30 iulie 2025 în largul peninsulei Kamchatka a fost un megaseism de subducție, cu alerte de tsunami în întreg Pacificul și cu o secvență bogată de replici, USGS (autoritatea SUA pentru monitorizări geologice) estimând probabilitate ridicată de șocuri mari timp de săptămâni. Citește și: Jaf uluitor: microbuze școlare de 100.000 de euro, cumpărate de CJ-uri cu 200.000 de euro. Cel mai mare profit, făcut de fiul șefei Organizației PNL Prahova Evenimentul a fost unul dintre cele mai puternice înregistrate instrumental, asociat contactului dintre placa Pacificului și placa nord-americană. În Turcia, pe 6 februarie 2023, secvența Kahramanmaraș (Mw 7,8 urmat de Mw 7,5) a rupt segmente majore ale Faliei Est-Anatoliene și a produs pierderi uriașe. Pagina USGS și materialele explicative rezumă parametrii sursei și contextul tectonic. Pot cutremurele mari să declanșeze seisme la distanță? Da — dar nu „automat” și nu oriunde. Literatura despre „declanșarea dinamică” (dynamic triggering) arată că undele seismice ale unui cutremur mare pot modifica temporar tensiunile la sute sau mii de kilometri, uneori crescând rata micilor evenimente locale. Studii (aici, aici și aici) recente subliniază că fenomenul există, însă este condiționat de starea locală de tensiune, de proprietățile mediului și de amplitudinea perturbației; identificarea sa robustă cere prudență pentru a evita fals-pozitivele.  Ce știm despre Vrancea și România? Seismologia românească arată că 80–90% din cutremurele naționale se produc în zona Vrancea, un „cuib” de seisme intermediare (60–180 km) într-un volum mic, cu mecanică diferită de seismele crustale de falie transformă (precum în Anatolia). Studii sintetice și lucrări recente (MDPI, Frontiers, GW și NHESS) discută natura plăcii subductate sub Curbura Carpaților și particularitățile propagării mișcării seismice de la adâncime.  Există și indicii că procese periodice foarte mici, de tip mareic, pot modula ușor declanșarea unor evenimente vrâncene — ceea ce arată sensibilitatea sistemului la perturbații reduse, nu o „telecomandă” externă.  Există dovezi că Turcia 2023 a „pornit” cutremure în România? După cutremurul din 6 februarie 2023, s-a observat o coincidență temporală: un M 4,6 în Râmnicu Sărat la aproximativ nouă minute după șocul principal din Turcia (ora României), fapt raportat într-un rezumat de cercetare. Totuși, institutele de specialitate din România au comunicat public că activitatea locală era în limite normale și că nu există o legătură cauzală dovedită între secvența din Turcia și seismele românești. În același timp, unii seismologi au admis că unde puternice pot, în anumite condiții, „declanșa” evenimente mici — interpretare nuanțată, dar care nu implică schimbarea riscului de evenimente mari. Pe scurt: există corelații de moment și ipoteze de declanșare dinamică pentru evenimente mici, însă nu dovezi solide că secvența turcă a modificat hazardul vrâncean de magnitudine mare. Dar Kamchatka 2025? Undele unui Mw 8,8 se propagă global și pot genera cazuri punctuale de declanșare dinamică în regiuni aflate „aproape de prag”. Teoretic, România ar putea înregistra micro-creșteri de activitate imediat după trecerea undelor de suprafață. Practic, până la apariția unor analize statistice dedicate (care să compare ratele înainte/după, pe cataloage locale), nu există dovezi că evenimentul din Kamchatka a modificat semnificativ comportamentul zonei Vrancea. În plus, diferențele tectonice sunt majore: Kamchatka este un front activ de subducție oceanică; Vrancea este un corp litosferic remanent, cu seisme intermediare într-un volum restrâns. Fără o predispoziție locală crescută în acel moment, efectul undelor îndepărtate este cel mai adesea tranzitoriu și slab. Cutremure Kamchatka, Turcia - risc seismic, România Declanșarea la distanță este un fenomen real, documentat științific, însă tipic pentru evenimente mici și pe ferestre scurte. Pentru România, producerea cutremurelor ține de mecanismele interne ale zonei Vrancea și de tectonica regională, nu de „efectul domino” al seismelor din alte margini de placă. Afirmațiile de tip „cutremurele din Turcia/Kamchatka determină cutremure în România” trebuie evaluate prin analize cantitative (statistică, cataloage locale, modele fizice), altfel riscă să confunde coincidențe cu cauzalitate.

Endometrioza, o afecțiune dificil de diagnosticat (sursa: Pexels/Pavel Danilyuk)
Eveniment

Epidemie de infertilitate în România: endometrioza afectează și adolescente

Endometrioza, o afecțiune dificil de diagnosticat. Endometrioza, o afecțiune adesea subdiagnosticată, afectează anual sute de femei din Iași, inclusiv adolescente de doar 14 ani. Endometrioza, o afecțiune dificil de diagnosticat Medicii ginecologi avertizează că numărul cazurilor este în creștere, iar boala apare tot mai des încă din primii ani ai vieții reproductive. Citește și: Lider PSD desființează actuala conducere a partidului: sugerează că ar fi nevoie de oameni „cu diploma pe masă” și care să știe limbi străine Potrivit prof. dr. Bogdan Doroftei, una din zece femei suferă de endometrioză, afecțiune strâns legată de infertilitate. Specialiștii subliniază importanța depistării precoce, deoarece simptomele pot apărea chiar de la prima menstruație, în jurul vârstei de 12 ani. Continuarea, în Ziarul de Iași

România, locul IV în UE la numărul celor înecați Foto: România Actualități
Eveniment

România, locul IV în UE la numărul celor înecați pe plaje sau în piscine

România este pe locul IV în UE la numărul celor înecați pe plaje sau în piscine, arată datele publicate azi de Eurostat. Statisticile sunt însă din 2022. Citește și: PSD nu vrea să mai discute, în coaliție, despre guvernare, fiindcă USR l-ar fi jignit pe Iliescu România, locul IV în UE la numărul celor înecați  „În 2022, în UE s-au înregistrat 4 810 decese prin înec și scufundare, cu 194 mai puține decât în 2021 (5 004), ceea ce indică o scădere de 3,9 %. Proporția deceselor prin înec și submersiune din totalul deceselor accidentale a scăzut, de asemenea, ușor, de la 3,1 % în 2021 la 2,8 % în 2022, aceasta fiind cea mai mică proporție de la începerea colectării datelor în 2011, când decesele prin înec și submersiune reprezentau 4,2 % din totalul deceselor accidentale. În rândul țărilor UE, în 2022, cel mai mare număr de decese prin înec și submersiune a fost raportat în Franța (784), care reprezintă 16,3 % din totalul deceselor prin înec din UE, urmată de Germania (542), Polonia (535), România (472) și Spania (449). Cele mai mici cifre din UE au fost înregistrate în Luxemburg (1), Malta (3), Cipru (13) și Slovenia (25)”, arată Eurostat.  Italia și Grecia sunt pe locurile șase și șapte, cu sub 300 de decese cauzate de înec.     

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră