vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

767 articole
Eveniment

România nu a implementat decât două din 26 de recomandări GRECO împotriva corupției

România aplică doar două recomandări GRECO. România a aplicat complet doar două dintre cele 26 de recomandări formulate de GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției) în cadrul rundei a cincea de evaluare privind prevenirea corupției și promovarea integrității la nivel înalt și în instituțiile de aplicare a legii. România aplică doar două recomandări GRECO Dintre celelalte 24 de recomandări, 22 au fost implementate parțial, iar două nu au fost aplicate deloc, potrivit raportului de conformitate publicat pe 5 august de Consiliul Europei. Citește și: VIDEO Tupeu incredibil al fostei purtătoare de cuvânt a lui Iohannis, după ce și-a invitat soțul în emisiunea de la TVR: a dat cu tifla tuturor GRECO consideră crucială adoptarea Legii nr. 49/2025, care introduce norme de etică și conduită pentru membrii guvernului. Organismul european subliniază că această lege trebuie completată prin ghiduri aplicate, sesiuni de instruire, consiliere confidențială și un sistem de monitorizare eficient. De asemenea, un cod de conduită a fost publicat pentru administrația prezidențială, însă lipsesc reguli explicite pentru președinte, deși acesta este supus prevederilor legale generale. Conflictele de interese și lobby-ul, slab reglementate Raportul atrage atenția că interacțiunile oficialilor cu lobby-iști sau terți nu sunt suficient de transparente. Președintele, premierul și consilierii prezidențiali nu sunt obligați să declare conflictele de interese ad-hoc, spre deosebire de alți demnitari. De asemenea, doar Administrația Prezidențială publică registrul cadourilor, în timp ce Guvernul și ministerele nu respectă această practică de transparență. DNA face progrese, dar mai sunt pași de făcut GRECO notează creșterea capacității Direcției Naționale Anticorupție și lansarea unei platforme care generează semnale de alarmă pe baza declarațiilor de avere. Totuși, sunt necesare măsuri suplimentare, precum: verificări eficiente ale integrității pentru funcții executive, propuneri legislative pentru revizuirea cadrului de integritate, limitarea ordonanțelor de urgență și consultări publice semnificative. Jandarmeria și Poliția, pași importanți, dar insuficienți În domeniul aplicării legii, GRECO remarcă inițiativele Jandarmeriei, care a creat o platformă pentru transparența donațiilor, și elaborarea unui cod de etică comun pentru Poliție și Jandarmerie. De asemenea, au fost introduse formări în integritate și un portal transparent pentru recrutări. Cu toate acestea, instituțiile trebuie să reducă practica împuternicirii temporare pe funcții de conducere și să aplice mai clar rotația în zonele vulnerabile la corupție. Măsuri necesare Sistemul centralizat de resurse umane include acum o secțiune pentru activitățile secundare ale angajaților, iar un studiu privind posturile post-angajare a fost finalizat, cu propuneri pentru reducerea riscurilor de corupție. GRECO cere măsuri concrete pentru creșterea reprezentării femeilor în forțele de ordine și pentru aplicarea regulilor privind conflictele de interese în Jandarmerie. România, așteptată cu noi dovezi până în 2026 Autoritățile române trebuie să transmită GRECO informații suplimentare privind implementarea recomandărilor rămase până la 31 decembrie 2026. Organismul Consiliului Europei, din care fac parte 46 de state europene, Kazahstan și SUA, are rolul de a evalua și stimula reformele anticorupție prin monitorizare și recomandări concrete.

România aplică doar două recomandări GRECO (sursa: X/Council of Europe Rule of Law)
Companiile străine domină IT-ul din România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Marii jucători IT din România sunt companii străine. Concedieri semnificative în ultimii ani

Companiile străine domină IT-ul din România. Industria IT din Iași este dominată de companii cu acționariat străin, care au generat în 2024 afaceri de peste 1,78 miliarde de lei. Companiile străine domină IT-ul din România În topul firmelor se remarcă Amazon, cu poziția de lider, alături de surpriza Thagora și de reculul înregistrat de Mambu. Citește și: VIDEO Tupeu incredibil al fostei purtătoare de cuvânt a lui Iohannis, după ce și-a invitat soțul în emisiunea de la TVR: a dat cu tifla tuturor Toate cele 11 companii de top sunt controlate din afara țării, iar deciziile-cheie, precum concedierile sau strategiile de creștere, vin din centre globale precum Seattle, Londra sau Amsterdam. Deși performanțele financiare sunt notabile, aproape 5% dintre angajați au fost concediați, accentuând fragilitatea controlului local. Continuarea, în Ziarul de Iași

Patrimoniul cultural românesc, subevaluat și neclasat (sursa: Facebook/Institutul Național al Patrimoniului)
Eveniment

Patrimoniul cultural românesc, în derivă: bunuri subevaluate, neclasate și lipsa unor evidențe clare

Patrimoniul cultural românesc, subevaluat și neclasat. Curtea de Conturi a efectuat un audit de conformitate la Ministerul Culturii (MC), analizând modul în care a fost gestionat patrimoniul public și privat al statului în perioada 2023–2024. Raportul final relevă deficiențe majore, semnalând neconformități semnificative și generalizate față de criteriile de audit aplicate.  Patrimoniul cultural românesc, subevaluat și neclasat Una dintre principalele concluzii este absența unei evidențe tehnico-operative centralizate și actualizate a bunurilor culturale mobile și imobile. Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” Ministerul Culturii și instituțiile din subordine nu dețin o bază de date unitară, fapt care îngreunează monitorizarea și poate duce la pierderi sau utilizări necorespunzătoare ale patrimoniului național. Auditul relevă că aproximativ 60% din bunurile culturale mobile deținute de minister și instituțiile afiliate au o valoare contabilă mai mică sau egală cu 10 lei, ceea ce indică o subevaluare gravă. Mai mult, 97% dintre aceste bunuri sunt neclasate, în ciuda obligațiilor legale privind protejarea patrimoniului cultural mobil. Probleme de clasare și situații de dublă evidență Inspectorii au identificat inclusiv cazuri de dublă clasare a unor bunuri, ceea ce afectează corectitudinea inventarului. Curtea solicită o evaluare cuprinzătoare a bunurilor mobile – inclusiv a celor neclasate – pentru a stabili prioritățile de clasare și a asigura protecția adecvată. Sistemele de siguranță din muzee, o altă vulnerabilitate Raportul Curții de Conturi recomandă evaluarea sistemelor de siguranță din muzee și analizarea riscurilor la care sunt expuse bunurile culturale. În funcție de rezultate, ar trebui luate decizii cu privire la necesitatea încheierii de polițe de asigurare pentru protejarea patrimoniului. Monumente istorice gestionate defectuos Auditul a descoperit deficiențe în administrarea unor monumente istorice aflate în domeniul public al statului, administrate de Ministerul Culturii. Curtea recomandă implicarea activă a ministerului în protejarea, valorificarea și integrarea acestora în viața culturală și socială. Închirieri ilegale de imobile și pierderi pentru bugetul de stat S-au constatat și cazuri în care imobile din domeniul public au fost închiriate fără respectarea prevederilor legale. Curtea solicită intrarea în legalitate și monitorizarea încasării veniturilor care revin bugetului de stat. Lacune legislative privind expozițiile internaționale Neconformități au fost semnalate și în organizarea expozițiilor internaționale, precum și în cazul exportului temporar de bunuri culturale. Curtea recomandă actualizarea legislației și a procedurilor interne, cu includerea unor măsuri de securitate clare pentru protejarea bunurilor în timpul transportului și expunerii. Necesitatea unor norme contabile adaptate patrimoniului Curtea subliniază importanța unor norme metodologice clare pentru evidența contabilă a bunurilor culturale mobile, în colaborare cu Ministerul Finanțelor. Au fost identificate situații în care bunuri cu regim special au fost înregistrate greșit ca obiecte de inventar sau bunuri consumabile. Un punct pozitiv: inventarierea este centralizată la nivelul ministerului Singurul aspect pozitiv remarcat de auditori este preocuparea conducerii Ministerului Culturii pentru anexarea proceselor-verbale de inventariere la situațiile financiare. Acestea sunt centralizate la nivelul ministerului, un prim pas către o gestionare mai riguroasă.

România, aur la Olimpiada de Informatică (sursa: Facebook/Ministerul Educației - România)
Eveniment

Elevii români obțin patru medalii de aur la Olimpiada Internațională de Informatică

România, aur la Olimpiada de Informatică. Elevii români au obținut un rezultat istoric la Olimpiada Internațională de Informatică (IOI) 2025, desfășurată în Sucre, Bolivia. România a câștigat patru medalii de aur, fiind pentru prima dată când toți membrii lotului obțin cea mai înaltă distincție. La competiție au participat peste 90 de țări din întreaga lume. România, aur la Olimpiada de Informatică Cei patru elevi medaliați cu aur sunt: Citește și: Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate, după nenumărate critici Rareş-Andrei Neculau (clasa a XI-a, Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” Galaţi), Rareş-Felix Tudose (clasa a XII-a, Liceul Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti), Mihai-Valeriu Voicu (clasa a XI-a, același liceu), Mircea Maxim Rebengiuc (clasa a XI-a, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” București). Coordonarea lotului, asigurată de profesori de top Pregătirea lotului olimpic a fost realizată de Societatea pentru Excelență și Performanță în Informatică (SEPI). Coordonatorii științifici au fost Marius Nicoli, de la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” Craiova, și Bogdan Ioan Popa, de la Universitatea Bucureşti. Partea organizatorică a fost susținută de Ministerul Educației. Rezultat istoric Ministerul Educației a felicitat public elevii și întreaga echipă de profesori și organizatori implicați în acest succes. „Este cel mai bun rezultat obținut de România în istoria participării la Olimpiada Internațională de Informatică”, se arată în mesajul postat pe pagina oficială de Facebook a instituției.

Kovesi acuză autoritățile române că ignoră frauda cu TVA Foto: Inquam/Virgil Simionescu
Eveniment

Kovesi acuză autoritățile române că ignoră frauda cu TVA. Mafiile chinezești și italiene, implicate

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, acuză autoritățile române că ignoră frauda cu TVA: „Aș vrea ca procurorul general sau șeful DNA să mă contrazică și să spună că mii de dosare sunt în lucru cu frauda cu TVA, dar atunci aș avea o altă problemă, pentru că dosarele nu ajung la Parchetul European. Dar cred că, în general, aceste dosare nu sunt raportate poliției, nu sunt raportate procurorilor”, a spus ea, într-un interviu pentru Libertatea. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Kovesi acuză autoritățile române că ignoră frauda cu TVA În interviu, șefa Parchetului European a mai susținut că mafiile chinezești și italiene sunt implicate în fraudele cu TVA din România. „România nu este un teritoriu fertil doar pentru mafia italiană, este și pentru mafia chineză. Ce vedem ca și fenomen îngrijorător sunt grupările din state terțe care practic invadează Europa. Pentru că acum, sigur, toată lumea știe de mafia italiană.  Dar când ne uităm, în general, la toate fraudele cu TVA, aș putea să spun că grupurile organizate și mafiile nu mai sunt naționale, ele sunt complexe, ai toate naționalitățile acolo, și din spațiul Uniunii Europene, dar și din afara lui”, a arătat Kovesi.  În interviu, ea a amintit că România are cel mai mare deficitr de încasare a TVA-ului și a discutat această problemă la ministerul de Finanțe și la ANAF. „Acum mie mi-e foarte greu să evaluez: fie aceste dosare n-au fost descoperite, fie n-au fost trimise la Parchetul European. Pentru că aici există doar două variante: fie nu vor să descopere, fie rea-credință, fie altceva, fie nu știu cum să o facă. Deci altă explicație nu există.   Noi am avut mai multe discuții la Ministerul Finanțelor și cu conducerea ANAF, în care am explicat aceste lucruri, să vedem dacă lucrurile se vor îmbunătăți. Pentru că tu nu poți să pretinzi că totul este perfect în România, când noi vedem din dosare pe care le investigăm în alte state că se întâmplă ceva în România, fie sunt tranzacții suspecte, fie sunt companii fictive, fie sunt importuri ce sunt fictive”, a explicat fosta șefă a DNA. 

Magazine online, vulnerabilități grave de securitate (sursa: Pexels/Vlada Karpovich)
Eveniment

Magazinele online din România, expuse atacurilor informatice (studiu)

Magazine online, vulnerabilități grave de securitate. Compania românească de software Roweb a analizat peste 1.000 de magazine online din România care utilizează platforma Magento, iar concluziile arată un sector expus riscurilor tehnologice și de securitate. Magazine online, vulnerabilități grave de securitate Potrivit studiului, 15% dintre magazine folosesc în continuare Magento 1, o versiune abandonată de Adobe în 2020, fără suport tehnic sau patch-uri de securitate. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Alte 5% dintre site-urile Magento 2 rulează versiuni foarte vechi, iar 1,3% utilizează ediții depășite ale Elastic Search, ceea ce le face vulnerabile în fața atacurilor informatice. Practici slabe de protecție Analiza evidențiază că 17,2% dintre magazinele analizate afișează public versiunea platformei, un detaliu tehnic ce poate fi exploatat ușor de hackeri. Mai mult, 24,1% dintre site-uri păstrează link-ul de administrare în formatul standard /admin, ceea ce facilitează atacurile de tip brute-force. Doar 1,5% dintre magazine au migrat în ultimul an de pe Magento, majoritatea către platforme precum WordPress sau Shopify, semnalând o adopție lentă a soluțiilor mai moderne și mai sigure. Tema Hyvä și versiunea Enterprise, puțin folosite Din totalul magazinelor analizate, doar 4,5% folosesc tema Hyvä, considerată cea mai performantă soluție front-end pentru Magento. În plus, sub 1% dintre magazine rulează pe Magento Enterprise, versiunea destinată companiilor mari, ceea ce sugerează o subutilizare a soluțiilor premium din eCommerce. Informații fiscale și transparență: cifre modeste Doar 32,5% dintre magazine declară public datele fiscale ale companiei pe site, un indicator important al transparenței și încrederii în relația cu clientul. De asemenea, 89,5% dintre site-uri folosesc domenii .ro, iar 78% sunt dezvoltate de doar 7 furnizori software, ceea ce reflectă o concentrare semnificativă în industrie. În plus, 2% dintre domenii includ și un subdomeniu dedicat B2B, semn al orientării către segmentul business-to-business. Domenii populare și prezență social media Cele mai răspândite nișe de eCommerce sunt: echipamente industriale (19,7%), tehnologie (18,1%), sport (7,1%), urmate de auto, artă și fashion. Geografic, București-Ilfov domină cu 43%, urmat de Cluj-Napoca (28%), apoi Arad, Oradea și Timișoara. În ceea ce privește prezența pe rețelele sociale, 57% dintre magazine afișează link către Facebook, 38% către Instagram, 10% LinkedIn și 5% TikTok. Migrarea și modernizarea sunt esențiale Analiza a fost realizată exclusiv pe baza informațiilor publice disponibile pe paginile web (homepage, contact, termeni și condiții, panouri administrative), fără utilizarea unor metode invazive sau instrumente de tip „black-hat”. „Studiul oferă un barometru real al stării actuale a platformelor Magento în România. Dincolo de partea tehnică, el semnalează riscuri reale de securitate și lipsa unor bune practici în gestionarea informațiilor sensibile. Pentru brandurile care vor să rămână competitive și sigure, migrarea la versiuni actualizate și investiția în soluții moderne sunt esențiale”, a declarat Ștefan Nicolae, Head of eCommerce Roweb.  

Moda românească, purtată la nivel prezidențial (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Prima Doamnă a României promovează moda românească în vizite oficiale

Moda ieșeană, purtată la nivel prezidențial. În cadrul primei vizite oficiale în Austria, Mirabela Grădinaru, partenera președintelui României Nicușor Dan, a purtat trei rochii semnate de Irina Schrotter, transmițând un mesaj subtil de rafinament și identitate europeană. Moda românească, purtată la nivel prezidențial La primirea oficială de la Salzburg, pe covorul roșu, Prima Doamnă a ales o ținută elegantă marca Amalin, semnată de Andreea Raicu. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Creatorii de modă ieșeni s-au declarat onorați de alegerea făcută, subliniind grația și naturalețea cu care au fost purtate piesele vestimentare. Prin stilul sobru și atent curat, familia prezidențială a consolidat imaginea României în Europa, punând în lumină și designul românesc contemporan. Continuarea, în Ziarul de Iași

România, codașă la investițiile în cercetare (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

România, codașă UE la investiții în cercetare: 19 euro pe persoană. Media europeană e de 284 de euro

România, codașă la investițiile în cercetare. Potrivit datelor publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), România a înregistrat în 2024 cea mai scăzută alocare bugetară guvernamentală pentru cercetare și dezvoltare (R&D) din Uniunea Europeană. România, codașă la investițiile în cercetare La nivelul Uniunii Europene, alocările bugetare guvernamentale pentru R&D s-au situat anul trecut la 284,7 euro pe persoană, în creștere cu 57% comparativ cu 2014, când valoarea era de 181,3 euro pe persoană. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD În România, această alocare a fost de doar 19,1 euro pe persoană. Cele mai ridicate alocări per capita în 2024 s-au înregistrat în: Luxemburg – 759,2 euro/persoană Danemarca – 586,8 euro/persoană Țările de Jos – 542,7 euro/persoană Pe ultimele locuri, alături de România, s-au situat: Bulgaria – 38,3 euro/persoană Ungaria – 58,7 euro/persoană Bugetul țărilor UE pentru cercetare și dezvoltare În 2024, guvernele din Uniunea Europeană au alocat în total 127,9 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare, echivalentul a 0,71% din PIB-ul UE. Aceasta reprezintă o creștere de 3,4% față de 2023 (123,7 miliarde euro) și o creștere de 59,5% față de 2014 (80,2 miliarde euro) Investiții puternice: Letonia, Slovenia și Lituania Între 2014 și 2024, toate guvernele UE și-au majorat alocările bugetare pentru R&D pe cap de locuitor. Cele mai spectaculoase creșteri au fost: Letonia – +313% (de la 19,1 euro la 78,9 euro/persoană) Slovenia – +252% (de la 78,3 euro la 275 euro/persoană) Lituania – +197% (de la 42,7 euro la 123 euro/persoană) Cercetarea fundamentală, principala direcție de finanțare Potrivit Eurostat, 35,7% din bugetul total alocat R&D la nivelul UE a fost direcționat către progresul general al cunoștințelor, finanțat în principal prin așa-numitele fonduri generale universitare (GUF), utilizate de instituțiile de învățământ superior. Alte direcții de finanțare au vizat: 16,6% – progresul general al cunoștințelor din surse non-GUF 9,4% – tehnologie și producție industrială 7% – sănătate 6,1% – explorarea și exploatarea spațiului

Intrarea României în război, știre falsă (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Interne, Romania)
Eveniment

Clipuri false, generate cu inteligență artificială, anunță intrarea României în război

Intrarea României în război, știre falsă. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) trage un semnal de alarmă cu privire la apariția unor materiale video false, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, care îl prezintă pe prim-ministrul Ilie Bolojan anunțând intrarea României în război, începând cu luna septembrie 2025. Intrarea României în război, știre falsă Potrivit unui comunicat emis marți de Biroul de presă al MAI, videoclipurile care circulă în mediul online sunt complet false și fac parte dintr-o campanie de dezinformare menită să creeze panică și să submineze încrederea publică. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD „Aceste clipuri sunt false și fac parte dintr-o acțiune de manipulare intenționată a opiniei publice. Prim-ministrul României nu a susținut astfel de declarații, iar România nu intră în război”, precizează MAI. Apel la responsabilitate și verificarea surselor MAI le solicită cetățenilor să manifeste prudență și să nu distribuie informații neverificate. Într-o postare pe pagina oficială de Facebook, instituția subliniază importanța discernământului în fața conținutului manipulativ: „Vă încurajăm să verificați sursele și să nu distribuiți conținut neverificat.” Măsuri active împotriva dezinformării Această intervenție a MAI face parte dintr-o serie de măsuri active adoptate pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare care afectează stabilitatea socială. MAI subliniază că aceste acțiuni compromit încrederea în instituțiile statului și în persoanele care își exercită cu seriozitate atribuțiile: „MAI acționează pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare care afectează încrederea în instituțiile statului și în oamenii care își fac datoria cu seriozitate.” Vigilență în fața manipulării Ministerul Afacerilor Interne solicită cetățenilor să fie vigilenți în fața conținutului video manipulat, să verifice sursele oficiale și să nu răspândească informații neconfirmate. Într-o eră a tehnologiilor avansate, în care inteligența artificială poate fi folosită pentru a distorsiona realitatea, responsabilitatea individuală devine esențială pentru protejarea adevărului și a încrederii publice.

Nicușor Dan, mesaj pentru tinerii români (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan îi încurajează pe tineri să studieze în țară: „Viitorul României începe aici”

Nicușor Dan, mesaj pentru tinerii români. Președintele României, Nicușor Dan, le-a transmis luni un mesaj emoționant tinerilor din diaspora, sfătuindu-i să nu plece la studii în străinătate imediat după liceu, ci să urmeze facultatea în țară. Exemplul său personal a fost adus ca argument. Nicușor Dan, mesaj pentru tinerii români Șeful statului i-a primit în Sala Unirea de la Cotroceni pe zecile de copii români din diaspora care participă la cea de-a XVI-a ediție a Programului de Tabere „ARC”. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Președintele le-a transmis tinerilor că în România sunt multe lucruri de făcut și că trebuie să se ajungă la momentul în care „orice român din diaspora să se bazeze pe țara sa”. Întrebări despre politică, studii și viitor La începutul discuției, președintele i-a întrebat pe tineri cine provine din Ucraina, Republica Moldova sau Franța, creând o atmosferă prietenoasă. Discuțiile au durat aproximativ o oră, timp în care participanții l-au întrebat despre intrarea în politică, despre pasiunea sa pentru matematică, dar și despre sfaturi privind deschiderea unui magazin sau plecarea în străinătate. Sfatul președintelui: „Rămâneți în țară pentru facultate” „Era în 2000 când aveam exact tipul acesta de discuții în România. Sfatul meu personal este să nu plecați după clasa a XII-a în Vestul Europei, ci eventual pentru un masterat. Primii ani de studii sunt cei care te leagă afectiv de locul în care înveți”, a declarat Nicușor Dan. Acesta a explicat că a ales să rămână în București după ce a lucrat acolo, și că, dacă ar fi fost în New York, probabil ar fi rămas acolo. Cum vede politica: muncă, tenacitate și responsabilitate Întrebat despre cariera politică, președintele a subliniat că „aptitudinile unui politician sunt munca și tenacitatea”. A adăugat și un avertisment realist: „Nimeni nu spune în politică: «simt că ești mai bun decât mine, te rog, ia un loc în față»”. De la matematică și activism, la funcția prezidențială Nicușor Dan a mărturisit că nu și-a dorit inițial să devină președinte: „Mai întâi am vrut să fac matematică, apoi am văzut că se demolau case și m-am făcut ONG-ist”. Ulterior, a devenit primar, apoi președinte. „Acum încerc să folosesc tot ce am învățat în această meserie. Este o mare responsabilitate”, a afirmat el.

Micii proprietari de fotovoltaice susțin că au salvat România de blackout Grupaj foto: Asociația prosumatorilor
Eveniment

Micii proprietari de fotovoltaice susțin că au salvat România de blackout

Micii proprietari de fotovoltaice susțin că au salvat România de blackout: un comunicat al Asociaţia Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie afirmă că „fără apă pentru hidrocentrale, prosumatorii au salvat pană acum România de la blackout”. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Asociația arată însă că Transelectrica încasează serviciul de transport al energiei, deși energia produsă de prosumatori este consumată local, „fără a fi transportată pe distanțe mari de Transelectrica”.  În comunicat, asociația face o comparație cu Bulgaria, „care vara, la orele prânzului, produce aproape 4.000 MW din parcurile sale fotovoltaice”. „În comparație, România care atinge cu greu 1.500 MW din parcuri fotovoltaice. În plus, Bulgaria dispune dimineața și seara de un excedent de energie nucleară și termică, pe care îl exportă către România”, a arată asociația. Micii proprietari de fotovoltaice susțin că au salvat România de blackout „De ce nu mai avem pene de energie în zilele caniculare? Răspuns: Intr-o Romanie însorită, la orelele prânzului, prosumatorii injectează in rețele energie cât centrala nuclearelectrică de la Cernavoda În ultimii doi ani, întreruperile frecvente de energie din timpul zilei, cauzate de consumul ridicat al aparatelor de aer condiționat și al echipamentelor frigorifice, au dispărut. Este aceasta o consecință a modernizării rețelelor, sau datorită energiei injectate in excedent de prosumatori si consumata instantaneu de vecini? Sau, privit dintr-un alt unghi, cei 210.000 de consumatori casnici și 20.000 de firme care își acoperă consumul de zi cu zi din propriile panouri fotovoltaice – fără a solicita energie din sistem – oare nu au un impact pozitiv asupra rețelelor de alimentare? În timpul săptămânii de lucru, România nu reușește de multe ori să producă suficientă energie pentru a acoperi consumul intern, în special în orele de vârf – dimineața și seara. Pentru a acoperi acest deficit, țara noastră este nevoită să importe energie, în principal din Bulgaria – o țară de trei ori mai mică decât România, dar care vara, la orele prânzului, produce aproape 4.000 MW din parcurile sale fotovoltaice. În comparație, România care atinge cu greu 1.500 MW din parcuri fotovoltaice. În plus, Bulgaria dispune dimineața și seara de un excedent de energie nucleară și termică, pe care îl exportă către România. Nu întrebați cum a reușit Bulgaria să aibă parcuri fotovoltaice cu o producție de peste două ori mai mare decât România… Asociatia Prosumatorilor (A.P.C.E.) invită întreg personalul Ministerului Energiei și, mai ales, pe cel al ANRE să meargă la specializare în țara vecină. În plus, ar fi util ca o parte dintre specialiștii bulgari să vină să lucreze în România, măcar pentru câteva luni – de preferat, permanent. România, vulnerabilă în perioadele secetoase În sezonul de vară, în condiții de secetă, România nu poate asigura prin resurse proprii energia necesară atunci când consumul ajunge la 7.000 MW. Hidroelectrica, considerată „perla coroanei” în sistemul energetic național, poate acoperi într-o zi secetoasă de weekend doar 13% din consumul necesar – adică maximum 800 MW. Statisticile oficiale nu reflectă corect situația, deoarece nu includ energia livrată direct în rețelele locale de cei aproximativ 230.000 de prosumatori existenți în România la mijlocul anului 2025, cu o putere instalată totală de 2.700 MW. Estimam excedentul injectat de câtre prosumatori la orele pranzului a fi in jur de 1300MWh adicâ, exact cât centrala nucleară de la Cernavodă. Prosumatorii – o solutie pentru sistemului energetic Datele reale arată că în 2024, prosumatorii au acoperit 10% din consumul casnic din România, iar în 2025 acest procent va crește probabil la 18%. Energia produsă și injectată în rețelele locale de prosumatori este consumată instantaneu de utilizatorii din zonă, fără a fi transportată pe distanțe mari de Transelectrica. Cu toate acestea, toți consumatorii din România sunt obligați să plătească serviciul de transport al energiei catre Transelectrica chiar și pentru energia produsă și consumată local. Multe țări din Europa au redus tarifele anuale ale transportatorului național care nu a prestat acest serviciu. ANRE din România se face că nu înțelege fenomenul, fiind în joc nu mai puțin de 18 milioane de euro pentru anul 2024, urmând ca în 2025 toți consumatorii să plătească aproximativ 30 de milioane de euro un serviciu ne-prestat si majorat către Transelectrica. Fără această contribuție a prosumatorilor, în perioadele de caniculă și consum ridicat, România nu ar fi putut asigura alimentarea tuturor consumatorilor și firmelor, iar riscul unui blackout ar fi fost major, în condițiile în care importurile ar fi deficitare. Pentru anul 2025, estimăm că energia totala injectată de prosumatori în rețelele naționale va depăși 2 TWh – un adevărat „colac de salvare” energetic în perioadele caniculare dar… si un mare avantaj pentru distribuitori si furnizori. Un sprijin  incorect platit Dincolo de rolul lor vital, prosumatorii se confruntă cu o problemă majoră: energia livrată este plătită de furnizori cu întârzieri de peste doi ani (atunci când este facturată). Această situație le oferă furnizorilor o „linie de credit” gratuită estimată la peste 120 milioane de euro anual – o anomalie care nu există în nicio altă țară europeană și care trebuie eliminată de urgență”, se arată în comunicatul asociației prosumatorilor. 

Inundații masive, o victimă și evacuări (sursa: Facebook/Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă)
Eveniment

Inundații și fenomene extreme în România. O persoană decedată, sute evacuate

Inundații masive, o victimă și evacuări. În intervalul 27 iulie, ora 07:00 – 28 iulie, ora 07:00, fenomenele hidrometeorologice severe au provocat efecte semnificative în 25 de localități din nouă județe ale țării. Potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Situații de Urgență, (DSU), ploile torențiale, viiturile și vântul puternic au afectat grav județele Alba, Arad, Argeș, Botoșani, Harghita, Hunedoara, Neamț, Suceava și Vâlcea.  În Suceava, o persoană a decedat. Inundații masive, o victimă și evacuări Echipele de intervenție au acționat pentru evacuarea apei din 2 locuințe, 4 curți, 1 beci, 7 anexe gospodărești, 3 străzi. Citește și: „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu De asemenea, au fost îndepărtate elemente dislocate de pe acoperișurile a 3 imobile, iar 25 de copaci și 5 stâlpi de electricitate căzuți au fost degajați pentru a elibera căile de acces. Două autovehicule au fost avariate. În județul Suceava, viiturile produse de revărsarea pâraielor Dârmoxa și Neagra au cauzat pagube majore. În localitatea Neagra, o persoană a fost găsită decedată în albia pârâului, dar intervenția este îngreunată din cauza izolării zonei. La Broșteni, patru persoane surprinse de viitură au fost salvate, iar alte 16 s-au autoevacuat. În Dârmoxa, o persoană a fost salvată la timp de forțele de intervenție. La Ostra, patru persoane au fost evacuate dintr-o locuință inundată și relocate în siguranță. Drumuri afectate de viitură în Suceava Pe DN 17B, în zona Broșteni, circulația a fost temporar perturbată din cauza apei și aluviunilor. Traficul pe DJ 209A, între Găinești și Slatina, este blocat. Se acționează pentru degajarea carosabilului. Râul Bistrița a depășit cotele de pericol în județul Neamț, determinând autoritățile să evacueze preventiv 890 de persoane. Este vorba despre 760 de oameni din localitatea Farcașa, 100 din Borca, 30 din Poiana Teiului. Evacuații au fost relocați fie la rude, fie în spații asigurate de autoritățile locale.

Patriot pentru Ucraina, discuție deocamdată amânată (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

România susține Ucraina, dar nu discută deocamdată trimiterea unui nou sistem Patriot

Patriot pentru Ucraina, discuție deocamdată amânată. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat vineri că, în acest moment, nu există o discuție oficială privind transferul unui nou sistem de rachete Patriot către Ucraina. Patriot pentru Ucraina, discuție deocamdată amânată Sprijinul militar pentru Kiev va continua, însă nu s-a luat în calcul cedarea unui nou echipament de acest tip. Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător Afirmația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune susținute la Viena, alături de președintele Austriei, Alexander Van der Bellen. Vizita oficială a președintelui român în Austria are loc în perioada 25–26 iulie 2025.

Internele recunosc că i-au eliberat pașaport lui Plahotniuc Foto: pdm.md
Eveniment

Internele recunosc că i-au eliberat pașaport lui Plahotniuc în 2020, deși Moldova îl căuta din 2019

Internele recunosc că i-au eliberat pașaport românesc lui Plahotniuc în 2020, deși autoritățile din Republica Moldova îl căutau din 2019 și solicitaseră informații autorităților române pentru „identificarea locului aflării” fugarului. Citește și: EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei În comunicatul emis azi, ministerul român de Interne nu precizează dacă a cooperat cu omologii de la Chișinău și le-a furnizat informații despre locul în care se afla Plahotniuc.  Presa a relatat că, la momentul reținerii oligarhului Vladimir Plahotniuc de către autoritățile grecești, asupra acestuia se aflau mai multe documente emise de autoritățile române. Acum, ministerul de Interne susține că actele sunt false, în cea mai mare parte, mai puțin un pașaport eliberat în septembrie 2020. Internele recunosc că i-au eliberat pașaport lui Plahotniuc „În urma schimbului de date și informații efectuat prin intermediul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Poliției Române, autoritățile elene au transmis copii de pe șase documente de identitate aflate în posesia persoanei respective. În urma verificărilor efectuate la nivelul structurilor MAI, au rezultat suspiciuni rezonabile cu privire la o posibilă faptă de contrafacere a unor documente oficiale – două cărți de identitate, două permise de conducere și un pașaport, constând în suprascrierea mecanică a acestora, în scopul denaturării identității titularului. Această intervenție asupra documentelor reprezintă o modificare neautorizată a elementelor de identificare, susceptibilă de a întruni elementele constitutive ale infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, sens în care la nivelul Direcției Investigații Criminale din cadrul Poliției Române a fost deschis un dosar penal. Verificările efectuate la nivelul structurilor MAI au arătat că un singur document dintre cele șase este autentic și emis de statul român, respectiv un pașaport care a fost eliberat pe numele real al persoanei respective, anterior emiterii unei interdicții cu privire la aceasta”, se afirmă în comunicatul ministerului de Interne.  Într-adevăr, în iulie 2020, Comisia Interpol a respins solicitarea Republicii Moldova de a-l anunța în căutare internațională pe Vladimir Plahotniuc, radiind toate datele sale din sistem la cererea acestuia. Ulterior, în octombrie 2024, autoritățile moldovene au solicitat revizuirea deciziei, iar în noiembrie 2024, Comisia pentru Control al Fișierelor INTERPOL a acceptat cererea Procuraturii Anticorupție de revizuire a deciziei Comisiei din iulie 2020 în privința cetățeanului Vladimir Plahotniuc. Însă, potrivit unui document publicat azi pe Facebook de jurnalistul Vitalie Călugăreanu, la 30 octombrie 2019, Centrul Național Anticorupție (CNA) din Republica Moldova a cerut Direcției Generale Anticorupție din cadrul ministerului român de Interne strict informații despre locul în care s-ar afla Plahotniuc. Autoritățile de la Chișinău au invocat un acord de cooperare între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova în domeniul prevenirii și combaterii corupției. Acesta prevede: „asistență reciprocă în vederea culegerii informațiilor despre persoanele implicate în săvârșirea de infracțiuni de corupție, precum și a infracțiunilor asimilate și/sau în legătură directă cu infracțiunile de corupție, folosind inclusiv sistemele de informații de care dispun”.  Jurnalistul Vitalie Călugăreanu a scris, pentru Deutsche Welle, că CNA informa România și că cetățeanul moldovean căutat s-ar fi aflat în perioada 25-28 octombrie 2019 "în zona spitalului Parhon din Copou, municipiul Iași". MAI român a redirecţionat demersul CNA către Inspectoratul General al Poliţiei Române, arăta Călugăreanu. Concomitent cu notificarea trimisă României, Chișinăul a solicitat sprijin și din partea SUA și a Marii Britanii. 

România i-a dat lui Plahotniuc pașaport în timp ce era urmărit de autoritățile din Republica Moldova Foto: Facebook
Politică

România i-a dat lui Plahotniuc pașaport în timp ce era urmărit de autoritățile din Republica Moldova

România i-a dat lui Plahotniuc pașaport și carnet de conducere în timp ce era urmărit de autoritățile din Republica Moldova, acuză jurnalistul Vitalie Călugăreanu. Citește și: EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei Potrivit lui Călugăreanu, Plahotniuc a primit pașaport românesc în 2020, deși din 2019 autoritățile române fuseseră notificate de cele de la Chișinău, care ceruseră sprijin pentru capturarea fugarului. România i-a dat lui Plahotniuc pașaport în timp ce era urmărit de Republica Moldova Mai mult, la 19 martie 2024, statul român a eliberat, în lipsă, o carte de identitate pe numele lui Mihai Antohe – dubla identitate a lui Plahotniuc - iar la 7 mai 2025, a eliberat, tot în lipsă, un carnet de conducere tot pe numele lui Antohe. Călugăreanu scrie, pe Facebook, că autoritățile române ar trebui să răspundă de ce au ajutat un fugar „cu notificare roșie în Interpol”! „România trebuie să ne răspundă cum a fost posibil așa ceva: Cum a putut să-i dea lui Plahotniuc, legal, pașaport românesc în septembrie 2020, la un an după ce a fugit din Moldova în condițiile în care Chișinăul a cerut oficial, în decembrie 2019, intervenția autorităților americane, române și britanice în identificarea locului aflării, reținerea și extrădarea cetățeanului moldovean cu dublă identitate Plahotniuc-Novak?   De ce pe 19 martie 2024, statul român a eliberat, în lipsă, carte de identitate pe numele lui Mihai Antohe – dubla identitate a lui Plahotniuc - știind despre eforturile pe care Chișinăul le face pentru a-l recupera și a-l trage la răspundere? Dacă nu este adevărat, vrem ca statul român să spună asta, pentru că noi am văzut actele în comunicarea poliției elene.   De ce i-a eliberat, în lipsă, pe 7 mai 2025, permisul de conducere cetățeanului român Mihai Antohe (adică dubla identitate a lui Plahotniuc) dacă în acel moment Plahotniuc era deja cu notificare roșie în Interpol? Dacă nu a făcut asta, vrem comunicat.   De ce i-a eliberat lui Constantin Țuțu acte VALABILE pe identitatea falsă Andrie Sîli?   Noi, ăștia din afara UE și NATO, credeam că în UE și NATO chestiunile care țin de securitatea națională sunt mai presus de orice combinații banditești. Am greșit?   P.S. Și da, România mai trebuie să ne răspundă cum a fost posibil ca Plahotniuc să se plimbe în perioada 25-28 octombrie 2019 prin zona spitalului Parhon din Copou (Iași) după ce fugise din Moldova și era căutat prin procedură interstatală la acea etapă”, a scris Călugăreanu.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră