sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

923 articole
Eveniment

Mii de accidente mortale și răniți grav pe șoselele României: 1.293 de morți în 2025

Aproape 4.000 de accidente rutiere soldate cu morți și răniți grav au fost înregistrate la nivel național în anul 2025, potrivit unui comunicat transmis duminică de Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR). Bilanțul accidentelor rutiere în 2025 Conform datelor oficiale, în cursul anului 2025 au avut loc 3.950 de accidente rutiere grave, în urma cărora 1.293 de persoane și-au pierdut viața, iar 3.125 de oameni au fost răniți grav. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Comparativ cu anul 2024, statisticile indică: - cu 285 mai puține accidente (-6,7%); - cu 185 mai puține persoane decedate (-12,5%); - cu 122 mai puține persoane rănite grav (-3,7%). Principalele cauze ale accidentelor grave Poliția Română arată că cele mai frecvente cauze ale accidentelor rutiere grave din 2025 au fost comportamentele riscante în trafic. Traversarea neregulamentară a pietonilor se află pe primul loc, reprezentând 16,1% din totalul accidentelor. Alte cauze importante au fost: - neadaptarea vitezei la condițiile de drum – 15,3%; - neacordarea priorității vehiculelor – 9,5%. Zeci de mii de acțiuni pentru prevenirea accidentelor Pentru reducerea riscului rutier, polițiștii au desfășurat peste 67.000 de acțiuni la nivel național, vizând combaterea principalelor cauze generatoare de accidente grave. În urma controalelor din trafic, în 2025 au fost aplicate 2.792.044 de sancțiuni contravenționale. Totodată, polițiștii au reținut 190.441 de permise de conducere și au retras 103.381 de certificate de înmatriculare, precum și 22.760 de plăcuțe de înmatriculare. Mii de șoferi prinși sub influența alcoolului IGPR mai informează că aproximativ 28.700 de persoane au fost depistate și scoase din trafic după ce au fost surprinse conducând sub influența alcoolului. Acesta este un factor major de risc pentru producerea accidentelor rutiere. Sistemul e-SIGUR, activ din 2025 Începând cu 1 ianuarie 2025, la nivel național este utilizat sistemul automat de monitorizare a traficului rutier e-SIGUR. Sistemul presupune colectarea de date cu ajutorul dispozitivelor radar tip pistol, amplasate în afara părții carosabile, în locuri vizibile. Potrivit Poliției Române, anul trecut au fost aplicate peste 21.000 de sancțiuni contravenționale în baza acestui sistem. De asemenea, au fost reținute: - 89 de permise pentru depășirea vitezei legale cu mai mult de 50 km/h; - 4 permise pentru depășirea limitei legale cu peste 70 km/h. Platforma e-SAR, folosită împotriva agresivității în trafic Pentru creșterea siguranței rutiere, autoritățile au dezvoltat și platforma software e-SAR, destinată procesării sesizărilor privind comportamentul agresiv în trafic, transmise de cetățeni. În anul 2025, 1.053 de sesizări au fost soluționate prin întocmirea proceselor-verbale de constatare a contravenției și suspendarea dreptului de a conduce. Deși datele indică o ușoară îmbunătățire față de anul precedent, Poliția Română subliniază că siguranța rutieră rămâne o prioritate, iar combaterea vitezei excesive, a consumului de alcool și a comportamentului agresiv în trafic este esențială pentru reducerea numărului de victime.

Accidente mortale pe șoselele din România (sursa: Pexels/Valentin Sarte)
Epidemie de violență domestică în România (sursa: Pexels/MART PRODUCTION)
Eveniment

Epidemie de violență domestică în România: peste 138.000 de cazuri în 2025

Polițiștii au intervenit, în cursul anului 2025, la 138.385 de cazuri de violență domestică, dintre care 67.010 în mediul urban și 71.335 în mediul rural, potrivit unui comunicat al Poliției Române. Lovirea și alte violențe, cea mai frecventă infracțiune Datele oficiale arată că numărul faptelor penale din sfera violenței domestice a scăzut cu 16,3% față de anul 2024, respectiv cu 9.685 de fapte, de la 59.345 la 49.660 de infracțiuni. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Cele mai mari scăderi au fost înregistrate la: lovire sau alte violențe – de la 36.417 la 26.877 de fapte amenințare – de la 7.460 la 6.283 de fapte abandon de familie – de la 4.641 la 4.254 de infracțiuni Cu toate acestea, infracțiunea de lovire sau alte violențe reprezintă în continuare 54% din totalul faptelor înregistrate. Ordinele de protecție, principalul instrument împotriva agresorilor Unul dintre cele mai importante instrumente de protecție a victimelor îl reprezintă ordinul de protecție provizoriu, emis de polițiști la fața locului atunci când există un risc iminent asupra vieții sau integrității fizice ori psihice a victimei. În 2025, polițiștii au emis 15.856 de ordine de protecție provizorii, dintre care 5.904 au fost transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată. Nerespectarea ordinelor de protecție, mii de infracțiuni sesizate În ceea ce privește încălcarea ordinelor de protecție provizorii, au fost sesizate 1.134 de infracțiuni, dintre care: 612 în mediul urban 522 în mediul rural Totodată, instanțele de judecată au emis 15.680 de ordine de protecție, iar pentru nerespectarea acestora au fost înregistrate 6.337 de infracțiuni. Monitorizarea electronică a agresorilor, extinsă la nivel național Pentru prevenirea tragediilor, Ministerul Afacerilor Interne a devansat cu trei luni implementarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME), care a devenit operațional la nivel național la 1 octombrie 2024. Sistemul permite monitorizarea apropierii agresorului de victimă și generează alerte automate, în urma cărora polițiștii intervin pentru protecția victimei și imobilizarea agresorului. Aproape 5.000 de agresori monitorizați electronic în 2025 În cursul anului 2025, măsura obligării agresorului de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere a fost aplicată în 4.860 de situații, la nivel național. Dintre acestea: 2.681 de măsuri au fost dispuse în cazul ordinelor de protecție provizorii (17% din total) 2.179 de măsuri au fost dispuse de instanțele de judecată (14% din totalul ordinelor de protecție) SIME nu înseamnă interceptări, ci alertare în timp real Poliția subliniază că SIME nu este un sistem de interceptare, ci unul de alertare, care notifică autoritățile exclusiv atunci când agresorul se apropie de victimă, permițând intervenția rapidă. Începând cu 1 august 2025, la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) au fost dispuse măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea intervenției în cazurile de violență domestică. Polițiștii desfășoară activități proactive de identificare a situațiilor conflictuale, inclusiv în cazurile în care victimele nu doresc sau refuză utilizarea instrumentelor legale clasice, precum: depunerea unei plângeri penale emiterea unui ordin de protecție provizoriu monitorizarea electronică a agresorului Verificări directe la domiciliul victimelor și agresorilor Noua metodologie impune verificări directe atât la domiciliul victimei, cât și al agresorului, pentru a evalua dacă starea conflictuală s-a agravat, s-a atenuat, a fost eliminată. Prin acest sistem, situațiile de risc sunt identificate rapid, iar intervențiile pot fi ajustate în timp real. Poliția Română subliniază că nicio persoană care a solicitat montarea unei brățări electronice de monitorizare a agresorului și a respectat condițiile de utilizare nu a fost victima unei infracțiuni de omor, ceea ce confirmă eficiența acestui instrument de protecție.

România, criză de gaz cauzată de ger (sursa: Pexels/Magda Ehlers)
Eveniment

BREAKING Criză de gaz în România din cauza gerului, stăm la mâna Ungariei pentru importuri

România se confruntă, în perioadele de ger intens, cu limitări serioase ale capacității de livrare a gazelor naturale din producția internă și din depozite. În aceste condiții, importurile de gaze, în special din Ungaria, devin esențiale pentru acoperirea vârfurilor de consum și pentru menținerea echilibrului sistemului energetic, avertizează Asociația Energia Inteligentă (AEI). Diferența critică dintre „există gaz” și „ai gaz în rețea” Potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliță, România dispune de gaze suficiente la nivel anual, însă problema apare în momentele de consum extrem, când sistemul nu reușește să transporte volumele necesare către consumatori, inclusiv către Republica Moldova. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „Diferența dintre există gaz și ai gaz în rețea nu este una semantică. Este diferența dintre confort și criză. Când consumul depășește 57–58 milioane metri cubi pe zi, la temperaturi sub -12 grade Celsius, iar la acest volum se adaugă 6–7 milioane mc/zi tranzit către Republica Moldova, sistemul intră într-o zonă fără elasticitate”, explică Chisăliță. Limitele producției interne și ale depozitelor de gaze La aceste niveluri de consum, producția internă rămâne relativ constantă și nu poate fi suplimentată rapid. Depozitele de gaze pot livra volume importante, însă pe măsură ce nivelul de umplere scade, capacitatea zilnică de extracție se reduce. În acest context, importurile devin singura componentă „elastică” a sistemului, dar și acestea sunt limitate de capacitatea punctelor de interconectare și de disponibilitatea gazelor pe piețele externe. Dependența operațională de Ungaria în perioadele de ger Un exemplu recent invocat de AEI este episodul de ger început la 11 ianuarie 2026, când Ungaria a oprit tranzitul de gaze dinspre Turcia către propriul teritoriu, prin România, și a început să exporte gaze din depozitele sale către România. „Fără această decizie, consumul de gaze din România și Republica Moldova nu ar fi putut fi menținut. Dependența de Ungaria este evidentă. Nu este o afirmație politică, ci o realitate operațională, care ține de infrastructură și fluxuri fizice”, subliniază Dumitru Chisăliță. Importurile, singura „supapă” de echilibru la vârf de consum În condițiile în care punctul de intrare din Bulgaria – Negru Vodă funcționează deja la aproximativ 94% din capacitate, spațiul de manevră al sistemului românesc se restrânge considerabil. Astfel, direcția Ungaria devine, în prezent, principala sursă capabilă să livreze volume suplimentare în perioadele critice. „Când temperaturile rămân negative și consumul sare peste pragul de 57–58 milioane mc/zi, sistemul are nevoie de încă o poartă de intrare. În acest moment, Ungaria este direcția care poate face diferența”, explică președintele AEI. De ce depozitele nu pot acoperi singure crizele de iarnă Dumitru Chisăliță atrage atenția asupra unei percepții greșite frecvente în spațiul public: depozitele de gaze nu funcționează ca un rezervor inepuizabil. „Depozitul nu este o găleată din care poți turna oricât, oricând. Pe măsură ce nivelul scade, scade și capacitatea de extracție. Paradoxul este dur: exact când ai nevoie de maxim, depozitul îți oferă tot mai puțin”, avertizează acesta. Riscul major: prețuri prohibitive la importuri În cazul în care gerul persistă și consumul rămâne ridicat, importurile de gaze nu mai sunt opționale, ci devin necesare zilnic și continuu. Riscul major nu este neapărat lipsa de disponibilitate, ci prețul ridicat pe care furnizorii îl pot solicita. „Nimeni nu face caritate energetică în plină iarnă. Riscul real este ca importurile să devină extrem de scumpe, iar acest adevăr este rareori spus public”, afirmă Chisăliță. România, prinsă între consum intern și obligații regionale În perioadele de ger, România trebuie să gestioneze simultan încălzirea populației, funcționarea centralelor de termoficare și tranzitul de gaze către Republica Moldova. Orice deficit minor de import se reflectă imediat în presiuni asupra sistemului și asupra pieței. „România nu este presată iarna din lipsă de resurse, ci din lipsă de debite disponibile. În acest episod de ger, dependența marginală decisivă este intrarea din Ungaria, cu risc de preț prohibitiv”, concluzionează președintele AEI. De la „independență energetică” la „autonomie energetică” Asociația Energia Inteligentă susține necesitatea unei schimbări de paradigmă: trecerea de la conceptul de independență energetică la cel de autonomie energetică. „Securitatea energetică nu mai înseamnă am de unde cumpăra, ci pot funcționa dacă nu pot cumpăra. Autonomia înseamnă capacitatea de a acoperi consumul critic în vârf și în criză din resurse și infrastructuri real controlabile”, subliniază Dumitru Chisăliță.

Declarațiile lui Negrescu, respinse de Franța (sursa: Facebook/Victor Negrescu)
Eveniment

Negrescu acuză Franța că vrea să-și retragă trupele din România din cauza Mercosur. Parisul neagă

Ambasada Franței la București a transmis că informațiile apărute recent în spațiul public, potrivit cărora Franța ar fi „extrem de nemulțumită” de poziția României privind acordul comercial UE–Mercosur, sunt complet false. Reprezentanții misiunii diplomatice subliniază că nu există nicio legătură între acest dosar și prezența militară franceză pe teritoriul României. Reacția vine după declarațiile lui Victor Negrescu Precizările Ambasadei apar după declarația europarlamentarului PSD Victor Negrescu, care a afirmat la Antena 3 CNN că România ar putea suporta „consecințe geostrategice” pentru votul exprimat în COREPER în favoarea acordului UE–Mercosur. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Acesta a susținut că Franța ar fi nemulțumită de poziția României și că ar putea fi pusă în discuție inclusiv prezența militară franceză în țara noastră. Prezența militară franceză, fără condiționări politice Ambasada Franței a respins categoric aceste afirmații, precizând că prezența militară franceză în România se înscrie exclusiv în angajamentele ferme ale Franței privind securitatea colectivă, solidaritatea aliată și consolidarea Flancului Estic al NATO. Oficialii francezi subliniază că această prezență nu este condiționată politic și nu are legătură cu pozițiile statelor membre în negocierile comerciale ale Uniunii Europene. Reafirmarea parteneriatului strategic franco-român În mesajul publicat, Ambasada Franței își reafirmă angajamentul deplin față de Parteneriatul strategic franco-român și față de securitatea României și a regiunii. Diplomații francezi transmit că relația bilaterală și cooperarea în domeniul apărării rămân solide, indiferent de dezbaterile politice legate de acordurile comerciale europene.

Patru noi poduri peste Prut se vor construi în următorii ani. Primul, deja în proiectare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Patru noi poduri peste Prut se vor construi în următorii ani. Primul, deja în proiectare

Consiliul Județean Iași a emis certificatul de urbanism pentru podul peste Prut care urmează să fie construit în zona Răducăneni, un proiect de infrastructură rutieră cu impact transfrontalier. Primul pod, deja în proiectare Deși denumirea oficială face trimitere la comuna Răducăneni, amplasamentul real se află între aceasta și râul Prut, în zona celor trei sate ale comunei Grozești. Totuși, CNAIR a ales această denumire pentru viitorul obiectiv de investiții. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Pe malul din Republica Moldova, noul pod va avea capătul în localitatea Bărboieni, singura localitate a comunei cu același nume din raionul Nisporeni, facilitând legătura rutieră între cele două state. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere are în plan construirea a patru poduri peste Prut, ca parte a strategiei de dezvoltare a infrastructurii de transport dintre România și Republica Moldova. Continuarea, în Ziarul de Iași.

PSRM cere demisia Maiei Sandu (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Socialiștii moldoveni acuză „trădare” și cer demisia Maiei Sandu

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a cerut marți demisia președintei Maia Sandu, după ce aceasta a declarat că ar vota pentru reunirea cu România în eventualitatea organizării unui referendum pe această temă. Socialiștii acuză „trădare politică” și încălcarea Constituției Într-un comunicat publicat pe site-ul oficial al formațiunii, PSRM califică afirmațiile Maiei Sandu drept „un act deschis de trădare politică îndreptat împotriva statalității moldovenești, a Constituției, a suveranității și neutralității țării”. Citește și: Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”. Apel la Nicușor Dan Socialiștii consideră „deosebit de cinic și periculos” faptul că astfel de declarații provin de la o persoană care exercită funcția de președinte al Republicii Moldova, chiar și „temporar”, potrivit formulării din comunicat. PSRM: „Fiecare zi a mandatului Maiei Sandu este o amenințare pentru stat” Potrivit PSRM, Maia Sandu „trebuie să demisioneze imediat”, deoarece „fiecare zi a președinției sale reprezintă o amenințare la adresa existenței Republicii Moldova ca stat independent”. Formațiunea de opoziție susține că declarațiile șefei statului afectează grav stabilitatea politică și constituțională a țării. Apel către Procuratură și SIS pentru investigarea unei posibile trădări În același comunicat, PSRM solicită Procuraturii Generale, Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și altor instituții abilitate „să inițieze imediat o anchetă privind posibila trădare”. Socialiștii afirmă că „apelurile publice ale șefului statului la dezmembrarea țării” trebuie să fie supuse „celui mai dur control juridic și politic”. Opoziția, chemată să se unească împotriva „regimului Maia Sandu” PSRM face apel și la celelalte formațiuni politice din opoziție să lase deoparte diferențele tactice și să se unească împotriva actualei conduceri de la Chișinău. Potrivit socialiștilor, regimul Maia Sandu ar conduce Republica Moldova „spre pierderea suveranității, divizarea societății și o catastrofă națională”. PSRM: „Republica Moldova nu este o monedă de schimb” În mesajul transmis public, PSRM respinge ferm ideea unirii cu România, afirmând că Republica Moldova „nu este un obiect de negociere, nu este o monedă de schimb și nu este o greșeală istorică”. Socialiștii susțin că statul moldovean este „casa noastră comună” și acuză existența unor „curatori externi și executori locali” care ar urmări distrugerea statalității. Declarațiile Maiei Sandu, într-un interviu pentru presa britanică Declarațiile care au generat reacția PSRM au fost făcute de Maia Sandu într-un interviu acordat unor jurnaliști britanici. Președinta Republicii Moldova a spus, pentru prima dată explicit, că ar vota pentru reunirea cu România în cazul organizării unui referendum. Totodată, Maia Sandu a subliniat că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă un obiectiv realist și esențial pentru protejarea suveranității Republicii Moldova. Discuția din podcastul lui Rory Stewart și Alastair Campbell În cadrul podcastului realizat de Rory Stewart și Alastair Campbell, Maia Sandu a vorbit și despre amenințările venite din partea Federației Ruse, afirmând că președintele rus Vladimir Putin urmărește extinderea influenței asupra Europei. „Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască și să existe ca democrație și stat suveran”, a declarat Maia Sandu. Maia Sandu: „Aș vota pentru reunirea cu România” Întrebată direct dacă susține unirea cu România, Maia Sandu a răspuns fără ezitare că ar vota pentru reunire în cadrul unui referendum. Ea a amintit că, la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, în contextul mișcărilor de renaștere națională, exista un sprijin semnificativ pentru această idee, însă lipsa unui referendum face imposibilă evaluarea exactă a voinței populației de atunci. Sprijin majoritar pentru UE, nu pentru unire Maia Sandu a precizat că, în prezent, nu există o majoritate care să susțină unirea cu România, însă există un sprijin clar pentru aderarea la Uniunea Europeană. „Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea”, a subliniat președinta Republicii Moldova.

Adjunctul bașkanului Găgăuziei, proces cu Poliția română (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mâna dreaptă a bașkanului Găgăuziei a dat în judecată Poliția de Frontieră din România

Adjunctul bașkanului Găgăuziei, Victor Petrov, politician pro-rus cu cetățenie bulgaro-moldoveană, sancționat de Uniunea Europeană pentru tentative de destabilizare a Republicii Moldova, a fost oprit de două ori la granița României. Proces cu Poliția de Frontieră În martie 2025, Poliția de Frontieră Iași i-a refuzat intrarea în țară, invocând includerea acestuia pe lista UE a persoanelor sancționate. Citește și: Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani Potrivit unei decizii a Consiliului European din februarie 2024, Petrov este acuzat că subminează procesul democratic și ordinea constituțională din Republica Moldova. După un demers similar împotriva Poliției de Frontieră Giurgiu, Victor Petrov a dat în judecată și Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

Maia Sandu spune că ar vota pentru unirea cu România Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu spune că ar vota pentru unirea cu România

Maia Sandu spune că ar vota pentru unirea cu România, la un eventual referendum pe această temă, arată news.ro. Ea ar fi făcut această afirmație la interviul cu jurnaliştii britanici Rory Stewart and Alastair Campbell, care găzduiesc cel mai mare podcast politic din Marea Britanie „The Rest Is Politics: Leading”. Citește și: EXCLUSIV România a plătit avocaților 1,4 milioane de euro pentru a bloca un tablou de El Greco la New York. Pictura, revendicată și de un oligarh rus apropiat de Trump Maia Sandu a vorbit timp de o oră, în limba engleză, despre situaţia politică din Republica Moldova şi din regiune. Interviul a fost acordat la Chişinău, la sediul Preşedinţiei. Maia Sandu spune că ar vota pentru unirea cu România În dialogul de peste o oră, preşedintele R. Moldova a vorbit despre copilăria sa din URSS, despre cum a reuşit să supravieţuiască limba română sub regimul asupritor comunist şi despre mişcările de renaştere naţională de la sfârşitul anilor 80. „La sfârşitul anilor 80, au fost mişcările de renaştere naţională şi, bineînţeles, au fost discuţii despre reunirea cu România, deoarece Moldova făcea parte din România înainte. Dar atunci, desigur, nu puteam şti câţi oameni ar fi sprijinit unirea cu România, pentru că nu am avut un referendum. Dar dacă e să judecăm după numărul mare de oameni care s-au alăturat mişcării din Piaţa Marii Adunări Naţionale, au fost sute de mii, putem spune că am fi avut un sprijin pentru unirea cu România”, a explicat Maia Sandu. Întrebată în acest moment al interviului dacă ea personal ar susţine unirea cu România, ea a răspuns ferm: „Dacă am avea un referendum, aş vota pentru reunirea cu România”. Întrebată de ce, Maia Sandu a spus: „Priviţi la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviţi la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o ţară mică precum Republica Moldova să supravieţuiască, să existe ca democraţie, ca ţară suverană şi, desigur, să ţină piept Rusiei”. Pe de altă parte, Maia Sandu a recunoscut că este conştientă că în acest moment nu mai există în Republica Moldova o majoritate favorabilă unirii. „Ca preşedinte al Republicii Moldova, înţeleg, mă uit la sondaje, că nu există o majoritate astăzi care să sprijine unirea cu România. Dar există o majoritate care sprijină aderarea la UE şi noi acţionăm în sensul acesta”, a adăugat ea. „Este un obiectiv mult mai realist şi ne ajută să rezistăm ca democraţie”, a explicat preşedinta Republicii Moldova.

PSD și AUR, încă un pas spre coalizare: ambele partide critică acordul UE–Mercosur. Ce prevede acesta și cum sunt afectați fermierii români (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu, George Simion)
Eveniment

PSD și AUR, încă un pas spre coalizare: ambele partide critică acordul UE–Mercosur. Miza: fermierii

Consiliul Uniunii Europene a aprobat pe 9 ianuarie 2026 două decizii care autorizează semnarea Acordului de Parteneriat UE–Mercosur și a unui Acord Comercial Interimar (care acoperă doar componenta de comerț). În practică, această etapă înseamnă că UE a dat undă verde pentru semnare la nivel de bloc, dar acordul nu intră automat în vigoare: urmează proceduri de aprobare, inclusiv în Parlamentul European. De ce acordul rămâne controversat în UE Blocul Mercosur urma să semneze acordul cu UE pe 17 ianuarie 2026, în Paraguay, ceea ce indică trecerea către faza formală de semnare după votul statelor membre. Citește și: EXCLUSIV Cine este elvețianul care, cu un gest spontan bine intenționat, a stârnit scandalul începutului de an în România Votul din Consiliu a avut loc în pofida opoziției unor state membre, iar subiectul a generat proteste și presiune politică, în special din partea sectorului agricol. Mizele economice sunt mari: acordul vizează eliminarea treptată a majorității tarifelor și deschiderea piețelor pentru bunuri industriale europene, dar și creșterea accesului pe piața UE pentru produse agroalimentare din America de Sud, ceea ce alimentează temeri privind concurența pentru fermierii europeni. Reacții politice în România: PSD, USR, AUR În România, tema a provocat tensiuni politice în coaliție și o dezbatere centrată pe riscurile pentru agricultură, în special pentru zootehnie. Ministerul Agriculturii, prin Florin Barbu, a susținut public că PSD nu este „împotriva Mercosur”, ci cere garanții pentru fermieri și procesatori, inclusiv standarde echivalente pentru produsele importate și un studiu de impact la nivelul Comisiei Europene. PSD a condamnat decizia Ministerului Afacerilor Externe de a mandata reprezentantul României în COREPER să voteze în favoarea acordului, acuzând lipsa unor clauze „clare” de protecție pentru fermierii români. În același timp, președintele Nicușor Dan a declarat că România a votat în favoarea acordului, invocând negocieri suplimentare pentru protejarea producătorilor români și europeni, cu precădere în agricultură. Dinspre USR au existat reacții care susțin că acordul aduce câștiguri economice și că discuția trebuie purtată pe baza intereselor României, nu a confruntării politice. AUR a criticat, la rândul său, votul României pentru acord, calificându-l drept nociv pentru fermieri. Ce urmează, pe scurt După autorizarea semnării în Consiliu, procesul se mută către etapele de semnare și aprobare la nivel european, inclusiv prin vot în Parlamentul European, unde pot apărea amendamente, condiții sau întârzieri procedurale. În România, discuția rămâne concentrată pe garanțiile pentru sectorul agroalimentar și pe modul în care vor fi aplicate standardele și mecanismele de protecție, dacă acordul avansează către implementare.

PSD cere garanții în acordul UE–Mercosur (sursa: Facebook/ Florin Barbu)
Politică

PSD contestă acum acordul Mercosur, deși l-a aprobat în Parlamentul European

Partidul Social Democrat nu s-a opus acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur, însă a solicitat garanții clare pentru protejarea fermierilor și procesatorilor români, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Acesta a subliniat că poziția PSD nu ține de jocuri politice, ci de necesitatea unor negocieri suplimentare la nivelul Comisiei Europene pentru a proteja agricultura românească. Într-adevăr, în decembrie 2025, toți europarlamentarii PSD au votat pentru acord.  Mai mult, Victor Negrescu (PSD) și-a explicat astfel votul favorabil: „Am votat în favoarea acestui raport, care întărește mecanismele de protecție pentru fermierii europeni în contextul acordurilor comerciale UE-Mercosur, printr-o aplicare mai rapidă și mai eficientă a clauzelor de salvgardare pentru produsele agricole sensibile. Documentul consolidează monitorizarea importurilor și permite intervenții timpurii atunci când există riscul unor dezechilibre pe piață, protejând veniturile agricultorilor și stabilitatea sectorului agricol. Pentru România, acest cadru este esențial pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile, protejarea producției locale și menținerea coeziunii economice și sociale în mediul rural.” România și Franța au cerut studiu de impact și standarde egale Ministrul Agriculturii a explicat că România, alături de Franța, a cerut Comisiei Europene realizarea unui studiu de impact privind efectele acordului Mercosur asupra agriculturii și industriei alimentare. Citește și: EXCLUSIV Cine este elvețianul care, cu un gest spontan bine intenționat, a stârnit scandalul începutului de an în România Totodată, autoritățile române au solicitat garanții că produsele agroalimentare importate din statele Mercosur respectă aceleași standarde impuse fermierilor din Uniunea Europeană, în special în domeniul siguranței alimentare, protecției mediului și utilizării pesticidelor. Diferențe majore la utilizarea pesticidelor și riscuri pentru sănătate Florin Barbu a atras atenția asupra diferențelor semnificative dintre practicile agricole din UE și cele din zona Mercosur. În timp ce România utilizează sub un kilogram de pesticide pe hectar, în unele state din America Latină se ajunge la 12–15 kilograme pe hectar, aspect care ridică probleme serioase legate de sănătatea populației și concurența neloială. Zootehnia românească, sectorul cel mai expus Potrivit ministrului, zootehnia ar fi cea mai afectată de importurile din Mercosur, întrucât fermierii europeni sunt obligați să respecte reguli stricte privind bunăstarea animalelor. România a investit masiv în sectoarele de carne de pui, vită, porc și ovine, iar producătorii din afara UE nu sunt supuși acelorași condiționalități, ceea ce ar crea un dezechilibru major pe piață. Memorandum respins și cereri suplimentare la Bruxelles Florin Barbu a precizat că a respins, la finalul anului trecut, un memorandum legat de acordul Mercosur, solicitând ca aplicarea acestuia în agricultură și industria alimentară să fie voluntară. De asemenea, a cerut ca licențele pentru operatorii economici care importă produse din Mercosur să fie acordate de fiecare stat membru în parte, pentru a preveni interesele economice și presiunile de lobby la nivel european. Clauze de suspendare, ignorate de Comisia Europeană Ministrul Agriculturii a mai spus că România a cerut introducerea unor clauze de salvgardare, prin care acordul să fie suspendat dacă importurile depășesc cu peste 5% media ultimilor trei ani pentru anumite categorii de produse. Aceste propuneri nu au fost însă luate în calcul, motiv pentru care Barbu face apel la europarlamentarii români să susțină amendamentele atunci când acordul va ajunge la vot în Parlamentul European. Lipsa consultărilor în coaliție și discuții anunțate Întrebat despre dialogul cu premierul, ministrul Agriculturii a declarat că nu a existat nicio discuție în coaliția de guvernare pe tema Mercosur după respingerea memorandumului. El a anunțat însă că, începând de săptămâna viitoare, acordul va fi discutat la nivelul coaliției. Prețuri mult mai mici la carnea din Mercosur și riscul falimentului Florin Barbu a avertizat că prețurile produselor din Mercosur sunt semnificativ mai mici decât cele din UE: carnea de pui este de patru ori mai ieftină, iar carnea de vită de trei ori mai ieftină. În lipsa unor garanții, acest lucru ar putea duce la falimentul zootehniei din România și din Uniunea Europeană, în contextul în care țara noastră a devenit un jucător important pe piața europeană a cărnii de pui. Acord avantajos pentru alte industrii, dar problematic pentru agricultură Ministrul Agriculturii a admis că acordul Mercosur este benefic pentru alte ramuri economice, precum industria auto, industria de armament sau cea a cauciucurilor. Cu toate acestea, PSD consideră că agricultura românească trebuie protejată prin clauze clare și aplicabile. România a votat pentru acord, PSD contestă mandatul MAE Președintele Nicușor Dan a anunțat că România a votat în favoarea acordului UE–Mercosur, invocând negocieri suplimentare pentru protejarea producătorilor europeni. În replică, Partidul Social Democrat a condamnat decizia Ministerului Afacerilor Externe de a mandata reprezentantul României să voteze în favoarea acordului, în absența unor garanții ferme pentru fermierii români.

Reintroducerea stagiului militar divizează România (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România, spun 49% dintre cetățeni

Peste două treimi dintre români (68%) consideră că, în cazul unor negocieri de pace în Ucraina, acordul ar trebui semnat în condițiile stabilite de Statele Unite, arată sondajul Avangarde „Securitate regională – percepții și așteptări”. În opoziție cu această idee se află 18% dintre respondenți, care nu sunt de acord cu o astfel de formulă de pace, în timp ce 14% au declarat că nu știu sau nu au dorit să răspundă. Totodată, 49% dintre cetățeni cred că serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România. Urban vs. rural: diferențe de percepție privind condițiile păcii La aceeași întrebare, răspunsurile diferă în funcție de mediul de rezidență: Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Urban: 70% „da”, 17% „nu”, 13% „nu știu/nu răspund” Rural: 61% „da”, 24% „nu”, 15% „nu știu/nu răspund” Încredere în NATO: majoritatea cred că România ar fi apărată Aproape trei sferturi dintre români (74%) sunt de părere că România ar fi apărată de NATO în cazul unui atac al Federației Ruse. Pe medii de rezidență, distribuția este următoarea: Urban: 78% „da”, 12% „nu”, 10% „nu știu/nu răspund” Rural: 62% „da”, 27% „nu”, 11% „nu știu/nu răspund” Reintroducerea serviciului militar divizează România Întrebați despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu, 49% dintre respondenți se declară de acord, în timp ce 47% resping această idee. Restul de 4% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Diferențele urban–rural sunt moderate: Urban: 57% „da”, 39% „nu”, 4% „nu știau/nu răspund” Rural: 48% „da”, 49% „nu”, 3% „nu știu/nu răspund” Susținerea înarmării rapide a României Întărirea capacității de apărare reprezintă o prioritate pentru majoritatea respondenților. La întrebarea privind „înarmarea rapidă a României”, 71% au răspuns afirmativ, 22% s-au declarat împotrivă, iar 7% nu au oferit un răspuns. Urban: 75% susțin ideea, 17% se opun, 8% nu știu/nu răspund Rural: 60% sunt de acord, 35% nu, 5% nu știu/nu răspund Nivelul relațiilor României cu SUA: mulțumire moderată În ceea ce privește relațiile bilaterale România – SUA: 36% dintre români se declară mulțumiți 56% sunt nemulțumiți 8% nu știu sau nu răspund Relațiile economice cu Federația Rusă Întrebați dacă România ar trebui să aibă relații economice mai apropiate cu Federația Rusă, românii sunt aproape egal împărțiți: 48% – „da” 49% – „nu” 3% – „nu știu/nu răspund” În urban, 55% susțin aceste relații, față de 36% în mediul rural. Relațiile economice mai strânse cu Rusia sunt respinse de 37% dintre respondenții din urban și de 55% dintre cei din rural. Procentul non-răspunsurilor este apropiat: 8% urban, 9% rural. Metodologia sondajului Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 27 – 30 decembrie 2025, pe un eșantion de 1.000 de persoane adulte (18 ani și peste), neinstituționalizate, reprezentativ la nivel național. Marja maximă de eroare: ±3,4% Nivel de încredere: 95% În unele situații, suma procentelor poate diferi cu ±1% față de 100%, din cauza rotunjirilor statistice.

AUR vrea „Anul Americii” în România (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

Suveraniștii de la AUR solicită președintelui Nicușor Dan să declare „Anul Americii” în România

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat că solicită oficial Președinției, Parlamentului și Guvernului declararea anului 2026 drept „Anul Americii în România”. Inițiativa este motivată de împlinirea a 250 de ani de la adoptarea Declarației de Independență a Statelor Unite ale Americii, moment pe care formațiunea îl consideră unul definitoriu pentru istoria modernă. AUR vrea „Anul Americii” în România Potrivit comunicatului formațiunii, 2026 reprezintă nu doar o aniversare simbolică, ci și o ocazie de reafirmare a valorilor care au stat la baza constituirii statului american – libertatea, democrația, suveranitatea și libertatea de exprimare. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa AUR subliniază că aceste valori au influențat decisiv evoluția occidentală și sunt esențiale, în opinia sa, pentru viitorul României și al Europei. Referire la rolul Statelor Unite pe scena internațională În mesajul său, AUR accentuează rolul Statelor Unite în arhitectura globală de securitate, în special în actualul context geopolitic marcat de tensiuni și instabilitate. Formațiunea atribuie Statelor Unite poziția de principal garant al libertăților politice și al democrației în Europa și invocă documentele strategice americane în domeniul securității. Partidul vorbește și despre influența deciziilor administrației americane asupra Europei, inclusiv asupra securității continentului și a orientării sale geopolitice. În comunicat este menționat explicit președintele Donald Trump, prezentat drept „cel mai important lider politic la nivel global în 2026”, formulare care marchează și poziționarea politică a AUR în raport cu actuala administrație de la Washington. Relația strategică România–SUA, temă centrală AUR afirmă că relația României cu Statele Unite nu ar trebui văzută doar în termeni strategici sau militari, ci ca una esențială pentru menținerea pluralismului politic și a libertății de exprimare. Formațiunea califică SUA drept „principal garant al securității României în cadrul NATO” și subliniază importanța cooperării în regiunea Mării Negre. Totodată, partidul afirmă că marile decizii de politică externă și securitate ale României – inclusiv în legătură cu evoluțiile din Ucraina – ar trebui consultate prioritar cu Washingtonul, ceea ce reprezintă o poziționare politică explicită în raport cu parteneriatele externe ale țării. Ce ar presupune „Anul Americii în România” Potrivit propunerii formulate, declararea anului 2026 drept „Anul Americii în România” ar crea cadrul pentru un amplu program de evenimente și cooperare. Printre obiectivele menționate se numără: consolidarea parteneriatului strategic româno-american organizarea unor manifestări culturale, educaționale și academice dedicate istoriei SUA promovarea investițiilor și cooperării economice cultivarea legăturilor dintre societatea românească și cea americană reafirmarea angajamentului României față de „lumea liberă”, în termenii utilizați de AUR AUR anunță că va marca oricum 2026 drept „Anul SUA” Chiar dacă autoritățile nu vor adopta propunerea, AUR afirmă că va declara unilateral, la nivel de partid, anul 2026 drept „Anul Statelor Unite în România”. Formațiunea anunță intenția de a organiza conferințe, dezbateri, evenimente culturale și programe educaționale destinate tinerilor, precum și acțiuni de diplomație publică axate pe relația româno-americană. Partidul insistă asupra ideii că prietenia cu Statele Unite este, în viziunea sa, „bazată pe valori”, nu pe conformism politic, și leagă această poziționare de temele sale politice recurente: suveranitate, libertate de expresie și democrație.

România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa

Între 2015 și 2025, Venezuela apare constant în rapoartele europene ca una dintre principalele țări de plecare pentru cocaina care ajunge în Europa, alături de Columbia, Brazilia și Ecuador. Datele nu spun întotdeauna exact cât din cocaina unei anumite țări europene vine din Venezuela, dar arată clar rute maritime și aeriene care leagă porturi și nave venezuelene de principalele hub-uri europene. Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic Există indicii clare și cazuri documentate (2015–2025) că țări din UE primesc cocaină pe rute care trec prin Venezuela – fie direct (nave sub pavilion venezuelean sau plecate din porturi venezuelene), fie prin rute regionale (Caraibe, Africa de Vest, teritorii olandeze din Caraibe). Venezuela, ca rută către Europa Europol și agenția UE pentru droguri (EUDA/EMCDDA) notează că cocaina este traficată spre Europa atât pe mare, cât și pe calea aerului, în principal via Columbia, Brazilia și Venezuela, cu nave care pleacă din porturi din aceste țări și ajung în porturi europene, în special în Belgia, Olanda, Spania și Portugalia (Europol, EUDA). Un document al EUDA despre traficul de cocaină către Europa arată că „ruta venezueleană” a crescut puternic începând cu anii 2000 și rămâne importantă pentru livrările spre porturi europene. UNODC și Europol indică faptul că principalele porturi de intrare în UE pentru cocaină sunt: Belgia (Anvers) Țările de Jos (Rotterdam) Spania (diverse porturi, inclusiv Galicia, Andaluzia) Portugalia, Italia, Franța, Germania, Grecia ca puncte semnificative. Rapoartele arată că o parte din fluxurile care alimentează aceste porturi pornesc din Venezuela sau de pe nave sub pavilion venezuelean. Spania Spania este unul dintre cele mai bine documentate cazuri de cocaină ajunsă via Venezuela. În mai 2017, autoritățile spaniole, împreună cu Portugalia, SUA (DEA) și UK, au interceptat nava de pescuit venezueleană Ali Primera la sud-vest de Insulele Canare, găsind aprox. 2,4 tone de cocaină. Un comunicat al Copernicus detaliază că era vorba de o navă sub pavilion venezuelean, implicată într-o rută transatlantică spre Spania. În decembrie 2024, autoritățile spaniole au anunțat capturarea a 3,3 tone de cocaină la bordul unui vas de pescuit sub pavilion venezuelean la vest de Canare, într-o operațiune coordonată cu DEA și MAOC-N. Comunicatul oficial al Agenției Fiscale (Spania) precizează că vasul plecase de pe coasta sud-americană și se îndrepta către Spania. Alte operațiuni ale MAOC-N (Maritime Analysis and Operations Centre – Narcotics) notează în mod repetat interceptarea de nave venezuelene cu cocaină în Atlantic destinate pieței spaniole. În plus, rapoarte Europol și analiza Global Initiative arată că Spania (în special Galicia, Andaluzia și Insulele Canare) rămâne o destinație cheie pentru cocaină care vine prin ruta Caraibe – Venezuela – Atlantic.  Portugalia Portugalia este hub atât de destinație, cât și de tranzit: UNODC descrie „ruta nordică” a cocainei din Atlantic: din Caraibe și coastele nordice ale Americii de Sud (inclusiv Venezuela), către Azore, Portugalia și Spania. Rapoartele EUDA menționează explicit că nave care pleacă din Brazilia, Ecuador și Venezuela transportă cocaină spre Europa, iar Portugalia este printre primele țări de intrare (porturi atlantice și Azore). În ultimii ani, Portugalia a interceptat și narco-submarine în Atlantic, cu echipaje inclusiv venezuelene, destinate „Peninsulei Iberice” (adică Portugalia și Spania). Chiar dacă nu toate aceste cazuri sunt exclusiv legate de Venezuela ca port de plecare, ele arată implicarea cetățenilor venezueleni în transportul cocainei spre Portugalia. Țările de Jos (Olanda) – inclusiv teritoriile olandeze din Caraibe Olanda apare în două planuri: Rotterdam, ca port european major, și Aruba/Curaçao, ca teritorii olandeze în Caraibe. Un studiu al CSIS privind fluxurile transatlantice arată că „transporturi de cocaină din Venezuela intră în teritorii olandeze cu bărci rapide”, profitând de distanța foarte mică dintre coasta Venezuelei și Aruba/Curaçao. Aceste teritorii sunt folosite apoi ca platforme pentru a trimite cocaina către porturi din Europa (în special Rotterdam și Anvers). Europol, EMCDDA și poliția olandeză consideră Rotterdam unul dintre cele mai importante porturi de intrare pentru cocaină în Europa, cu o parte din încărcături provenind din fluxuri maritime care includ Venezuela ca țară de plecare sau punct de transbord. Belgia Belgia (în special portul Anvers) este probabil cel mai important hub pentru cocaina sud-americană în Europa. Europol și EUDA menționează Anvers ca principal port de intrare, cu zeci de tone de cocaină confiscate anual. Fluxurile provin în principal din Columbia, Brazilia, Ecuador – dar și din rute care trec prin Venezuela, conform analizelor asupra rutelor maritime (care combină încărcăturile pe mai multe segmente). Un studiu al CSIS menționează explicit că portul Anvers primește cantități masive de cocaină din Atlantic, în contextul în care o parte din aceste fluxuri pleacă din Venezuela sau trec prin teritoriile olandeze din Caraibe, aflate la câteva zeci de kilometri de coasta venezueleană. Guardian, în 2024, rezuma situația spunând că rutele de trafic includ „porturi cheie în Ecuador, Venezuela și Africa de Vest”, iar cele mai mari cantități confiscate în Europa au loc la Anvers, Rotterdam și porturi spaniole. Franța Franța apare în primul rând prin rolul Marinei Naționale franceze în Atlantic și prin porturile de pe coasta atlantică și mediteraneană. MAOC-N și comunicatele despre fregata franceză GERMINAL descriu interceptări de nave sub pavilion venezuelean cu câteva tone de cocaină în Atlantic, în zone de responsabilitate franceză, destinate piețelor europene (inclusiv Franța și alte state UE). Rapoarte Europol indică portul Le Havre ca unul dintre punctele de intrare pentru cocaină, în cadrul unui sistem de rute care include plecări din Venezuela (alături de alte state andine și Brazilia). Italia Italia este conectată la fluxurile de cocaină prin porturi precum Gioia Tauro și prin rețele europene de criminalitate (de ex. ‘Ndrangheta): Analize Europol/Global Initiative evidențiază Italia ca destinație importantă pentru cocaină din America de Sud, cu nave container sau nave comerciale care îmbină încărcături provenite din mai multe porturi de plecare – inclusiv Venezuela, conform rutelor descrise în rapoartele EUDA și UNODC. Deși multe cazuri individuale mediatizate (ex. capturile de peste 4 t de cocaină din 2022) indică explicit legături cu Columbia sau Ecuador, studiile de rute (EUDA, 2016–2022) includ Venezuela ca punct de plecare pentru nave care ajung ulterior în porturi italiene.  Germania Portul Hamburg este menționat de Europol ca unul dintre „alte porturi cheie” de intrare a cocainei, după Rotterdam și Anvers. Traficul de aici este alimentat de aceleași lanțuri logistice maritime în care Venezuela apare ca țară de plecare sau de transbord alături de Brazilia și Ecuador. Regatul Unit Regatul Unit este o piață importantă: datele compilate de Guardian (în articolul menționat anterior), pe baza EMCDDA și Europol, indică peste 37 de tone de cocaină confiscate în UK (2022–23), cu rute principale care folosesc porturi din Ecuador, Venezuela și Africa de Vest pentru livrări pe mare către porturi europene, inclusiv cele britanice. Chiar dacă legătura directă „Venezuela – port britanic X” nu e întotdeauna menționată în comunicate, analiza de ansamblu a rutelor arată că o parte din cocaina care ajunge în UK este transportată în lanțuri logistice în care Venezuela este unul dintre punctele inițiale. Grecia Grecia apare în comunicate și știri prin cazul unei nave cu cocaină „din Venezuela către Europa” interceptată și cu arestări în portul Pireu, indicând că Grecia a fost punct de intrare pentru o încărcătură plecată din Venezuela.  Alte cazuri recente arată că Pireu și Salonic sunt folosite pentru cocaină din America Latină, iar analizele despre rute regionale (inclusiv cele care trec prin Venezuela) sugerează că Grecia e parte a aceleiași rețele care leagă porturile sud-americane de Europa. Cum trebuie citite datele Nu toate capturile spun clar „a plecat din Venezuela” – de multe ori vorbim de fluxuri combinate (marfă încărcată în mai multe porturi, schimb de nave în Atlantic, treceri prin Africa de Vest sau Caraibe). Totuși, rapoartele oficiale (EUDA, Europol, UNODC, CSIS, MAOC-N) sunt consecvente: Venezuela este unul dintre principalele puncte de plecare ale cocainei care ajunge în Europa; Spania, Portugalia, Belgia, Țările de Jos sunt hub-uri majore de intrare; alte țări precum Franța, Italia, Germania, Grecia, Regatul Unit sunt alimentate din aceleași fluxuri logistice, pe rute în care Venezuela joacă un rol important, direct sau prin proximitatea sa (Caraibe/teritorii olandeze, Africa de Vest). România și Bulgaria, noduri secundare de tranzit de cocaină Între 2015 și 2025, atât România, cât și Bulgaria apar în analizele europene ca puncte de tranzit pentru cocaina din America de Sud, inclusiv din fluxuri în care Venezuela este una dintre țările de plecare către Europa. Sursele oficiale nu precizează, la fiecare captură din România sau Bulgaria, că „această încărcătură a trecut prin Venezuela”, dar există date destul de clare despre: rolul Venezuelei ca țară de plecare sau tranzit pentru cocaina destinată Europei; rolul României și al Bulgariei ca noduri secundare de tranzit pe ruta Mării Negre/Balcani pentru cocaina latino-americană.  România: cocaină sud-americană în tranzit spre vestul Europei România este considerată în principal țară de tranzit, nu piață principală, pentru cocaina care ajunge în UE prin Marea Neagră și prin ruta balcanică. Capturi relevante (2015–2025) 2016 – Portul Constanța (record istoric) Poliția română a confiscat aprox. 2,3–2,5 tone de cocaină ascunse în containere cu banane, în portul Constanța. Reuters și Associated Press notează că drogurile proveneau din Columbia și alte părți din America de Sud și erau destinate piețelor din vestul Europei, România fiind doar țară de tranzit.  2019 – „cocaina din Delta Dunării și de pe litoralul Mării Negre” DIICOT și poliția română au recuperat peste o tonă de cocaină dintr-o barcă răsturnată în zona Sfântu Gheorghe (Delta Dunării), plus pachete aduse la mal de valuri de-a lungul litoralului (în total aprox. 1,5–1,8 tone, conform relatărilor de presă). Presă internațională (Xinhua, Euronews) notează că drogurile proveneau din America de Sud, iar România era folosită ca traseu de tranzit către UE. DIICOT și PF, cazuri mărunte Totuși, în afară de cele două cazuri cu cantități mari de cocaină, DIICOT menționează doar patru cazuri cu cantități mici de cocaină din Venezuela (între 2012 și 2015), iar Poliția de Frontieră - un singur caz, din 2007. Mai mult, dosarul cocainei eșuate, în 2019, pe plajele românești este blocat de cinci ani în „camera preliminară” a instanței și va rămâne acolo cel puțin până în februarie 2016. Nu este irelevant de menționat că drogurile se aflau la doar câțiva kilometri de două unități de supraveghere a litoralului, radarul Internelor, parte din sistemul complex de supraveghere a traficului la Marea Neagră (SCOMAR), și Farul militar al Marinei. SCOMAR, în mod convenabil a căzut, la 19 martie 2019, pentru câteva ore - exact cât a fost nevoie ca traficanții să-și debarce marfa. Sensul cocainei: Bulgaria - România - Ungaria - vestul Europei Analizele de politică publică privind traficul de cocaină în UE subliniază că porturile de la Marea Neagră – Constanța (România), Varna și Burgas (Bulgaria) sunt folosite ocazional ca puncte de intrare pentru cocaină din America de Sud, destinată ulterior vestului și centrului Europei. Un studiu al Center for the Study of Democracy (CSD) arată explicit că: cocaina ajunge la porturile de la Marea Neagră (Constanța, Varna, Burgas) via transbordări din America de Sud; din Bulgaria, cocaina tranzitează România și Ungaria pe cale rutieră spre Europa Centrală și de Vest (camioane, mașini), cu sprijinul rețelelor de crimă organizată din zonă.  Bulgaria: Burgas, Varna și rolul de nod pe ruta balcanică Bulgaria este, la rândul ei, descrisă în rapoartele internaționale drept punct de tranzit pentru cocaină din America Latină, aflată pe traseu către vestul Europei. Rutele includ atât porturile de la Marea Neagră, cât și frontierele terestre. Capturi relevante (2015–2025) 2019 – cocaină în largul Mării Negre (zona Shabla) Autoritățile bulgare au recuperat aprox. 169–200 kg de cocaină din mare, în apropiere de Shabla, la mică distanță de granița cu România. Drogurile sunt corelate cu aceeași rețea responsabilă de transportul interceptat în Delta Dunării (România). 2019–2024 – cocaină în banane și containere la Burgas: Mai multe operațiuni la portul Burgas au descoperit cocaină ascunsă în containere cu banane sau în compartimentele tehnice ale navelor: *2019: ~75 kg cocaină într-un transport de banane sosit din Ecuador. *2024: ~170 kg cocaină, tot într-un transport de banane din Ecuador, considerată cea mai mare captură din portul Burgas la acel moment. 2024–2025 – nave de marfă din America Latină *Decembrie 2024: ~190 kg cocaină ascunsă în conductele unei nave de marfă venite din Peru, în portul Burgas. *Martie 2025: peste 40 kg cocaină descoperite într-un container în Burgas, autoritățile bulgare subliniind din nou rolul țării ca roută de tranzit pentru cocaină din America Latină spre vestul Europei. Atât rapoartele UNODC, cât și cele ale Europol descriu Bulgaria ca parte a „rutei balcanice maritime și terestre”: cocaina ajunge în porturi (Burgas, Varna), apoi este transportată prin Bulgaria spre România, Grecia, Turcia și mai departe către piețele mari din vestul Europei.  Legătura cu Venezuela: cum se înscriu România și Bulgaria în tabloul european La nivel european, datele agregate ale EUDA (fostă EMCDDA) și Europol arată că, în 2020, Venezuela apare între țările din emisfera americană de unde au plecat transporturi de cocaină destinate Europei. Într-o analiză a traficului de cocaină către UE, instituția notează că: majoritatea cocainei ajunge în UE pe mare, în containere; principalele puncte de plecare sunt Brazilia, Ecuador, Columbia, dar în lista țărilor de „departure” pentru transporturi cu destinație Europa apar și Venezuela (circa cinci tone pentru 2020), alături de alte state latino-americane. Aceleași analize arată că: Spania, Portugalia, Belgia și Țările de Jos sunt hub-urile principale de intrare pentru cocaină în UE; Marea Neagră și Balcanii (inclusiv România și Bulgaria) sunt zone de diversificare a rutelor, unde apar capturi în porturile Constanța, Varna, Burgas și în puncte de frontieră terestre. În practică, lanțul poate arăta astfel: cocaina este produsă în Colombia/Peru/Bolivia; o parte este transportată în porturi sau zone de coastă din Venezuela, de unde pleacă transporturi maritime spre Europa (direct sau via Caraibe/Africa de Vest);  încărcătura ajunge în mari porturi UE (Spania, Belgia, Olanda, Portugalia), unde o parte este descărcată, iar restul este retrimis sau redistribuit prin alte porturi sau pe cale rutieră; segmente ale acestui flux ajung apoi în România și Bulgaria, fie ca tranzit spre vestul Europei, fie ca transfer secundar prin Marea Neagră și ruta balcanică (conform studiilor CSD și SELEC). 

Terenurile agricole, mai ieftine în nord-estul României (sursa: Pexels/Jannis Knorr)
Eveniment

Terenurile agricole din nord-estul României, mai ieftine cu peste 1.000 euro/ha decât media

Iașiul rămâne pe harta celor mai ieftine terenuri agricole din România, cu prețuri sub media națională cu peste 1.000 de euro pe hectar. Terenurile agricole, mai ieftine în nord-estul României În județul Iași și în întreaga regiune Nord-Est, terenurile agricole sunt printre cele mai accesibile, chiar dacă la nivel național se înregistrează creșteri constante de preț. Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic Media națională a ajuns la aproximativ 8.500 de euro pe hectar de teren arabil, însă în Nord-Est prețurile se situează în jur de 7.400 de euro pe hectar. Astfel, regiunea Nord-Est, inclusiv Iașiul, rămâne și în 2024 una dintre cele mai avantajoase zone pentru achiziția de teren arabil sau pășune. Continuarea, în Ziarul de Iași

Avertizări ANM de ninsori și viscol (sursa: Pexels/Magda Ehlers)
Eveniment

Iarna lovește puternic România: avertizări ANM de ninsori, viscol și polei

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis avertizări Cod galben și Cod portocaliu de ninsori și viscol, valabile în cea mai mare parte a țării până marți dimineață. În același interval este în vigoare și o informare de precipitații moderate cantitativ, depuneri de strat de zăpadă, polei și viscol la munte. Cod galben de ninsori în Banat, Transilvania și Oltenia În perioada 4 ianuarie, ora 10:00 – 5 ianuarie, ora 10:00, este valabil un Cod galben de ninsori în Banat, cea mai mare parte a Transilvaniei, vestul și nordul Olteniei, Carpații Meridionali și Occidentali. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Se vor acumula 15 – 25 l/mp, iar stratul de zăpadă va ajunge la 20 – 25 cm la munte și 10 – 20 cm în zonele joase. Vântul va sufla tare, cu 50 – 70 km/h, iar la peste 1.700 m poate atinge 70 – 85 km/h, viscolind ninsoarea și reducând vizibilitatea. Cod portocaliu de ninsori abundente în mai multe județe montane Tot în același interval este activ un Cod portocaliu în zona montană a județelor: Caraș-Severin Mehedinți Gorj Hunedoara Aici, ninsoarea va fi abundentă, cu strat de 25 – 30 cm și rafale de 80 – 90 km/h, viscol puternic și vizibilitate redusă, mai ales la altitudini mari. Un nou val de ninsori și polei de luni până marți În intervalul luni dimineață – marți, ora 10:00, un nou Cod galben vizează zona de munte. În Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, nordul Olteniei și nord-estul Munteniei vor fi ninsori, lapoviță și ulterior precipitații mixte care vor favoriza depuneri de polei și formarea ghețușului. Se vor acumula 10 – 20 l/mp, cu strat de zăpadă de 10 – 20 cm la munte și 3 – 10 cm la șes. Ninsori abundente și viscol între 5 și 6 ianuarie În perioada 5 ianuarie, ora 10:00 – 6 ianuarie, ora 10:00, va fi din nou Cod portocaliu în aceleași județe montane, la peste 1.400 m. Va ninge abundent, se vor depune 20 – 30 cm de zăpadă nouă, iar rafalele de 80 – 90 km/h vor produce viscol puternic și vizibilitate foarte redusă. Polei și strat consistent de zăpadă Între 4 ianuarie, ora 10:00, și 6 ianuarie, ora 10:00, este valabilă o informare meteo de precipitații moderate, vânt și viscol la munte. Cantitățile de apă vor ajunge la 10 – 30 l/mp. La munte se vor depune 20 – 50 cm de zăpadă, iar în zonele deluroase, Transilvania și Maramureș stratul va avea 5 – 15 cm. În Banat, Oltenia, Muntenia și pe arii restrânse în Crișana, Moldova și Dobrogea vor fi precipitații mixte și local polei. ANM precizează că până pe 9 ianuarie vor fi perioade cu precipitații în toate regiunile țării, iar pe arii extinse cantitățile de apă vor fi însemnate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră