joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

822 articole
Eveniment

În Teleorman, un adult din zece nu are loc de muncă. Tot sudul României, afectat masiv de șomaj

Sudul României, grav afectat de șomaj. Teleormanul înregistrează cea mai mare rată a șomajului din România, cu aproape 10% dintre adulți fără loc de muncă, de trei ori peste media națională. Sudul României, grav afectat de șomaj Sudul țării este grav afectat de lipsa locurilor de muncă, în timp ce Nord-Estul domină la numărul absolut de șomeri. Citește și: Simion, mitocănie pe Facebook, supărat că presa a relatat chiolhanul său, cu miei la proțap În această regiune, Iașiul se menține sub media șomajului, dar județe precum Vaslui și Suceava ridică statisticile. Astfel, deși Nord-Estul concentrează numeric cei mai mulți șomeri, la nivel procentual sudul țării este cel mai lovit. Continuarea, în Ziarul de Iași

Sudul României, grav afectat de șomaj (sursa: Facebook/ANOFM)
Zelenski cere României apărare aeriană comună (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski cere României și Poloniei o strategie comună de apărare împotriva dronelor rusești

Zelenski cere României apărare aeriană comună. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat o strategie comună de apărare aeriană cu România și Polonia, pe fondul intensificării atacurilor cu drone rusești și a incursiunilor în spațiul aerian NATO. Zelenski cere României apărare aeriană comună Liderul de la Kiev a subliniat că vestul Ucrainei ar putea fi punctul de plecare pentru această cooperare, extinsă ulterior și către România. Citește și: Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 Săptămâna trecută, drone rusești au intrat pe teritoriul Poloniei, iar avioane de vânătoare rusești au pătruns în zona economică exclusivă a Poloniei din Marea Baltică, lângă platforma de foraj Petrobaltic. Estonia a raportat la rândul său o incursiune „fără precedent” a trei avioane militare rusești, iar România a semnalat noi încălcări ale spațiului său aerian. NATO își întărește flancul estic Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că tensiunile actuale aduc regiunea „cel mai aproape de un conflict deschis de la Al Doilea Război Mondial încoace”. Ca răspuns, NATO a lansat operațiunea Eastern Sentry, iar mai multe state europene au trimis întăriri, inclusiv avioanele Eurofighter Typhoon ale Regatului Unit, pentru protejarea Poloniei. Ucraina își oferă expertiza în contracararea dronelor Zelenski a declarat că Ucraina a demonstrat că poate apăra atât teritoriul propriu, cât și Europa, dar un scut aerian fiabil necesită o strategie comună. Kievul și-a dezvoltat o industrie de drone și experiență vastă în combaterea atacurilor aeriene, iar ministrul apărării Denîs Șmîhal a anunțat formarea unui grup comun în care geniştii ucraineni îi vor instrui pe militarii polonezi în lupta împotriva dronelor.

Trotinetele electrice, pericol public în România (sursa: Pexels/Wildfire 1775)
Eveniment

Trotinetele electrice fac ravagii în România: sute de răniți și victime în primele luni din 2025

Trotinetele electrice, pericol public în România. Trotinetele electrice au devenit în ultimii ani un mijloc de transport preferat în marile orașe din România. Rapid, comod, relativ ieftin, acest vehicul pare să răspundă perfect nevoilor de mobilitate urbană. Însă, odată cu popularitatea, a venit și reversul medaliei: din ce în ce mai multe accidentele grave, uneori mortale, care scot la iveală lipsa de reglementare strictă și de responsabilitate în utilizarea lor. Trotinetele electrice, pericol public în România Statisticile arată o explozie a numărului de accidente în România. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan În primele șapte luni din 2025 au avut loc 1.525 de accidente. Au fost 1.618 răniți și 7 decese. Comparativ, în anul 2024 au fost raportate 1.320 de accidente, 1.353 de răniți și 9 morți. În peste 80% dintre cazuri, vina le aparține conducătorilor trotinetelor: neatenție, viteză excesivă, ignorarea semnelor de circulație, lipsa echipamentelor de protecție. Moartea unui adolescent de 13 ani La începutul lunii septembrie 2025, un băiat de 13 ani din Sibiu a căzut de pe trotineta electrică și a suferit un traumatism cranio-cerebral grav. Nu purta cască de protecție. A fost transportat la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, unde a stat internat timp de 18 zile, fiind supus mai multor operații.  Medicii au făcut eforturi disperate, însă starea lui a rămas critică. Pe 21 septembrie copilul a decedat. Cristina Bălău, purtătoarea de cuvânt a spitalului, a confirmat tragedia: „Din păcate, minorul nu a mai răspuns la tratamente”. Piatra-Neamț: interzicerea trotinetelor electrice de închiriat Un alt caz recent a avut loc în Piatra-Neamț. Un adolescent de 15 ani, care circula pe strada Ștefan cel Mare, s-a dezechilibrat pe trotinetă și a căzut pe carosabil. Transportat la spital, nu a mai putut fi salvat. Tragedia a declanșat reacții ferme din partea autorităților locale. Primarul Adrian Niță a anunțat pe Facebook că a dispus retragerea acordului de amplasare pentru trotinetele electrice de închiriat din oraș: „Am dispus demararea procedurilor legale pentru retragerea acordului de amplasare deținut de firma ce închiriază trotinete electrice în Piatra-Neamț, pentru ca asemenea drame să nu mai umbrească niciodată viețile noastre.” Iași: un bărbat în comă după o căzătură violentă Un alt accident grav a fost raportat la Iași, unde un bărbat a căzut de pe o trotinetă electrică și a intrat în comă. Medicii au confirmat că starea lui este critică. București: pieton ucis de o trotinetă electrică În Capitală, un accident mortal a arătat încă o dată cât de vulnerabili sunt pietonii. Un utilizator de trotinetă electrică a trecut pe roșu la semafor și a lovit o femeie de 72 de ani care traversa regulamentar pe trecerea de pietoni, în Sectorul 2. Victima a decedat după câteva zile la spital. Copii victime: Brăila și Vatra Moldoviței Accidentele nu îi afectează doar pe utilizatorii direcți, ci și pe cei din jur. La Brăila, un copil de 3 ani a fost lovit de o trotinetă electrică pe trotuar. Din fericire, nu a suferit răni grave, dar incidentul a stârnit revoltă printre martori. La Vatra Moldoviței, un băiat de 12 ani a căzut de pe un pod în timp ce se plimba cu o trotinetă electrică, deși legislația interzice folosirea lor de către minori sub 14 ani. De ce se întâmplă aceste accidente? Specialiștii atrag atenția asupra mai multor cauze. Lipsa echipamentelor de protecție: majoritatea utilizatorilor nu poartă cască sau genunchiere. Utilizarea acestor trotinete de către minori: legislația permite doar persoanelor peste 14 ani să circule cu trotineta electrică, însă mulți copii mai mici sunt lăsați să le folosească. Infrastructura rutieră: trotuarele înguste și lipsa pistelor dedicate sporesc riscul de coliziune. Comportamente iresponsabile: depășirea semafoarelor pe roșu, circulația pe carosabil în zone aglomerate, viteza excesivă.

Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia, din ce în ce mai agresivă cu țările NATO: după Polonia și România, a venit rândul Estoniei

Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO. În ultimele săptămâni, Rusia a intensificat provocările aeriene împotriva țărilor NATO de pe flancul estic. După incidentele cu drone rusești intrate în spațiul României, al celor doborâte în Polonia, a venit rândul Estoniei să fie vizată. Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO Trei avioane de vânătoare MiG-31 au pătruns vineri în spațiul aerian estonian, zburând aproximativ 12 minute deasupra insulei Vaindloo, înainte de a fi interceptate de avioane F-35 din misiunea NATO de poliție aeriană. Citește și: ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu Prim-ministrul estonian Kristen Michal a catalogat incidentul drept „total inacceptabil” și a anunțat că Tallinn va solicita consultări în cadrul NATO prin activarea articolului 4 al Tratatului Atlantic. Această prevedere obligă aliații să se consulte atunci când un stat membru consideră că securitatea sa este amenințată. Reacția NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a salutat reacția rapidă a Alianței. Rutte a subliniat că răspunsul a fost „decisiv”, demonstrând solidaritatea statelor membre. Strategia hibridă a Kremlinului: drone și dezinformare Incursiunea din Estonia vine după un alt episod grav petrecut în Polonia, unde, în noaptea de 9 spre 10 septembrie, între 19 și 21 de drone rusești au încălcat spațiul aerian polonez. În paralel, Kremlinul a lansat o campanie masivă de dezinformare, menită să inducă neîncredere în instituțiile democratice și să alimenteze tensiuni anti-ucrainene. Potrivit oficialilor polonezi, volumul dezinformării online s-a triplat imediat după atac, iar conturile false și canalele de propagandă au răspândit narațiuni menite să submineze sprijinul pentru Kiev și pentru NATO. Ucraina denunță escaladarea Autoritățile de la Kiev au reacționat ferm, calificând incidentele drept „o nouă escaladare” din partea Moscovei. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a avertizat că Rusia va deveni „și mai agresivă” dacă nu primește un răspuns puternic, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre o „campanie sistematică a Rusiei împotriva Europei și a NATO”. Acesta a cerut „măsuri ferme” pentru a contracara amenințările și pentru a preveni destabilizarea regiunii. Moscova neagă, dar tensiunea crește Ministerul rus al Apărării a negat orice încălcare a spațiului aerian estonian, susținând că aeronavele sale au survolat „apele neutre” și au respectat regulile internaționale. Totuși, autoritățile estoniene și NATO au confirmat pătrunderea neautorizată, ceea ce amplifică tensiunile deja ridicate de pe flancul estic. În acest context, sprijinul pentru Ucraina, întărirea apărării NATO și combaterea dezinformării devin piloni esențiali pentru securitatea europeană.

Atacurile hibride ale Rusiei asupra României (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Ingerințele Rusiei în alegerile din 2024, raportul Procurorului General

Atacurile hibride ale Rusiei asupra României, Procurorul General al României, Alex Florența, a prezentat o cercetare care confirmă că România a fost una dintre principalele ținte ale campaniilor hibride orchestrate de Federația Rusă în timpul alegerilor prezidențiale din 2024. Atacurile hibride ale Rusiei asupra României Investigația arată că aceste atacuri au inclus: Citește și: Statul român, stors de bani de familia procurorului general: câștigă sume consistente din procese pentru salarii mai mari peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, campanii masive de dezinformare pe rețele sociale, micro-targetare și inginerie socială cu scopul de a influența votul și de a diviza societatea. Susținere pentru un candidat pro-Kremlin Conform raportului, acțiunile de dezinformare au sprijinit direct un candidat pro-Kremlin în cursa electorală. Procurorul General a subliniat că dovezile prezentate constituie una dintre cele mai clare confirmări ale implicării Rusiei în influențarea alegerilor din România. Nicușor Dan: „O amenințare la adresa întregii comunități euroatlantice” Președintele Nicușor Dan a calificat ingerința drept o provocare nu doar pentru România, ci pentru întreaga comunitate euroatlantică. „Aceasta nu este doar o amenințare la adresa României, ci o provocare majoră pentru întreaga comunitate euroatlantică”, a declarat șeful statului. Apel la transparență și informare publică Președintele a făcut apel către mass-media să investigheze și să prezinte publicului faptele expuse de Parchet. De asemenea, i-a încurajat pe cetățeni să se informeze în legătură cu evenimentele din noiembrie 2024 și cu modul în care campaniile de dezinformare au acționat în România în ultimii ani. Cooperare internațională și securitate cibernetică În mesajul său, Nicușor Dan a subliniat importanța cooperării internaționale și a consolidării securității cibernetice și informaționale. „România nu va tolera ingerințele străine în procesele sale democratice. Vom apăra cu fermitate suveranitatea, integritatea instituțiilor și încrederea cetățenilor”, a transmis președintele. Șeful statului a felicitat Parchetul General pentru cercetarea prezentată, menționând totuși că își menține criticile exprimate anterior asupra activității generale a instituției.

Construcție de șosele prin finanțare SAFE (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bătaie pe fondurile militare ale UE (SAFE) pentru construcția de șosele în România

Construcție de șosele prin finanțare SAFE. Fondurile militare ale Uniunii Europene (SAFE) ar putea fi utilizate pentru construcția Centurii Iași Est, propusă pe traseul Schitu Duca – Țuțora. Construcție de șosele prin finanțare SAFE Inițiativa vine din partea lui Adrian Covăsnianu, reprezentant al Asociației „Moldova Vrea Autostradă”, care sugerează includerea proiectului alături de Autostrada A8 Pașcani-Prut și breteaua spre Aeroport și Spitalul Regional de Urgență. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Varianta Ocolitoare Iași Est se află în prezent în faza studiului de fezabilitate, estimat să fie finalizat la jumătatea anului viitor. Atât centura, cât și autostrada ar putea fi finalizate până în 2029-2030, în cadrul programului de finanțare europeană SAFE. Continuarea, în Ziarul de Iași

Zelenski oferă României sprijin contra dronelor (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski oferă sprijin României și NATO pentru a se apăra eficient de dronele rusești

Zelenski oferă României sprijin contra dronelor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a evidențiat duminică seara importanța dronelor în apărarea țării sale împotriva invaziei ruse. În mesajul său video zilnic, liderul de la Kiev a arătat că atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere ruse reprezintă cele mai eficiente sancțiuni împotriva Moscovei. „Cele mai eficiente sancțiuni” pentru Rusia Zelenski a declarat că loviturile asupra rafinăriilor, terminalelor și depozitelor de petrol rusești afectează rapid economia și eforturile de război ale Kremlinului. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Recent, Ucraina a atacat una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, aflată la Kirishi, la 110 kilometri sud-est de Sankt Petersburg. Zelenski oferă României sprijin contra dronelor Președintele ucrainean a subliniat că țara sa este pregătită să ofere sprijin NATO în contracararea dronelor ruse. Zelenski a precizat că Ucraina poate împărtăși experiența acumulată și poate antrena partenerii occidentali în domeniul apărării aeriene. Zelenski a avertizat că Rusia încearcă să extindă războiul dincolo de granițele Ucrainei, prin atacuri cu drone asupra Poloniei, statelor baltice și României. „Suntem gata să îi antrenăm pe toți partenerii în această apărare”, a afirmat liderul ucrainean, subliniind riscurile pentru securitatea regiunii.

Ministrul Moșteanu explică decizia piloților F-16 (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

De ce n-a fost doborâtă drona rusească intrată în România: a fost decizia piloților, spune Moșteanu

Ministrul Moșteanu explică decizia piloților F-16. Ministerul Apărării a oferit primele clarificări oficiale după incidentul provocat de drona rusească ce a încălcat spațiul aerian al României. Ministrul Moșteanu explică decizia piloților F-16 Ministrul Ionuț Moșteanu a explicat că piloții români au avut autorizarea de a deschide focul, însă au ales să nu o facă pentru a evita riscurile colaterale. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său "Azi am analizat raportul complet al misiunii de aseară și am discutat cu colegii implicați, chiar și cu pilotul care a condus formația de F-16. Piloții au avut autorizarea să doboare drona, însă în momentele în care au avut contact direct au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul. E o decizie de profesionalism și responsabilitate. Vreau să mai clarific o dată cadrul legal, pentru că sunt multe fake-news-uri: pe 4 iulie, la 10 zile după ce am devenit ministru, am semnat ordinul de ministru prin care am stabilit că aprobarea doborârii dronelor este dată de comandantul militar al operațiunii. România condamnă ferm aceste provocări venite din partea Rusiei și rămâne în coordonare permanentă cu aliații NATO. Armata Română își va continua planurile de pregătire și de înzestrare, iar inițiativa Eastern Sentry anunțată vineri de Secretarul General NATO, Mark Rutte, va duce la creșterea capacităților de apărare și descurajare pe flancul estic."

România amenințată de ruși, avertizează Băsescu (sursa: Inquam Photos/Alexandru Nechez)
Eveniment

Băsescu, avertisment dur: "Pe 28 Septembrie, seara, Putin şi ai lui pot fi la graniţa României!"

România, amenințată de ruși, avertizează Băsescu. Fostul președinte Traian Băsescu avertizează că alegerile parlamentare din Republica Moldova, programate pe 28 septembrie, au o miză uriașă pentru România. România, amenințată de ruși, avertizează Băsescu Potrivit acestuia, rezultatul scrutinului nu privește doar viitorul Republicii Moldova, ci și securitatea României la granița de est. Citește și: Jurnalist, cu studii la Școala Felix Aderca, clientul PSD, administrator la o uzină de blindate „Pe 28 Septembrie, seara, Putin şi ai lui pot fi la graniţa României! În Republica Moldova «bătălia» pentru câştigarea alegerilor parlamentare este extrem de strânsă. Sunt «cap la cap» forţele politice pro-europene şi partidele pro-ruse. Foarte probabil, ca şi la prezidenţiale, rezultatul alegerilor va fi decisiv influenţat de votul oamenilor din diaspora. Peste un million de cetăţeni ai Republicii Moldova trăiesc şi muncesc în ţări ale UE, beneficiind de cetăţenia română. Pe 28 Septembrie, viitorul Republicii Moldova dar şi securitatea României vor fi decisiv influenţate de votul lor, al celor din diaspora. Marionetele lui Putin O victorie a stângii pro-moscovite ar aduce în Parlament şi în guvernul de la Chişinău marionetele lui Putin iar la frontiera României o ţară supusă ordinelor şi controlului Moscovei. Participarea diasporei şi votul pentru forţele pro-europene, va determina continuarea procesului de integrare a Republicii Moldova în UE, dar şi securitate la Frontiera de Răsărit a României.", a scris fostul președinte pe Facebook.

Dronă rusească intrată în spațiul Românie i(sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Eveniment

Forțele Aeriene au interceptat o dronă rusească pe teritoriul României, anunță ministrul Apărării

Dronă rusească intrată în spațiul României. Forțele Aeriene Române au interceptat sâmbătă, 13 septembrie, o dronă rusească intrată în spațiul aerian național. Două aeronave F-16 au fost ridicate de urgență din Baza 86 Fetești pentru a urmări aparatul suspect. Dronă rusească intrată în spațiul României Potrivit ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, aeronavele au monitorizat drona până la dispariția acesteia de pe radar, în apropierea localității Chilia Veche. Citește și: Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă Situația a fost supravegheată în permanență de autorități. Populația nu a fost în pericol Oficialul a subliniat că drona nu a reprezentat un risc pentru siguranța populației. „Situația a fost monitorizată permanent, iar populația nu a fost în pericol. Misiunea este în desfășurare și vom reveni cu detalii”, a transmis ministrul pe Facebook. Ionuț Moșteanu a declarat că România își apără spațiul aerian și rămâne vigilentă în fața agresiunii rusești, reafirmând angajamentul statului pentru securitate și stabilitate la granița cu Ucraina.

Dronă suspectă detectată în spațiul românesc (sursa: Facebook/Forţele Aeriene Române)
Eveniment

Dronă suspectă detectată în spațiul aerian românesc. Au fost ridicate aeronave de luptă F-16

Dronă suspectă detectată în spațiul românesc. Două aeronave de luptă F-16 din Baza 86 Aeriană Fetești au decolat sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18:05, pentru a monitoriza situația aeriană din zona frontierei cu Ucraina. Dronă suspectă detectată în spațiul românesc Decizia a venit după atacurile aeriene rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre, potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN). Citește și: Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă La ora 18:12, autoritățile au emis un mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea, avertizând asupra riscurilor generate de situația din apropiere. La ora 18:23, aeronavele F-16 au detectat o dronă în spațiul aerian românesc. Aparatul a fost urmărit până la aproximativ 20 km sud-vest de Chilia Veche, moment în care a dispărut de pe radar. Potrivit MApN, drona nu a evoluat deasupra zonelor locuite și nu a reprezentat un pericol iminent pentru populație. În prezent, situația este atent monitorizată prin sistemele radar ale Ministerului Apărării și de aeronavele aflate în aer.

Dronele rusești, doborâte pe teritoriul României (sursa: Facebook/Ionuţ Moşteanu)
Eveniment

Dronele rusești intrate în spațiul aerian al României vor fi doborâte, susține ministrul Apărării

Dronele rusești, doborâte pe teritoriul României. Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că orice dronă rusească ce va pătrunde în spaţiul aerian al României va fi doborâtă, după modelul adoptat deja de Polonia. Oficialul a subliniat că autorităţile române se află permanent în contact cu centrul de comandă NATO. Dronele rusești, doborâte pe teritoriul României Potrivit ministrului, situații cu drone rusești apropiate de granița României sunt semnalate frecvent, mai ales în nordul Dobrogei. Citește și: Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă „Există cazuri săptămânale când dronele ajung foarte aproape de graniţă. Azi-noapte, avioanele din poliţia aeriană s-au ridicat pentru a veghea la siguranţa cetăţenilor. Dacă o dronă ar fi intrat în spaţiul aerian românesc, ar fi fost doborâtă. La fel, antiaeriana de la sol este pregătită oricând să reacţioneze, mai ales în zonele populate de pe braţul Chilia”, a precizat Moşteanu. Întrebat direct dacă dronele rusești vor fi doborâte în cazul unei incursiuni, ministrul a confirmat: „Exact”. El a explicat că, după adoptarea legii în Parlament, există o ierarhie a comenzii. În anumite situaţii, aprobarea trebuie dată chiar de către ministrul Apărării. „Au fost cazuri în ultimele luni când am dat această aprobare. Totul se desfăşoară în coordonare cu centrul de comandă NATO”, a subliniat oficialul. Incidentul din Polonia, o provocare deliberată Moşteanu a catalogat recentele incidente din Polonia ca fiind o „provocare” și o „testare a reacţiei NATO” de către Rusia, nu un accident. „Nu a fost vorba de o întâmplare sau o singură dronă defectă. Au fost mai multe drone, deci vorbim despre o acţiune coordonată. A fost o provocare, o testare. Răspunsul Poloniei şi al aliaţilor a fost unul ferm”, a explicat ministrul. România, sprijin NATO și securitatea flancului estic În opinia sa, provocările rusești arată necesitatea consolidării flancului estic al NATO. „Este important să înţelegem că, împreună cu aliaţii, trebuie să creştem suportul pentru statele de pe flancul estic – Polonia şi România. E nevoie de o prezenţă militară sporită şi de intensificarea misiunilor de poliţie aeriană avansată. În prezent, România are pe teritoriul său cinci avioane germane, două dintre ele aflate permanent în alertă”, a precizat Moşteanu.

Moody’s confirmă ratingul României, perspectivă negativă (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Ratingul României, confirmat de Moody's, dar riscul eșuării planului de consolidare fiscală e mare

Moody’s confirmă ratingul României, perspectivă negativă. Agenția Moody’s Ratings a confirmat ratingul pe termen lung al României la Baa3, menținând perspectiva negativă. Decizia reflectă riscurile semnificative privind implementarea cu succes a planului de consolidare fiscală, în pofida măsurilor adoptate de guvern. Moody’s confirmă ratingul României, perspectivă negativă Moody’s subliniază că ratingul este susținut de potențialul solid de creștere al economiei și de nivelul avuției, comparativ cu țările similare. Citește și: Incredibila sinecură oferită electricianului PSD Dumitru Chiriță, cel mai controversat șef al ANRE Totuși, profilul de credit este constrâns de expunerea la riscurile geopolitice generate de războiul din Ucraina și de istoricul deficitelor ridicate. Deficit și datorie publică în atenție În martie, agenția estima că datoria publică a României va depăși 70% din PIB până la sfârșitul deceniului, pornind de la circa 50% în 2023. Pachetul de consolidare fiscală adoptat în iulie a determinat însă o revizuire pozitivă, cu un deficit prognozat de 6,1% din PIB în 2026 și stabilizarea datoriei la 65%. Obstacole în calea consolidării fiscale Moody’s avertizează că succesul planului depinde de menținerea sprijinului politic al coaliției de guvernare, disciplina cheltuielilor și creșterea veniturilor. Agenția atrage atenția că măsurile fiscale ar putea afecta creșterea economică, iar antecedentele slabe ale României în gestionarea politicii fiscale sporesc riscurile. Posibile scenarii viitoare Perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă programul de consolidare fiscală este implementat eficient, iar datoria publică evoluează favorabil. În schimb, ratingul ar putea fi retrogradat dacă guvernul eșuează în aplicarea planului sau dacă riscurile geopolitice și presiunile externe se amplifică.

Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă Foto: Facebook
Eveniment

Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă

Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă: „Afirmarea ratingurilor Baa3 ale României este susținută de potențialul solid de creștere economică, precum și de nivelurile relativ ridicate de bogăție, care stau la baza puterii economice a României. În contrast cu aceste puncte forte, provocările din anumite domenii, precum controlul corupției și eficacitatea politicii fiscale, fac ca puterea instituțiilor și guvernanței României să fie ceva mai slabă decât cea a țărilor cu ratinguri similare”, scrie această agenție. Citește și: Incredibila sinecură oferită electricianului PSD Dumitru Chiriță, cel mai controversat șef al ANRE După ce Fitch și Standard and Poor's (S&P) au menținut România în categoria investițională, chiar dacă la un pas de junk, a venit rândul Moody's, ultima componentă a tripletei de agenții de rating din top, să ia aceeași decizie. Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă Moody's insistă însă pe problema corupției, arătând: „Scorul de impact al creditelor ESG al României, de 3, reflectă expunerea redusă la riscurile de mediu, precum și riscurile sociale moderate și provocările de guvernanță în domenii precum controlul corupției și gestionarea politicii fiscale, care au contribuit la slăbirea rapidă a indicatorilor fiscali ai guvernului. România este expusă unor factori demografici nefavorabili din cauza îmbătrânirii populației și a emigrației nete, precum și a accesului mai slab la serviciile de bază decât multe alte țări din regiune”.  „Observăm riscuri semnificative pentru implementarea cu succes a planului de consolidare fiscală, care, dacă se vor materializa, ar conduce la rezultate fiscale mai slabe decât cele preconizate și care ne determină să menținem perspectiva negativă. În primul rând, nu este sigur dacă coaliția de patru partide (formată din partidele liberale PNL și USR, social-democratul PSD și UDMR, reprezentând minoritatea maghiară) care a fost formată în iunie anul acesta va putea să rămână unită și să mențină sprijinul politic pentru consolidarea fiscală în fața opoziției populare și politice. Succesul consolidării fiscale va depinde, de asemenea, de prezentarea de către guvern, la momentul oportun, a unui plan detaliat pentru reducerea continuă a deficitului și în 2027 și după această dată. În al doilea rând, efortul semnificativ de consolidare ar putea afecta creșterea economică chiar mai mult decât estimăm în prezent, subminând potențial efortul de reducere a deficitului. În al treilea rând, istoricul slab al României în materie de gestionare a politicii fiscale ar putea determina guvernul să întâmpine dificultăți în îndeplinirea obiectivelor de cheltuieli și de creștere a veniturilor incluse în plan”, mai scrie Moody's. 

Neptun Deep, securitate energetică pentru România (sursa: omvpetrom.com)
Eveniment

Neptun Deep, noi contracte și securitate energetică pentru România

Neptun Deep, securitate energetică pentru România. Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, considerat a fi cel mai mare proiect de producție de gaze din Uniunea Europeană, continuă să câștige interesul pieței. Potrivit OMV Petrom SA, operatorul proiectului, compania a atras noi cumpărători și a semnat recent mai multe acorduri comerciale. Contract semnat cu grupul german Uniper Directorul general al OMV Petrom, Christina Verchere, a anunțat într-un interviu pentru Bloomberg că societatea a încheiat inclusiv un contract cu Uniper SE, grup german de utilități. Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat Obiectivul companiei este de a livra primele cantități de gaze de la Neptun Deep în 2027. Europa caută diversificarea surselor de energie În cadrul conferinței Gastech de la Milano, Christina Verchere a subliniat că piețele europene sunt „foarte coapte” pentru astfel de acorduri. „Cumpărătorii sunt interesați să își diversifice portofoliile. Nimeni nu își mai pune toate ouăle într-un singur coș”, a declarat aceasta. Neptun Deep, securitate energetică pentru România Neptun Deep va contribui la aprovizionarea României și a altor state europene cu gaze naturale, într-un moment în care Uniunea Europeană își reduce treptat dependența de importurile din Rusia. În timp ce producția internă de gaze a Europei scade din cauza îmbătrânirii zăcămintelor, cererea rămâne stabilă. Gaz competitiv, cu amprentă redusă de CO2 Verchere a precizat că gazele extrase din Neptun Deep vor fi competitive ca preț, având un avantaj față de gazele lichefiate importate. „Nu avem nevoie să ne înghețăm produsul și să îl transportăm pe navă. Îl punem direct pe piața europeană, iar amprenta noastră de CO2 este mai redusă comparativ cu cea a gazelor lichefiate”, a explicat directorul OMV Petrom. Flexibilitate între contracte pe termen lung și piața spot Deși OMV Petrom nu a dezvăluit numele tuturor companiilor cu care se poartă negocieri, Verchere a menționat că va exista flexibilitate privind cantitățile: o parte vor fi vândute prin contracte pe termen lung, iar restul vor fi păstrate pentru piața spot. OMV Petrom este cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est. În 2024, compania a avut o producție anuală de aproximativ 40 milioane bep (barili echivalent petrol). Grupul operează în România și în țările vecine printr-o rețea de circa 780 de benzinării, sub brandurile OMV și Petrom.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră