vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

767 articole
Eveniment

Câteva aparate de zbor ucrainene s-au adăpostit în România timp de câteva minute

Avioane ucrainene adăpostite temporar în România. Sistemele radar ale Ministerului Apărării Naţionale (MApN) au semnalat, în noaptea de duminică spre luni, în jurul orei 03:00, mai multe ţinte aeriene în spaţiul aerian ucrainean, la nord de graniţa cu România, în proximitatea zonelor Maramureş – Suceava. Avioane ucrainene adăpostite temporar în România Potrivit MApN, patru dintre aceste obiecte zburătoare au pătruns neintenţionat, pentru scurt timp, în spațiul aerian românesc, în zonele Sighetu Marmației și Vicovu de Sus, fără a pune în pericol securitatea națională sau populația civilă. Citește și: Donald Trump i-a transmis lui Nicușor Dan o invitație „formală” de a vizita Casa Albă, anunță șeful Cancelariei Prezidențiale Conform autorităților ucrainene, Federația Rusă a lansat atacuri masive asupra infrastructurii aeroportuare din vestul Ucrainei, determinând dispersarea aeronavelor de pe aerodromurile vizate. Ca măsură de răspuns, România a informat structurile responsabile de traficul aerian civil și a ridicat două aeronave F-16 din Baza 86 Aeriană Borcea, în jurul orei 03:30, pentru misiuni de cercetare aeriană. Ulterior, în jurul orei 05:00, două Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, aflate la Baza 57 Mihail Kogălniceanu, au fost de asemenea activate pentru patrulare. Spațiul aerian românesc, monitorizat în cooperare cu NATO Pe parcursul intervalului 03:30–06:00, au fost identificate 12 ţinte aeriene care au zburat în spațiul ucrainean din apropierea graniței cu România. Patru dintre acestea au pătruns temporar în spațiul aerian românesc, însă MApN a precizat că nu au prezentat un pericol real. Misiunile s-au încheiat în siguranță: aeronavele F-16 au revenit la Borcea la ora 06:00, iar cele italiene la Mihail Kogălniceanu la ora 07:00. MApN: România nu este țintă directă Ministerul Apărării subliniază că România nu este vizată direct de conflict, dar desfășurarea luptelor în proximitate și atacurile asupra Ucrainei necesită măsuri continue de monitorizare și protecție. Acestea sunt adaptate gradual în funcție de tipul și nivelul amenințării, în concordanță cu directivele Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Totodată, România participă activ la eforturile NATO de descurajare a agresiunilor și apărare colectivă, în conformitate cu angajamentele internaționale asumate.

Avioane ucrainene adăpostite temporar în România (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Mii de șantiere închise în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Se închid mii de șantiere în toată țara: multe proiecte finanțate prin programul Saligny, sistate

Mii de șantiere închise în România. Mii de șantiere din întreaga țară se închid, inclusiv sute de proiecte finanțate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”. Mii de șantiere închise în România În județe, zeci de primari sunt disperați, iar în unele municipii sunt afectate proiecte-cheie de reabilitare. Citește și: Donald Trump i-a transmis lui Nicușor Dan o invitație „formală” de a vizita Casa Albă, anunță șeful Cancelariei Prezidențiale Decontarea lucrărilor a fost sistată, Guvernul promițând o prioritizare a investițiilor aflate într-un stadiu mai avansat, similar cu situația de la autostrăzi. Totodată, premierul Ilie Bolojan a anunțat că prioritizarea PNRR va însemna renunțarea la unele proiecte Saligny, fără a analiza cauzele reale ale slabei absorbții de fonduri europene. Continuarea, în Ziarul de Iași

Leqembi, un posibil tratament pentru Alzheimer (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Eveniment

Leqembi, tratamentul speranță pentru Alzheimer, stârnește controverse în Europa. Tăcere în România

Leqembi, un posibil tratament pentru Alzheimer. În timp ce Franța ezită să ramburseze tratamentul Leqembi, deși este aprobat la nivel european, în România subiectul pare inexistent în spațiul public. De ce este acest medicament pentru Alzheimer considerat o speranță fragilă și o afacere de miliarde în același timp? Și de ce România tace? Leqembi, un posibil tratament pentru Alzheimer Leqembi (lecanemab), dezvoltat de companiile farmaceutice Eisai (Japonia) și Biogen (SUA), a fost aprobat în aprilie 2025 de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) pentru pacienții aflați în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer. Citește și: Cel mai influent cotidian din Germania, de orientare conservatoare, îl laudă pe Nicușor Dan și critică dur fosta guvernare Medicamentul acționează asupra plăcilor de proteină beta-amiloidă din creier, considerate o cauză majoră a declinului cognitiv. Totuși, entuziasmul se temperează rapid când se analizează datele clinice: tratamentul întârzie progresia bolii cu doar 3 până la 6 luni într-un parcurs care, în general, durează peste un deceniu. Beneficiile asupra memoriei, orientării sau capacității de judecată sunt, potrivit specialiștilor, „imperceptibile” pentru pacient și medic deopotrivă. Medicament cu imagine de salvator Mai grav este faptul că Leqembi este asociat cu efecte adverse frecvente și potențial grave. Aproape 13% dintre pacienții tratați în studiile clinice au suferit edeme cerebrale, iar aproape 18% au dezvoltat microhemoragii. Medicamentul este contraindicat în combinație cu anticoagulante și trombolitice – ceea ce limitează accesul pentru mulți pacienți vârstnici cu afecțiuni cardiovasculare asociate. În iulie 2024, EMA a refuzat inițial autorizarea, invocând balanța nefavorabilă beneficiu-risc. După o campanie intensă din partea unor organizații de pacienți și experți implicați în cercetare, dosarul a fost reevaluat și aprobat în noiembrie același an. Lobby, influențe și bani: cine susține Leqembi? În culisele deciziei EMA s-au aflat voci importante din lumea medicală și asociații de pacienți precum France Alzheimer și Vaincre Alzheimer. Deși aceste organizații au negat orice conflict de interese, documentele financiare arată că au primit în ultimii ani zeci de mii de euro din partea companiilor care dezvoltă tratamente anti-amyloidice. Unii neurologi influenți, implicați în consiliile științifice ale acestor organizații, au fost și consultanți plătiți pentru promovarea Leqembi. Franța ezită, România tace În Franța, decizia de rambursare este analizată de autorități și provoacă o dezbatere intensă: este oportun să cheltuiești miliarde de euro pe un tratament cu efecte modeste, în timp ce spitalele se confruntă cu lipsă de personal și echipamente? În România, în schimb, subiectul nu există. Deși în România, Agenției Naționale a Medicamentului (ANMDMR), a recomandat acordarea unei autorizații de punere pe piață pentru Leqembi, el nu este inclus în nicio schemă de rambursare și nu este disponibil în spitale sau centre de memorie. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) nu a publicat până în prezent nicio evaluare a costurilor sau intenție de includere în lista de medicamente compensate. Costuri colosale, infrastructură inexistentă Prețul estimat al tratamentului este de aproximativ 22.500 de euro pe an per pacient. Dacă Franța estimează un impact bugetar de până la 3,3 miliarde euro anual, în România cifrele sunt greu de anticipat – în lipsa unor date oficiale. Numărul de pacienți eligibili (diagnosticați în stadiu precoce, testați genetic, monitorizați prin RMN și PET-scan) este extrem de redus. Iar centrele de memorie existente nu ar putea face față unui val de mii de pacienți care ar necesita perfuzii intravenoase o dată la două săptămâni și monitorizare riguroasă. Risc de acces inegal și piețe paralele Lipsa rambursării oficiale deschide ușa către un fenomen periculos: piața paralelă. În Europa de Vest, firme de intermediere deja oferă Leqembi pacienților care nu au acces în țara lor, la prețuri exorbitante și fără garanții privind siguranța sau adecvarea tratamentului. În România, un astfel de scenariu nu este exclus, mai ales în lipsa unui cadru de reglementare clar și a unei campanii de informare publică.

Cel mai influent cotidian din Germania, de orientare conservatoare, îl laudă pe Nicușor Dan Foto: Facebook
Politică

Cel mai influent cotidian din Germania, de orientare conservatoare, îl laudă pe Nicușor Dan

Cel mai influent cotidian din Germania, de orientare conservatoare, îl laudă pe Nicușor Dan și critică dur fosta guvernare: „Ceea ce s-a furat și deturnat în România în ultimele decenii poate fi material pentru un roman despre tâlhari. În special, dar nu numai, partidul permanent la guvernare al social-democraților români și notorii săi baronii locali notorii au devenit maeștri în acest domeniu”, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ). Citește și: Reformele de dreapta ale președintelui argentinian Javier Milei au dus la o scădere masivă a sărăciei - raport UNICEF Cel mai influent cotidian din Germania îl laudă pe Nicușor Dan FAZ critică dur două sectoare care s-au aflat în administrarea lui Sorin Grindeanu, deși nu-i pomenește numele: Aeroportul Otopeni: „Aeroportul Henri-Coandă din București se află de obicei în fruntea listei celor mai proaste aeroporturi din Europa, și pe bună dreptate” Gările României: „Starea multor gări și a altor facilități de infrastructură, în special în afara capitalei, este uneori deplorabilă, ca să nu mai vorbim de lipsa autostrăzilor între multe dintre cele mai mari orașe ale țării”. „Anii de proastă gestionare a statului au făcut ca România să fie pe primul loc într-o statistică UE pe care nicio țară nu vrea să o conducă: peste trei milioane de români, 16% din populație, trăiesc în alte state UE (...) Acest lucru spune multe despre cât de mizerabil a fost adesea guvernată România în ultimele decenii. Țara a reușit să se ridice economic nu datorită clasei sale politice, ci, în mare măsură, în ciuda acesteia”, apreciază comentariul din FAZ, semnat de Michael Martens. Însă cotidianul german îi laudă pe Nicușor Dan și Ilie Bolojan. „Cu toate acestea, există motive pentru un optimism prudent. În calitate de primar reales al Bucureștiului, noul președinte Nicușor Dan a însănătoșit bugetul capitalei și nici o clipă nu a existat nici măcar un zvon că a deturnat bani către el (...) Privită în această lumină, anularea complet discutabilă a primului tur al alegerilor din noiembrie a condus în cele din urmă la un rezultat care oferă țării o nouă oportunitate”, arată editorialul lui Martens.  El scrie că și „noul șef al guvernului, numit de Dan, Ilie Bolojan, are de asemenea o bună reputație”.  „Nu putem decât să urăm succes României și UE în încercările lor nu numai de a reduce deficitul bugetar exorbitant al României, ci și de a reforma fundamental țara, inclusiv serviciile sale secrete galopante”, încheie FAZ. 

Avertizare ANM: Cod portocaliu de caniculă (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Avertizare ANM: Cod portocaliu de caniculă în cinci județe din sud-vestul țării

Avertizare ANM: Cod portocaliu de caniculă. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, duminică, o avertizare de Cod portocaliu de caniculă și disconfort termic accentuat pentru județele Caraș-Severin, Mehedinți, Dolj, Olt și Teleorman, valabilă în intervalul 21 iulie, ora 10:00 – 22 iulie, ora 10:00. Avertizare ANM: Cod portocaliu de caniculă Potrivit ANM, în aceste județe se va manifesta un val intens de căldură, cu temperaturi maxime între 37 și 40 de grade Celsius și minime între 19 și 23 de grade, caracteristice unei nopți tropicale. Citește și: PSD vrea să căpușeze pachetul Bolojan II cu noi creșteri de taxe și impozite - surse Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități, ceea ce indică un disconfort termic accentuat. Cod galben de caniculă în alte județe din sud Totodată, în intervalul 21 iulie, ora 12:00 – 22 iulie, ora 10:00, județele Dolj, Olt, Teleorman și Giurgiu se vor afla sub Cod galben de caniculă și disconfort termic ridicat. Maximele se vor situa în jurul valorii de 35 de grade, iar minimele nocturne între 19 și 20 de grade. ITU va atinge sau depăși ușor pragul critic de 80 de unități. Cod galben extins în 15 județe și în București Meteorologii au emis și un Cod galben pentru alte 15 județe din vestul, sud-vestul și sud-estul țării. Codul e valabil inclusiv pentru București, valabil între 21 iulie, ora 10:00 – 22 iulie, ora 10:00. Printre județele vizate se numără: Bihor, Arad, Timiș, Alba, Hunedoara, Gorj, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița, Prahova, Ilfov, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Constanța (parțial). Valul de căldură se extinde Conform ANM, luni, valul de căldură se va extinde în nordul Banatului, Crișana, sud-vestul Transilvaniei, nordul Olteniei, cea mai mare parte a Munteniei și în sud-vestul Dobrogei. Se vor înregistra temperaturi între 34 și 37 de grade și minime între 17 și 21 de grade, caracteristice local nopților tropicale. Disconfortul termic va rămâne ridicat, iar ITU va atinge sau depăși pragul de 80 de unități. Căldura extremă va persista toată săptămâna ANM avertizează că valul de caniculă și disconfortul termic vor persista până spre sfârșitul săptămânii viitoare, mai ales în jumătatea sudică a țării. Autoritățile recomandă evitarea expunerii la soare, hidratare intensă și limitarea efortului fizic în aer liber.

Violență domestică: zilnic, 300 de cazuri (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Peste 300 de cazuri de violență domestică în fiecare zi în România la care Poliția intervine

Violență domestică: zilnic, 300 de cazuri. Peste 61.000 cazuri de violență domestică. Poliția Română a raportat că, în prima jumătate a anului 2025, au fost înregistrate 61.431 de cazuri de violență domestică, repartizate aproape egal între mediul urban (30.433) și cel rural (30.998). Violență domestică: zilnic, 300 de cazuri Datele prezentate de Poliție arată amploarea fenomenului și necesitatea unor măsuri de prevenire și protecție mai eficiente. Citește și: În timp ce propovăduiește austeritatea, șeful Cancelariei locuiește în vilă de protocol în Primăverii În perioada ianuarie – iunie 2025, polițiștii au emis 5.956 de ordine de protecție provizorii, dintre care 2.271 au fost transformate ulterior în ordine de protecție de către instanțele de judecată. Totodată, 1.248 de agresori au fost obligați să poarte dispozitive electronice de supraveghere, cunoscute și sub numele de „brățări electronice”. Surprinzător este că, în 4.042 de situații, victimele au refuzat aplicarea acestei măsuri de monitorizare a agresorilor. Comparație cu 2024 Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, numărul faptelor penale legate de violența domestică a scăzut cu 19%, de la 28.117 la 22.742. Cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat la: Lovire sau alte violențe: de la 17.067 la 12.807 fapte Amenințări: de la 3.574 la 2.738 fapte Nerespectarea ordinelor de protecție provizorii: de la 380 la 344 fapte Lovirea sau alte violențe continuă să fie cea mai frecventă infracțiune, reprezentând 56% din totalul faptelor penale în domeniu. Peste 6.000 de ordine de protecție emise de instanțe Instanțele judecătorești au emis, în total, 6.483 de ordine de protecție, dintre care 2.271 au avut la bază ordine provizorii emise anterior de poliție. În privința nerespectării ordinelor de protecție, s-au înregistrat: 2.572 de infracțiuni privind ordinele de protecție definitive 344 de infracțiuni privind ordinele de protecție provizorii (217 în mediul urban și 127 în rural) Sistemul de monitorizare electronică Începând cu 1 octombrie 2024, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a intrat în ultima etapă de implementare, fiind operațional în 18 județe: Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea. Tot din octombrie 2024, utilizarea brățărilor electronice a fost extinsă și în cadrul procedurilor judiciare precum: control judiciar, control judiciar sub cauțiune, arest la domiciliu. Astfel, inculpații cercetați penal pot fi obligați să poarte permanent dispozitive electronice de supraveghere, conform deciziilor organelor judiciare.

Eurostat, pentru pensionarii speciali: în medie, un cetățean al UE lucrează cu 50% mai mulți ani decât acești privelegiați Foto: Declic
Eveniment

Eurostat, pentru pensionarii speciali: în medie, un cetățean al UE lucrează cu 50% mai mulți ani

Eurostat, pentru pensionarii speciali: în medie, un cetățean al UE lucrează cu 50% mai mulți ani decât acești privelegiați ai legislației românești, adică 37,2 ani față de doar 25 de ani.  România înregistrează cea mai scăzută durată de viață profesională din UE: doar 32,7 ani, arată statistica europeană. Pensionarii speciali din România se pensionează după 25 de ani, dar vârsta de pensionare va crește gradual.  Citește și: EXCLUSIV De ce nu a semnat Oana Țoiu declarația în sprijinul Georgiei, deși 17 omologi din UE au făcut-o Eurostat, pentru pensionarii speciali La polul opus, viața profesională a unui olandez este de 43,8 ani. În țările din Est, cea mai lungă durată a vieții profesionale este în Estonia, de 41,4 ani.  „În 2024, durata medie preconizată a vieții active pentru persoanele în vârstă de 15 ani și peste în UE era de 37,2 ani. Cu toate acestea, durata medie preconizată a vieții active a variat mult între țările UE. În șase țări din UE, durata medie a vieții active era de 40 de ani sau mai mare: Olanda (43,8 ani), Suedia (43,0), Danemarca (42,5), Estonia (41,4), Irlanda (40,4) și Germania (40,0). În schimb, cele mai scăzute durate ale vieții active au fost înregistrate în România (32,7 ani), Italia (32,8) și Croația, Grecia și Bulgaria (34,8 fiecare)”, scrie Eurostat.  În ultimii 10 ani, durata medie preconizată a vieții active în UE a crescut cu 2,4 ani, de la 34,8 la 37,2 ani în prezent.    

Estul României, abandonat strategic la război (sursa: Facebook/MApN)
Economie

Estul României va fi abandonat în eventualitatea unui conflict cu Rusia, arată o analiză

Estul României, abandonat strategic la război, arată o analiză profundă a infrastructurii rutiere existente, dar și a celei în construcție. Estul României, abandonat strategic la război Dacă Autostrada A7 va fi finalizată în 2028, iar Moldova nu dispune de infrastructură defensivă proprie, ar putea fi aceasta, de fapt, un coridor de evacuare și nu unul de apărare? Citește și: Nicușor Dan va propune șefi la SRI și SIE care nu provin nici din servicii, nici din politică Într-un asemenea scenariu, regiunea Moldovei pare mai degrabă „disponibilizată” strategic decât protejată, asigurând adâncimea necesară unui potențial teatru de operațiuni desfășurat pe teritoriul României. Prin urmare, nu cumva adevăratul „flanc estic” este, de fapt, sud-estul țării, cu accent pe Muntenia și Dobrogea? Investițiile recente – finalizarea podului suspendat de la Brăila, modernizarea porturilor Galați și Constanța, inclusiv prin reactivarea infrastructurii feroviare și rutiere aferente – par să indice această direcție de dezvoltare strategică. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro Foto: Administratia Prezidentială
Politică

România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro în exercițiul financiar 2028-2034

România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro în exercițiul financiar 2028-2034, arată un comunicat al Comisiei Europene. Acesta este însă un draft, o propunere, și, după negocieri, ar putea să existe modificări ale alocărilor către statele UE.  Citește și: Omul de afaceri Gruia Stoica taxează cu 300.000 de euro pe zi Bucureștiul ca să finanțeze Rusia România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro Se preconizează că Polonia va primi peste 123 de miliarde euro în cadrul bugetului UE propus pentru perioada 2028-2034, adică circa 6% din alocări, fiind cel mai mare beneficiar dintre toate statele membre. Cu alocări de 60,2 miliarde euro, România este pe locul șase între statele UE.  Franța ar putea primi 90,1 miliarde de euro, Spania - 88,1 miliarde euro, Italia - 86,6 miliarde euro, iar Germania - 68,4 miliarde euro.  Așa-numita alocare generală pentru România va fi de 54,6 miliarde de euro, sumele pentru migraţie, securitate şi afaceri interne sunt de un miliard de euro, iar pentru Fondul social pentru climă (FSC) se vor oferi 4,6 miliarde de euro. Însă acesta este un proiect de buget, iar Germania, Olanda și Suedia au semnalat deja opoziția lor la acest proiect. Miercuri a fost propus un buget al Uniunii Europene de 2.000 de miliarde de euro pentru perioada respectivă, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Amazon Iași anunță concedieri în 2025 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Amazon, concedieri în România pentru al treilea an consecutiv

Amazon Iași anunță concedieri în 2025. Amazon Iași va concedia în perioada următoare câteva sute de angajați din divizia Retail Business Services, însă niciun specialist IT nu va fi afectat de această măsură. Amazon Iași anunță concedieri în 2025 Reprezentanții companiei au confirmat restructurarea și au precizat că persoanele vizate au fost deja informate. Citește și: Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu Este al treilea an consecutiv în care cel mai mare angajator din județul Iași reduce din personal. La sfârșitul anului 2024, Amazon avea 3.424 de angajați în Iași, cu aproape 20% mai puțini decât în 2022, anul de vârf pentru companie. Continuarea, în Ziarul de Iași

O firmă românească creează interfonul inteligent (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Interfon inteligent, inatacabil de hackeri, soluție de securitate dezvoltată de o firmă românească

O firmă românească creează interfonul inteligent. Grupul de firme Electra, condus de antreprenorul Marian Berdan, dezvoltă în laboratoarele sale un interfon inteligent imposibil de hackuit și o consolă pentru case smart. O firmă românească creează interfonul inteligent Proiectul este susținut de o finanțare europeană de 10 milioane de euro, obținută prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est. Citește și: Președintele CJ Cluj anunță că nu mai este „parte” a PNL: „A fost sufocat de trădători de serviciu” Interfonul, conectat la internet, promite un nivel ridicat de securitate cibernetică, fiind destinat locuințelor moderne. Cele două produse vor fi lansate în următorii doi ani și vizează redefinirea interacțiunii cu spațiul de locuit. Continuarea, în Ziarul de Iași

Zile caniculare și furtuni de vară (sursa: Pexels/Alex P)
Eveniment

Săptămână caniculară în România: maxime de până la 38 de grade, disconfort termic și furtuni de vară

Zile caniculare și furtuni de vară. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) anunță că, în săptămâna 14–20 iulie 2025, vremea va deveni caniculară în cea mai mare parte a țării, inclusiv în București. Disconfortul termic va fi ridicat, cu temperaturi ce pot atinge 38 de grade Celsius. Pe alocuri, instabilitatea atmosferică va genera ploi torențiale, descărcări electrice și grindină. Zile caniculare și furtuni de vară În intervalul 14 iulie, ora 9:00 – 15 iulie, ora 9:00, vremea va fi predominant călduroasă, cu disconfort termic accentuat. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” Indicele temperatură-umezeală (ITU) va ajunge la 80 de unități în vest, sud, sud-est și pe alocuri în estul țării. Canicula se va instala în Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și Dobrogea continentală. Sunt prognozate averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului, mai ales după-amiaza și seara, în zonele montane, în Maramureș, Transilvania, Moldova și izolat în celelalte regiuni. Cantitățile de apă pot depăși 15–20 l/mp, iar local va cădea grindină. Temperaturi estimate: Maxime: 27–37°C Minime: 14–23°C (până la 10°C în estul Transilvaniei) 15–16 iulie: caniculă extinsă în sud și sud-est Vremea va rămâne caniculară în cea mai mare parte a țării. În Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și local în Dobrogea, temperaturile vor atinge sau depăși pragul de 36 de grade. ITU va fi peste 80 de unități în sud, sud-est și parțial în est și vest. Vor exista intervale cu instabilitate atmosferică, manifestate prin averse torențiale, descărcări electrice și vânt intens, în special la munte, în zonele submontane și local în cele joase de relief. Posibilitatea apariției grindinei rămâne crescută. Temperaturi estimate: Maxime: 28–36°C Minime: 14–24°C (în jur de 11°C în depresiunile intramontane) 16–17 iulie: scădere ușoară a temperaturilor și vreme instabilă Valorile termice vor începe să scadă ușor, dar căldura se va menține în sud, est și vest. Instabilitatea atmosferică va fi accentuată în jumătatea nordică a țării și în zonele montane. Se vor semnala averse, descărcări electrice, vânt puternic și, pe alocuri, grindină. Temperaturi estimate: Maxime: 25–34°C Minime: 13–23°C (în jur de 10°C în depresiuni montane) 17–20 iulie: temperaturi în jurul mediilor normale Pe final de săptămână, valorile termice vor fi apropiate de mediile climatologice, dar nu vor lipsi episoadele de ploi, în special la deal, la munte și local în zonele joase, mai ales în primele două zile. În Capitală, vremea va fi caniculară în perioada 14–16 iulie, cu maxime de 37–38°C și minime între 18–21°C. ITU va depăși ușor pragul critic de 80. Cerul va fi variabil, cu posibile averse și descărcări electrice după-amiaza și seara. Pe 17–20 iulie, Bucureștiul va rămâne sub influența unei mase de aer cald. Vremea va fi călduroasă, chiar caniculară în prima zi, iar probabilitatea pentru averse va fi mai mare în primele două zile.

Nicușor Dan promite viitor tangibil României (sursa: Inquam Photos/Codrin Unici)
Eveniment

Nicușor Dan, la Congresul PNL: "România are un viitor nu peste 20-30 de ani, ci peste doi-trei ani"

Nicușor Dan promite viitor tangibil României. Președintele Nicușor Dan a declarat sâmbătă, în cadrul Congresului extraordinar al PNL desfășurat la Palatul Parlamentului, că România are perspective clare de dezvoltare într-un orizont apropiat. Potrivit acestuia, țara noastră poate ieși din perioada de corecție economică în doi-trei ani și poate deveni o destinație importantă pentru investițiile străine. Nicușor Dan promite viitor tangibil României Nicușor Dan a evidențiat potențialul sectorului privat românesc, descris ca fiind „dinamic și competitiv”, și a subliniat importanța momentului în care România ar putea adera la OCDE. Citește și: Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan față de tăierea sporurilor Acest pas ar permite atragerea unor investiții externe semnificative până la finalul anului viitor. „România are viitor și într-un timp tangibil”, a afirmat el cu încredere. Mesaj de susținere pentru PNL Președintele le-a mulțumit liberalilor pentru asumarea guvernării în perioade dificile și pentru deciziile curajoase luate. Totodată, a recunoscut că partidul a făcut și greșeli de-a lungul celor 35 de ani de existență, însă a apreciat că direcția generală a fost una bună pentru România. „Românii nu ne vor ierta în 2028” În discursul său, Nicușor Dan a făcut apel la responsabilitate pentru perioada care urmează, atrăgând atenția că greșelile din trecut trebuie corectate. „Suntem cu toții obligați să reparăm lucrurile greșite din societate. Altfel, românii în 2028 nu ne vor mai ierta”, a avertizat președintele, exprimându-și totodată optimismul că se pot face schimbări semnificative în următorii ani. Susținerea forțelor pro-europene La finalul intervenției, Nicușor Dan a adresat un mesaj de sprijin Republicii Moldova, în contextul participării lui Igor Grosu, președintele Parlamentului de la Chișinău, la evenimentul PNL. El a urat succes forțelor pro-occidentale la alegerile care vor avea loc în luna septembrie.

Fitch a ridicat ratingul Bulgariei la BBB+ Foto: Guvernul Bulgariei
Eveniment

Fitch a ridicat ratingul Bulgariei la BBB+ pentru că va adopta euro. România este la BBB-

Fitch a ridicat ratingul Bulgariei la BBB+ pentru că va adopta euro. România este la BBB- și este amenințată cu retrogradarea în categoria junk. Citește și: Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan față de tăierea sporurilor Fitch a ridicat ratingul Bulgariei la BBB+ Ce arată Fitch în decizia în care anunță că ratingul Bulgariei este BBB+: „Ne așteptăm la o creștere a PIB-ului real stabilă la 2,8% în 2025, deoarece incertitudinile comerciale globale sunt compensate de o situație politică internă îmbunătățită” (FMI estimează o creștere a PIB-ului României de 1,6%, iar Comisia Europeană - 1,4%).  Inflație de 2,9% în mai 2025. În România, este 5,7%. Fitch estimează că deficitul public va rămâne la 3% din PIB în perioada 2025-2026 (România speră să ajungă la circa 8%) Rata datoriei publice a Bulgariei va rămâne foarte scăzută în comparație cu țările UE și printre cele mai scăzute din categoria „BBB”, în ciuda creșterii preconizate. Estimăm că datoria publică/PIB va ajunge la 34,7% în 2029, de la 24,1% în 2024, din cauza planurilor de recapitalizare a anumitor întreprinderi de stat în 2025 (3,3% din PIB) și a creșterii cheltuielilor pentru apărare pe termen mediu, inclusiv plata pentru echipamente militare în 2026. Datoria publică a României este la 54,8%. Însă Fitch critică instabilitatea politică din Bulgaria și slaba absorbție a fondurilor europene: „Constrângerile instituționale au întârziat progresul reformelor structurale în raport cu țările similare, în pofida finalizării cu succes a procesului de adoptare a monedei euro și a renegocierii planului în cadrul Facilității pentru redresare și reziliență (RRF). Istoricul recent al guvernelor de coaliție instabile a afectat, de asemenea, punerea în aplicare a reformelor, iar Bulgaria este în urmă cu absorbția fondurilor RRF și a fondurilor de coeziune obișnuite. Partidele politice GERB, BSP și TISP au format un guvern minoritar în ianuarie 2025, în urma alegerilor anticipate din octombrie 2024 (al șaptea set de alegeri din 2021)”. 

Cine sunt prietenii de la București ai primarului Chișinăului, Ion Ceban, interzis în România Foto: Facebook
Politică

Cine sunt prietenii de la București ai primarului Chișinăului, Ion Ceban, interzis în România

Cine sunt prietenii de la București ai primarului Chișinăului, Ion Ceban, interzis în România: nu doar fostul premier Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu acesta de mai multe ori, dar și alți lideri PSD, și chiar și PNL. Citește și: Judecătorii CCR numiți de PSD s-au plimbat în Republica Dominicană, la business, cu o consilieră Și fostul primar USR Radu Mihaiu l-a primit, în februarie 2022, deși se știa foarte bine cine este Ceban, inclusiv legăturile sale cu Moscova.  Cine sunt prietenii de la București ai primarului Chișinăului, Ion Ceban Miercuri, ministerul român de Externe a anunțat că „din motive ce țin de siguranța națională” România a dispus măsura nepermiterii intrării pe teritoriul național pentru primarul Chișinăului, Ion Ceban, și încă doi cetățeni ai Republicii Moldova.  Fostul premier PSD Marcel Ciolacu a avut cel puțin două întâlniri cu Ceban. Ciolacu a evitat să anunțe aceste discuții - știind, probabil, că se asociază cu un adversar al Maiei Sandu, apropiat Rusiei - dar ele au fost anunțate de primarul Chișinăului.  În februarie 2022, Ceban a venit la București și a fost primit de primarul de la acel moment al Sectorului 4, Popescu Piedone, de liberalul Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, considerat un amic al șefului SRI de la acel moment, Eduard Hellvig, și de primarul USR al Sectorului 2, Radu Mihaiu. În noiembrie 2022, președintele PSD, Marcel Ciolacu, s-a întâlnit la Chișinău cu Ceban. Întâlnirea a fost dezvăluită de Ceban, pe pagina sa de Facebook. La aceste discuții, Ciolacu a fost însoțit de Vasile Dîncu, abia destituit de la conducerea ministerului Apărării. La acel moment, Trezoreria SUA arătase că partidul înființat de Ion Ceban, Mișcarea Alternativa Națională, ar fi primit ajutor din partea consilierilor politici apropiați guvernului rus.  În aprilie 2024, Ciolacu l-a primit pe Ceban la Palatul Victoria.  În martie 2021, Daniel Băluță, acum prim-vicepreședinte al PSD, s-a întâlnit cu actualul primar al Chișinăului. În mai 2021, Băluță i-a întors vizita, făcând o deplasare la Chișinău. “Сегодня с визитом прибыла делегация примэрии 4 сектора Бухареста во главе с примаром Даниэлем Бэлуцэ“, a scris Ceban, pe Facebook, după întâlnirea cu primarul PSD (“Am primit astăzi în vizită o delegație a primăriei sectorului 4 din orașul București, în frunte cu primarul Daniel Băluță“). 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră