joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

822 articole
Eveniment

Spion pentru KGB Belarus, arestat în România: Bălan a fost adjunct al Securității din Moldova

Spion KGB Belarus, arestat de DIICOT. Un fost oficial de rang înalt din cadrul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova a fost reținut luni, 8 septembrie 2025, de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Spion KGB Belarus, arestat de DIICOT Acesta este suspectat de trădare și transmiterea de informații secrete către KGB din Belarus. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Bărbatul, în vârstă de 47 de ani, va fi adus cu mandat la sediul DIICOT pentru audieri. Surse din Republica Moldova au confirmat că este vorba despre Alexandru Bălan, fost director adjunct al SIS. Acesta este acuzat că, timp de aproape doi ani, ar fi transmis informații confidențiale unor ofițeri de informații străini. Comunicatul DIICOT: acuzații de trădare continuată Potrivit DIICOT, în perioada 2024 – 2025, suspectul ar fi desfășurat activități de divulgare neautorizată a unor secrete de stat, către reprezentanți ai unei puteri străine. Informațiile au fost transmise ofițerilor  Comitetului Securității de Stat (KGB) din Belarus, într-un mod care ar fi pus în pericol securitatea națională a României. Întâlniri la Budapesta cu agenți KGB Anchetatorii au stabilit că suspectul a avut două întâlniri la Budapesta, Ungaria, cu agenți KGB din Belarus. Aceste întrevederi ar fi avut drept scop transmiterea de instrucțiuni și efectuarea de plăți pentru serviciile prestate de fostul oficial moldovean. Cooperare internațională în anchetă Investigația a fost coordonată sub egida EUROJUST și a beneficiat de sprijinul serviciilor de informații din România, Ungaria și Cehia. De asemenea, procurorii din aceste state, alături de cei din Republica Moldova, au colaborat pentru documentarea cazului.

Spion KGB Belarus, arestat de DIICOT (sursa: Facebook/Alexandru Bălan)
Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Foto: captură video
Eveniment

Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România

Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România: el a fost filmat plimbându-se relaxat prin Craiova.  Citește și: Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB - surse Filmarea a fost făcută pe 7 septembrie.  Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Petr Pavel este președintele Cehiei din martie 2023. El are un masterat la Kings College din Londra, iar din 2014 în 2018 a fost președinte al Comitetului militar al NATO. „Aia de lingă el sunt un translator (presupun eu, domnul cu părul lung) și dispozitivul de securitate. Strada nu e de loc pustie, e o zonă de case aproape de centru Craiovei. Domnul Pavel se deplasa dinspre centrul Craiovei spre parcul N Romanescu. Nu vei găsi niciun fel de informații publice privind prezența sa în România, pentru ca nu a venit să-l vadă lumea, ci în vacanță. L-am văzut (și nu mi-a venit să cred) pur și simplu pentru ca trecea prin fața casei în care locuiesc. În mână are un aparat de fotografiat”, s-a relatat pe contul de Twitter „doratul - little bastard”.  În postare apar și trei scurte filmări cu Pavel, la plimbare prin Craiova.   

Compania Te-Rox Prod, povestea unei prăbușiri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

De la lider european, la faliment: povestea unei companii fondate de o româncă

Compania Te-Rox Prod, povestea unei prăbușiri. Activele fabricii Te-Rox Prod din Pașcani, lider european în producția de huse pentru scaune auto pentru copii, au fost scoase la vânzare. Compania Te-Rox Prod, povestea unei prăbușiri Compania, fondată în 2007 de antreprenoarea Doina Cepalis și vândută în 2020 grupului suedez Holmbergs, nu a inclus clădirea în tranzacție, aceasta rămânând în proprietatea fondatoarei. Citește și: Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un, dar misiunea s-a încheiat prost Hala și terenul, amplasate pe strada Grădiniței nr. 11, au aproape 15.000 mp și o construcție de 14.000 mp. Cepalis a declarat că nu urmărește doar o simplă vânzare, ci dorește ca spațiul să contribuie la relansarea activității economice în Pașcani. Continuarea, în Ziarul de Iași

Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina Foto: Facebook
Politică

Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina. Datele aruncate de Ciolacu, false

Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina: 1,5 miliarde de euro, respectiv 0,6% din PIB-ul României la nivelul anului 2021.  Citește și: EXCLUSIV Străvechile TAB-uri ale Armatei dau ultimul atac la Automecanica Moreni: uzina, aproape în faliment din cauza lipsei comenzilor de mentenanță de la MApN Într-un tabel al Consiliului, România este pe locul 21 în rândul statelor UE, plus Canada și Marea Britanie, în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei ca procent din PIB-ul anului 2021.  Consiliul Fiscal dezvăluie cu cât a ajutat România Ucraina „Nota de informare a Parlamentului European, elaborată pe baza datelor AMECO și ale Institutului de economie mondială din Kiel, a estimat sprijinul acordat de România pentru Ucraina, în perioada februarie 2022 – iunie 2025, la circa 1,5 mld. euro, echivalent cu o medie anuală de circa 0,2% din PIB”, arată Consiliul Fiscal într-un răspuns adresat europarlamentarului AUR Gheorghe Piperea.  Un tabel publicat de Consiliul Fiscal arată că Polonia a ajutat Ucraina cu 7,6 miliarde de euro. Lituiania, o țară mult mai mică decât România, a oferit 1,5 miliarde de euro. Bulgaria a ajutat Ucraina cu 0,5 miliarde euro, dar ca procent din PIB-ul pentru 2021, a fost peste România, 0,7%.  Datele aruncate de fostul premier Marcel Ciolacu, care a susținut că acest ajutor a fost de 3,5% din PIB, au fost false, mai explică acest Consiliu. „Analizele Consiliului Fiscal, pornind de la date interne și externe, inclusiv de la Consiliul UE și Comisia Europeană, arată că derapajul bugetar foarte mare din ultimii ani este cauzat esențialmente de programări financiare inadecvate, decizii suboptime de politică fiscal-bugetară și ignorarea necesității vitale de a crește veniturile fiscale (...) Cifra de 3,5% din PIB, menționată de fostul prim-ministru Marcel Ciolacu în septembrie 2023 și preluată în solicitarea adresată Consiliului Fiscal, nu a putut fi coroborată cu alte date pentru a o evalua”, se arată în documentul semnat de Daniel Dăianu.  De ce are România un deficit atât de mare Consiliul Fiscal insistă pe faptul că creșterile de salarii au generat deficitul: „Începând cu anul 2023 s-a consemnat o inversare a tendinței de consolidare bugetară, deficitul bugetar, în termeni ESA, majorându-se la 6,6% din PIB, al treilea cel mai ridicat nivel din rândul statelor membre ale UE. Creșterea de 0,2 pp din PIB față de anul precedent a fost determinată de adoptarea unor măsuri de indexare a salariilor din sectorul public, acordate pe fondul declanșării unor conflicte de muncă, precum și de schemele de compensare a prețurilor în sectorul energetic” „În 2024, deficitul bugetar a crescut masiv la 9,3% din PIB (cel mai mare din UE) în condițiile unui ritm mult mai ridicat de creștere a cheltuielilor bugetare comparativ cu veniturile bugetare. Astfel, adâncirea deficitului bugetar cu 2,7 pp din PIB față de anul precedent a fost rezultatul majorării veniturilor cu aproape 0,2 pp din PIB, în timp ce cheltuielile au crescut cu 2,9 pp din PIB. Pe partea de cheltuieli, cele mai ridicate creșteri s-au înregistrat la nivelul cheltuielilor de personal (+1,1 pp din PIB) și cu asistența socială (+1,1 pp din PIB). Aceste evoluții au fost determinate în principal de majorările discreționare de salarii din sistemul public, de procesul de indexare și de recalculare a pensiilor și de schema de compensare a prețurilor din sectorul energetic” Deși a prezentat aceste date, Consiliul Fiscal a menționat că „sprijinul acordat Ucrainei este secretizat în baza deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Țării”. 

Mănăstire din România, protejată prin monumente (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Una din cele mai celebre mănăstiri din România, protejată de un cordon de monumente istorice

Mănăstire din România, protejată prin monumente. Mănăstirea Trei Ierarhi din Iași, una dintre cele mai cunoscute mănăstiri din România, va fi protejată printr-o zonă specială de monumente istorice. Mănăstire din România, protejată prin monumente Specialiștii propun clasarea a 11 clădiri din zona centrală, printre care Casa Pătrată și imobile aflate în proprietate privată. Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social Planul urbanistic prevede restricții de construire pe o suprafață de 44 de hectare, având în vedere și includerea mănăstirii pe lista indicativă UNESCO din 2024. În prezent, zona include deja 38 de clădiri monument, două ansambluri și șapte monumente de for public. Continuarea, în Ziarul de Iași

Val de infectări COVID în România (sursa: Inquam Photos/Eduard Vînătoru)
Eveniment

Creștere masivă a cazurilor de COVID în România, însă majoritatea sunt forme ușoare

Val de infectări COVID în România. Medicul Adrian Marinescu, managerul Institutului „Matei Balș”, a confirmat că actualul val de infectări cu COVID-19 este „destul de serios”, însă nu există dovezi privind o agresivitate sporită a virusului. Potrivit acestuia, majoritatea pacienților prezintă forme ușoare, comparabile cu o viroză sezonieră. Val de infectări COVID în România „După încheierea pandemiei, în 2022, am trecut la etapa de conviețuire cu SARS-CoV-2. Citește și: ANALIZĂ Impact minor al concedierilor propuse de Bolojan, dar PSD și UDMR se opun la orice reducere a numărului bugetarilor Avem un episod serios acum, dar fără agresivitate crescută, ca în valul Delta. Cele mai multe cazuri sunt ușoare”, a explicat medicul pentru Agerpres. Managerul Institutului „Matei Balș” a atras atenția că spitalele de boli infecțioase sunt deja suprasolicitate. Persoanele vulnerabile – vârstnicii, copiii și pacienții cu boli cronice – au nevoie de internare și monitorizare, ceea ce duce la lipsa locurilor disponibile. „Este dificil să găsești locuri dedicate pentru copii și adulți. O soluție ar fi ca fiecare spital să poată trata pacienți cu SARS-CoV-2, nu doar unitățile de boli infecțioase”, a subliniat Marinescu. Posibile creșteri odată cu începerea școlii Specialistul estimează că numărul cazurilor ar putea crește odată cu începerea anului școlar, dar nu exponențial. „Este posibil să avem o creștere, dar va fi moderată. Vorbim de o conviețuire cu virusul, cu forme ușoare, care se tratează simptomatic, cu antiinflamatoare”, a precizat medicul. În contextul revenirii elevilor la școală, Marinescu a insistat asupra respectării regulilor de igienă. El a transmis că un copil bolnav nu trebuie trimis la școală, pentru a preveni răspândirea infecției în colectivitate. Date oficiale: aproape 4.000 de cazuri noi într-o săptămână Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în perioada 25 – 31 august au fost raportate 3.982 de cazuri noi de COVID-19, cu 3,4% mai multe față de săptămâna precedentă. 893 de pacienți au fost reinfectați, testați pozitiv la peste 90 de zile după prima infectare. Nouă decese au fost înregistrate, toate la pacienți cu comorbidități. Au fost efectuate 382 de teste RT-PCR și 27.318 teste rapide antigenice, cu 120,3% mai multe decât în săptămâna anterioară. Rata de pozitivitate a ajuns la 14,4%, în creștere cu 16,2%.

Șoferii români plătesc dublu pentru ITP (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Când trebuie să mai faci un ITP pe lângă cel pe care-l ai deja. Amenzile, uriașe

Șoferii români plătesc dublu pentru ITP. Șoferii români care fac Inspecția Tehnică Periodică (ITP) în străinătate sunt obligați să o repete la întoarcerea în țară, deoarece România nu recunoaște verificările efectuate în alte state UE. Șoferii români plătesc dublu pentru ITP RAR explică faptul că, pentru ca vehiculul să figureze cu ITP valabil în baza de date națională, verificarea trebuie realizată într-o stație autorizată din România sau la o reprezentanță teritorială. Citește și: Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține avocatul Dumitru Dobrev, doctor în drept În lipsa acestei proceduri, înmatricularea mașinii se suspendă automat și circulația devine ilegală. În județul Iași funcționează în prezent 79 de unități autorizate ITP. Continuarea, în Ziarul de Iași

Mișcările anti-migrație, Europa inspiră și România (sursa: visir.is)
Eveniment

Patrulele „anti-migrație” se extind în Europa: un fenomen cu ecouri tot mai vizibile în România

Mișcările anti-migrație, Europa inspiră și România. În ultimele luni, Europa a fost martora apariției unui nou val de grupuri anti-migrație care se autoproclamă „forțe de protecție”. Îmbrăcați în uniforme improvizate, purtând veste reflectorizante sau chiar cămăși negre cu simboluri radicale, acești indivizi patrulează străzile ori granițele, pretinzând că protejează comunitățile de migranți. Mișcările anti-migrație care defilează pe străzile Europei în numele „siguranței” au început să inspire și România. Patrulele anti-migrație De la marșurile din centrul Reykjavíkur, la patrulele de la granița dintre Polonia și Germania sau la controalele nocturne din Belfast, aceste grupuri atrag atenția mediatică și se prezintă drept „apărători ai cetățenilor”. Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni În realitate, avertizează experții, efectul este contrar: acțiunile lor sporesc insecuritatea și sunt folosite de extrema dreaptă pentru propagandă și recrutare. „Majoritatea acestor acțiuni sunt simbolice. Nu opresc migrația și nici nu creează mai multă siguranță pe străzi. Este mai degrabă un spectacol pentru media și o armă politică a extremei drepte”, explică Tore Bjørgo, profesor la Universitatea din Oslo și fost director al Centrului pentru Cercetarea Extremismului. Fenomenul nu este nou: valuri similare de vigilenți au apărut de fiecare dată când discursul despre migrație s-a radicalizat. Vara aceasta, în Murcia (Spania), indivizi înarmați cu bâte au ieșit pe străzi pentru a „vâna” străini, în timp ce în Polonia sute de oameni s-au adunat la granița cu Germania pentru a „împiedica” solicitanții de azil să treacă frontiera. În Olanda, grupuri mici au blocat drumuri și au cerut documente de identitate trecătorilor. Frică, manipulare și dezinformare Autoritățile și organizațiile pentru drepturile omului susțin că aceste mișcări sunt alimentate de frică și de campanii de dezinformare. În Spania, înaintea incidentelor, mesajele rasiste de pe rețelele sociale au crescut cu 1.500%, potrivit guvernului. În Polonia, Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului a legat apariția patrulelor de o „narațiune politică radicalizantă” care portretizează migrația ca pe o amenințare. Deși vigilenții pretind că aduc siguranță, efectele sunt inverse. „Stilul lor militant transmite un potențial de violență înspăimântător pentru minorități. Mulți dintre participanți sunt infractori cunoscuți pentru violență, trafic de droguri sau furturi”, spune Bjørgo. Criminalitate rebranduită în „patriotism” În Islanda și Irlanda de Nord, rapoartele recente arată că printre membrii acestor grupuri se numără persoane cu condamnări penale. În unele cazuri, aceștia au amenințat criticii cu „reducerea la tăcere pentru totdeauna”. „Este doar o iluzie că cineva poate lua legea în propriile mâini. Exemplele arată că se termină prost”, avertizează Fjölnir Seæmundsson, președintele sindicatului polițiștilor islandezi. Mișcările anti-migrație, Europa inspiră și România Deși România nu este o țară de destinație majoră pentru migranți, discursul politic și acțiunile individuale creează un climat tot mai ostil, în care violența simbolică riscă să se transforme în violență reală. Partide precum AUR sau formațiuni ultranaționaliste (ex. Partidul Neamul Românesc, ARN) au promovat constant teme anti-migrație, în pofida faptului că România nu este o destinație majoră pentru refugiați Mesajele au avut ecouri. Incidente anti-migranți în România Recent, un tânăr s-a filmat lovind cu pumnii un livrator străin, căruia i-a strigat „Go back to your country, that’s the problem, nigger”. Incidentul a venit la scurt timp după ce deputatul AUR Dan Tanasă a publicat pe Facebook un apel către cetățeni să refuze livrările făcute de curieri străini: „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!”. Nu este un incident singular. La Ditrău, în 2020, peste 200 de localnici au protestat împotriva angajării a doi muncitori din Sri Lanka la o brutărie, pe motiv că ar „amenința identitatea comunității”. Situația a degenerat în amenințări și presiuni asupra angajatorilor. Proprietara casei în care aceştia stăteau a fost ameninţată, iar cei doi au fost mutaţi la o gazdă dintr-un un sat învecinat. Dar şi proprietara casei respective a păţit acelaşi lucru. În același an, Romulus Badea, partener Soter&Partners, companie care se ocupa cu aducerea muncitorilor străini în țară, declara că situații similare se întâlnesc frecvent în România, dar rămân mai puțin mediatizate. Badea a amintit câteva cazuri: la un hotel din Vâlcea o familie de turiști a făcut scandal pentru că muncitori din Sri Lanka făceau curățenie. La un restaurant din Cluj vecinii au depus plângeri repetate împotriva angajaților străini. La o fabrică de lângă București, o angajată falsifica pontajul pentru a discrimina lucrătorii din Sri Lanka. Normalizarea retoricii anti-străini Un studiu recent arată că narativul anti-migrație a devenit mai prezent în spațiul public din România și chiar interiorizat de români din diaspora. În plus, factori precum neîncrederea ridicată în instituțiile statului, expunerea la dezinformare și manipulare online, dar și retorica politică populistă creează un climat propice apariției unor forme de „vigilență civică” care să copieze modelele europene.

FreeYa Mind, proiect IMB în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

IBM construiește în România un proiect uriaș: campusul FreeYa Mind va avea 24 de hectare

FreeYa Mind, proiect IMB în România. Consilierii locali au aprobat proiectul FreeYa Mind din Bucium, un campus care se va întinde pe 24 de hectare și va include blocuri, centre educaționale, sociale și culturale, clinici și spații verzi. FreeYa Mind, proiect IMB în România Planul urbanistic permite construirea a până la 4.300 de apartamente, ceea ce a stârnit îngrijorări legate de traficul deja sufocat din zonă. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Dezbaterea din Consiliul Local a durat o oră, cele mai multe discuții vizând presiunea suplimentară asupra infrastructurii rutiere. Proiectul a primit vot favorabil din partea PNL, PSD, PMP, AUR și CURAJ, în timp ce consilierii USR s-au abținut, invocând problemele de trafic. Continuarea, în Ziarul de Iași

Ziua Independenței Ucrainei, lupte și omagii (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ziua Independenței Ucrainei, între omagii internaționale și intensificarea luptelor

Ziua Independenței Ucrainei, lupte și omagii. Ucraina sărbătorește 34 de ani de independență într-un context tensionat, marcat de solidaritatea exprimată de lideri occidentali, dar și de intensificarea confruntărilor militare cu Rusia. Mesajele de sprijin politic și diplomatic s-au împletit cu noi atacuri cu drone lansate de Kiev asupra teritoriului rus, în timp ce Moscova a revendicat câștiguri teritoriale pe frontul din est. Ziua Independenței Ucrainei, lupte și omagii Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj oficial cu prilejul Zilei Independenței Ucrainei, în care a reiterat susținerea Bucureștiului pentru „efortul legitim al Ucrainei de a se apăra” și pentru parcursul european al țării vecine. Citește și: Ministrul Energiei sesizează CSAT: importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm „Vom sprijini eforturile de reconstrucție ale Ucrainei și calea dumneavoastră către integrarea europeană”, a declarat șeful statului, subliniind curajul și reziliența poporului ucrainean. Nicușor Dan a caracterizat lupta Kievului drept „un exemplu puternic al luptei pentru libertate și democrație împotriva unui inamic autocratic”. Mesaje de solidaritate din Germania și UE Cancelarul german Friedrich Merz a reafirmat angajamentul Berlinului față de Ucraina: „De Ziua Independenței, noi rămânem ferm alături de ea – astăzi și pe viitor”. La rândul său, președintele german Frank-Walter Steinmeier a exprimat speranța că sărbătoarea va da poporului ucrainean „curaj nou în fața agresiunii ruse”. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj direct: „Suntem cu voi, oricât de mult va fi nevoie. Pentru că o Ucraină liberă înseamnă o Europă liberă”. Premierul Canadei, la Kiev Unul dintre cele mai vizibile gesturi de solidaritate a venit din partea Canadei. Premierul Mark Carney a sosit duminică la Kiev, fiind întâmpinat de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga. „Canada își va întări sprijinul și eforturile pentru o pace justă și durabilă”, a declarat Carney, care a participat la festivitățile oficiale și urmează să aibă o întrevedere cu președintele Volodimir Zelenski. Intensificarea atacurilor cu drone Pe fondul acestor declarații de sprijin, Kievul a marcat Ziua Independenței printr-o nouă serie de atacuri cu drone asupra teritoriului rus, pe care le-a prezentat drept răspuns la blocajul diplomatic. „Iată cum reacționează Ucraina atunci când apelurile sale la pace sunt ignorate”, a spus președintele Zelenski. Atacurile au vizat o centrală nucleară din regiunea Kursk, unde un transformator auxiliar a fost avariat, precum și un terminal petrolier al grupului rus Novatek, lângă Sankt-Petersburg, unde a izbucnit un incendiu. În ultimele săptămâni, dronele ucrainene au vizat frecvent rafinării și depozite de combustibil rusești, lovituri care au contribuit la explozia prețurilor la carburanți pe piața rusă. Frontul din est și perspectiva negocierilor În paralel, forțele ruse au anunțat noi câștiguri în regiunea Donețk, unde au cucerit două sate, consolidându-și avansul lent început în ultimele luni. Moscova deține în prezent circa 20% din teritoriul ucrainean, inclusiv peninsula Crimeea, anexată în 2014. Perspectivele unor negocieri directe între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski par tot mai îndepărtate, deși președintele american Donald Trump încearcă să mențină presiunea diplomatică pentru un summit. Zelenski a insistat însă că „Ucraina nu va mai fi niciodată constrânsă să accepte un compromis umilitor” și că obiectivul rămâne „o pace justă”.

Sindromul Hikikomori, realitate și în România (sursa: Pexels/Aidan Roof)
Eveniment

Un tânăr s-a izolat șapte ani în camera sa. Ce este sindromul Hikikomori

Sindromul Hikikomori, realitate și în România. Un tânăr din Iași a trăit șapte ani izolat în propria cameră, un caz asociat cu sindromul Hikikomori. Sindromul Hikikomori, realitate și în România Fenomenul, răspândit deja în Japonia și Italia, afectează peste 200.000 de adolescenți care se retrag complet din viața socială. Citește și: Un fost membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan: "e bine să treci strada când i se pune pata pe tine" Psihologii atrag atenția că astfel de situații există și în România, deși mai puțin vizibile decât în alte țări. Lipsa centrelor de sprijin specializat îi lasă pe părinți singuri în fața acestei probleme dramatice. Continuarea, în Ziarul de Iași

Rusia s-a apropiat periculos de România (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

FOTO Harta din Biroul Oval care arată cât de mult s-a apropiat Rusia de România prin Ucraina

Rusia s-a apropiat periculos de România: o hartă a teritoriului ucrainean ocupat în acest moment de ruși a fost prezentată în Biroul Oval la întâlnirea dintre Donald Trumo și Volodimir Zelenski. Rusia s-a apropiat periculos de România „I-am arătat președintelui multe detalii despre câmpul de luptă, pe hartă. Mulțumesc pentru hartă, apropo.”, a spus Zelenski la Casa Albă. Trump și Zelenski au glumit apoi despre faptul că liderul ucrainean poate lua harta acasă cu el. Citește și: VIDEO Întâlnirea lui Trump cu Zelenski și liderii europeni la Casa Albă în care se decide soarta Ucrainei Harta Ucrainei arată partea estică a țării marcată cu roz, ilustrând teritoriul controlat în prezent de forțele ruse – aproximativ 20% din țară. România apare marcată pe hartă, alături de Republica Moldova, o reamintire a proximității țării noastre de război și a implicațiilor oricărei decizii luate pe tema războiului din Ucraina. Harta din Biroul Oval care arată cât teritoriu ocupă rușii în Ucraina azi (sursa: Facebook/The White House)

Succes românesc în tehnologia roboților umanoizi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cu un batalion de roboți a făcut primul milion de euro în cifră de afaceri

Succes românesc în tehnologia roboților umanoizi. La doar 21 de ani, ieșeanul Andrei Marin a fondat compania IRIS Robotics, aducând în România o inovație rar întâlnită atunci: roboții umanoizi capabili să vorbească, să gesticuleze și să interacționeze natural cu oamenii. Succes românesc în tehnologia roboților umanoizi Astăzi, creațiile sale nu mai sunt simple mașinării, ci parteneri inteligenți folosiți de companii de top, universități și bănci. Citește și: Colegul de trust al lui Tapalagă și Pantazi, Ion Cristoiu, îi acuză că și-au vândut conștiința Printre clienții săi se numără BCR, Bayer, Mercedes-Benz, Škoda, Orange Fab, dar și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași sau Teatrul Luceafărul. Roboții IRIS Robotics au ajuns în domenii diverse – de la educație și sănătate la retail și auto – confirmând că succesul vine prin viziune, muncă și perseverență. Continuarea, în Ziarul de Iași

Sprijin pentru Ucraina, securitate pentru România (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicuşor Dan: „Sprijinirea Ucrainei înseamnă investiţie directă în securitatea României”

Sprijin pentru Ucraina, securitate pentru România. Preşedintele Nicuşor Dan a transmis, duminică, la finalul videoconferinţei Coaliţiei de Voinţă, că România este pregătită să contribuie, împreună cu Statele Unite ale Americii şi partenerii europeni, la consolidarea securităţii Ucrainei. Potrivit şefului statului, acest demers reprezintă totodată „o investiţie directă în propria noastră securitate”. Sprijin pentru Ucraina, securitate pentru România În cadrul discuţiilor, liderii statelor participante au analizat modalităţile de coordonare a eforturilor comune înaintea viitoarelor negocieri. Citește și: Colegul de trust al lui Tapalagă și Pantazi, Ion Cristoiu, îi acuză că și-au vândut conștiința „Consolidarea Ucrainei înseamnă consolidarea securităţii Europei şi a regiunii noastre. Ne-am exprimat disponibilitatea de a contribui la oferirea unor garanţii solide de securitate – esenţiale pentru acest proces de pace”, a transmis Nicuşor Dan pe Facebook. Preşedintele a subliniat că experienţa ultimelor decenii arată că Rusia nu îşi respectă propriile angajamente, motiv pentru care este crucială implicarea directă a statelor vecine. Presiune asupra Rusiei până la obţinerea păcii Şeful statului a insistat asupra necesităţii de a menţine presiunea asupra Rusiei, inclusiv prin impunerea de noi sancţiuni economice şi diplomatice. „Unitatea şi coordonarea transatlantică rămân sursa noastră de forţă în faţa comportamentului agresiv al Rusiei. Oprirea atacurilor asupra civililor şi infrastructurii civile este primul pas pe care Rusia trebuie să-l facă pentru a demonstra că este angajată într-un proces real de pace”, a declarat Nicuşor Dan. Ucraina trebuie să fie parte la orice decizie Preşedintele a subliniat că nicio decizie cu privire la viitorul Ucrainei nu poate fi luată fără acordul acesteia. „Ucraina are nevoie de sprijinul nostru. Acesta este dreptul ei legitim”, a conchis Nicuşor Dan.

Alegerile din România, în raportul SUA (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Eveniment

Anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, în raportul Departamentului de Stat al SUA

Alegerile din România, în raportul SUA. Departamentul de Stat al Statelor Unite a publicat marți, pe site-ul instituției, raportul anual privind situația drepturilor omului în România pentru anul 2024. Alegerile din România, în raportul SUA Documentul consemnează, printre altele, anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut, măsură considerată de observatori drept o ingerință politică fără precedent și o restricție excesivă a discursului politic. Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița Potrivit raportului, pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, desfășurate pe 24 noiembrie. Instanța a invocat „multiple nereguli și încălcări ale legislației electorale” care ar fi compromis transparența și corectitudinea campaniei. Această decizie a stârnit controverse, fiind catalogată drept o ingerință politică directă și o limitare severă a discursurilor politice considerate indezirabile, cu o gravitate „fără precedent”, se arată în raport. Acuzații privind influența unei operațiuni de informare rusă Curtea Constituțională a prezentat anularea scrutinului ca urmare a influenței unei operațiuni de informare ruse pe rețelele sociale. Totuși, observatori independenți au sugerat că această campanie online a fost, în realitate, o acțiune electorală organizată de un partid politic românesc. Probleme majore privind libertatea de exprimare Raportul evidențiază și alte probleme importante în materie de drepturi ale omului în România în 2024. Printre acestea se numără relatări credibile privind restricții asupra libertății de exprimare, infracțiuni, acte de violență și amenințări motivate de antisemitism. Deși guvernul a luat măsuri pentru identificarea și sancționarea funcționarilor implicați în abuzuri, în unele cazuri acțiunile autorităților au fost insuficiente, iar impunitatea a rămas o problemă. Drepturile omului Departamentul de Stat al SUA transmite anual Congresului rapoarte privind practicile în domeniul drepturilor omului în toate țările beneficiare de asistență americană și în statele membre ONU. Aceste documente, elaborate în baza Legii privind Asistența Externă din 1961 și a Legii Comerțului din 1974, analizează respectarea drepturilor omului recunoscute la nivel internațional, precum și a drepturilor lucrătorilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră