joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

822 articole
Eveniment

Lukoil, sancționată de SUA, nederanjată de autoritățile române. Posibila vânzare, neconfirmată

Consiliul Concurenței nu a primit nicio notificare din partea companiei petroliere Lukoil referitoare la o posibilă tranzacție privind activele sale din România, a declarat sâmbătă președintele instituției, Bogdan Chirițoiu. Lukoil nu a notificat autoritățile române „Nu am primit până în momentul de față nicio notificare. Zvonul acesta există de cel puțin doi ani, tot aud că Lukoil ar fi de vânzare, dar nu am primit nimic oficial”, a afirmat Chirițoiu. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Președintele Consiliului Concurenței a subliniat că instituția analizează doar tranzacțiile care depășesc anumite praguri financiare și implică părți cu activitate relevantă pe piața românească. Pragurile legale pentru raportarea tranzacțiilor Conform legislației, notificările se depun la Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) dacă valoarea tranzacției depășește 2 milioane de euro. În schimb, Consiliul Concurenței intervine doar în cazul în care fiecare parte implicată are o cifră de afaceri mai mare de 4 milioane de euro, iar împreună depășesc 10 milioane de euro în anul anterior. „La CEISD sunt mai multe cazuri, pentru că instituția analizează și investițiile, nu doar achizițiile. Dacă noi avem circa 100 de tranzacții pe an, CEISD a avut 500 anul trecut”, a explicat Chirițoiu. Lukoil confirmă discuțiile cu Gunvor privind activele internaționale Grupul petrolier rus Lukoil, vizat recent de sancțiunile impuse de Statele Unite, a anunțat pe 30 octombrie că a acceptat o ofertă de achiziție din partea traderului Gunvor pentru compania Lukoil International GmbH, filiala care deține activele internaționale ale grupului. La rândul său, Gunvor a confirmat discuțiile privind achiziționarea acestor active, fără a oferi detalii suplimentare despre țările vizate de tranzacție. Ministerul Energiei a anunțat că a luat act de comunicatul Lukoil și că va evalua tranzacția în cadrul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), conform legislației în vigoare. Instituția a precizat că o poziție oficială va fi exprimată doar după clarificarea structurii acționariatului și a provenienței capitalului investitorului care intenționează să preia activele companiei ruse. Sancțiunile americane afectează gigantul petrolier rus În 22 octombrie, președintele Donald Trump a impus sancțiuni împotriva celor mai mari companii petroliere din Rusia – Lukoil și Rosneft. Măsura a amplificat presiunile asupra Lukoil, obligând compania să-și reconsidere portofoliul internațional de active. Activele Lukoil din România: rafinăria Petrotel și 320 de benzinării În România, grupul rus deține rafinăria Petrotel-Lukoil și rețeaua Lukoil România, care numără aproximativ 320 de stații de distribuție. Ambele entități sunt controlate de Litasco, o subsidiară cu sediul în Elveția. Ministerul Energiei a confirmat că funcționarea acestor unități continuă normal, fără modificări în structura actuală de conducere. Operațiuni globale și importanța activelor internaționale Lukoil este una dintre companiile petroliere ruse cu cea mai extinsă prezență globală. Are operațiuni de extracție în Kazahstan, Uzbekistan, Azerbaidjan, Egipt, Emiratele Arabe Unite și mai multe state din Africa de Vest, unde deține participații minoritare. Potrivit raportului anual al companiei, aceste proiecte contribuie cu aproximativ 5% la producția totală de țiței a grupului. Activele internaționale reprezintă circa 25% din capitalizarea Lukoil, estimează analistul Kirill Bakhtin de la BCS. Litasco, motorul comercial al grupului Lukoil Operațiunile de trading internațional sunt considerate mai importante pentru companie decât cele de producție. În 2023, Lukoil a comercializat 59,6 milioane de tone de produse petroliere, echivalentul a 1,19 milioane de barili pe zi. Aceste operațiuni sunt gestionate de Litasco, filiala comercială a grupului, cu sedii la Geneva și Dubai. Totodată, Lukoil operează peste 5.300 de benzinării în 20 de țări și mai multe rafinării europene, cu o producție combinată de 13,5 milioane de tone anual.

Lukoil, sancționată de SUA, nederanjată de autoritățile române (sursa: Facebook/LUKOIL Romania)
Numărul polițiștilor locali, distribuție inegală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Prea mulți polițiști locali în nord-est, deficit în Oltenia

Regiunea Nord-Est, cu centrul la Iași, are unul dintre cele mai mari contingente de polițiști locali din țară și ar fi printre primele vizate dacă Guvernul condus de Ilie Bolojan ar decide reducerea posturilor. Numărul polițiștilor locali, distribuție inegală Potrivit unui raport al ANFP, zona numără 1.786 de polițiști locali, fiind depășită doar de București-Ilfov, care are 2.222. Citește și: O companie românească bate Wizz Air la curse low cost internaționale: zboruri de la 23 de euro La nivel național, din cele 12.208 posturi existente, aproape 75% sunt ocupate, iar peste 2.800 rămân vacante, în special în regiunile cu deficit de personal. Sud-Vest Oltenia se află la polul opus, cu doar 963 de polițiști locali, aproape la jumătate față de Nord-Est, în timp ce restul regiunilor înregistrează valori apropiate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cine mai utilizează telefonul fix (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Statistică surprinzătoare: ieșenii vorbesc zilnic 150.000 de minute la telefonul fix

Deși pare un obicei uitat, ieșenii încă mai folosesc telefonul fix, însumând aproximativ 150.000 de minute de convorbiri pe zi. Cine mai utilizează telefonul fix Totuși, traficul telefonic a scăzut dramatic: de la peste 120 de milioane de minute în 2009, la doar 5,4 milioane în 2024, de 22 de ori mai puțin. Citește și: O companie românească bate Wizz Air la curse low cost internaționale: zboruri de la 23 de euro Fenomenul este general la nivel național, unde volumul total al convorbirilor fixe a scăzut de la aproape 4,9 miliarde de minute la doar 258 de milioane. Iașiul, odinioară în topul „vărbăreților” României, a coborât anul trecut pe locul 14, fiind devansat de județe precum Cluj și Timiș, unde se vorbește dublu. Continuarea, în Ziarul de Iași

SUA explică plecarea trupelor din România (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Armata SUA confirmă înjumătățirea trupelor din România, insistă că nu este o "retragere"

Armata Statelor Unite a anunțat miercuri că decizia de a nu înlocui trupele americane care părăsesc România nu reprezintă o retragere a SUA din Europa și nici o reducere a angajamentului față de NATO. SUA explică plecarea trupelor din România „Echipa de luptă a Brigăzii a 2-a Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată se va redesfășura, conform programului, în unitatea sa de origine din Kentucky, fără a fi înlocuită”, a precizat Armata SUA pentru Europa într-un comunicat oficial. Citește și: Ministrul PSD al Sănătății vorbește despre spargerea monopolului CNAS. Deputatul USR Claudiu Năsui, libertarian, îl laudă Comandamentul american a subliniat că această decizie reprezintă o ajustare temporară a posturii militare, nu o retragere strategică. „Aceasta nu este o retragere americană din Europa și nici semnalul unui angajament mai redus față de NATO și Articolul 5”, se arată în comunicat. Reprezentanții armatei au mai adăugat că „ajustarea posturii forțelor nu va schimba mediul de securitate din Europa”, subliniind că prezența militară americană pe continent rămâne consistentă. Ambasadorul SUA la NATO: „Rămânem angajați față de România” Ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker, a reiterat sprijinul Washingtonului pentru România și aliații din Europa de Est. „Prezența noastră puternică și angajamentul nostru de durată față de Europa rămân de neclintit”, a declarat oficialul american, reafirmând caracterul solid al parteneriatului strategic dintre SUA și România. Reacția ministrului Moșteanu Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a confirmat miercuri că efectivele americane din bazele Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate, singura modificare urmând să aibă loc la baza Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată brigada rotațională. Ministrul a explicat că plecarea unității americane se înscrie într-un proces previzibil de redistribuire a resurselor militare ale SUA, fără impact asupra securității regionale. Anunțul SUA, după informațiile publicate de Kyiv Post Anunțul oficial al Armatei SUA și declarațiile ambasadorului Whitaker au venit după ce publicația ucraineană Kyiv Post a relatat, marți noapte, că administrația președintelui american Donald Trump ar fi pregătită să retraga mii de soldați americani din România, notificând deja aliații occidentali în legătură cu această intenție. Atât partea americană, cât și autoritățile române au subliniat însă că nu este vorba despre o retragere, ci despre o ajustare a dislocării trupelor în cadrul NATO, în contextul unei reevaluări strategice globale.  

SUA reduc trupele în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Armata obligatorie: Moșteanu vrea "mai mulți militari" după retragerea americanilor

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat miercuri că numărul militarilor americani din bazele de la Deveselu și Câmpia Turzii va rămâne neschimbat, singura modificare urmând să aibă loc la baza Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată brigada rotațională. Moșteanu a declarat și că vrea "mai mulți militari" în România, dar a respins ipoteza revenirii armatei obligatorii. Totuși, un proiect de lege al Ministerului Apărării lasă deschis acest scenariu. SUA reduc trupele în România „Efectivele americane de la Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate. Singura modificare este la Mihail Kogălniceanu, unde acea brigadă rotațională, care venea, pleca, nu o să mai stea aici. Citește și: Ministrul PSD al Sănătății vorbește despre spargerea monopolului CNAS. Deputatul USR Claudiu Năsui, libertarian, îl laudă În prezent, nu este aici. De aproximativ o lună au plecat la exerciții. Erau între 1.200 și 1.500 de militari”, a precizat ministrul Apărării. Potrivit acestuia, la Kogălniceanu vor rămâne militarii din grupul de luptă aerian și alte trupe specializate. În total, circa 1.000 de militari americani vor continua să fie dislocați în România. Întrebat dacă retragerea unei părți a trupelor americane reprezintă un regres din punct de vedere al securității, ministrul Apărării a declarat: „Aș fi vrut să nu fie așa. Fiecare țară își stabilește propria strategie. Aliații americani au anunțat de la începutul anului că se vor concentra mai mult asupra regiunii Indo-Pacific. Europa a înțeles semnalul transmis de războiul din Ucraina și a început să investească în propriile armate. Europa a decis să-și ia soarta apărării în propriile mâini.” Moșteanu a precizat că Ministerul Apărării a fost informat luni despre decizia părții americane, dar a subliniat că România nu își va schimba strategia de apărare. Moșteanu vrea mai mulți militari Ministrul Apărării a reiterat faptul că România își menține angajamentele în cadrul NATO și că alianța nord-atlantică rămâne pilonul principal de securitate: "Alianțele sunt bune, avem o alianță solidă, NATO, este cea mai mare forță militară din lume, iar articolul 5 ne protejează pe toți. Strategia de apărare nu se schimbă, poate dacă ai 1.000 de militari… noi avem multe zeci de mii de militari în armata română, vreau să avem mai mulți militari în România, dar asta nu va schimba strategia. Cu armata... Armata României este una de profesioniști. Nu se discută despre armata obligatorie.” Reacția președintelui Nicușor Dan Președintele României, Nicușor Dan, a transmis miercuri, într-un mesaj, că redimensionarea forțelor americane în România readuce prezența militară la nivelul anterior invaziei ruse în Ucraina. „Securitatea României și a Flancului Estic nu va fi diminuată. Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite rămâne neschimbat. Infrastructura strategică de la Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu va continua să funcționeze deplin, iar transferul de echipamente militare va continua”, a precizat șeful statului. MApN: aproximativ 1.000 de militari americani rămân în România Ministerul Apărării Naționale a confirmat miercuri că a fost informat oficial despre redimensionarea trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte a unui proces mai amplu de reevaluare globală a posturii militare a SUA. Conform comunicatului MApN, elemente ale brigăzii care efectuau rotații în Europa, inclusiv în România, vor înceta aceste misiuni, în timp ce aproximativ 1.000 de militari americani vor continua să fie dislocați pe teritoriul țării, contribuind la descurajarea amenințărilor regionale și la întărirea securității colective. NATO: „Este o ajustare, nu o retragere” Un oficial NATO a declarat că reducerea prezenței americane în Europa reprezintă o ajustare normală, nu o retragere propriu-zisă: „Chiar și cu această ajustare, prezența forțelor americane în Europa este mai mare decât a fost înainte de 2022, anul în care Rusia a invadat Ucraina.” Oficialul a precizat că NATO și SUA au fost în contact permanent privind postura forțelor aliate și că astfel de modificări „nu sunt neobișnuite”. „Ne asigurăm că NATO își menține capacitatea robustă de descurajare și apărare. Autoritățile americane au informat alianța în prealabil despre această ajustare”, a adăugat sursa. Washington reevaluează dislocările militare globale Publicația Kyiv Post a relatat că administrația președintelui american Donald Trump a notificat deja aliații occidentali în legătură cu intenția de a retrage mii de soldați americani din România, un anunț oficial fiind așteptat în zilele următoare. Această decizie se înscrie în politica de reechilibrare a resurselor militare și de concentrare strategică asupra regiunii Indo-Pacific, fără a diminua garanțiile de securitate oferite aliaților europeni.

Președintele României spune că instituțiile statului nu știu cine l-a finanțat pe Georgescu Foto: Facebook Nicușor Dan
Politică

Președintele României spune că instituțiile statului nu știu cine l-a finanțat pe Georgescu

Președintele României, Nicusor Dan, spune că instituțiile statului nu prea știu nici acum cine l-a finanțat pe Georgescu și cine i-a pregătit, din 2019, ascensiunea: „Ce nu ştim, în continuare, este cine este compania care a coordonat, care a făcut toată strategia. Nu ştim. Şi de asemenea ştim extrem de puţin despre fluxurile de bani”, a spus el, într-un interviu pentru Cotidianul.  Citește și: Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor: judecătorii nu dau „consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale” Șeful statului a mai spus că „lucrurile au început cu o scanare sociologică în 2019”, dar nu se știe ce companie a făcut această „scanare” și cine a plătit-o. Președintele României spune că instituțiile statului nu știu cine l-a finanțat pe Georgescu „Deci ceea ce ştim, ştim modul în care s-au influenţat reţele de socializare. Asta o ştim. (...)  Deci ştim cum s-a făcut. Ştim că pentru o parte din fire, fie pe conturi false, fie pe agenţii de publicitate care au plătit pentru publicitate online, care au plătit, avem dovada că ele se duc în Rusia. Ce nu ştim, în continuare, este cine este compania care a coordonat, care a făcut toată strategia. Nu ştim. Şi de asemenea ştim extrem de puţin despre fluxurile de bani. Adică mai puţin chestiune pe care sunt cunoscute publicul. Bogdan Peşchir şi toate astea”, a declarat preşedintele, precizând că aceste date se ştiu înainte de raportul procurorului general, adică cam de acum 8-9 luni. „Nu ştim foarte mult despre, pentru că ce ştim, şi din nou ne-a spus procurorul general, că lucrurile au început cu o scanare sociologică în 2019. Ştim compania care a făcut-o? Nu ştim cine a plătit-o şi cât a costat”, a completat Nicuşor Dan. El a afirmat că o parte dintre fire duc la Kremlin. „Ştim că o parte dintre ele se duc la Kremlin, da. Ştim mai mult. Adică e mult mai evident în Moldova decât în România. Dar pentru România sunt, aşa cum am zis, fie conturi, reţele de conturi care sunt acolo, fie firme de publicitate online care sunt acolo. E posibil că pe alegerile din România să fi fost şi cumva există suspiciuni pentru o reţea de români care să fi fost în spatele lui Călin Georgescu. Unele informaţii sunt mai cunoscute, altele sunt mai puţin cunoscute, altele sunt doar la momentul ăsta, doar la nivel de intuiţie”, a mai afirmat șeful statului. 

Creșteri de prețuri până la finalul anului (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Scumpiri în lanț la finalul lui 2025, estimează managerii de companii

Managerii companiilor din România anticipează o relativă stabilitate a activității economice în perioada octombrie - decembrie 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Creșteri de prețuri până la finalul anului Deși producția și numărul de salariați se vor menține aproape constante în majoritatea sectoarelor, se preconizează o creștere a prețurilor în toate domeniile economice. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară Managerii din industria prelucrătoare estimează o perioadă de stabilitate pentru ultimele luni ale anului, cu un sold conjunctural de -0,9% pentru producție. Numărul de angajați ar urma să rămână constant (-4,7%), în timp ce prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească semnificativ, cu un sold conjunctural de +25,3%. Construcțiile, sub presiunea scăderii activității În sectorul construcțiilor, tendința este una descendentă: producția ar putea scădea cu un sold conjunctural de -20,2%, iar numărul angajaților cu -11,4%. Totuși, costurile lucrărilor vor continua să crească, fiind prognozată o majorare de +37,6%. Comerțul cu amănuntul: vânzări în ușoară scădere Managerii din comerțul cu amănuntul se așteaptă la o scădere moderată a cifrei de afaceri (-7,1%), însă anticipează o creștere ușoară a numărului de salariați (+9,7%). Peste 42% dintre respondenți estimează scumpiri în perioada următoare, soldul conjunctural pentru prețuri fiind de +37,7%. Serviciile, între stabilitate și creșteri de prețuri În sectorul serviciilor, activitatea rămâne stabilă, cu un sold conjunctural de -2,2% pentru cifra de afaceri și -2,0% pentru numărul de angajați. Totuși, prețurile serviciilor sunt așteptate să crească, cu un sold conjunctural de +22,1%, potrivit estimărilor INS. Datele INS reflectă percepțiile managerilor, nu indicatorii statistici Rezultatele provin din anchetele de conjunctură realizate în luna octombrie 2025 și exprimă percepțiile managerilor privind evoluția economică. INS subliniază că soldul conjunctural reprezintă diferența procentuală dintre răspunsurile pozitive („va crește”) și cele negative („va scădea”) și nu trebuie confundat cu ritmul real de creștere sau scădere al indicatorilor statistici.

Incident la Ambasada Rusiei, stomatolog exonerat (sursa: romania.mid.ru)
Eveniment

Stomatologul acuzat că a încercat să lovească poarta Ambasadei Rusiei, exonerat de procurori

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au dispus clasarea dosarului deschis împotriva medicului stomatolog care, săptămâna trecută, ar fi intenționat să lovească poarta de acces auto a Ambasadei Rusiei din București. Ancheta a stabilit că bărbatul nu a consumat droguri sau substanțe psihoactive și că avea drept de circulație, deși permisul său era suspendat. Procurorii: faptele nu sunt prevăzute de legea penală Potrivit ordonanței emise pe 27 octombrie 2025, procurorul a decis clasarea cauzei pentru acuzațiile de conducere fără permis și conducere sub influența substanțelor interzise, întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală. Citește și: AUR ar putea să o susțină pe Anca Alexandrescu, dar așteaptă ca aceasta să se decidă dacă va candida la primăria Capitalei „Din probele administrate a rezultat că suspectul nu avea suspendat dreptul de a conduce, întrucât i se eliberase o dovadă cu drept de circulație. De asemenea, analizele toxicologice au confirmat că în organismul său nu existau substanțe psihoactive”, a transmis Parchetul. Medicul a negat orice intenție de a pătrunde în ambasadă Procurorii au mai precizat că șoferul nu are alte infracțiuni reținute în sarcina sa, ceea ce înseamnă că a reușit să-i convingă pe anchetatori că nu a dorit să lovească intenționat poarta ambasadei. Medicul a explicat că, în momentul incidentului, încerca doar să întoarcă mașina în dreptul imobilului și că nu a avut nicio intenție de a pătrunde forțat în curtea ambasadei. Potrivit declarațiilor sale, un jandarm aflat la postul de pază ar fi interpretat greșit manevra ca pe un posibil incident de securitate, l-ar fi somaț să se oprească, iar stomatologul, speriat, a coborât din mașină, fiind ulterior imobilizat de forțele de ordine. Cum s-a desfășurat incidentul din 23 octombrie Potrivit Jandarmeriei Capitalei, incidentul a avut loc pe 23 octombrie, în jurul orei 3:15 dimineața, când un bărbat ar fi încercat să lovească poarta auto a Ambasadei Rusiei. „Jandarmul aflat în postul de pază l-a somat, reușind să-l oprească. A solicitat sprijin, iar în scurt timp au sosit două echipaje de jandarmerie și un echipaj antiterorist al SRI. La vederea acestora, bărbatul a încercat să fugă, dar a fost blocat și imobilizat”, au transmis reprezentanții Jandarmeriei. Ulterior, Poliția Rutieră a constatat că șoferul avea permisul suspendat, însă, conform Parchetului, deținea o dovadă valabilă de circulație. Astfel, ancheta s-a încheiat fără acuzații penale, iar dosarul a fost închis definitiv.

PNRR, risipit cât 23 de catedrale (sursa: Facebook/Agenția de știri Basilica)
Economie

Fost secretar de stat: România pierde doar din PNRR cât 23 de catedrale ale mântuirii

Într-o postare devenită rapid virală, fostul secretar de stat Marius Vasiliu ironizează comparațiile frecvente dintre banii investiți în Catedrala Mântuirii Neamului și lipsa investițiilor în infrastructură sau sănătate. Vasiliu explică – cu cifre concrete – că România a pierdut, doar în ultimii patru ani, fonduri din PNRR echivalente cu costul a 23 de astfel de catedrale. PNRR, risipit cât 23 de catedrale Mesajul său pune în perspectivă modul în care se irosesc oportunitățile de dezvoltare, arătând că problemele nu țin de construcția unui lăcaș de cult, ci de incapacitatea administrativă și politică de a valorifica resursele europene. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple „Care mă cunoașteți știți că nu-s un tip religios. Da, am o relație specială cu The Beardman (pentru care Îi mulțumesc și pe această cale), dar asta e între noi doi, nu e treaba voastră, ca s-o explic. Băi, da' nu mai pot cu voi ăștia care tot echivalați banii dați pe Catedrala Mântuirii/Națională cu jdespitale, jdekilometri de autostradă, jdeșcoligrădinițecreșe, jdedeetc. Mno, o spuneți de parcă cu banii dați se rezolva toată infrastructura Ro; sau mai rău, de parcă nu s-ar fi dat bani pentru problemele istorice ale Ro și în schimb s-au dus aici, la Catedrală și de aia nu avem ale jde ce vreți voi." Catedrala: 300 de milioane de euro "Hai cu banu' jos, pe hîrtie: Catedrala, 300 mil euro. Și punem și banii pierduți de Ro, doar în ultimii 4 ani, gratis unii alții aproape. Din PNRR -ul ăla mult hulit, dar și iubit, funcție de interese de propagandă: - Sănătate - de cinci ori mai mult - 1,5 miliarde de euro; doar spitale, policlinici, cabinete medicale. Știți că trebuia să avem 26 de spitale noi. Acum planul e de 8. - Transporturi - la fel, de 5 ori mai mult - 1,5 miliarde de euro, căi ferate și trenuri noi Fără Metroul de la Cluj - 300 de milioane de euro. N-a putut face Boc metroul din cauza la Catedrală? Mai vreți? - Uite, pierdem 230 de milioane de euro pentru că nu reușim o reformă de bun simț - magistrații să nu mai iasă la pensie la 45-48 de ani, cu pensii mai mari decât salariile. - O să mai pierdem alte vreo două catedrale (700 de milioane de euro) pentru că nu putem scăpa de blestemul de a numi niște conduceri profi la AMEPIP și la cîteva companii de stat decît prin șmecherii. Total PNRR 7 miliarde de euro! Cît de vreo 23 de catedrale." „Măcar ăștia au făcut o clădire” "Deci, o lăsăm mai moale cu ce făceam cu banii ăștia? Că parcă sîntem în bancul cu ăla care și-ar fi putut lua Ferrari dacă se lăsa de fumat. Băi, măcar ăștia au făcut ceva cu banii ăștia. O clădire; că smerenie (și nici aici nu mai înacape nimeni de cîtă critică se revarsă pe subiect), că nesmerenie, nu știu, măcar o să fie un pic de turism - da, știu, voi ăștia toți v-ați dus fierți de evlavie sau pe artă la Sagrada, la Nôtre Dame, la Domkirche St. Stephan ori la Vatican sau la Dom la Milano. Nu știu cum să vă zic, dar la cum s-au mișcat lucrurile în țara asta pînă acum w nevoie de mult "Doamne ajută!"."

Recesiune în România, semnalul dat de Carrefour (sursa: Pexels/SHOX art)
Economie

România, practic în recesiune, susține un consultant financiar care explică de ce pleacă Carrefour

Consultantul financiar Radu Georgescu a atras atenția, într-o analiză publicată recent, asupra datelor financiare comunicate de Carrefour, care indică o deteriorare semnificativă a consumului în România și posibila intenție a companiei de a se retrage de pe piața locală. Scădere accentuată a vânzărilor în trimestrul al treilea din 2025 Potrivit analizei, vânzările Carrefour România au scăzut cu 2,5% în trimestrul al treilea din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Deși procentul pare modest, efectul real este mult mai grav: în contextul unei inflații oficiale de aproximativ 10% și al deschiderii de noi magazine, volumul vânzărilor a înregistrat o scădere estimată de cel puțin 15%. „Este o scădere foarte mare”, subliniază Radu Georgescu, considerând că aceste date arată o contracție puternică a consumului intern. Consumul din România scade din cauza măsurilor de austeritate În raportul financiar recent, compania Carrefour explică scăderea vânzărilor prin diminuarea consumului pe fondul măsurilor de austeritate introduse de noul Guvern. Consultantul consideră că aceasta reprezintă „cel mai puternic mesaj de avertizare economică transmis de o companie multinațională în ultimii ani”. Documentul este unul oficial, destinat acționarilor și depus la Bursa din Paris, ceea ce conferă concluziilor sale un grad ridicat de credibilitate. Semnal de recesiune pentru economia românească Datele financiare prezentate de Carrefour confirmă, potrivit lui Radu Georgescu, ceea ce resimt deja companiile antreprenoriale: creșterea prețurilor, taxele suplimentare și inflația au dus la o scădere accentuată a puterii de cumpărare. „Economia României a intrat în recesiune în trimestrul al treilea din 2025”, afirmă el, explicând că marile companii internaționale oferă adesea primele semnale ale crizelor economice. De ce contează datele publicate de Carrefour Carrefour este singurul lanț internațional de retail care publică date detaliate despre activitatea sa în România: evoluția organică, volumele vândute și marjele comerciale. Alți retaileri importanți, precum Kaufland, Lidl sau Penny, nu sunt listați la bursă și, prin urmare, nu sunt obligați să prezinte situații financiare complete. Aceasta face ca raportările Carrefour să fie un barometru relevant pentru starea reală a economiei românești, mai ales în ceea ce privește consumul populației. „Urmează o perioadă economică foarte complicată” În concluzie, Radu Georgescu avertizează că România se află în fața unei perioade economice dificile, în care scăderea consumului, presiunea fiscală și incertitudinile guvernamentale ar putea duce la noi dezechilibre. „Pe scurt, Carrefour confirmă ceea ce simt deja firmele antreprenoriale din România. Urmează o perioadă foarte complicată din punct de vedere economic”, a transmis consultantul financiar.

Trecerea la ora de iarnă 2025 (sursa: Pexels/Jordan Benton)
Eveniment

Ora de iarnă 2025: cum ne afectează schimbarea orei și de ce nu a fost încă eliminată în UE

Românii vor trece la ora de iarnă în noaptea dintre 25 și 26 octombrie 2025, când ceasurile se vor da înapoi cu o oră, de la 04:00 la 03:00. Este ultima duminică din octombrie, conform regulii aplicate în toate țările Uniunii Europene, pentru a sincroniza programele de lucru, transporturile și alte activități internaționale. Ce este ora de iarnă și de ce se schimbă ceasurile Ora de iarnă marchează revenirea la timpul standard, după perioada orei de vară, când ceasurile se dau înainte. Citește și: Pacient care a venit la spital pentru un accident minor, scăpat de pe targă, operat, în comă Scopul acestei schimbări este alinierea activităților zilnice la lumina naturală, mai redusă în sezonul rece, pentru ca oamenii să poată profita de mai multă lumină dimineața. Deși inițial măsura a fost introdusă pentru economisirea energiei, specialiștii susțin că astăzi beneficiile sale sunt minime, în condițiile în care consumul de electricitate nu mai depinde semnificativ de orele de lumină naturală. Cum afectează trecerea la ora de iarnă somnul și rutina zilnică Trecerea la ora de iarnă aduce, teoretic, o oră în plus de somn, dar organismul are nevoie de timp pentru a se adapta. În primele zile, mulți oameni se confruntă cu: dificultăți de adormire sau treziri frecvente, somn neodihnitor, oboseală și scăderea capacității de concentrare. Aceste simptome apar din cauza perturbării ritmului circadian, ceasul biologic intern care reglează somnul, energia și dispoziția. Medicii numesc această stare „jet lag social”, comparabilă cu efectele traversării mai multor fusuri orare într-un timp scurt. Specialiștii recomandă o adaptare treptată a programului înainte de schimbarea orei: culcarea cu 10-15 minute mai devreme în fiecare seară și expunerea la lumină naturală dimineața pot ajuta organismul să se sincronizeze mai ușor. Va fi eliminată schimbarea orei în Europa? În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării sezoniere a orei și păstrarea unui fus orar unic pe tot parcursul anului. Deși sondajele arătau un sprijin majoritar al cetățenilor europeni, proiectul este, deocamdată, blocat în procesul decizional al Uniunii Europene. Până la o decizie finală, România și celelalte state membre continuă să aplice actualul sistem. Istoria schimbării orei: de la lumânări la criza petrolului Ideea de a modifica ora nu este nouă. Benjamin Franklin este adesea invocat drept primul care a deschis „Cutia Pandorei” a timpului. În 1784, în calitate de diplomat în Franța, Franklin publica în Journal de Paris un articol satiric în care îi îndemna pe parizieni să se trezească mai devreme pentru a economisi lumânările. El calcula că ora matinală ar putea salva zeci de milioane de lire anual și propunea chiar reglementări: taxarea obloanelor, limitarea consumului de lumânări și clopote sau tunuri trase dimineața pentru a-i trezi pe leneși. Deși intenția era mai degrabă umoristică, ideea a prins rădăcini. Prima propunere serioasă: „Irosirea luminii zilei” Conceptul real al orei de vară îi aparține britanicului William Willett, care în 1907 publica eseul „The Waste of Daylight”. El propunea mutarea ceasurilor înainte și înapoi în patru etape, pentru a folosi mai eficient lumina zilei. Ideea s-a concretizat în 1916, în plin Prim Război Mondial, când Germania și Austro-Ungaria au introdus oficial ora de vară pentru a economisi cărbunele. România a urmat exemplul un an mai târziu, în 1917. Ora de vară în timpul războaielor și după În Statele Unite, ora de vară a fost aplicată între 1918–1919 și reintrodusă între 1942–1945. În Franța ocupată din 1940, diferențele de fus orar dintre zona liberă și cea controlată de Germania au creat haos în transporturi, astfel că regimul de la Vichy a decis în 1941 alinierea la ora germană. După război, sistemul a fost abandonat, dar a revenit în anii ’70, odată cu prima criză a petrolului, când guvernele căutau soluții pentru economisirea energiei. Din 2001, Uniunea Europeană a standardizat schimbarea: ultima duminică din martie pentru ora de vară și ultima duminică din octombrie pentru ora de iarnă. Efectele asupra sănătății: mai mult stres, mai puțină odihnă În justificarea economică a schimbării orei s-a ignorat adesea impactul asupra sănătății. Potrivit Beth Ann Malow, profesor de neurologie la Universitatea Vanderbilt, efectele depășesc disconfortul temporar: trecerea la ora de vară perturbă sistemul nervos și crește riscul de infarct, accident vascular sau tulburări de somn. Această ajustare forțată face ca organismul să perceapă ora 8:00 ca pe ora 7:00, ceea ce generează stres și crește nivelul de cortizol, hormonul stresului. Un studiu publicat în American Economic Journal în 2017 arată că, între 2002 și 2011, tranziția la ora de vară a dus la peste 30 de decese suplimentare anual în accidente rutiere, cu un cost social estimat la 275 milioane de dolari. Studiile recente confirmă riscurile schimbării orei Cercetările publicate în 2020 în studiul „Measurable health effects associated with the daylight saving time shift” arată că, deși ideea economisirii energiei era relevantă în epoca lumânărilor și a lămpilor cu gaz, astăzi doar o mică parte din consumul energetic se mai datorează iluminatului. Totuși, peste un sfert din populația lumii este încă afectată de această schimbare de două ori pe an. Efectele observate includ: creșterea cu până la 30% a accidentelor rutiere în ziua schimbării orei, o creștere cu 5,7% a accidentelor la locul de muncă, o incidență mai mare a infarctelor miocardice (cu aproximativ 3,9%). Între tradiție, politică și sănătate Schimbarea orei rămâne un ritual controversat al societății moderne. De la gluma lui Benjamin Franklin la directivele europene, motivele economice s-au estompat, în timp ce efectele asupra sănătății au devenit tot mai evidente. Deși tot mai multe voci cer eliminarea schimbării sezoniere, decizia finală pare departe. Până atunci, românii vor continua să-și dea ceasurile înapoi în octombrie, iar organismul va continua să-și caute echilibrul între timpul natural și cel impus de convențiile omenirii.

România va doborî dronele rusești neautorizate (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Eveniment

România va doborî dronele rusești care intră neautorizat în spațiul aerian

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat miercuri că dronele rusești care pătrund pe teritoriul României vor fi doborâte. Ordin clar pentru forțele armate Oficialul a precizat că piloții și echipajele implicate în operațiunile de apărare au primit ordin ferm de angajare a țintelor care încalcă spațiul aerian național. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Întrebat dacă următoarea dronă rusească detectată va fi doborâtă, Moșteanu a confirmat că forțele aeriene române și partenere au deja autorizarea de a acționa imediat. „Cu siguranță, pilotul sau cei angajați în operațiune vor avea ordinul de a o doborî. Și azi-noapte am avut drone foarte aproape de granița noastră, iar avioanele – ale noastre și ale partenerilor germani – au avut acest accept de a angaja ținta dacă ar fi intrat în spațiul aerian românesc”, a declarat ministrul Apărării la Palatul Parlamentului. Spațiul aerian al României, monitorizat permanent Potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN), spațiul aerian românesc nu a fost încălcat de dronele folosite de Rusia în atacurile asupra localităților ucrainene de pe malul Dunării, în apropierea graniței româno-ucrainene. MApN a confirmat că există aprobare prealabilă pentru doborârea oricărei ținte aeriene care ar pătrunde în spațiul național.

Curțile de Apel din România își reiau activitatea (sursa: Facebook/Curtea de Apel Oradea)
Justiție

Curțile de Apel din România își reiau activitatea după decizia CCR privind pensiile de serviciu

După aproape două luni de proteste și suspendări ale activității, mai multe instanțe din România anunță reluarea judecării cauzelor aflate pe rol, ca urmare a deciziei Curții Constituționale prin care a fost declarată neconstituțională legea privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. Curtea de Apel Oradea suspendă protestul și reia activitatea Judecătorii Curții de Apel Oradea au decis, în adunarea generală de marți, suspendarea formelor de protest adoptate pe 26 august 2025. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Potrivit comunicatului emis de Biroul de Informare și Relații Publice al instanței, decizia vine în urma hotărârii Curții Constituționale a României (CCR), care a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, stabilind că legea de modificare a pensiilor de serviciu este neconstituțională în ansamblu. Deși motivarea completă a deciziei CCR nu a fost încă publicată, comunicatul oficial indică faptul că au fost reținute critici de natură extrinsecă, printre care și nerespectarea termenului legal de 30 de zile pentru emiterea avizului de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). „O asemenea statuare constituie dovada lipsei de dialog între puterea executivă și cea judecătorească, întrucât solicitarea avizului CSM reprezintă o obligație legală, nu o opțiune”, precizează instanța. Judecătorii subliniază că principiul separației și echilibrului puterilor în stat este un pilon esențial al democrației, iar cooperarea loială între instituții este vitală pentru menținerea statului de drept. „Guvernul nu este deasupra celorlalte puteri, ci parte a unui mecanism mai amplu, unde fiecare rotiță trebuie să funcționeze fără a o bloca pe cealaltă”, se arată în comunicat. Tribunalul Sibiu: reluarea judecării cauzelor din 22 octombrie Printr-un comunicat transmis marți, Tribunalul Sibiu a anunțat că începând din 22 octombrie 2025 va relua judecarea cauzelor aflate pe rol. Adunarea generală a judecătorilor, reunită pe 21 octombrie, a decis suspendarea formei de protest adoptate la 26 august, când activitatea fusese restrânsă ca reacție la proiectul de reformă a pensiilor de serviciu. Hotărârea magistraților sibieni a avut în vedere aceeași Decizie nr. 479/20.10.2025 a CCR, prin care s-a stabilit că întreaga lege este neconstituțională. Curtea de Apel Târgu Mureș: suspendarea protestului, după decizia CCR Și Curtea de Apel Târgu Mureș a anunțat reluarea activității judiciare și suspendarea formelor de protest. În cadrul adunării generale, judecătorii au votat, cu majoritate, încetarea suspendării soluționării cauzelor, cu excepția dosarelor care vizau drepturi fundamentale sau măsuri preventive privative de libertate. Măsura de protest fusese instituită prin Hotărârea nr. 2/26.08.2025, în semn de nemulțumire față de proiectul de lege privind pensiile de serviciu. „Hotărârea a fost luată în contextul în care CCR a declarat legea neconstituțională în ansamblu”, precizează comunicatul Curții de Apel Târgu Mureș. Curtea de Apel Ploiești: reluarea completă a activității din 22 octombrie Curtea de Apel Ploiești a anunțat, de asemenea, că își reia integral activitatea începând cu data de 22 octombrie 2025, după aproape două luni de suspendare parțială. „Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Curții de Apel Ploiești a hotărât, în unanimitate de voturi, suspendarea măsurilor adoptate prin Hotărârea nr. 3 din 26.08.2025. Începând cu 22 octombrie, se va proceda la judecarea tuturor cauzelor aflate pe rol”, se arată în comunicatul instanței. În august, magistrații ploieșteni au suspendat soluționarea cauzelor, cu unele excepții, solicitând retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.

Sabotaj rusesc în România, dejucat de SRI (sursa: Facebook/SRI - Serviciul Român de Informații)
Eveniment

Tentativă de sabotaj rusesc în România, dejucată de SRI. Dispozitive incendiare, interceptate

Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat că, în cooperare cu parteneri naționali și internaționali, a împiedicat o nouă tentativă de sabotaj orchestrat de Federația Rusă pe teritoriul României, care viza distrugerea prin incendiere a unui sediu al companiei Nova Post, din București. Operațiune de sabotaj cu implicații internaționale Potrivit comunicatului, acțiunea a fost desfășurată de SRI, în colaborare cu DIICOT, MAI-DCCO, MApN-DGIA și cu servicii partenere externe. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD În urma operațiunii, autoritățile au identificat doi cetățeni ucraineni implicați în complot, aflați sub coordonarea directă a serviciilor secrete ruse. Scopul acestora era distrugerea prin incendiere a unui sediu al Nova Post, cea mai mare companie privată de curierat ucraineană, prezentă și în România. Dispozitive incendiare ascunse în colete Pe 14 și 15 octombrie, echipele SRI au identificat și monitorizat doi cetățeni ucraineni care au intrat în România dinspre Polonia și s-au deplasat spre București. Aceștia au depus la sediul Nova Post două colete ce conțineau dispozitive incendiare cu inițiere de la distanță, confecționate artizanal și disimulate în căști audio și piese auto. În interior au fost descoperite și componente GPS, folosite pentru localizarea și monitorizarea transportului. „Angrenarea echipelor proprii și a resurselor specializate a permis identificarea imediată a coletelor incendiare, dezamorsarea acestora și prevenirea inițierii intenționate sau accidentale a dispozitivelor”, a transmis SRI. Mod de operare sofisticat și legături cu rețele de sabotaj rusești Expertiza preliminară a arătat un modus operandi complex, bazat pe utilizarea unor substanțe incendiare periculoase – termit și nitrat de bariu – și pe disimularea dispozitivelor cu posibilitatea declanșării de la distanță. Cei doi cetățeni ucraineni au adoptat măsuri de autoprotecție specifice serviciilor de informații, ceea ce indică o instruire prealabilă. Potrivit SRI, datele obținute confirmă că suspecții fac parte dintr-o rețea extinsă de sabotori activă în mai multe țări europene, controlată de serviciile secrete ale Federației Ruse. Ținta acestei rețele: infrastructura logistică a companiei Nova Post, esențială pentru conexiunile dintre Ucraina și diaspora sa. România, țintă a agresiunilor hibride „România continuă să rămână, împreună cu alte state din estul Europei precum Polonia și Republica Moldova, țintă a agresiunilor Federației Ruse”, a declarat Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al SRI. Acesta a explicat că obiectivele Moscovei sunt similare în toate statele din regiune: destabilizarea ordinii publice, crearea de tensiuni sociale și influențarea societății în perioade electorale. În paralel, se urmărește diminuarea sprijinului acordat Ucrainei, inclusiv prin tentative de a afecta infrastructura economică a companiilor ucrainene care operează în state partenere. Cooperare internațională și intervenție rapidă Ovidiu Marincea a subliniat că structurile de forță din România și din statele vecine „acționează unitar și concertat pentru contracararea acțiunilor destabilizatoare ale Federației Ruse”. „Acțiunea din aceste zile arată nivelul excelent de cooperare, nu doar pe linie investigativă, ci și judiciară”, a precizat purtătorul de cuvânt al SRI. Doi suspecți ucraineni, arestați preventiv DIICOT a confirmat că a dispus reținerea a doi cetățeni ucraineni, în vârstă de 21 și 24 de ani, cercetați pentru tentativă la acte de diversiune. Conform probelor, aceștia au pătruns pe teritoriul României și, la data de 15 octombrie, au depus la sediul Nova Post din Sectorul 3, București, două colete cu dispozitive incendiare artizanale. Spațiul vizat se află la parterul unui bloc de locuințe, într-o zonă centrală. În caz de incendiu, focul s-ar fi putut propaga rapid la clădirile învecinate, punând în pericol viața unui număr mare de persoane și provocând pagube materiale majore. Cu sprijinul specialiștilor pirotehniști ai SRI, dispozitivele au fost dezamorsate în siguranță. Ulterior, Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă a celor doi suspecți pentru 30 de zile. România și Polonia, parte dintr-o anchetă comună „Informațiile preliminare indică faptul că suspecții au creat o rută pentru trimiterea de explozibili prin Polonia și România către Ucraina”, a declarat Jacek Dobrzynski, purtătorul de cuvânt al Coordonatorului Serviciilor Speciale din Polonia. Unul dintre suspecți, un ucrainean de 21 de ani, a fost reținut lângă Varșovia, în timp ce colegii săi au fost arestați de serviciile speciale române la București, potrivit sursei citate. România, partener strategic în protejarea securității regionale Această nouă operațiune confirmă faptul că România joacă un rol-cheie în protejarea flancului estic al Europei împotriva acțiunilor hibride orchestrate de Federația Rusă. Cooperarea eficientă dintre SRI, DIICOT și partenerii internaționali a permis prevenirea unei catastrofe potențiale și identificarea unei rețele transfrontaliere de sabotaj care amenință stabilitatea regiunii. Autoritățile române continuă investigațiile în cooperare cu partenerii din Polonia și alte state europene, pentru a documenta integral structura rețelei și legăturile sale cu serviciile rusești de informații.

Mediul de afaceri românesc sub presiune (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

România, sub presiunea insolvențelor: peste 4.500 de firme și-au pierdut stabilitatea financiară

Tot mai multe companii din România se confruntă cu riscul insolvenței, pe fondul inflației ridicate, al dobânzilor mari și al scăderii consumului intern. Mediul de afaceri românesc sub presiune Datele arată că marile centre economice, precum București-Ilfov, Bihor, Cluj și Timiș, sunt cele mai afectate de această tendință. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL În contrast, Iașiul înregistrează o evoluție pozitivă, cu o scădere de 23% a numărului de firme intrate în insolvență față de anul trecut. În primele opt luni din 2025, doar 147 de companii ieșene au intrat în incapacitate de plată, comparativ cu 191 în aceeași perioadă din 2024. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră