România, sub state africane în privința percepției corupției și în ultimele trei din Europa
Corupția continuă să se adâncească la nivel mondial, inclusiv în democrațiile consolidate, pe fondul unui declin al leadershipului politic, arată Transparency International în Indicele de Percepție a Corupției (IPC) 2025.
Raportul evidențiază stagnarea sau regresul eforturilor anticorupție în numeroase state, inclusiv în Europa.
România, sub media democrațiilor fragile
România a obținut un scor de 45 de puncte din 100 în IPC 2025, situându-se sub media democrațiilor fragile, care este de 47 de puncte.
Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date
Potrivit Transparency International, scorul României a stagnat în ultimul deceniu, cu doar un punct peste nivelul din 2012, menținând țara printre ultimele trei state din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria și Ungaria.
Europa stagnează, în timp ce alte state evoluează divergent
La nivel european, media UE rămâne la 62 de puncte, fără progrese semnificative în ultimii zece ani.
În schimb, raportul notează evoluții contrastante în rândul statelor membre: Grecia și Estonia au înregistrat creșteri importante ale scorului IPC, în timp ce Ungaria și Polonia au cunoscut scăderi accentuate.
Ce măsoară Indicele de Percepție a Corupției
Indicele de Percepție a Corupției evaluează percepția asupra corupției din sectorul public în 182 de state și teritorii, pe baza a 13 surse independente.
Scorurile variază de la 0, care indică un nivel foarte ridicat de corupție, la 100, care semnifică absența acesteia.
Statele cu democrații puternice au, în medie, un scor de 71 de puncte, în timp ce democrațiile fragile se situează mult sub acest prag.
De ce stagnează sau scad scorurile anticorupție
Transparency International arată că îmbunătățirile pe termen lung sunt corelate cu reforme consistente, instituții solide și consens politic pentru integritate.
În schimb, scorurile slabe sunt asociate cu politizarea justiției, slăbirea mecanismelor de control democratic, influența excesivă asupra procesului politic și lipsa protecției pentru spațiul civic și libertatea presei.
Impactul corupției asupra societății
Organizația avertizează că efectele corupției sunt profunde și vizibile în patru domenii-cheie: justiția și statul de drept, democrația și integritatea politică, spațiul civic și libertatea presei, precum și accesul la serviciile publice.
În toate aceste arii, corupția erodează încrederea publică și adâncește dezechilibrele de putere.
Leadership și instituții independente, esențiale pentru Europa
În contextul marcat de războiul din Ucraina, tensiuni geopolitice și creșterea extremismului, Transparency International subliniază că Europa are nevoie urgentă de leadership eficient și de instituții independente puternice, capabile să apere standardele de integritate și interesul public.
În decembrie 2025, Uniunea Europeană a adoptat prima directivă anticorupție, menită să armonizeze legislațiile penale ale statelor membre și să instituie o politică de toleranță zero.
Transpunerea directivei reprezintă, potrivit Transparency International, o oportunitate majoră pentru România de a lansa reforme ambițioase, cu obiectivul de a atinge un scor de cel puțin 50 de puncte în IPC până în 2030.
Reformele necesare pentru recâștigarea încrederii
Organizația recomandă consolidarea instituțiilor anticorupție, stabilitatea conducerii acestora și eliminarea presiunilor politice.
Sunt menționate explicit necesitatea stabilirii conducerii Agenția Națională de Integritate, asigurarea stabilității Direcția Națională Anticorupție și întărirea capacității ANABI.
Printre prioritățile legislative indicate pentru 2026 se numără transparența declarațiilor de avere, clarificarea infracțiunilor de corupție, adoptarea Codului de procedură administrativă, aplicarea obligatorie a pactelor de integritate în achizițiile publice și combaterea spălării banilor printr-un cadru legislativ coerent.
Combaterea politizării și a dezinformării
În final, Transparency International avertizează că instrumentalizarea politică a luptei anticorupție și dezinformarea privind procedurile judiciare subminează atât încrederea publică internă, cât și credibilitatea externă a României.
Combaterea corupției poate fi eficientă și durabilă doar printr-un angajament onest, coerent și lipsit de dublu standard din partea tuturor actorilor societali.
