duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

coruptie

126 articole
Politică

De câte ori apare cuvântul corupție în cele 119 pagini, cu peste 41.000 de cuvinte, ale programului de guvernare Luca Niculescu

Programul de guvernare al cabinetului Luca Niculescu are 119 pagini și 41.215 cuvinte, dar cuvântul corupție apare de două ori, adică 0,0049%. Mai mult, cuvântul apare în contexte generale, nu există măsuri concrete de combatere a corupției în acest program. Citește și: Guvernul Niculescu promite debirocratizare, dar va înființa cel puțin patru instituții noi 0,0049% interes pentru corupție, 0,0121% pentru integritate Unde apare cuvântul corupție în programul de guvernare: „Justiție. Instanțe și parchete independente și eficiente, proceduri mai rapide, o justiție digitală și combaterea prioritară a corupției și a criminalității grave, cu respectarea drepturilor fundamentale. „Aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție 2026 – 2030” Cuvântul „integritate” apare de cinci ori - adică 0,0121% din totalul cuvintelor din program - tot fără nici un fel de măsuri concrete. De exemplu, se promite: „Consolidarea mecanismelor de integritate în cadrul administrației fiscale, vamale și antifraudă, prin întărirea regulilor privind prevenirea conflictelor de interese, rotația personalului în zonele cu risc ridicat, controlul intern și aplicarea sancțiunilor pentru abateri” - deci, până acum, sancțiunile pentru abateri nu se aplicau? Iar ministerul de Interne, care va fi condus de pesedistul penal Marian Neacșu, se angajează: „Introducem verificări periodice de integritate pentru funcțiile cu risc ridicat, precum antidrog, criminalitate organizată și frontieră, cu garanții procedurale. Extindem camerele corporale în structurile operative, cu reguli unitare de utilizare a înregistrărilor, care protejează deopotrivă cetățeanul și polițistul. Ministru al Justiției va fi pesedistul Radu Marinescu, suspectat că și-a plagiat lucrarea de doctorat. De peste 275 de zile, comisia de etică a Universității din Craiova nu ia o decizie în ceea ce privește acuzațiile de plagiat aduse acestuia.  O investigație jurnalistică publicată de PressOne în ianuarie 2026 a dezvăluit că acesta ar fi plagiat peste 55% din teza sa de doctorat în Drept. Lucrarea de doctorat a lui Marinescu a fost intitulată „Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil”, susținută în anul 2009 la Universitatea din Craiova, sub coordonarea profesorului Ion Dogaru. Printre autorii și lucrările folosite masiv fără citare corectă se numără Florea Măgureanu (62 de pagini), Radu Dumitru și Dan Tudurache (53 de pagini), precum și Maria Fodor (26 de pagini), a arătat PressOne.    Marinescu a respins acuzațiile de plagiat, afirmând că lucrarea sa a fost redactată respectând legislația din perioada respectivă și a fost validată formal la acea vreme de comisia de doctorat și de CNATDCU.  

De câte ori apare cuvântul corupție în cele 119 pagini, cu peste 41.000 de cuvinte, ale programului de guvernare Luca Niculescu
Departamentul de Stat al SUA arată cum s-a prăbușit lupta cu corupția în România: „Condamnările continuă să fie dificil de obținut și de menținut”
Politică

Departamentul de Stat al SUA arată cum s-a prăbușit lupta cu corupția în România: „Condamnările continuă să fie dificil de obținut și de menținut”

Un raport al Departamentului de Stat al SUA, referitor la „climatul investițional” în România, arată, punctual, cum s-a prăbușit lupta cu corupția. Citește și: Ex-pesedista Laura Vicol, tovarășa de petreceri a lui Grindeanu, n-a consemnat 15 milioane de lei în declarația de avere - DIICOT Raportul arată care au fost deciziile care au afectat lupta cu corupția și prezintă date statistice: „Eficacitatea DNA a fost afectată și de Hotărârea nr. 368 a Curții Constituționale din 2022, care a redus durata termenului de prescripție penală, ceea ce a dus la anularea a 9.635 de acte de acuzare și/sau condamnări între 2022 și 2025”.  „Investitorii americani s-au plâns atât de corupția din cadrul guvernului, cât și de cea din mediul de afaceri” Ce arată Departamentul de Stat: „O hotărâre din 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a revocat competența ofițerilor de poliție din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA) a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) de a participa la anchetele de corupție care vizează persoane care nu sunt angajate de MAI.  În urma acestei decizii, unii procurori au constatat că probele relevante strânse de ofițerii DGA în cadrul anchetelor de corupție anterioare erau în mod sistematic respinse în instanță.  Acest lucru a dus la retrimiterea de către instanțe a unui număr necunoscut de dosare către parchetele de origine, solicitându-li-se acestora fie să strângă mai multe probe înainte de redeschiderea dosarului, fie să renunțe la acuzații” „Agenția Națională de Integritate (ANI) din România este responsabilă cu verificarea respectării protocoalelor de integritate de către funcționarii publici. Cu toate acestea, o hotărâre a Curții Constituționale din mai 2025 a limitat în mod semnificativ competențele ANI” „Eficacitatea DNA în obținerea condamnărilor pentru corupție împotriva funcționarilor publici de rang înalt a scăzut parțial de când competența de a investiga corupția din sistemul judiciar a fost transferată de la DNA la Parchetul General în 2018.  Eficacitatea DNA a fost afectată și de Decizia nr. 368 a Curții Constituționale din 2022, care a redus durata termenului de prescripție penală, ceea ce a dus la anularea a 9 635 de rechizitorii și/sau condamnări între 2022 și 2025. Modificările anterioare ale legislației din sectorul justiției și presiunile îndreptate împotriva procurorilor DNA au slăbit, de asemenea, eforturile de combatere a corupției” Studiul economic al OCDE din 2026 a arătat că, în ciuda eforturilor de reformă, percepția privind corupția și accesul limitat la oportunitățile de participare la licitații rămân larg răspândite, 75% dintre respondenții unui sondaj Eurobarometru din 2025 considerând că aceasta este „răspândită pe scară largă”. Cadrul anticorupție al României respectă standardele de reglementare ale OCDE și obține scoruri ridicate în ceea ce privește cadrele strategice, cum ar fi Strategia Națională Anticorupție, însă, în practică, punerea în aplicare și asigurarea respectării legii rămân o provocare” „Investitorii americani s-au plâns atât de corupția din cadrul guvernului, cât și de cea din mediul de afaceri din România, menționând cel mai des serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale. Conform sondajului Eurobarometru din ianuarie-februarie 2025 privind atitudinea întreprinderilor față de corupție, 90% dintre oamenii de afaceri români consideră că corupția este larg răspândită în țara lor, procentul fiind semnificativ mai mare decât media UE, de 63%” Raportul mai critică lipsa de transparență a Guvernului, care nu publică sistematic toate actele normative pe care le dezbate și aprobă. „Sectorul energetic este deosebit de vulnerabil la modificările frecvente și neprevăzute ale legislației, inclusiv în materie de impozite, care pot schimba situația în mod imprevizibil”, mai arată documentul. 

VIDEO Al doilea fost ministru al guvernării Viktor Orban a fost dus, în cătușe, în sala de judecată, fiind acuzat de corupție. Premierul Magyar jubilează
Eveniment

VIDEO Al doilea fost ministru al guvernării Viktor Orban a fost dus, în cătușe, în sala de judecată, fiind acuzat de corupție. Premierul Magyar jubilează

Fostul ministru al Culturii în guvernul Viktor Orban, Balazs Hanko, a fost dus azi în cătușe la judecată, procurorii cerând arestarea sa, anunță Telex.hu. „Hankó este suspectat de participarea, în calitate de ministru al Culturii, la distribuirea a sute de granturi care, în realitate, fie au finanțat campania Fidesz, fie viața privată a beneficiarilor”, arată acest site.  Citește și: SURSE Ce variante de premier are Nicușor Dan. Anticipate - exclus, AUR - exclus Procuratura consideră că arestarea este justificată deoarece infracțiunile de care fostul ministru este acuzat presupun pedepse mari, iar suspecții au o rețea extinsă de contacte și există riscul de evadare. În plus, având în vedere infracțiunea organizată, ierarhică, pe o perioadă mai lungă de timp, există o teamă întemeiată de influențare ilegală a procedurilor. Premierul Peter Magyar jubilează, public Potrivit procurorilor, între septembrie 2025 și martie 2026, activele gestionate de Fondul Cultural Național (NKA) au fost utilizate în 1.079 de cazuri în alte scopuri decât cele prevăzute de lege. Mai multe alte persoane au fost anterior reținute și interogate ca suspecți în legătură cu distribuirea fondurilor NKA, inclusiv Balázs Bús, Attila Ughy și fostul șef de cabinet al lui Hankó. Miklós Seszták, deputat al partidului KDNP, aliat al Fidesz, care a ocupat funcția de ministru al dezvoltării naționale între 2014 și 2018, a fost, de asemenea, reținut luni în cadrul unei anchete privind presupuse fapte de mită. La fel ca Hanko, a negat orice faptă ilegală. „După zeci de ani de minciuni, pentru prima dată, milioane de maghiari au putut experimenta ce înseamnă cu adevărat o schimbare reală de regim și egalitatea în fața legii. Ungaria nu mai este o țară fără consecințe”, a scris premierul Peter Magyar pe rețelele sociale.  Luni, parlamentul Ungariei a votat ridicarea imunității lui Hankó și Seszták – dar și a lui Magyar, care ceruse ridicarea imunității sale pentru a se putea disculpa de ceea ce el a numit o „denigrare”. Anchete care-i vizează pe miniștrii din regimul Viktor Orbán sunt primele îndreptate împotriva unor personalități de rang înalt din fostul guvern. Magyar este acuzat că, în 2024, a smuls telefonul unui bărbat care îl filma într-un club de noapte și l-a aruncat în Dunăre.  

Polițiști condamnați în dosarul „Pizza la Rutieră”: primeau mâncare gratis pentru favoruri în trafic
Eveniment

Polițiști condamnați în dosarul „Pizza la Rutieră”: primeau mâncare gratis pentru favoruri în trafic

Tribunalul a pronunțat sentința în dosarul „Pizza la Rutieră”, în care polițiști ieșeni au fost acuzați că primeau mâncare gratuită de la restaurantul „Mamma Mia” în schimbul unui tratament favorabil în trafic. Potrivit Ziarul de Iași, din cei 16 inculpați, patru au fost condamnați la închisoare cu executare, iar nouă polițiști au primit pedepse cu suspendare. Hotărârea nu este definitivă. Mâncare gratuită în schimbul indulgenței Potrivit anchetatorilor, în perioada februarie 2019 – martie 2020, polițiștii au primit gratuit pizza, ciorbe, coaste, torturi sau cozonaci. Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării În schimb, șoferii restaurantului beneficiau de avertismente, sancțiuni mai blânde sau chiar de ignorarea unor abateri. Au fost documentate peste 100 de comenzi. Până la patru ani de închisoare Nicolae Barabaș și directorul restaurantului, Andrei Hîncu, au primit câte patru ani de închisoare. Fostul șef al Biroului Rutier, Gheorghiță Ciobanu, și Felix Crengăniș au fost condamnați la câte trei ani și șase luni. Nouă polițiști au primit câte doi ani și opt luni cu suspendare, iar instanța le-a interzis tuturor polițiștilor condamnați să-și exercite profesia timp de trei ani. Sentința poate fi atacată la Curtea de Apel.

VIDEO Corupția din Romarm, protejată și controlată de pesedistul Radu Oprea. Cum a tras acesta sforile (Radu Miruță, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?")
Eveniment

VIDEO Corupția din Romarm, protejată și controlată de pesedistul Radu Oprea. Cum a tras acesta sforile (Radu Miruță, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?")

Radu Miruță, ministrul Apărării și ministru interimar al Transporturilor, susține că numirea lui Răzvan Pîrcălăbescu la conducerea Romarm ar fi fost pregătită încă din perioada în care compania se afla în coordonarea Ministerului Economiei condus de Radu Oprea. Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, Miruță a vorbit despre aranjamentul care ar fi început cu desemnarea membrilor Consiliului de Administrație și ar fi continuat cu acceptarea candidaturii lui Pîrcălăbescu, în ciuda unor probleme privind documentele și experiența profesională declarată. De la cabinetul ministrului Economiei, la conducerea Romarm Potrivit lui Radu Miruță, legătura dintre fostul ministru al Economiei Radu Oprea și actualul șef al Romarm precedă numirea acestuia în compania de stat. Citește și: Dana Gârbovan, pe care PSD o dorea ministru al Justiției, vrea la ÎCCJ, în subordinea lui Savonea. Și controversata Liana Arsene concurează „Ministrul Oprea, pe vremea aceea la Economie, avea un șef de cabinet. Șeful de cabinet era actualul șef de la Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu”, a declarat Miruță. În opinia sa, mutarea lui Pîrcălăbescu la conducerea companiei ar fi fost pregătită din timp. Problema era că directorul nu putea fi numit direct de ministru, decizia revenind Consiliului de Administrație. „Și au plămădit, probabil, să-l mute șef la Romarm, care era în coordonarea ministrului. Pentru asta, ce s-au gândit: domnule, cine pune directorul? Consiliul de Administrație, că nu-l pun eu”, a afirmat ministrul. Radu Miruță a susținut că următorul pas ar fi fost desemnarea unui Consiliu de Administrație care să permită ulterior numirea dorită la conducerea Romarm. Ministrul afirmă că procedura prin care au fost selectați membrii CA prezintă „probleme vădite” și descrie plastic modul în care aceștia ar fi fost aleși: „Au fost puși oamenii ca din cartonul cu ouă: tu, tu, tu, ca după aia să luați decizia asta”. În relatarea sa, numirea Consiliului de Administrație și desemnarea ulterioară a directorului nu ar fi reprezentat două proceduri independente, ci etape ale aceluiași presupus mecanism. „După care, atunci când acest om pentru care se făcuse tot aranjamentul ăsta să fie uns director, el trebuia să depună un minimum set de documente. Trebuie să demonstrezi că ai atâția ani de management, că ai experiență”, a spus Miruță. Îi trebuiau zece ani de experiență, dar avea opt În timpul interviului, jurnaliștii DeFapt.ro au amintit informațiile publicate anterior de publicație privind condițiile pe care Pîrcălăbescu trebuia să le îndeplinească pentru ocuparea funcției. „Trebuia să aibă 10 ani, după cum a scris DeFapt.ro, în exclusivitate, dar avea opt și și-a mai inventat doi ani”, au punctat jurnaliștii. Ministrul Miruă a confirmat, adăugând că dosarul candidatului ar fi trebuit respins încă din momentul depunerii, deoarece unele dintre afirmațiile privind experiența sa nu ar fi fost însoțite de documentele justificative necesare. „El a venit cu documente care ar fi trebuit respinse de la depunerea dosarului, pentru că la depunerea dosarului nu s-au mai depus și documentele din spate. E ca și cum eu vă spun că am terminat facultatea de electronică, dar nu vă pun diploma”, a explicat Radu Miruță. Acuzații la adresa Consiliului de Administrație Ministrul a critica în special conduita membrilor Consiliului de Administrație, despre care afirmă că nu ar fi cerut dovezile necesare pentru verificarea informațiilor prezentate de candidat. „Oamenii ăștia, din Consiliul de Administrație, nu l-au întrebat: domnule, fă dovada că ce spui tu se potrivește. N-au făcut nici măcar asta”, a declarat Miruță. În acest fel, a susținut ministrul, candidatura ar fi trecut de etapele de verificare în ciuda problemelor pe care acesta spune că le-a identificat ulterior. Miruță reclamă și incompatibilitatea legată de ARICE Radu Miruță a mai susținut că, după numirea la conducerea Romarm, Pîrcălăbescu s-ar fi aflat pentru o perioadă și într-un raport de muncă cu Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior – ARICE. „Colac peste pupăză, după tot acest, extrem de evident aranjament, dumnealui era la ARICE angajat. Legea spune că nu ai voie să fii angajat. Când s-a sesizat asta, și-a dat demisia, dar era și director la Romarm, și la ARICE”, a afirmat ministrul. Miruță a prezentat întregul episod drept un exemplu al modului în care funcțiile de conducere din companiile de stat pot ajunge să fie ocupate prin proceduri despre care spune că sunt construite în jurul unei persoane, în loc ca persoana să fie selectată printr-o competiție reală. „Toată strădania asta a unora de a-și pune, precum chelu' mâna în cap, nu este decât o dovadă a incapacității de a face treaba”, a conchis Radu Miruță.

Procuror CSM: „Totul este penetrat de corupție”, România - stat eșuat
Eveniment

Procuror CSM: „Totul este penetrat de corupție”, România - stat eșuat

Procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, scrie pe Facebook că „totul este penetrat de corupție” și „nu mai există nici un serviciu public care să nu fie penetrat de corupție”.  Citește și: Cine este Petrișor Peiu, auristul care spera ca PSD să-l propulseze președinte interimar al României: l-a slujit pe Adrian Năstase, penalul PSD Neacșu l-a propus la Transgaz „Până la urmă, acel risc general de impunitate de care vorbește CJUE este cel mai periculos pentru un stat de drept, pentru o democrație, pentru că transformă o țară într-un paradis al infractorilor. De aici până la anarhie mai este doar un pas”, a apreciat Sandu. „Transformă o țară într-un paradis al infractorilor” Ce arată procurorul în postarea sa:  După atacul informatic asupra Cadastrului, ANCPI, el arată: „Totul este penetrat de corupție.  Cei care fac legile se gândesc prima dată cum îi vor afecta aceste legi pe ei și pe acoliții lor?  De aceea sunt lăsate portițe în legi. Cei care semnează contracte se întreabă ce vor câștiga ei din aceste contracte?  De aceea avem o infrastructură dezastruoasă care poate fi penetrată sau supravegheată oricând.  „Decât sa se contracteze lucrari fara beneficii pentru contractanti, mai bine nu mai contractau deloc” „Ce se întâmplă la ANCPI nu face decât sa confirme bănuiala ca nu mai exista nici un serviciu public care sa nu fie penetrat de coruptie” „Faptul ca am încălcat niste principii de drept si, in acest fel, am facut scăpați sute sau mii de infractori arată halul de degradare a scolii românești de drept dar si degradarea accelerata a conștiinței magistraturii din România (...) Pana la urma, acel risc general de impunitate de care vorbește CJUE este cel mai periculos pentru un stat de drept, pentru o democrație, pentru ca transforma o tara intr-un paradis al infractorilor. De aici pana la anarhie mai este doar un pas” „Prin decizii ale CCR, prin decizii ale ICCJ, prin anulari de probe, restituiri de dosare, prin uitarea dosarelor in fisete, prin acordarea a zeci și sute de termene până la împlinirea termenului de prescripție, am amplificat sentimentul de impunitate al infractorilor, prin urmare am contribuit direct la amplificarea dorinței de anarhie” La finalul postării, el critică Comisia Europeană pentru faptul că a ridicat MCV-ul: „Comisia este nemulțumită ca nu se fac pași pentru combaterea corupției in magistratura. Dar atunci cand era ridicat MCV-ul unde erau? Au crezut ca reforma s-a încheiat si ca ne putem descurca singuri. Cred ca s-au înșelat”. 

Corupția, cea mai mare problemă a românilor - sondaj. Reducerea taxelor, una din măsurile prioritare
Politică

Corupția, cea mai mare problemă a românilor - sondaj. Reducerea taxelor, una din măsurile prioritare

Aproape jumătate dintre cetățenii români consideră că „creșterea salariilor și pensiilor” trebuie să fie principala prioritate a în următoarele șase luni, arată un sondaj INSCOP. Măsira este puternic susținută de alegătorii PSD (70% indică această măsură drept principala prioritate) și de cei ai AUR - 62%. Citește și: Ce este Eversheds Sutherland, compania cu care Cotroceniul a încheiat un contract de lobby în SUA: un gigant mondial al serviciilor juridice Ștefureac vede o Românie ruptă în două Însă 33,7% dintre cei chestionați spun că reducerea taxelor trebuie să fie prioritatea, 26,1% indică atragerea fondurilor europene, iar 25,8% prioritizează „reducerea cheltuielilor statului”.  Doar 16,4% spun că prioritatea următoarelor șase luni trebuie să fie stabilitatea politică și un acord între partide. Întrebați care este principala problemă a României, 27,8% dintre cei chestionați spun „corupția”. Doar 14,9% indică „lipsa locurilor de muncă bine plătite”.  „Studiul indică o concentrare a anxietății publice pe teme legate de insecuritatea sistemică. Faptul că tema corupției coexistă cu presiunea puternică pentru creșteri de salarii și pensii arată apariția unui electorat simultan moralizator și dependent de protecția economică a statului — o combinație care favorizează discursurile populiste ce promit atât „curățenie”, cât și redistribuire rapidă. Clivajele dintre votanții partidelor sugerează nu doar diferențe electorale, ci existența unor «Românii» socio-culturale distincte: una orientată spre eficiență administrativă și integrare europeană, alta centrată pe securitate economică imediată și neîncredere față de elitele instituționale”, comenetează pe Facebook directorul INSCOP, Remus Ștefureac.    Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.    Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.    

Rețea de corupție în transporturi: Cristian Anton, apropiat al lui Grindeanu, reținut de DNA într-un dosar de mită și grup infracțional organizat
Eveniment

Rețea de corupție în transporturi: Cristian Anton, apropiat al lui Grindeanu, reținut de DNA într-un dosar de mită și grup infracțional organizat

Șeful Autorității Rutiere Române (ARR), Cristian Anton, a fost reținut marți de procurorii Direcția Națională Anticorupție, potrivit unor surse judiciare. Acesta este vizat într-un dosar amplu care include acuzații de corupție și constituirea unui grup infracțional organizat. Sume uriașe descoperite la percheziții: peste 500.000 de euro în numerar Anchetatorii au descoperit inițial aproximativ 350.000 de euro în locuințele lui Cristian Anton din București și Timișoara, banii fiind ascunși în cutii de carton. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie Ulterior, în urma extinderii verificărilor, procurorii au identificat și alte sume de bani, totalul depășind 500.000 de euro. Peste 20 de percheziții în mai multe județe și la sediul ARR Procurorii anticorupție au desfășurat marți peste 20 de percheziții în cadrul anchetei. Descinderile au avut loc în 23 de locații din București și județele Bacău, Dolj, Timiș și Vâlcea. Printre locațiile vizate se numără: sediul Autorității Rutiere Române, locuințele unor persoane fizice, sedii și puncte de lucru ale unor societăți comerciale. Mită, trafic de influență și grup infracțional organizat Dosarul instrumentat de DNA vizează mai multe infracțiuni, printre care dare și luare de mită, trafic de influență, constituirea unui grup infracțional organizat. Ancheta privește un total de 12 persoane, inclusiv pe Cristian Anton, fost șef de cabinet al Sorin Grindeanu, în perioada în care acesta era ministru al Transporturilor. Mita pentru examenele șoferilor profesioniști: sume între 600 și 1.500 de euro Potrivit anchetatorilor, persoanele implicate ar fi solicitat și primit mită cuprinsă între 600 și 1.500 de euro pentru furnizarea subiectelor la examenele necesare obținerii atestatelor pentru șoferii profesioniști de transport marfă. Posibile implicații extinse în sistemul de autorizare Cazul ridică semne de întrebare privind integritatea procesului de certificare a șoferilor profesioniști și funcționarea instituțiilor din domeniul transporturilor. Investigațiile sunt în desfășurare, iar autoritățile urmează să stabilească întreaga amploare a rețelei și responsabilitățile fiecărei persoane implicate.

Un consilier al guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, face praf Fiscul: „ANAF caută oriunde, numai acolo unde nu este”
Eveniment

Un consilier al guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, face praf Fiscul: „ANAF caută oriunde, numai acolo unde nu este”

Un consilier al guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, face praf Fiscul: „ANAF caută oriunde, numai acolo unde nu este”, a spus el, la Antena 3, întrebat fiind despre corupția care face ca România să aibă una din cele mai slabe rate de colectare a TVA-ului, la nivelul UE.  Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Rădulescu a criticat dur faptul că România înregistrează un deficit de încasare a taxei de valoare adăugată de 30%, media UE fiind de 7%. Recent, ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare a spus că „ANAF își face treaba”. Un consilier al guvernatorului BNR face praf Fiscul: „ANAF caută oriunde, numai acolo unde nu este” „Avem în momentul de față un deficit de încasare a taxei de valoare adăugată TVA care este de 30% media Uniunii Europene de 7%, Bulgaria e pe acolo, Ungaria, mai jos. Deci țările vecine noastre cu noi reușesc să încaseze TVA. Noi nu. Aici este o problemă foarte serioasă. Noi dacă nu încasăm TVA în sistemul modul acesta, asta înseamnă că avem un sistem corupt până în măduva oaselor”, a spus Rădulescu, potrivit transcrierii de pe site-ul Antenei 3. Întrebat unde consideră că este corupția, economistul a spus că „este în sistem”.  „ANAF nu reușește să o găsească. ANAF caută oriunde, numai acolo unde nu este. În momentul în care avem restituiri de TVA pentru întreprinderi care nu există și care nici nu au plătit vreodată...Eu cred că administrația publică și-ar face treaba mult mai bine decât o face acum nu numai că nu va fi voie nevoie de ca cetățenii să strângă cureaua, vom putea chiar să  avem o relaxare, atât în privința unor eventuale înghețări ale unor venituri, cât și în privința creșterii economiei”, a arătat consilierul guvernatorului BNR.   

România, sub state africane în privința percepției corupției și în ultimele trei din Europa
Eveniment

România, sub state africane în privința percepției corupției și în ultimele trei din Europa

Corupția continuă să se adâncească la nivel mondial, inclusiv în democrațiile consolidate, pe fondul unui declin al leadershipului politic, arată Transparency International în Indicele de Percepție a Corupției (IPC) 2025. Raportul evidențiază stagnarea sau regresul eforturilor anticorupție în numeroase state, inclusiv în Europa. România, sub media democrațiilor fragile România a obținut un scor de 45 de puncte din 100 în IPC 2025, situându-se sub media democrațiilor fragile, care este de 47 de puncte. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Potrivit Transparency International, scorul României a stagnat în ultimul deceniu, cu doar un punct peste nivelul din 2012, menținând țara printre ultimele trei state din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria și Ungaria. Europa stagnează, în timp ce alte state evoluează divergent La nivel european, media UE rămâne la 62 de puncte, fără progrese semnificative în ultimii zece ani. În schimb, raportul notează evoluții contrastante în rândul statelor membre: Grecia și Estonia au înregistrat creșteri importante ale scorului IPC, în timp ce Ungaria și Polonia au cunoscut scăderi accentuate. Ce măsoară Indicele de Percepție a Corupției Indicele de Percepție a Corupției evaluează percepția asupra corupției din sectorul public în 182 de state și teritorii, pe baza a 13 surse independente. Scorurile variază de la 0, care indică un nivel foarte ridicat de corupție, la 100, care semnifică absența acesteia. Statele cu democrații puternice au, în medie, un scor de 71 de puncte, în timp ce democrațiile fragile se situează mult sub acest prag. De ce stagnează sau scad scorurile anticorupție Transparency International arată că îmbunătățirile pe termen lung sunt corelate cu reforme consistente, instituții solide și consens politic pentru integritate. În schimb, scorurile slabe sunt asociate cu politizarea justiției, slăbirea mecanismelor de control democratic, influența excesivă asupra procesului politic și lipsa protecției pentru spațiul civic și libertatea presei. Impactul corupției asupra societății Organizația avertizează că efectele corupției sunt profunde și vizibile în patru domenii-cheie: justiția și statul de drept, democrația și integritatea politică, spațiul civic și libertatea presei, precum și accesul la serviciile publice. În toate aceste arii, corupția erodează încrederea publică și adâncește dezechilibrele de putere. Leadership și instituții independente, esențiale pentru Europa În contextul marcat de războiul din Ucraina, tensiuni geopolitice și creșterea extremismului, Transparency International subliniază că Europa are nevoie urgentă de leadership eficient și de instituții independente puternice, capabile să apere standardele de integritate și interesul public. În decembrie 2025, Uniunea Europeană a adoptat prima directivă anticorupție, menită să armonizeze legislațiile penale ale statelor membre și să instituie o politică de toleranță zero. Transpunerea directivei reprezintă, potrivit Transparency International, o oportunitate majoră pentru România de a lansa reforme ambițioase, cu obiectivul de a atinge un scor de cel puțin 50 de puncte în IPC până în 2030. Reformele necesare pentru recâștigarea încrederii Organizația recomandă consolidarea instituțiilor anticorupție, stabilitatea conducerii acestora și eliminarea presiunilor politice. Sunt menționate explicit necesitatea stabilirii conducerii Agenția Națională de Integritate, asigurarea stabilității Direcția Națională Anticorupție și întărirea capacității ANABI. Printre prioritățile legislative indicate pentru 2026 se numără transparența declarațiilor de avere, clarificarea infracțiunilor de corupție, adoptarea Codului de procedură administrativă, aplicarea obligatorie a pactelor de integritate în achizițiile publice și combaterea spălării banilor printr-un cadru legislativ coerent. Combaterea politizării și a dezinformării În final, Transparency International avertizează că instrumentalizarea politică a luptei anticorupție și dezinformarea privind procedurile judiciare subminează atât încrederea publică internă, cât și credibilitatea externă a României. Combaterea corupției poate fi eficientă și durabilă doar printr-un angajament onest, coerent și lipsit de dublu standard din partea tuturor actorilor societali.

Corupție la Primăria Sectorului 5: cum funcționa schema mitei, de la polițistul local la vârful administrației
Justiție

Corupție la Primăria Sectorului 5: cum funcționa schema mitei, de la polițistul local la vârful administrației

Procurorii Direcția Națională Anticorupție au declanșat o amplă anchetă de corupție la Primăria Sectorului 5, după ce un polițist local, cunoscut sub porecla „Pedro”, a primit mită de 18.000 de euro de la reprezentantul unui dezvoltator imobiliar. Suma ar fi fost plătită pentru urgentarea recepției unui ansamblu rezidențial. Banii, distribuiți către șefi din Primărie Potrivit referatului întocmit de procurori, o parte din banii primiți de polițistul local ar fi fost ulterior „distribuiți” către superiori din cadrul administrației locale. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA Ancheta vizează un mecanism bine pus la punct, prin care documente esențiale pentru finalizarea proiectelor imobiliare ar fi fost eliberate contra cost. Trei oficiali reținuți În acest dosar au fost reținuți trei oficiali importanți ai Primăriei Sectorului 5: - Iulian Cârlogea, administratorul public al Sectorului 5 - Robert Mihai Başca, arhitectul-șef - Florin Chioran, director general adjunct al Poliției Locale Sector 5 Aceștia urmează să fie prezentați Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă. Cum a început totul: recepție amânată și „taxa” neoficială În noiembrie 2024, o firmă aparținând unui dezvoltator imobiliar a solicitat Primăriei Sectorului 5 recepția unui ansamblu rezidențial de pe strada Înclinată, nr. 12. Deși lucrările erau finalizate, Direcția de Control din cadrul Poliției Locale a invocat aglomerația pentru a amâna procedura. Reprezentantul firmei, identificat ca C.G., a discutat direct cu polițistul local I.P., zis „Pedro”. Potrivit declarațiilor, acesta i-ar fi cerut inițial suma de 24.000 de euro pentru recepție și certificatul de atestare a edificării. După negocieri, suma a fost redusă la 18.000 de euro. Mita, plătită în mașină și urmată de documente oficiale În ziua recepției, după finalizarea verificărilor, C.G. i-a remis polițistului suma de 90.000 de lei, echivalentul a 18.000 de euro, într-o pungă de plastic, în mașina sa. La scurt timp, firma a primit procesul-verbal de recepție și certificatul de atestare a edificării. Denunț la DNA și investigatori sub acoperire Ulterior, C.G. i-a mărturisit superiorului său plata mitei, fapt care a dus la suspiciuni și, în cele din urmă, la un denunț către DNA. Procurorii au apelat la un investigator sub acoperire, care s-a prezentat drept reprezentant al companiei-mamă a dezvoltatorului. În noiembrie 2025, investigatorul și polițistul local s-au întâlnit de mai multe ori, discuțiile fiind înregistrate. Din convorbiri reiese clar că suma cerută inițial fusese de 24.000 de euro, dar că polițistul primise doar 18.000. Recunoașteri și traseul banilor Audiat de procurori, polițistul local a recunoscut faptele. Acesta a declarat că a păstrat 20.000 de lei și a remis restul banilor lui Florin Chioran, pentru semnarea documentelor necesare fiscalizării imobilelor. Ulterior, în cadrul unei operațiuni controlate, polițistul a dus „diferența” de 6.000 de euro, banii fiind împărțiți între Chioran și, potrivit suspiciunilor, administratorul public Iulian Cârlogea. O nouă mită, într-o toaletă din Primărie Ancheta scoate la iveală și un al doilea episod de corupție, legat de recepția unui imobil de 11 etaje de pe strada Nuțu Ion. După constatarea unor nereguli, dezvoltatorul ar fi promis sume consistente pentru „rezolvarea” situației. În ianuarie 2026, polițistul „Pedro” a primit 2.000 de euro într-o toaletă din Primărie, pentru a evita camerele de supraveghere. Banii au fost predați ulterior procurorilor și constituie probă la dosar.

DNA a decimat conducerea Primăriei Sectorului 5: arhitectul-șef și administratorul public, reținuți
Eveniment

DNA a decimat conducerea Primăriei Sectorului 5: arhitectul-șef și administratorul public, reținuți

Administratorul public al Primăriei Sectorului 5, Iulian Cârlogea, arhitectul-șef Robert Mihai Başca și directorul adjunct al Poliției Locale Sector 5, Florin Chioran, au fost reținuți vineri seara de procurorii Direcția Națională Anticorupție pentru 24 de ore. Ancheta vizează fapte de corupție în domeniul imobiliar, potrivit informațiilor oficiale transmise de DNA. Propunere de arestare preventivă la Tribunalul București Cei trei inculpați urmează să fie prezentați sâmbătă la Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă. Citește și: EXCLUSIV Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD) În același dosar, un alt șef din cadrul Poliției Locale Sector 5 este cercetat sub control judiciar. Percheziții la Primăria Sectorului 5 și în alte locații Procurorii DNA au efectuat vineri percheziții la sediul Primăria Sectorului 5, într-un dosar ce vizează infracțiuni de trafic de influență, dare de mită, luare de mită și fals intelectual. Acțiunile de urmărire penală au inclus și percheziții domiciliare. Ce spun procurorii DNA despre faptele investigate Potrivit unui comunicat al DNA, ancheta privește suspiciuni de corupție comise în perioada 2024–2026 de funcționari publici, care ar fi vizat urgentarea ilegală a recepției unui imobil și atestarea edificării unui ansamblu rezidențial. Aceste demersuri ar fi fost realizate prin proceduri administrative și documente întocmite nelegal. Nouă locații percheziționate în București și Ilfov În total, vineri au avut loc percheziții în nouă locații din București și județul Ilfov, dintre care patru sunt sedii ale unor instituții publice, iar restul aparțin unor persoane fizice. Ancheta este în desfășurare, iar procurorii DNA continuă cercetările pentru stabilirea tuturor responsabilităților.

VIDEO Iulia Timoșenko, percheziționată de DNA-ul ucrainean. Teancuri de dolari pentru voturi
Internațional

VIDEO Iulia Timoșenko, percheziționată de DNA-ul ucrainean. Teancuri de dolari pentru voturi

Iulia Timoșenko, fost premier al Ucrainei și una dintre cele mai cunoscute figuri ale politicii ucrainene, a anunțat miercuri că biroul partidului său din Kiev a fost percheziționat. Agențiile anticorupție susțin că aceasta este suspectată într-un dosar privind cumpărarea voturilor unor deputați. Suspiciuni de cumpărare de voturi în Parlamentul ucrainean Anterior, Agenția Națională Anticorupție a Ucrainei (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAP) au transmis că o „șefă” a unuia dintre grupurile parlamentare este suspectată că ar fi propus mai multor deputați bani în schimbul voturilor lor. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Fapta este pedepsită de lege cu până la 10 ani de închisoare. Deși NABU și SAP nu au menționat numele Iuliei Timoșenko, aceasta este ușor de recunoscut într-o înregistrare video publicată de anchetatori, în care apar perchezițiile desfășurate la biroul său. În imagini pot fi observați anchetatori care așază teancuri de dolari pe biroul deputatei, în prezența acesteia, cu fața blurată. Timoșenko confirmă perchezițiile și respinge acuzațiile Iulia Timoșenko a confirmat că perchezițiile au avut loc pe parcursul nopții la sediul partidului său din Kiev. Într-un mesaj publicat pe Facebook, ea a respins categoric acuzațiile, pe care le-a calificat drept „absurde”. Fostul premier a susținut că anchetatorii „nu au găsit nimic” ilegal și a afirmat că este victima unui „contract de eliminare politică”. O figură centrală a politicii ucrainene de aproape 30 de ani În vârstă de 65 de ani, Iulia Timoșenko este una dintre cele mai influente personalități politice ale Ucrainei din ultimele trei decenii. Ea s-a remarcat în special în timpul Revoluției Portocalii din 2004, care a adus la putere forțele prooccidentale de la Kiev. Timoșenko a condus guvernul ucrainean în 2005, iar apoi în perioada 2007–2010. Înfrângerea în alegerile prezidențiale și închisoarea În 2010, Iulia Timoșenko a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Viktor Ianukovici, lider prorus care a fost destituit patru ani mai târziu în urma unei revolte populare prooccidentale. Între 2011 și 2014, Timoșenko a fost încarcerată în urma unor dosare considerate de opoziția ucraineană și de Occident drept represalii politice orchestrate de regimul Ianukovici. „Prințesa gazului” și trecutul din sectorul energetic În anii 1990, Iulia Timoșenko a fost supranumită „prințesa gazului”, după ce a condus o companie prosperă de distribuție de hidrocarburi, în special din Rusia, devenind una dintre cele mai influente femei de afaceri din Ucraina. Ancheta în care este vizată Timoșenko apare într-un context mai amplu al luptei anticorupție din Ucraina. În toamna acestui an, NABU și SAP au dezvăluit un scandal major privind presupusa deturnare a aproape 100 de milioane de dolari din sectorul energetic, dosar în care este implicat un apropiat al președintelui Volodimir Zelenski. Ulterior, șeful statului a declanșat o amplă remaniere a echipei guvernamentale. La finalul lunii decembrie, NABU a anunțat, de asemenea, că mai mulți deputați sunt acuzați că au acceptat mită în schimbul voturilor exprimate în Parlament.

Care-i problema cu Nicușor Dan: Cotroceniul e ultimul bastion de rezistență și trebuie compromis
Opinii

Care-i problema cu Nicușor Dan: Cotroceniul e ultimul bastion de rezistență și trebuie compromis

Problema cu Nicușor Dan este destul de simplă. Deranjează. Simplul fapt că respiră aerul Cotroceniului deranjează.    La peste șase luni de la instalarea sa, PSD - să convenim că aceasta este denumirea unei grupări transpartinice din politică, business, justiție, cu un control masiv asupra presei și al cărei interes este să jefuiască resursa publică fără să riște pușcăria - continuă să controleze România.   Bolojan, desi evident din alta ligă, este blocat de PSD, plus ca in varful PNL exista inca o majoritate pesedizata. Protocolul coalitiei majoritare a fost astfel scris incat Bolojan nu poate face nici un pas major fara OK-ul prealabil al PSD. Eu, cand l-am citit atent, am ramas siderat: sunt doua filtre obligatorii prin care Guvernul poate fi blocat de PSD, sedintele coalitiei si vicepremierii.   Justitia este controlata intr-o maniera ceausista de Savonea, cu Inspectia Judiciara pe post de Securitate.   Exista, deci, un singur centru de putere complet independent de PSD, necontrolabil: Cotroceniul.   Si atunci gruparea denumită oficial PSD a deschis două directii de atac, pentru a distruge acest cuib de rezistență:   a) il izoleaza, ii blocheaza prnicipalul instrument de exercitare a puterii: numirile la SRI si SIE, care trebuie aprobate de Parlament.   b) toata presa controlata de PSD et. co se duce dupa Nicusor Dan, la fiecare pas. Război de uzură, Moscow style.   Va dau un exemplu: daca critica majorarea TVA, scria Tapalaga ca ataca guvernul Bolojan, nu vrea “reforme”. Daca sustinea majorarea, il loveau cu angajamentul din campanie…Patul lui Procust, da?   Deci, aceasta este miza bataliei: sa decredibilizeze singurul centru de putere, Cotroceniul, care ar putea ca, pe termen lung, sa refaca lupta cu coruptia, iar cei ce fura acum fara nici o teama sa mai ajunga si la puscarie. Va spun, fiindca am 35 de ani de presa in spate: jaf/coruptie si puscarie, astea sunt cele mai mari probleme, sunt cuvintele cheie care vă ajută să înțelegeți cum gândește așa-zisul PSD. 

DNA-ul ucrainean, percheziții eșuate la Parlament, deputați acuzați de mită pentru voturi
Internațional

DNA-ul ucrainean, percheziții eșuate la Parlament, deputați acuzați de mită pentru voturi

Agenția Națională Anticorupție a Ucrainei (NABU) a anunțat declanșarea unei anchete privind un grup de parlamentari care ar fi acceptat mită în schimbul voturilor exprimate în Rada, parlamentul ucrainean. Instituția susține că mai mulți membri ai legislativului ar fi beneficiat de „avantaje ilegale” în mod sistematic. NABU: grup criminal organizat format din actuali deputați Într-un mesaj publicat pe Telegram, NABU a precizat că a descoperit existența unui „grup criminal organizat” din care fac parte și parlamentari în funcție. Citește și: Tentativă de viol în Școala de Poliție de la Câmpina: un angajat a sărit pe un elev Potrivit agenției, aceștia ar fi primit bani sau alte beneficii pentru a vota anumite proiecte de lege. Percheziții blocate în sediile comisiilor parlamentare din Kiev Anchetatorii au încercat să efectueze percheziții la sediile unor comisii parlamentare din Kiev, însă acțiunea ar fi fost împiedicată de forțele de securitate. NABU a transmis că obstrucționarea acțiunilor de investigație reprezintă o încălcare directă a legii, fără a preciza dacă au avut loc rețineri sau arestări în acest caz. Noul scandal de corupție izbucnește în contextul plecării președintelui Volodimir Zelenski către Florida, unde urmează să discute cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, despre planurile de încheiere a războiului cu Rusia. Seria recentă de scandaluri la vârful statului ucrainean Președinția Ucrainei a fost deja afectată de un alt caz major de corupție, legat de deturnarea a aproximativ 100 de milioane de dolari din sectorul energetic. În acest dosar este implicată o persoană apropiată președintelui Zelenski, aflată în prezent în străinătate. Scandalul a dus la demisia a doi miniștri și a șefului administrației prezidențiale, Andrii Iermak. Corupția, problemă veche în Ucraina Corupția este considerată endemică în Ucraina, numeroase cazuri fiind descoperite după declanșarea invaziei ruse din 2022, inclusiv în armată și în sectorul apărării. Deși țara dispune de agenții anticorupție precum NABU și de un parchet specializat (SAP), puține dosare se finalizează cu condamnări definitive. Activiștii anticorupție din Ucraina semnalează presiuni politice și hărțuire judiciară care, potrivit acestora, ar împiedica investigarea eficientă a cazurilor și sancționarea persoanelor implicate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră