vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: coruptie

101 articole
Internațional

Șoc la Bruxelles: Federica Mogherini, ex-șefă a diplomației UE, arestată pentru corupție

Fosta șefă a diplomației Uniunii Europene, Federica Mogherini, a fost reținută marți în cadrul unei anchete desfășurate în Belgia, vizând suspiciuni de fraudă în utilizarea fondurilor europene. Mogherini conduce în prezent Colegiul Europei din Bruges, instituție direct vizată de investigație. Suspiciuni legate de programul de formare pentru tineri diplomați Ancheta se referă la presupuse fraude legate de programul de formare al tinerilor diplomați finanțat de UE. Citește și: Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer și un autodefinit „profesionist” cu studii la Româno-Americană În același dosar au fost reținute două persoane, inclusiv un înalt funcționar al Comisiei Europene, în urma unor operațiuni desfășurate la Bruxelles. Programul investigat este Academia Diplomatică a Uniunii Europene, un curs de nouă luni atribuit Colegiului Europei în perioada 2021–2022, după o procedură de licitație lansată de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE). Percheziții ale EPPO la Bruges și Bruxelles Parchetul European (EPPO) a confirmat efectuarea unor percheziții la Colegiul Europei din Bruges și la sediul SEAE din Bruxelles. Acțiunile au fost realizate de Poliția Federală belgiană, cu sprijinul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), în baza unui mandat aprobat de judecătorul de instrucție. Au fost percheziționate mai multe clădiri ale instituțiilor vizate, precum și locuințele persoanelor suspectate în dosar. Suspiciuni privind accesul la criteriile licitației Investigația urmărește să determine dacă reprezentanții Colegiului Europei au avut acces anticipat la criteriile de selecție ale licitației și dacă au știut că vor primi proiectul înainte de publicarea oficială a anunțului de către SEAE. Există suspiciuni că ar fi fost încălcat articolul 169 din Regulamentul financiar al UE privind concurența loială, iar informații confidențiale ar fi fost partajate cu unul dintre candidații la licitație. Fraudă, corupție și conflict de interese EPPO a solicitat anterior ridicarea imunității pentru mai mulți suspecți, iar cererea a fost aprobată. Faptele semnalate inițial către OLAF ar putea constitui fraudă în achiziții publice, corupție, conflict de interese și încălcarea secretului profesional. Ancheta este în derulare, autoritățile europene încercând să clarifice circumstanțele atribuirii contractului și eventualele infracțiuni comise.

Federica Mogherini, arestată pentru corupție (sursa: Facebook/Federica Mogherini)
Șeful de cabinet al lui Zelenski demisionează (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski l-a aruncat peste bord pe Iermak, șeful de cabinet: Ucraina nu-și permite greșeli

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat demisia șefului său de cabinet, Andrii Iermak, în urma perchezițiilor efectuate la domiciliul acestuia într-un amplu dosar de corupție. Zelenski a subliniat că Ucraina nu va tolera abaterile de la integritate, chiar în timpul războiului, și că va decide în curând numirea unui înlocuitor. Liderul ucrainean a transmis că „nu vor fi greșeli” și că lupta împotriva corupției rămâne o prioritate. Anchetă de amploare: conexiuni la vârful administrației Cele două agenții anticorupție, NABU și SAP, au dezvăluit o schemă de extorcare prin care s-ar fi solicitat mită de la companii contractante ale Energoatom, implicând persoane din cercul apropiat al lui Zelenski. Citește și: Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina, 350 militari ruși morți/zi, în medie Potrivit anchetatorilor, schema ar fi funcționat timp de 15 luni, chiar în perioada războiului, și ar fi implicat milioane de dolari spălați prin contracte publice. Printre cei vizați se află Timur Mindici, considerat coordonatorul rețelei, precum și doi miniștri demisionați. Andrii Iermak, cel mai influent om din administrație Considerat mâna dreaptă a președintelui și supranumit „vice-președintele”, Andrii Iermak avea un rol esențial în politica internă și externă a Ucrainei, depășind atribuțiile formale ale funcției de șef de cabinet. El a condus delegația ucraineană la negocierile de la Geneva privind planul de pace propus de Donald Trump și era prezent în toate vizitele oficiale ale lui Zelenski. Criticii l-au acuzat de acumularea excesivă de putere și de influență asupra deciziilor strategice ale statului. Moment critic pentru Ucraina Dezvăluirile anticorupție au provocat indignare în rândul populației, în contextul în care milioane de ucraineni trăiesc cu întreruperi frecvente de curent, iar situația de pe front se înrăutățește. Investigațiile includ peste o mie de ore de conversații interceptate, care ar putea dezvălui implicarea altor oficiali de rang înalt.

Nouă structură SRI pentru monitorizarea corupției (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

SRI va avea o secțiune care se va ocupa de corupție, anunță președintele Nicușor Dan

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat miercuri că Serviciul Român de Informații (SRI) va include o unitate specializată care se va ocupa exclusiv de colectarea de informații privind cazurile de corupție. Declarația a fost făcută după prezentarea Strategiei Naționale de Apărare în Parlament, document în care fenomenul corupției este definit ca vulnerabilitate majoră pentru securitatea națională. Nouă structură SRI pentru monitorizarea corupției Șeful statului a explicat că SRI, structură organizată pe diverse departamente – precum contraspionaj, crimă organizată sau sabotaj – va include în premieră o secțiune dedicată exclusiv corupției. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Aceasta va avea ca unică misiune colectarea și transmiterea de informații relevante privind corupția la nivel instituțional și sistemic. „Vom avea o unitate sau o secțiune în cadrul SRI care se va ocupa de corupție, iar singura sa sarcină va fi să culeagă informații despre fenomenul de corupție”, a precizat Nicușor Dan. Rolul SRI: informare, nu anchetă sau judecată Președintele a subliniat că noua structură din SRI nu va avea atribuții în cercetarea penală sau în zona de judecată, precizând că implicarea serviciilor în trecut a fost neconformă cu cadrul legal. „Legea de atunci nu spunea că Serviciul trebuie să se implice în cercetarea penală sau în judecată. Întrebarea este ce mecanisme de stat de drept pot preveni această implicare”, a declarat președintele. Asigurări privind respectarea statului de drept Nicușor Dan a garantat că România nu se va întoarce la situațiile din trecut, când serviciile secrete erau acuzate că au depășit limitele legale în lupta anticorupție. Potrivit acestuia, controlul civil și rolul instanțelor reprezintă garanția că activitatea SRI va rămâne strict în zona informativă. „Nu putem reveni la acea situație. Controlul civil, inclusiv al președintelui, și instanțele de judecată sunt mecanismele care previn implicarea în anchete sau în justiție”, a afirmat șeful statului. Strategia Națională de Apărare introduce schimbări majore Prin includerea explicită a corupției în Strategia Națională de Apărare, autoritățile transmit un semnal clar privind intensificarea eforturilor instituționale pentru prevenirea și combaterea corupției la nivel sistemic. Noua abordare presupune consolidarea cooperării între serviciile de informații și instituțiile judiciare, cu respectarea strictă a limitelor constituționale.

Corupția și evaziunea: riscuri identificate de Nicușor Dan în noua Strategie de Apărare a Țării Foto: Inquam/George Calin
Politică

Corupția și evaziunea: riscuri identificate de Nicușor Dan în noua Strategie de Apărare a Țării

Corupția și evaziunea fiscală sunt noi riscuri și vulnerabilități identificate de Nicușor Dan în noua Strategie de Apărare a Țării. Însă un risc cu totul nou identificat în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru 2025-2030 este „Nivelul scăzut al gândirii critice, alfabetizării media și culturii de securitate”. Citește și: Agenție cu activitatea suspendată de peste un an, dar unde zeci de angajați iau salarii imense. Director, un pensionar special Corupția și evaziunea: riscuri identificate de Nicușor Dan în noua Strategie de Apărare a Țării Documentul prezentat azi de CSAT nu oferă detalii legate de rioscurile generate de „nivelul scăzut al gândirii critice”, arătând doar: „Nivelul scăzut al gândirii critice, alfabetizării media și culturii de securitate, dar și persistența unor lacune ale cadrului legislativ constituie vulnerabilități care conduc la o reziliență scăzută a societății în raport cu extremismul, radicalizarea și manipularea informațională”.  În ceea ce privește corupția, documentul apreciază că: „Vulnerabilizează în mod profund statul de drept și afectează  eficacitatea instituțiilor și bunăstarea cetățeanului, sporind inclusiv evaziunea fiscală și criminalitatea economică, cu efecte directe asupra economiei naționale, competiției loiale și libertății economice”.  „Cuvântul corupție era și în strategia anterioară dar în niște paragrafe. De-asta am ținut să fie capitol separat pentru că serviciile de informații funcționează după niște planuri. Alocarea lor de resurse este proporțională cu ceea ce doresc structurile statului inclusiv prin această strategie de la ele. Așa cum este în momentul de față, corupția este la ”și alte activități” care perturbă activitatea instituției. Când corupția este bine definită va ocupa un loc mai important”, a explicat, azi, într-o conferință de presă, președintele Nicușor Dan.  În ceea ce privește evaziunea, documentul apreciază drept vulnerabilitate/risc „politicile fiscale inadecvate, capacitatea redusă de combatere a evaziunii fiscale și colectarea deficitară a taxelor și impozitelor afectează capacitatea statului de a-și asigura resursele necesare funcționării”.  Șeful statului apelează la serviciile secrete pentru combaterea corupției Pentru combaterea evaziunii,  administrația prezidențială identifică următoarele direcții de acțiune: „abordare integrată a fenomenului, prin eforturile conjugate ale tuturor instituțiilor responsabile și prin utilizarea eficientă a datelor disponibile; implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție, fără interferența acestora în cercetarea penală și în procesul de justiție; corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în ceea ce privește corupția, cu respectarea separației puterilor în stat și a normelor constituționale”.  Strategia avertizează și asupra riscului perturbării funcționării statului de drept urmare a discursului populist, extremist. „Perturbarea funcționării statului de drept ca urmare a polarizării socio-economice și a discursului populist, extremist, antidemocratic și antieuropean rămâne un pericol pentru România. Este previzibilă menținerea unui grad crescut de receptivitate la mesaje populiste a unei părți a populației, însoțite de fenomene de contestare a autorității și a statului de drept, ceea ce poate contribui la continuarea propagării dezinformării și a știrilor false”, afirmă documentul.   

Ex-consilier prezidențial despre industria de apărare: „Dominată de corupţie, lăcomie” Foto: Radio România
Politică

Ex-consilier prezidențial despre industria de apărare: „Dominată de corupţie, lăcomie”

Iulian Fota, ex-consilier prezidențial și fost secretar de stat în ministerul de Externe, despre industria de apărare: „Industria-i dominată de corupţie, de rea-credinţă, de lăcomie. Dacă stai de vorbă cu oamenii şi-ţi povestesc de-adevăratelea ce se întâmplă, te îngrozeşti!”.  Citește și: Șeful DIICOT Sălaj, care câștigă 32.000 de lei net lunar, se declară "jignit" de Oana Gheorghiu DeFapt.ro a scris frecvent despre corupția și nepotismul din industria de apărare. De exemplu, în ianuarie 2024, arăta: „Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg”. În octombrie 2025, scria: „Catastrofal: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi Făgăraș a fost închisă din cauza instalațiilor defecte”.  În interviul pentru site-ul news.ro, Fota a spus că cele 16 miliarde de euro pe care România i-ar putea împrumuta prin programul SAFe „au luat deja mințile unora”.  Ex-consilier prezidențial despre industria de apărare: „Dominată de corupţie, lăcomie” Însă fostul consilier prezidențial a insistat pe faptul că industria de apărare ar trebui privatizată și a explicat de ce nu se discută despre asta. „Statul român are în acest moment în proprietate peste 1.300 de unităţi economice, industriale, companii. 1.300! Niciun stat european nu are în proprietate un număr atât de mare, un număr imens de companii. De ce le ţine statul? Aici este un amestec. Pe de o parte, e foarte multă corupţie, că asta e clientela politică, de aici poţi să faci bani cu statul. Deci, sunt foarte multe avantaje individuale sau de grup. Pe de altă parte este şi un tip de ăsta de cultură. Şi aici e o prelungire, dacă vreţi, a anilor 1970, ai lui Ceauşescu. Până la urmă, de ce avea România o industrie de apărare atât de solidă? Pentru că gândirea în anii ’70 a fost aceea războiului popular, a războiului întregului popor. Asta era sintagma oficială. Pentru că nea Nicu începuse să se teamă şi de Est, şi de Vest. Şi a rămas această cultură care, într-un fel, se pliază şi pe istoria noastră: să avem ce-i al nostru, să avem ce ne trebuie, să nu depindem de străini, asta apropo şi de plata datoriei externe. Deci, aici sunt şi nişte chestiuni de ordin cultural. Dar astea, dacă mă întrebaţi pe mine, sunt în secundar. Nu cred că sunt alea principale. Principalul motiv pentru care nu privatizăm e ca să putem în continuare mulge pentru noi şi clientela noastră unităţile de stat. De aia vor să ia Petromul înapoi! Nu ca să-l facă mai eficient, ci pentru că Petromul a ajuns o bijuterie a economiei şi de ce să nu punem noi mâna pe o chestie de câteva miliarde iarăşi? Faceţi zeciuiala strămoşească şi vedeţi ce bani obţii pentru clientelă. Deci, foarte multă lăcomie şi corupţie şi ceva tradiţie. Poate corectă tradiţia, într-un fel, că ideea de a avea ce-i al tău nu e rea. Dar nu ca s-o mulgi!”, a explicat Fota. 

Generalul Florentina Ioniță, trecută în rezervă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Florentina Ioniță, trecută în rezervă de președintele Nicușor Dan după acuzațiile de corupție

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat marți, 21 octombrie 2025, decretul pentru trecerea în rezervă a generalului-maior Florentina Ioniță-Radu, comandantul Spitalului Militar Central „Dr. Carol Davila”, aflată sub control judiciar într-un dosar de corupție privind gestionarea fondurilor europene. Generalul Florentina Ioniță, trecută în rezervă „Am semnat astăzi decretul pentru trecerea în rezervă a doamnei general Florentina Ioniță. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD O armată puternică înseamnă nu doar dotări moderne și capacități tehnice, ci și integritate, de la primul grad până la cel mai înalt nivel de conducere. Orice abatere de la aceste principii trebuie tratată cu maximă exigență și transparență deplină”, a scris președintele Nicușor Dan într-un mesaj publicat pe Facebook. Șeful statului a adăugat că România are nevoie de „o cultură a integrității consolidată prin fapte”, subliniind că standardele morale trebuie să fie la fel de ridicate ca exigențele militare: „Acolo unde se administrează resurse publice, indiferent de domeniu, standardele trebuie să fie cele mai înalte, iar răspunderea clară și imediată. Combaterea corupției, inclusiv în sistemul militar, este o dovadă de respect față de uniformă, față de cei care și-au pus viața în slujba țării și față de încrederea cetățenilor.” Decizia intră în vigoare la 31 octombrie 2025 Potrivit Administrației Prezidențiale, decretul semnat de președinte vizează trecerea în rezervă, la data de 31 octombrie 2025, a generalului-maior (cu două stele) Florentina Ioniță-Radu, din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Măsura vine la doar câteva zile după ce Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat începerea urmăririi penale împotriva mai multor angajați ai Spitalului Militar Central, într-un dosar de corupție legat de un proiect finanțat din fonduri europene. Acuzații de corupție într-un proiect pe fonduri europene Florentina Ioniță ar fi fost inclusă ilegal într-un proiect cu finanțare europeană, fără a respecta procedurile legale. În plus, ar fi încasat peste 200.000 de lei pentru o funcție de director științific, deși nu avea dreptul să o ocupe și nu ar fi desfășurat activități științifice reale. Pe 17 octombrie, DNA a anunțat oficial că 18 angajați ai Spitalului Militar Central „Dr. Carol Davila” sunt urmăriți penal pentru fapte de corupție. Printre aceștia se numără și comandantul instituției, Florentina Ioniță, plasată sub control judiciar pe cauțiune de 1 milion de lei.

Autorizarea unor hidrocentrale prin corupție (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Mediu

Buzoianu insinuează că este vorba de corupție când vine vorba de autorizarea unor hidrocentrale

Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a criticat dur legea adoptată miercuri de Parlament, care permite modificarea limitelor ariilor protejate în termen de 60 de zile, acuzând că aceasta „va distruge păduri extraordinar de valoroase pentru generații întregi”. O lege care „permite distrugerea ariilor protejate” Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Buzoianu a denunțat votul majorității formate din AUR, PSD, PNL și UDMR, afirmând că actul normativ favorizează interese economice obscure în detrimentul mediului și al sănătății publice. Citește și: Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA „Acum câteva minute a trecut legea votată de AUR, PSD, PNL și UDMR, care stabilește că orice arie protejată poate fi distrusă”, a scris Diana Buzoianu. Proiectul de lege prevede că limitele ariilor naturale protejate pot fi modificate, în termen de 60 de zile de la solicitarea unui beneficiar, dacă pe acele terenuri existau înainte de 29 iunie 2007 investiții hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat. „Această lege deschide calea pentru scoaterea din protecție a unor suprafețe vitale de pădure și pentru transformarea lor în zone industriale, în numele unor proiecte care nu mai sunt nici eficiente, nici utile”, a avertizat ministra. Buzoianu: „Facem jocurile unor băieți deștepți” În mesajul său, Diana Buzoianu a acuzat inițiatorii legii că urmăresc interese financiare ascunse și sacrifică sănătatea publică. „Legile de protecția mediului există pentru că am decis colectiv că nu putem să ne batem joc de apa pe care o bem, de aerul pe care îl respirăm și să lăsăm o țară otrăvită generațiilor viitoare. Cei care cer eliminarea normelor de mediu fac jocurile unor băieți deștepți care preferă să se îmbogățească pe repede înainte”, a scris Buzoianu. Ea a subliniat că protecția mediului nu blochează dezvoltarea economică, ci doar proiectele ineficiente, care nu mai aduc beneficii reale. „Pădurile României sunt o comoară națională” Ministra Mediului a criticat și ipocrizia politică a celor care susțin legea, amintind că România pierde anual mii de hectare de pădure din cauza deciziilor luate fără viziune. „Avem o comoară națională: pădurile României. Politicul a fost părtaș la tăierile devastatoare din ultimele decenii. Nu e o surpriză că aceeași majoritate vine azi și spune că, indiferent de impactul asupra mediului, dacă o mână de oameni politici decid, nu mai există nicio lege care să protejeze pădurile”, a afirmat Buzoianu. Ministra a explicat că legile de mediu nu blochează hidrocentralele, ci doar proiectele neviabile. „Dacă un proiect nu e eficient, nu trebuie continuat, chiar dacă niște firme aflate în insolvență așteaptă zeci de milioane de euro din aceste lucrări”, a adăugat ea. „Legea este o rușine și o amenințare” În opinia Dianei Buzoianu, legea adoptată reprezintă „o rușine” pentru clasa politică și un pericol real pentru ecosistemele României. „Legea adoptată astăzi în Parlament este o rușine care va distruge păduri extraordinar de valoroase pentru generații întregi. Eu voi continua să lupt pentru pădurile României. Datoria mea nu este față de firme în insolvență sau companii de stat, ci față de toți cei care ne vor întreba peste 20-30 de ani: Ce ați făcut ca să trăim într-o țară mai bună?”, a conchis ministra. Cum a fost votată legea în Parlament Proiectul de lege a fost adoptat miercuri în plenul Camerei Deputaților, cu 262 de voturi „pentru” și 33 „împotrivă”, deși fusese respins anterior de Senat. Actul normativ modifică articolul 561 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și articolul 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului. Legea prevede ca autoritățile să poată scoate terenuri din ariile protejate pentru proiecte hidroenergetice începute sau planificate înainte de 29 iunie 2007. Noile limite trebuie trasate astfel încât perimetrul amenajărilor hidroenergetice să fie în afara ariilor protejate, iar între acestea să existe o zonă tampon de cel puțin 100 de metri. Reacții și consecințe Adoptarea legii a stârnit un val de critici din partea organizațiilor de mediu și a societății civile, care avertizează că România riscă să piardă unele dintre cele mai valoroase ecosisteme forestiere din Europa. Ministra Diana Buzoianu a promis că va continua lupta pentru protejarea pădurilor și a biodiversității, subliniind că „adevărata modernizare a României nu poate veni din distrugerea naturii, ci din respectul față de ea”.

Ce soluție pentru combaterea corupției propune un consilier prezidențial Foto: Facebook Nicușor Dan
Politică

Ce soluție pentru combaterea corupției propune un consilier prezidențial

Ce soluție pentru combaterea corupției propune un consilier prezidențial: „Digitalizarea pe bune”, scrie Radu Burnete, pe Facebook. El a fost numit, începând cu 1 iulie 2025, consilier prezidențial pentru probleme economice și sociale. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Ce soluție pentru combaterea corupției propune un consilier prezidențial „Combaterea corupției este foarte importantă pentru dezvoltarea economică. Corupția scăpată de sub control înseamnă bani publici risipiți (deci taxe mai mari decât ar fi necesar). Corupția deschide foarte multe uși prin care statul intră în economia privată și o distorsionează și asta nu va duce în timp la actori competitivi capabili să exporte și să concureze global și să ofere salarii din ce în ce mai mari. Prea multă corupție ajunge în timp să-i promoveze în mediul economic privat pe cei care știu să deschidă aceste uși și nu pe cei care oferă cele mai bune produse și servicii la cele mai bune prețuri. Dincolo de instrumentele bine știute de combatere a acestui fenomen mai există unul despre care am vorbim enorm în România, pe care am cheltuit foarte mulți bani și care rămâne totuși un deziderat îndepărtat: digitalizarea. Digitalizarea pe bune. Edge Institute a publicat recent un raport despre guvernanța digitalizării în România și las aici un grafic mai mult decât grăitor unde vedeți comparată «maturitatea digitală» a României cu cea a Estoniei. Va trebui să ne suflecăm mânecile și să recuperăm repede la acest capitol fiindcă beneficiile vor fi pe toate fronturile de la achiziții publice mai corecte la reducerea evaziunii fiscale și de la servicii publice mai bune pentru cetățeni la un ecosistem care va permite României să țină pasul în cursa inteligenței artificiale care nu poate fi câștigată cu xeroxuri și imprimante.   În ciuda unui deceniu în care s-au dus multe resurse publice în această direcție nu am progresat suficient. De fapt am progresat nejustificat de puțin. Este o temă asupra căreia ne vom și mă voi apleca cu precădere. Nu mai poate aștepta”, a scris Burnete pe Facebook. 

Nicușor Dan cere SRI să fie preocupat de corupție Foto: presidency.ro
Politică

Nicușor Dan cere SRI să fie preocupat de corupție. Corupția, în noua Strategie de Securitate

Nicușor Dan cere SRI să fie preocupat de corupție: „Vrem să, pe de o parte, vrem ca fenomenul corupției să fie o preocupare a Serviciului Român de Informații”, a spus șeful statului într-un interviu la Pro TV.  Citește și: PSD se reformează: se retrage tractoristul Stănescu, vine soțul Olguței Vasilescu, Manda, care a scăpat de un dosar penal prin prescrierea faptelor În plus, problema corupției va figura în noua Strategie de Securitate Națională, document care ar trebui adoptat de Parlament până la 26 noiembrie.  Nicușor Dan cere SRI să fie preocupat de corupție „În esență, rolul Serviciului de Informații este să producă informații cât mai consistente, astfel încât din momentul în care o informație este transmisă către Parchet, Serviciul de Informații să nu mai aibă de-a face cu respectiva chestiune și Parchetul să înceapă să cerceteze presupusa infracțiune de corupție (...) SRI-ul este o instituție care are foarte multe competențe în zona de informații, competențe practice, nu atribuții, că atribuții știm că are. Sunt oameni care cunosc foarte bine mediul social, politic, economic și care pot să ... prin natura meseriei lor, pot să cunoască, să acceadă la zone de corupție, pe care să le transfere Parchetului”, a explicat Nicușor Dan ceea ce dorește de la principalul serviciu de informații. 

Nicolae Bănicioiu, achitat în dosarul de corupție (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Fostul ministru Bănicioiu, achitat definitiv pentru mită, deși a încasat 1,3 milioane de lei

Fostul ministru al Sănătății și al Tineretului și Sporturilor, Nicolae Bănicioiu, a fost achitat definitiv luni de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul în care DNA îl acuza de luare de mită și trafic de influență. Procurorii susținuseră că fostul ministru ar fi primit aproape 800.000 de euro mită de la doi oameni de afaceri, în schimbul influențării numirii unor manageri de spital și al derulării unor contracte finanțate din bani publici. Achitare definitivă pentru ambele infracțiuni Decizia definitivă a fost pronunțată de completul de cinci judecători al Instanței supreme, care a dispus achitarea pentru ambele infracțiuni și înlăturarea măsurii confiscării sumelor considerate anterior ca provenind din fapte de corupție. Citește și: Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări „Va înlătura dispoziţia confiscării de la inculpatul Bănicioiu Nicolae a sumelor de 895.127 lei, reprezentată de dividende aferente anului 2013, distribuite de SC Hemos Med SRL, şi 396.994 lei, reprezentată de dividende aferente aceluiași an, distribuite de SC Disan Ortomed SRL”, se arată în hotărârea instanței. Prin urmare, Bănicioiu nu mai are de plătit nicio sumă de bani, după ce anterior fusese obligat la confiscarea acestor fonduri prin decizia instanței de fond din 2024. Procesul deschis în 2021: acuzațiile DNA Nicolae Bănicioiu a fost trimis în judecată în decembrie 2021 de Direcția Națională Anticorupție, pentru luare de mită și trafic de influență, iar Cătălina Alexandra Furtună – pentru complicitate la aceste fapte. Potrivit anchetatorilor, în perioada 21 decembrie 2012 – 7 aprilie 2015, când ocupa funcția de ministru al Tineretului și Sporturilor, Bănicioiu ar fi primit, prin intermediul unor firme, sume totale de peste 1,2 milioane de lei de la oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Mihaela Irimescu. Procurorii susțineau că, în schimbul banilor, fostul ministru ar fi promis să-și exercite influența asupra ministrului Sănătății de la acea vreme, pentru a menține în funcție sau a numi manageri favorabili în conducerea unor spitale din București și Ilfov, instituții cu care firmele respective aveau contracte comerciale profitabile. Furtună, achitată definitiv după eliminarea probelor contestate În același dosar, Cătălina Alexandra Furtună – considerată de DNA intermediar al lui Bănicioiu – a fost, de asemenea, achitată definitiv. Magistrații au decis anterior scoaterea din dosar a unor probe neconforme, printre care autorizările privind colaboratori cu identitate protejată și interceptări telefonice, care fuseseră contestate de apărare. Acuzațiile DNA privind folosirea firmelor intermediare DNA a susținut că Nicolae Bănicioiu ar fi primit indirect dividende de la firmele Hemos Med SRL și Disan Ortomed SRL, societăți care comercializau produse medicale către spitale publice. Sumele ar fi fost transferate prin Cătălina Furtună, care devenise asociată formal în aceste firme, deși titularul real al părților sociale ar fi fost Bănicioiu. Procurorii afirmau că în aprilie 2015, fostul ministru ar fi primit încă 1,8 milioane de lei, prin aceleași societăți comerciale, drept foloase necuvenite pentru favorizarea anumitor manageri de spital și alocarea de finanțări publice. De asemenea, în 2018, Furtună ar fi încasat 806.447 lei din dividende aferente anului 2015, considerate de anchetatori parte din circuitul financiar al mitei. Instanța a respins integral acuzațiile Instanța supremă a concluzionat însă că acuzațiile DNA nu sunt susținute de probe legale și concludente, dispunând achitarea definitivă a ambilor inculpați. Decizia confirmă hotărârea din octombrie 2024 a instanței de fond, care deja stabilise achitarea pentru luare de mită și încetarea procesului penal pentru trafic de influență ca urmare a prescripției, dar a menținut atunci confiscarea banilor. Hotărârea de luni anulează complet măsura confiscării și închide definitiv dosarul, punând capăt unuia dintre cele mai sonore cazuri de corupție din ultimii ani în care a fost implicat un fost ministru al Sănătății.

Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit Foto: Business Magazin
Politică

Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit, condamnările se răresc

Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit, condamnările se răresc, se arată într-un raport al Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional din România. Citește și: Georgescu îl ia părintește, de sus, pe Simion: „Mai are multe de făcut, mai ales cu el însuși” Mesajul autorităților americane vine în contextul în care noul președinte, Nicușor Dan, a criticat în repetate rânduri DNA-ul și a spus că ar dori schimbarea conducerii: „Sunt mari dosare de corupție care s-au prescris (...) E o problemă de management, câte resurse alocăm pentru niște chestiuni importante pentru societate. Eu am fost printre cei care am criticat tot timpul managementul Parchetului general și al parchetelor speciale, cum ar fi DNA”.  Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit Acum, raportul Departamentului de stat prezintă numărul uriaș al dosarelor închise prin prescrierea faptelor: „Modificările anterioare ale legilor din domeniul justiției și presiunile exercitate asupra procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit eforturile de combatere a corupției. Condamnările pentru corupție continuă să fie dificil de obținut, în parte din cauza problemelor legate de termenul de prescripție a răspunderii penale. Între 2022 și 2025, 9.635 de dosare penale au fost închise din cauza intervenției termenului de prescripție a răspunderii penale” „Investitorii americani s-au plâns atât de corupția din cadrul guvernului, cât și din mediul de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale. Conform Eurobarometrului din iulie 2024 privind atitudinea întreprinderilor față de corupție, 94% dintre oamenii de afaceri români consideră că corupția este răspândită în țara lor, ceea ce este peste media UE de 64%. De asemenea, 59% dintre oamenii de afaceri români consideră că funcționarii publici favorizează membrii propriilor familii sau prietenii” „Studiul economic al OCDE din 2024 a avertizat că practicile corupte în anumite sectoare rămân răspândite și că progresul în dezvoltarea mecanismelor care descurajează corupția este lent” „Sistemul judiciar rămâne în mare parte bazat pe hârtie și ineficient, deși digitalizarea a înregistrat unele progrese în timpul pandemiei. În 2024, România a pierdut 62 de cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din cauza duratei excesive a proceselor. România a avut 137 de cauze depuse la CEDO în 2024, ceea ce o plasează printre primele cinci state europene în ceea ce privește numărul de cauze în fața CEDO” „ANAF are mandatul de a asigura colectarea tuturor impozitelor și de a preveni fraudele fiscale și vamale. Există legi privind confiscarea bunurilor, dar un regim funcțional este încă în curs de elaborare” „Guvernele din România au permis în repetate rânduri ca interesele politice sau imperativele bugetare să prevaleze asupra practicilor comerciale acceptate, în detrimentul intereselor investitorilor. Sectorul energetic este deosebit de vulnerabil la modificările frecvente și neprevăzute ale legislației, inclusiv în materie de impozite, care pot schimba peisajul în mod imprevizibil. Investițiile care implică autorități publice pot fi mai complicate decât investițiile sau asocierile în participațiune cu companii private românești. Tranzacțiile mari care implică guvernul, în special parteneriatele public-privat, pot fi blocate de interese politice și economice sau întârziate de lipsa de coordonare între ministerele guvernamentale”, se mai arată in document.

Fost ministru chinez, condamnat la moarte (sursa: caixinglobal.com)
Internațional

Fost ministru al Agriculturii, condamnat la moarte pentru corupție, au decis judecătorii chinezi

Fost ministru chinez, condamnat la moarte. Fostul ministru chinez al Agriculturii, Tang Renjian, a fost condamnat duminică la moarte pentru fapte de corupție, cu o suspendare a execuției de doi ani. Fost ministru chinez, condamnat la moarte Decizia a fost anunțată de Tribunalul Popular din Changchun, provincia Jilin. Citește și: Simion face puternic campanie anti-PAS în Moldova și susține un pro-rus legat de KGB Potrivit instanței, Tang a acceptat mită în bancnote și bunuri în valoare totală de peste 268 de milioane de yuani (aproximativ 32 de milioane de euro) între anii 2007 și 2024. Pierderi grave „pentru stat și popor” În comunicatul tribunalului se arată că mita a „cauzat pierderi extrem de grave intereselor statului și poporului, justificând pedeapsa cu moartea”. Magistrații au precizat că Tang Renjian și-a recunoscut faptele și a exprimat remușcări pentru „crimele” sale. Parte a campaniei anticorupție a lui Xi Jinping Condamnarea fostului ministru este cea mai recentă din campania anticorupție declanșată de președintele Xi Jinping, care a vizat mai mulți oficiali de rang înalt. Susținătorii campaniei susțin că aceasta favorizează o guvernare curată și responsabilă, în timp ce criticii afirmă că liderul de la Beijing folosește anchetele pentru a-și consolida puterea și a elimina rivalii politici. Cariera lui Tang Renjian înainte de condamnare Tang Renjian a fost ministru al Agriculturii între 2020 și 2024. Înainte, a ocupat funcția de guvernator al provinciei Gansu (nord-vest) și cea de vicepreședinte al regiunii autonome Guangxi (sud). Căderi similare în rândul altor miniștri Cazul lui Tang survine după anchete anticorupție împotriva foștilor miniștri ai Apărării Li Shangfu și Wei Fenghe. Li Shangfu a fost demis la doar șapte luni după numire și exclus din Partidul Comunist Chinez pentru infracțiuni legate, în special, de corupție. Actualul ministru al Apărării, Dong Jun, ar fi fost și el vizat de o anchetă pentru corupție, potrivit informațiilor apărute în presa de stat.

Președintele acuză DNA de pasivitate anticorupție (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan reproșează DNA că nu se atinge de anumite zone de mare corupție

Președintele acuză DNA de pasivitate anticorupție. Președintele Nicușor Dan a declarat luni că Direcția Națională Anticorupție (DNA) nu investighează anumite domenii unde corupția este vizibilă și de amploare. Printre acestea, el a menționat sectorul imobiliar, evaziunea fiscală și defrișările. Președintele acuză DNA de pasivitate anticorupție Referindu-se la domeniul imobiliar, Nicușor Dan a explicat că „atâta timp cât un arhitect șef a semnat 100 de autorizații ilegale, este clar că vorbim despre un fenomen de corupție”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul În opinia sa, astfel de practici arată lipsa de acțiune a instituțiilor în fața unor probleme evidente. Evaluarea activității DNA și dificultăți la Parchetul General Șeful statului a afirmat că „există o mare corupție care nu a fost deranjată” și că evaluarea globală a DNA este simplă din acest punct de vedere. În schimb, situația la Parchetul General este mai complicată, deoarece instituția gestionează un volum uriaș de plângeri penale. Volumul uriaș de dosare blochează eficiența procurorilor Nicușor Dan a precizat că cei 2.500 de procurori din România se confruntă anual cu aproximativ două milioane de plângeri. Pentru a eficientiza activitatea, el consideră necesar ca Procurorul General să stabilească scheme clare de abordare, astfel încât dosarele repetitive să fie tratate unitar, câștigându-se timp și resurse.

Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă Foto: Facebook
Eveniment

Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă

Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă: „Afirmarea ratingurilor Baa3 ale României este susținută de potențialul solid de creștere economică, precum și de nivelurile relativ ridicate de bogăție, care stau la baza puterii economice a României. În contrast cu aceste puncte forte, provocările din anumite domenii, precum controlul corupției și eficacitatea politicii fiscale, fac ca puterea instituțiilor și guvernanței României să fie ceva mai slabă decât cea a țărilor cu ratinguri similare”, scrie această agenție. Citește și: Incredibila sinecură oferită electricianului PSD Dumitru Chiriță, cel mai controversat șef al ANRE După ce Fitch și Standard and Poor's (S&P) au menținut România în categoria investițională, chiar dacă la un pas de junk, a venit rândul Moody's, ultima componentă a tripletei de agenții de rating din top, să ia aceeași decizie. Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă Moody's insistă însă pe problema corupției, arătând: „Scorul de impact al creditelor ESG al României, de 3, reflectă expunerea redusă la riscurile de mediu, precum și riscurile sociale moderate și provocările de guvernanță în domenii precum controlul corupției și gestionarea politicii fiscale, care au contribuit la slăbirea rapidă a indicatorilor fiscali ai guvernului. România este expusă unor factori demografici nefavorabili din cauza îmbătrânirii populației și a emigrației nete, precum și a accesului mai slab la serviciile de bază decât multe alte țări din regiune”.  „Observăm riscuri semnificative pentru implementarea cu succes a planului de consolidare fiscală, care, dacă se vor materializa, ar conduce la rezultate fiscale mai slabe decât cele preconizate și care ne determină să menținem perspectiva negativă. În primul rând, nu este sigur dacă coaliția de patru partide (formată din partidele liberale PNL și USR, social-democratul PSD și UDMR, reprezentând minoritatea maghiară) care a fost formată în iunie anul acesta va putea să rămână unită și să mențină sprijinul politic pentru consolidarea fiscală în fața opoziției populare și politice. Succesul consolidării fiscale va depinde, de asemenea, de prezentarea de către guvern, la momentul oportun, a unui plan detaliat pentru reducerea continuă a deficitului și în 2027 și după această dată. În al doilea rând, efortul semnificativ de consolidare ar putea afecta creșterea economică chiar mai mult decât estimăm în prezent, subminând potențial efortul de reducere a deficitului. În al treilea rând, istoricul slab al României în materie de gestionare a politicii fiscale ar putea determina guvernul să întâmpine dificultăți în îndeplinirea obiectivelor de cheltuieli și de creștere a veniturilor incluse în plan”, mai scrie Moody's. 

Sora președintelui argentinian Milei, scandal uriaș (sursa:latinetimes.com)
Internațional

Sora președintelui argentinian Milei, în mijlocul unui scandal uriaș de corupție

Sora președintelui argentinian Milei, scandal uriaș . Executivul de la Buenos Aires a depus luni o plângere pentru „spionaj ilegal” al conversațiilor Karinei Milei, sora și apropiata consilieră a președintelui Javier Milei. O instanță a emis și o hotărâre prin care interzice difuzarea înregistrărilor audio atribuite acesteia, pe orice platformă sau rețea socială. Sora președintelui argentinian Milei, scandal uriaș Cazul a izbucnit după apariția unor înregistrări audio în care Diego Spagnuolo, fost director al Agenției pentru persoane cu dizabilități (ANDIS), sugera că Karina Milei ar fi primit 3% comision din achiziția de medicamente de la compania Suizo Argentina. Citește și: Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține avocatul Dumitru Dobrev, doctor în drept Spagnuolo a fost demis, iar Javier Milei a calificat acuzațiile drept „minciuni”. Karina Milei nu a fost inculpată oficial și nu a făcut declarații publice. Noi înregistrări și suspiciuni de manipulare politică În ultimele zile au apărut noi înregistrări cu vocea Karinei Milei, însă fără conținut incriminator. Guvernul a denunțat o „manevră de destabilizare politică” înaintea alegerilor provinciale și legislative, subliniind că investigația vizează mai degrabă spionajul și scurgerile de informații decât presupusele fapte de corupție. Justiția argentiniană a efectuat percheziții la sediile ANDIS și Suizo Argentina, companie care a negat orice ilegalități. În paralel, Ministerul Securității a cerut mandate pentru percheziții la canalul „Carnaval Stream”, primul care a difuzat înregistrările, precum și la locuințele a doi jurnaliști. Purtătorul de cuvânt al președinției, Manuel Adorni, a denunțat pe X o „încălcare gravă a confidențialității instituționale”. Impact asupra popularității președintelui Milei Scandalul nu a dus la arestări, dar domină agenda mediatică din Argentina de peste două săptămâni. Potrivit mai multor sondaje recente, popularitatea președintelui Javier Milei a scăzut semnificativ pe fondul acestui caz.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră