luni 15 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: coruptie

109 articole
Justiție

Încă un VIP scapă de un proces de corupție prin prescriere, dosarul s-a târâit 10 ani prin instanțe

Încă un VIP scapă de un proces de corupție prin prescriere, dosarul s-a târâit 10 ani prin instanțe: Tribunalul Constanța a închis așa-numitul dosar Geotop în care fostul președinte al Consiliului Județean Constanșa, Nicușor Constantinescu, a fost acuzat de o fraudă de peste 11 milioane de lei. Nicușor Constantinescu și complicii săi vor trebui să restituie către Consiliul Județean Constanța suma de 11,6 milioane de lei.  Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Încă un VIP scapă de un proces de corupție prin prescriere Însă este puțin probabil că acest lucru se va întâmpla, întrucât fostul baron PSD de Constanța, bun prieten cu Radu Mazăre, este deja la închisoare. El are cinci sentințe definitive care totalizează 32 de ani de închisoare.  Dosarul Geotop a ajuns la Tribunalul Constanța în 2016 și, până în martie 2025, s-au scurs 94 de termene de judecată. El mai stătuse la DNA București cinci ani, din 2010 în 2015. În 2016, DNA Constanța a finalizat dosarul în șase luni.  Procurorii i-au acuzat pe fostul președinte al Consiliului Județean Constanța și pe fostul arhitect șef al județului Constanța, Titi Cenușă, că și-ar fi coordonat acțiunile în așa fel încât lucrările de cadastrare a drumurilor județene și comunale din județ să fie atribuite, în mod preferențial, către o anumită firmă, fraudând bugetul județului.  Fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a scapăt, în octombrie 2025, tot prin prescripție, și de procesul penal în dosarul privind lucrările ilegale la Herghelia Mangalia și pe Lacul Corbu, însă trebuie să plătească un prejudiciu de 5,5 milioane de lei. 

Încă un VIP, Nicusor Constantinescu, scapă de un proces de corupție prin prescriere Foto: Stirile Pro TV
Urmează un măcel al Inspecției Judiciare împotriva magistraților care vorbesc despre abuzuri (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Urmează un măcel al Inspecției Judiciare împotriva magistraților care au vorbit despre abuzuri

Judecătoarea Sorina Marinaș, de la secția penală a Curții de Apel Craiova, a declarat joi seară că este convinsă că vor urma „repercusiuni” din partea Inspecției Judiciare împotriva magistraților „care au îndrăznit” să vorbească public despre problemele din justiție. „Discuții la nivel de Inspecție să ne potolească pe toți” „Ori de câte ori unul dintre noi a ieșit din decorul prestabilit, s-a trezit cu Inspecția Judiciară pe cap, inevitabil. Dacă ești un pic mai vocal, automat vine Inspecția la ușă. Eu vă pot spune în mod categoric că noi știm deja că sunt discuții la nivel de Inspecție să ne potolească pe toți (...). Nu pot să vă dau date exacte ce se va întâmpla în perioada imediat următoare, dar având în vedere că procedurile declanșate de Inspecția Judiciară sunt de principiu desfășurate într-un termen foarte scurt de 20 - 30 de zile, probabil vom afla foarte curând cu toții. Cred totuși că, după reacția publică a magistraturii, să întârzie un pic.” Citește și: 22 decembrie 2025: Nicușor Dan va sta la o discuție „fără limită de timp” cu magistrații care vor să reclame problemele din Justiție Declarațiile au fost făcute într-o intervenție telefonică la Euronews. „O tentativă de mazilire publică” Potrivit Sorinei Marinaș, conferința de presă convocată joi de conducerea Curții de Apel București a reprezentat „o tentativă de mazilire publică a anumitor magistrați care au îndrăznit să vorbească de ce se întâmplă”. Judecătoarea a devenit cunoscută după ce Inspecția Judiciară a deschis o anchetă împotriva sa, în urma publicării pe Facebook a motivării unei condamnări la 30 de ani de închisoare pentru tentativă de omor asupra soției. Marinaș se numără și printre cei 200 de magistrați care au semnat un mesaj de susținere pentru colegii care au făcut dezvăluiri în reportajul Recorder despre disfuncțiile majore din sistemul judiciar. „Tăcerea nu este o opțiune” Mesajul comun transmis joi include următoarele afirmații: „Subsemnații, judecători și procurori, având în vedere repercusiunile ce se preconizează cu privire la colegii noștri Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu, dar și mesajele contradictorii publicate de Secția pentru judecători și secția pentru procurori, facem următoarele precizări. Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a sesiza problemele și presiunile din sistemul de justiție. Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol. Totodată, subliniem că aspectele semnalate de colegii mai sus menționați nu sunt izolate. Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă – în slujba cetățeanului.”

Protest în Piața Victoriei din București împotriva găștii Liei Savonea (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Un nou protest împotriva găștii Savonea, de data aceasta în Piața Victoriei din București

Aproximativ o mie de persoane protestează, joi seară, în Piața Victoriei din București, după dezvăluirile prezentate în documentarul Recorder despre problemele grave din sistemul de justiție. „Mă sună Lia. Mergem la pușcărie” Manifestanții afișează pancarte cu mesaje precum: „Savonea, jos labele de pe justiție”, „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, „Justiție, nu corupție”, „Mă sună Lia. Mergem la pușcărie”. Citește și: 22 decembrie 2025: Nicușor Dan va sta la o discuție „fără limită de timp” cu magistrații care vor să reclame problemele din Justiție Protestatarii scandează: „Noi vrem dreptate, nu imunitate”, „Magistrați independenți, nu obedienți”, „Savonea, demisia”, „Jos Predoiu”. Totodată, aceștia cer demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a ministrului Justiției, Radu Marinescu, a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și a procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Este a doua seară consecutivă de proteste, după ce miercuri câteva mii de persoane au manifestat în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii din București și la Palatul de Justiție din Cluj-Napoca. Și la Iași s-au strâns câteva sute de oameni în Piața Unirii. „Scoateți corupția din justiție” Evenimentul „Scoateți corupția din justiție” a fost anunțat pe Facebook, în contextul apariției documentarului Recorder, care expune o serie de nereguli grave din interiorul sistemului judiciar. Organizatorii au transmis că „Documentarul Recorder a arătat cum corupția a pus stăpânire pe Justiție. Iar politicienii care au votat legile justiției au făcut posibil acest lucru. Este timpul să le spunem că situația a devenit intolerabilă și că a venit momentul ca politicienii care susțin că vor un stat de drept, dar și oamenii onești din Justiție, să remedieze lucrurile.” Mărturia judecătorului Beșu Documentarul Recorder prezintă mărturii ale unor procurori și judecători, unii cu identitatea protejată, privind modul în care conducerea Curții de Apel București ar fi schimbat în mod repetat complete de judecată pentru a obține soluții favorabile în dosare de corupție. Printre cauzele menționate se numără cele ale lui Marian Vanghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu. Judecătorul Laurențiu Beșu, mutat prin delegare de la Tribunalul Giurgiu, afirmă că a fost scos din completul care îl judeca pe medicul Mircea Beuran pentru că „nu se mai dorea” să facă parte din acesta. „Lebăda neagră” Raluca Moroșanu Declarațiile sale au fost confirmate public de judecătoarea Raluca Moroșanu, care a intervenit la începutul conferinței de presă organizate de conducerea Curții de Apel București: „Am venit aici ca să-l susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ce a spus el acolo este adevărat. Dacă va fi contrazis, este o minciună. (…) Suntem terorizați pur și simplu, cu acțiuni disciplinare și cu tot ce știți dumneavoastră că ni se întâmplă. (…) Am fost toată viața mea magistrat. Colegii din țară mă cunosc. Și ei vor ști că nu mint.”

Fosta judecătoare Daniela Panioglu acuză sistemul corupt al Liei Savonea (sursa: euronews.ro)
Justiție

Încă o mărturie publică din sistemul corupt al Liei Savonea, făcută de o fostă judecătoare

„Nu știu dacă funcționează ceva în România mai bine decât corupția din justiție.” Declarația aparține judecătoarei Daniela Panioglu, pensionată forțat, care a povestit în direct la Euronews cum ajung dosarele de corupție să se prescrie pe bandă rulantă. Savonea sugerează o bătălie pentru influență Daniela Panioglu a făcut afirmații similare și în urmă cu două săptămâni, tot la Euronews, iar documentarul realizat de Recorder a confirmat în întregime acuzațiile sale. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Fosta judecătoare susține că responsabilitatea principală ar aparține chiar șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, despre care afirmă că ar controla majoritatea deciziilor din sistem. Într-un răspuns transmis Euronews, Lia Savonea respinge toate acuzațiile și concluziile din documentarul „Justiție capturată”: „Mărturiile invocate nu sunt susținute de fapte verificabile și conțin afirmații necorespunzătoare realității. Ele construiesc artificial percepția unei justiții «capturate», deși, în mod obiectiv, indică mai degrabă tentative de repoziționare a influenței asupra justiției din alte zone decât cele enunțate selectiv în discursul public”. Justiția în dosarele de mare corupție, nefuncțională Fosta judecătoare Daniela Panioglu avertizează că mecanismele interne ale sistemului permit tergiversarea dosarelor sensibile: „Situația e foarte gravă, a fost trecută sub tăcere, s-a suferit sub tăcere atâta timp, dar cred că așa nu se mai poate în societatea română. Justiția este nefuncțională, mă refer la justiția penală și la dosarele de mare corupție.” Structură piramidală cu Savonea în vârf Panioglu descrie o structură piramidală în fruntea căreia s-ar afla Lia Savonea: „Este o structură piramidală în vârful căreia se află un lider care, extrem de meticulos și în timp, a reușit să acapareze tot sistemul judiciar. Se numește Savonea Lia. A fost liderul în fapt al acelei grupări despre care se vorbea și în material. Acest lider și-a plasat, creat și țesut atent și meticulos toată rețeaua, a plasat anumiți șefi de instanțe. În mandatul lor, acești șefi de instanțe au intervenit ca o presiune asupra judecătorilor.”

Mecanismul corupției din interiorul Justiției (sursa: Inquam Photos/Tudor Pană)
Justiție

VIDEO Rețeaua Savonea de trucat procese, devoalată de procurori și judecători (interviuri Recorder)

Un documentar Recorder, rezultatul unei investigații de peste un an și jumătate, încearcă să explice cum un pilon esențial al democrației a fost treptat capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni. Mecanismul corupției din interiorul Justiției În esență, pactul dintre cele două tabere funcționează astfel: politicul a livrat modificări legislative care au creat o structură piramidală în justiție, concentrând puterea în mâinile unui număr mic de magistrați. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță La schimb, acești magistrați au oferit o justiție „liniștită”, care nu mai deranjează elitele politice. Materialul, care include mărturii fără precedent, extrem de grave, venite chiar din interiorul sistemului a fost rezumat de fostul judecător Cristi Danileț „O radiografie dură a justiției penale din perioada post-Kovesi. Mărturii: 3 procurori DNA (2 asumați), 2 judecători de la CAB (1 asumat), un fost membru CSM și un actual membru CSM. Iată principalele idei prezentate în material: Degradarea luptei anticorupție: Lupta anticorupție nu mai este o prioritate. Anticorupția judiciară nu există deloc. Au loc manipulări de dosare la DNA și în instanțe pentru a se alege anumiți magistrați care să le soluționeze." Ce se întâmplă la DNA „Procurorul-șef Voineag ar fi cerut informări scrise despre măsurile propuse judecătorilor. Ar fi folosit pârghii administrative pentru a bloca anchete, a schimbat șefi fără motive și ar fi închis abuziv dosare sensibile (mai ales când erau vizați suspecți din SRI). Procurori de anchetă ar fi fost înlăturați din cauze. Ar fi existat telefoane influente din SRI, Prefectură, conducerea DNA. 1 din 7 procurori a plecat din DNA, în semn de protest.” Ce se întâmplă în instanțe „Dosarele ar fi direcționate către anumiți judecători pentru rezultate convenabile sau pentru prescripție. Unii inculpați se laudă că „au la mână” judecători." Situații grave la Curtea de Apel București "Judecători mutați între secții sau delegați în timpul judecării unor dosare penale, prin decizia conducerii. CSM ar fi dispus detașări/transferuri ale judecătorilor în timpul unor procese importante. Schimbarea repetată a completurilor → reluarea judecății de mai multe ori. -Exemple: Vanghelie: procesul a durat 10 ani, completul schimbat de 5 ori → prescripție. Medicul Beuran: complet schimbat după „îmbierea” unui judecător cu delegare la CAB → achitare, deși exista o înregistrare cu recunoașterea mitei. Judecători schimbați „peste noapte”, fără motiv medical sau administrativ. Popoviciu: dosar revizuit; pe aceleași probe → achitare, deși era vorba de 224 ha evaluate la 1 euro/mp în loc de 100 euro.”" Presiuni din partea conducerii CAB „Se induce ideea că inculpatul trebuie protejat. Soluțiile nu se impun direct, dar sunt „sugerate”. Judecătorii care nu se aliniază cerințelor riscă în carieră.” CSM – de la 5–4 la 8–1 „În perioada Savonea (2017–2023): două tabere, decizii sensibile adoptate cu votul de 5–4 în secția de judecători, unde domina tabăra antireformistă. În actualul CSM: deciziile se iau cu 8–1!!” Modificările legilor justiției „CSM-ul condus de Savonea ar fi susținut modificările Dragnea–Toader împotriva voinței magistraților. Noile legi au consolidat puterea secției de judecători din CSM: controlează inspecțiile, numirile, promovările; pot decide ce procurori îi anchetează pe magistrați; criteriile meritocratice au dispărut. Grup de influență în jurul Liei Savonea: Rețea construită în timp în ICCJ, CSM, Inspecția Judiciară, CAB. Numiri de șefi la CAB din rândul judecătorilor aduși de la alte instanțe, cu legături personale în dosare judecate la CAB.” În unele cazuri, «dreptul este reinventat».” Libertatea de exprimare a magistratului – inexistentă „Sistemul funcționează sub frică. Magistrații corecți sunt resemnați. Cei curajoși au fost hărțuiți disciplinar. Exemple: două judecătoare de la CAB, îndepărtate, apoi repuse în funcție de ICCJ, dar fără dosarele lor – trimise la secția civilă.” Desființarea anticorupției judiciare „După modificările din 2017–2018, competențele de anchetare a magistraților au trecut de la DNA → SIIJ → SAS. Dacă înainte DNA instrumenta 10–15 dosare/an, azi nu mai există niciun dosar de corupție judiciară. A avut loc un fel de înțelegere magistrați-politicieni: politicienii au tăiat puterile DNA, iar în schimb magistrații abuzivi au fost protejați. Soluția: independența justiției nu poate există fără voință politică. Se impune reducerea puterilor CSM și redistribuirea atribuțiilor sale pe orizontală.”

Diana Buzoianu reacționează la cererea de demisie (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Politică

Buzoianu susține că PSD vrea s-o dea afară ca să mențină corupția din Romsilva

Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a transmis marți că solicitarea PSD privind demisia sa apare exact în perioada în care în coaliție se negociază reorganizarea Romsilva. Buzoianu susține că presiunile vin în contextul în care a propus o reformă reală a instituției și respinge orice încercare de a o îndepărta din funcție pentru a bloca schimbările. Reorganizarea Romsilva, miza conflictului din coaliție Potrivit ministrei, cererea de demisie formulată de PSD coincide cu discuțiile privind modul în care va fi restructurată Romsilva. Citește și: Contabila PSD-ului, cu studii la Hyperion și Academia de Poliție, conduce companii strategice ale statului român Diana Buzoianu afirmă că a propus reducerea numărului de directori și crearea a 12 direcții regionale, fiecare cu un director silvic și unul tehnic. Ea acuză PSD că încearcă să păstreze structurile existente la nivel județean și să adauge în plus structurile regionale, fără a schimba, în realitate, modul de funcționare al instituției. „PSD a zis: hai să vedem… sigur… acceptăm 12 direcții regionale, dar să rămână câte un directoraș, șefuț și la nivel de județ – adică să nu schimbăm nimic, doar să adăugăm niște structuri regionale. Vă spun clar: eu nu voi semna o astfel de Hotărâre de Guvern”, a scris ministra. „Nu voi fi șantajată cu funcția” Diana Buzoianu transmite că nu cedează presiunilor și că rămâne în funcție atât timp cât își poate continua obiectivele privind reforma din sistem. „Nu m-am născut ministră. Rămân în această funcție cât mai pot curăța din stricăciunile din ultimii 35 de ani.” Ea afirmă că reorganizarea Romsilva trebuie să fie una autentică, nu o rearanjare formală care să păstreze „directorii care au întors ochii la mafia lemnului”. Mesaj pentru partenerii de coaliție Ministra Mediului subliniază că nu acceptă să fie presată să semneze o reorganizare care conservă vechile rețele de influență din Romsilva. Totodată, spune că nu va permite ca funcția sa să fie folosită ca instrument de șantaj politic. „Nu voi fi șantajată cu funcția. Asta înseamnă și reformă reală a Romsilva. Nu joacă de-a câte locuri putem acoperi pentru directorii lor care au întors ochii la mafia lemnului în ultimii ani.”

Oficial chinez, executat pentru corupție (sursa: caixinglobal.com)
Internațional

Executat pentru o mită de 156 de milioane de dolari. Statul nu a precizat metoda

Fostul director al unei importante firme chineze de administrare de active controlate de stat, Bai Tianhui, a fost executat marți, potrivit presei de stat. Bai, fost CEO al China Huarong International Holdings (CHIH), fusese condamnat în 2024 pentru că a acceptat peste 156 de milioane de dolari mită între 2014 și 2018, acordând tratament preferențial unor proiecte de achiziții și finanțare. Apel respins și sentință fără suspendare Deși în China pedepsele cu moartea pentru corupție sunt adesea suspendate și ulterior comutate în închisoare pe viață, sentința lui Bai nu a beneficiat de această clemență. Citește și: Ministerul de Externe vrea să lase fundația lui Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, fără principala sursă de bani El a contestat decizia instanței din Tianjin, dar Curtea Supremă Populară a confirmat verdictul, considerând faptele sale „extrem de grave”. Execuție la Tianjin, în contextul unei campanii anticorupție dure Bai Tianhui a fost executat marți dimineață, după ce și-a luat rămas bun de la familie, fără ca autoritățile să dezvăluie metoda folosită. China păstrează datele privind pedepsele capitale sub regim de secret, însă organizațiile pentru drepturile omului estimează că mii de execuții au loc anual. Huarong, epicentrul luptei anticorupție lansate de Xi Jinping CHIH este o filială a China Huarong Asset Management, unul dintre cei mai mari administratori de credite neperformante din țară și o țintă principală a campaniei anticorupție conduse de președintele Xi Jinping. Fostul CEO al Huarong, Lai Xiaomin, a fost executat în 2021 pentru o mită record, iar alți directori de top ai grupului și figuri-cheie din sectorul financiar au fost, de asemenea, investigați și condamnați, inclusiv Yi Huiman, Li Xiaopeng și Liu Liange.

Elbit, suspendată de către NATO (sursa: Facebook/Elbit Systems)
Internațional

ALERTĂ Elbit, care are contracte cu MApN, suspendată de către NATO. Suspiciuni de corupție

NATO a decis excluderea companiei Elbit Systems, unul dintre cei mai importanți producători israelieni din industria de apărare, din toate procedurile de achiziții publice ale Alianței. Compania are contracte cu MApN (o listă a acestora, aici). Măsura rămâne în vigoare pe durata anchetelor privind acuzații de corupție. Decizia a fost luată în vara acestui an, după apariția unor informații privind arestări și posibile fapte ilegale în luna mai. Investigații jurnalistice indică practici ilegale Publicațiile Follow the Money, La Lettre, Knack și Le Soir au publicat rezultatele unei investigații comune în care susțin că Elbit Systems ar fi recurs la practici ilegale pentru obținerea unor contracte. Citește și: Ciucu a câștigat pentru Nicușor Dan Până în acest moment, compania nu a transmis un punct de vedere oficial. Suspiciuni privind scurgeri de informații și spălare de bani Potrivit procurorilor belgieni, angajați ai Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO (NSPA) ar fi transmis informații confidențiale unor producători de armament. Ancheta vizează și posibile tranzacții ilegale prin intermediul unor firme de consultanță folosite pentru spălarea banilor. Contractele suspectate se referă în principal la drone și muniții. Contracte de miliarde gestionate de NSPA NSPA administrează contracte semnificative pentru statele membre NATO. În 2024, agenția a anunțat acorduri-cadru privind achiziția de muniție de artilerie în valoare de 1,1 miliarde de lire sterline (1,3 miliarde de dolari). Importanța strategică și financiară a acestor contracte a amplificat interesul autorităților față de posibilele nereguli. NATO cooperează cu procurorii și întărește mecanismele interne Un purtător de cuvânt al Alianței a declarat că NATO nu poate comenta pe durata investigațiilor, însă NSPA cooperează pe deplin cu procurorii. De asemenea, a fost înființat un grup de lucru intern pentru consolidarea capacităților de investigare și verificare. Amploarea prejudiciului și valoarea mitelor, necunoscute Deocamdată, nu există informații oficiale privind prejudiciul total sau suma mitelor implicate. Ancheta acoperă posibile infracțiuni precum apartenență la o organizație infracțională, corupție, luare de mită și spălare de bani.

Federica Mogherini, arestată pentru corupție (sursa: Facebook/Federica Mogherini)
Internațional

Șoc la Bruxelles: Federica Mogherini, ex-șefă a diplomației UE, arestată pentru corupție

Fosta șefă a diplomației Uniunii Europene, Federica Mogherini, a fost reținută marți în cadrul unei anchete desfășurate în Belgia, vizând suspiciuni de fraudă în utilizarea fondurilor europene. Mogherini conduce în prezent Colegiul Europei din Bruges, instituție direct vizată de investigație. Suspiciuni legate de programul de formare pentru tineri diplomați Ancheta se referă la presupuse fraude legate de programul de formare al tinerilor diplomați finanțat de UE. Citește și: Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer și un autodefinit „profesionist” cu studii la Româno-Americană În același dosar au fost reținute două persoane, inclusiv un înalt funcționar al Comisiei Europene, în urma unor operațiuni desfășurate la Bruxelles. Programul investigat este Academia Diplomatică a Uniunii Europene, un curs de nouă luni atribuit Colegiului Europei în perioada 2021–2022, după o procedură de licitație lansată de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE). Percheziții ale EPPO la Bruges și Bruxelles Parchetul European (EPPO) a confirmat efectuarea unor percheziții la Colegiul Europei din Bruges și la sediul SEAE din Bruxelles. Acțiunile au fost realizate de Poliția Federală belgiană, cu sprijinul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), în baza unui mandat aprobat de judecătorul de instrucție. Au fost percheziționate mai multe clădiri ale instituțiilor vizate, precum și locuințele persoanelor suspectate în dosar. Suspiciuni privind accesul la criteriile licitației Investigația urmărește să determine dacă reprezentanții Colegiului Europei au avut acces anticipat la criteriile de selecție ale licitației și dacă au știut că vor primi proiectul înainte de publicarea oficială a anunțului de către SEAE. Există suspiciuni că ar fi fost încălcat articolul 169 din Regulamentul financiar al UE privind concurența loială, iar informații confidențiale ar fi fost partajate cu unul dintre candidații la licitație. Fraudă, corupție și conflict de interese EPPO a solicitat anterior ridicarea imunității pentru mai mulți suspecți, iar cererea a fost aprobată. Faptele semnalate inițial către OLAF ar putea constitui fraudă în achiziții publice, corupție, conflict de interese și încălcarea secretului profesional. Ancheta este în derulare, autoritățile europene încercând să clarifice circumstanțele atribuirii contractului și eventualele infracțiuni comise.

Șeful de cabinet al lui Zelenski demisionează (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski l-a aruncat peste bord pe Iermak, șeful de cabinet: Ucraina nu-și permite greșeli

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat demisia șefului său de cabinet, Andrii Iermak, în urma perchezițiilor efectuate la domiciliul acestuia într-un amplu dosar de corupție. Zelenski a subliniat că Ucraina nu va tolera abaterile de la integritate, chiar în timpul războiului, și că va decide în curând numirea unui înlocuitor. Liderul ucrainean a transmis că „nu vor fi greșeli” și că lupta împotriva corupției rămâne o prioritate. Anchetă de amploare: conexiuni la vârful administrației Cele două agenții anticorupție, NABU și SAP, au dezvăluit o schemă de extorcare prin care s-ar fi solicitat mită de la companii contractante ale Energoatom, implicând persoane din cercul apropiat al lui Zelenski. Citește și: Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina, 350 militari ruși morți/zi, în medie Potrivit anchetatorilor, schema ar fi funcționat timp de 15 luni, chiar în perioada războiului, și ar fi implicat milioane de dolari spălați prin contracte publice. Printre cei vizați se află Timur Mindici, considerat coordonatorul rețelei, precum și doi miniștri demisionați. Andrii Iermak, cel mai influent om din administrație Considerat mâna dreaptă a președintelui și supranumit „vice-președintele”, Andrii Iermak avea un rol esențial în politica internă și externă a Ucrainei, depășind atribuțiile formale ale funcției de șef de cabinet. El a condus delegația ucraineană la negocierile de la Geneva privind planul de pace propus de Donald Trump și era prezent în toate vizitele oficiale ale lui Zelenski. Criticii l-au acuzat de acumularea excesivă de putere și de influență asupra deciziilor strategice ale statului. Moment critic pentru Ucraina Dezvăluirile anticorupție au provocat indignare în rândul populației, în contextul în care milioane de ucraineni trăiesc cu întreruperi frecvente de curent, iar situația de pe front se înrăutățește. Investigațiile includ peste o mie de ore de conversații interceptate, care ar putea dezvălui implicarea altor oficiali de rang înalt.

Nouă structură SRI pentru monitorizarea corupției (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

SRI va avea o secțiune care se va ocupa de corupție, anunță președintele Nicușor Dan

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat miercuri că Serviciul Român de Informații (SRI) va include o unitate specializată care se va ocupa exclusiv de colectarea de informații privind cazurile de corupție. Declarația a fost făcută după prezentarea Strategiei Naționale de Apărare în Parlament, document în care fenomenul corupției este definit ca vulnerabilitate majoră pentru securitatea națională. Nouă structură SRI pentru monitorizarea corupției Șeful statului a explicat că SRI, structură organizată pe diverse departamente – precum contraspionaj, crimă organizată sau sabotaj – va include în premieră o secțiune dedicată exclusiv corupției. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Aceasta va avea ca unică misiune colectarea și transmiterea de informații relevante privind corupția la nivel instituțional și sistemic. „Vom avea o unitate sau o secțiune în cadrul SRI care se va ocupa de corupție, iar singura sa sarcină va fi să culeagă informații despre fenomenul de corupție”, a precizat Nicușor Dan. Rolul SRI: informare, nu anchetă sau judecată Președintele a subliniat că noua structură din SRI nu va avea atribuții în cercetarea penală sau în zona de judecată, precizând că implicarea serviciilor în trecut a fost neconformă cu cadrul legal. „Legea de atunci nu spunea că Serviciul trebuie să se implice în cercetarea penală sau în judecată. Întrebarea este ce mecanisme de stat de drept pot preveni această implicare”, a declarat președintele. Asigurări privind respectarea statului de drept Nicușor Dan a garantat că România nu se va întoarce la situațiile din trecut, când serviciile secrete erau acuzate că au depășit limitele legale în lupta anticorupție. Potrivit acestuia, controlul civil și rolul instanțelor reprezintă garanția că activitatea SRI va rămâne strict în zona informativă. „Nu putem reveni la acea situație. Controlul civil, inclusiv al președintelui, și instanțele de judecată sunt mecanismele care previn implicarea în anchete sau în justiție”, a afirmat șeful statului. Strategia Națională de Apărare introduce schimbări majore Prin includerea explicită a corupției în Strategia Națională de Apărare, autoritățile transmit un semnal clar privind intensificarea eforturilor instituționale pentru prevenirea și combaterea corupției la nivel sistemic. Noua abordare presupune consolidarea cooperării între serviciile de informații și instituțiile judiciare, cu respectarea strictă a limitelor constituționale.

Corupția și evaziunea: riscuri identificate de Nicușor Dan în noua Strategie de Apărare a Țării Foto: Inquam/George Calin
Politică

Corupția și evaziunea: riscuri identificate de Nicușor Dan în noua Strategie de Apărare a Țării

Corupția și evaziunea fiscală sunt noi riscuri și vulnerabilități identificate de Nicușor Dan în noua Strategie de Apărare a Țării. Însă un risc cu totul nou identificat în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru 2025-2030 este „Nivelul scăzut al gândirii critice, alfabetizării media și culturii de securitate”. Citește și: Agenție cu activitatea suspendată de peste un an, dar unde zeci de angajați iau salarii imense. Director, un pensionar special Corupția și evaziunea: riscuri identificate de Nicușor Dan în noua Strategie de Apărare a Țării Documentul prezentat azi de CSAT nu oferă detalii legate de rioscurile generate de „nivelul scăzut al gândirii critice”, arătând doar: „Nivelul scăzut al gândirii critice, alfabetizării media și culturii de securitate, dar și persistența unor lacune ale cadrului legislativ constituie vulnerabilități care conduc la o reziliență scăzută a societății în raport cu extremismul, radicalizarea și manipularea informațională”.  În ceea ce privește corupția, documentul apreciază că: „Vulnerabilizează în mod profund statul de drept și afectează  eficacitatea instituțiilor și bunăstarea cetățeanului, sporind inclusiv evaziunea fiscală și criminalitatea economică, cu efecte directe asupra economiei naționale, competiției loiale și libertății economice”.  „Cuvântul corupție era și în strategia anterioară dar în niște paragrafe. De-asta am ținut să fie capitol separat pentru că serviciile de informații funcționează după niște planuri. Alocarea lor de resurse este proporțională cu ceea ce doresc structurile statului inclusiv prin această strategie de la ele. Așa cum este în momentul de față, corupția este la ”și alte activități” care perturbă activitatea instituției. Când corupția este bine definită va ocupa un loc mai important”, a explicat, azi, într-o conferință de presă, președintele Nicușor Dan.  În ceea ce privește evaziunea, documentul apreciază drept vulnerabilitate/risc „politicile fiscale inadecvate, capacitatea redusă de combatere a evaziunii fiscale și colectarea deficitară a taxelor și impozitelor afectează capacitatea statului de a-și asigura resursele necesare funcționării”.  Șeful statului apelează la serviciile secrete pentru combaterea corupției Pentru combaterea evaziunii,  administrația prezidențială identifică următoarele direcții de acțiune: „abordare integrată a fenomenului, prin eforturile conjugate ale tuturor instituțiilor responsabile și prin utilizarea eficientă a datelor disponibile; implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție, fără interferența acestora în cercetarea penală și în procesul de justiție; corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în ceea ce privește corupția, cu respectarea separației puterilor în stat și a normelor constituționale”.  Strategia avertizează și asupra riscului perturbării funcționării statului de drept urmare a discursului populist, extremist. „Perturbarea funcționării statului de drept ca urmare a polarizării socio-economice și a discursului populist, extremist, antidemocratic și antieuropean rămâne un pericol pentru România. Este previzibilă menținerea unui grad crescut de receptivitate la mesaje populiste a unei părți a populației, însoțite de fenomene de contestare a autorității și a statului de drept, ceea ce poate contribui la continuarea propagării dezinformării și a știrilor false”, afirmă documentul.   

Ex-consilier prezidențial despre industria de apărare: „Dominată de corupţie, lăcomie” Foto: Radio România
Politică

Ex-consilier prezidențial despre industria de apărare: „Dominată de corupţie, lăcomie”

Iulian Fota, ex-consilier prezidențial și fost secretar de stat în ministerul de Externe, despre industria de apărare: „Industria-i dominată de corupţie, de rea-credinţă, de lăcomie. Dacă stai de vorbă cu oamenii şi-ţi povestesc de-adevăratelea ce se întâmplă, te îngrozeşti!”.  Citește și: Șeful DIICOT Sălaj, care câștigă 32.000 de lei net lunar, se declară "jignit" de Oana Gheorghiu DeFapt.ro a scris frecvent despre corupția și nepotismul din industria de apărare. De exemplu, în ianuarie 2024, arăta: „Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg”. În octombrie 2025, scria: „Catastrofal: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi Făgăraș a fost închisă din cauza instalațiilor defecte”.  În interviul pentru site-ul news.ro, Fota a spus că cele 16 miliarde de euro pe care România i-ar putea împrumuta prin programul SAFe „au luat deja mințile unora”.  Ex-consilier prezidențial despre industria de apărare: „Dominată de corupţie, lăcomie” Însă fostul consilier prezidențial a insistat pe faptul că industria de apărare ar trebui privatizată și a explicat de ce nu se discută despre asta. „Statul român are în acest moment în proprietate peste 1.300 de unităţi economice, industriale, companii. 1.300! Niciun stat european nu are în proprietate un număr atât de mare, un număr imens de companii. De ce le ţine statul? Aici este un amestec. Pe de o parte, e foarte multă corupţie, că asta e clientela politică, de aici poţi să faci bani cu statul. Deci, sunt foarte multe avantaje individuale sau de grup. Pe de altă parte este şi un tip de ăsta de cultură. Şi aici e o prelungire, dacă vreţi, a anilor 1970, ai lui Ceauşescu. Până la urmă, de ce avea România o industrie de apărare atât de solidă? Pentru că gândirea în anii ’70 a fost aceea războiului popular, a războiului întregului popor. Asta era sintagma oficială. Pentru că nea Nicu începuse să se teamă şi de Est, şi de Vest. Şi a rămas această cultură care, într-un fel, se pliază şi pe istoria noastră: să avem ce-i al nostru, să avem ce ne trebuie, să nu depindem de străini, asta apropo şi de plata datoriei externe. Deci, aici sunt şi nişte chestiuni de ordin cultural. Dar astea, dacă mă întrebaţi pe mine, sunt în secundar. Nu cred că sunt alea principale. Principalul motiv pentru care nu privatizăm e ca să putem în continuare mulge pentru noi şi clientela noastră unităţile de stat. De aia vor să ia Petromul înapoi! Nu ca să-l facă mai eficient, ci pentru că Petromul a ajuns o bijuterie a economiei şi de ce să nu punem noi mâna pe o chestie de câteva miliarde iarăşi? Faceţi zeciuiala strămoşească şi vedeţi ce bani obţii pentru clientelă. Deci, foarte multă lăcomie şi corupţie şi ceva tradiţie. Poate corectă tradiţia, într-un fel, că ideea de a avea ce-i al tău nu e rea. Dar nu ca s-o mulgi!”, a explicat Fota. 

Generalul Florentina Ioniță, trecută în rezervă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Florentina Ioniță, trecută în rezervă de președintele Nicușor Dan după acuzațiile de corupție

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat marți, 21 octombrie 2025, decretul pentru trecerea în rezervă a generalului-maior Florentina Ioniță-Radu, comandantul Spitalului Militar Central „Dr. Carol Davila”, aflată sub control judiciar într-un dosar de corupție privind gestionarea fondurilor europene. Generalul Florentina Ioniță, trecută în rezervă „Am semnat astăzi decretul pentru trecerea în rezervă a doamnei general Florentina Ioniță. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD O armată puternică înseamnă nu doar dotări moderne și capacități tehnice, ci și integritate, de la primul grad până la cel mai înalt nivel de conducere. Orice abatere de la aceste principii trebuie tratată cu maximă exigență și transparență deplină”, a scris președintele Nicușor Dan într-un mesaj publicat pe Facebook. Șeful statului a adăugat că România are nevoie de „o cultură a integrității consolidată prin fapte”, subliniind că standardele morale trebuie să fie la fel de ridicate ca exigențele militare: „Acolo unde se administrează resurse publice, indiferent de domeniu, standardele trebuie să fie cele mai înalte, iar răspunderea clară și imediată. Combaterea corupției, inclusiv în sistemul militar, este o dovadă de respect față de uniformă, față de cei care și-au pus viața în slujba țării și față de încrederea cetățenilor.” Decizia intră în vigoare la 31 octombrie 2025 Potrivit Administrației Prezidențiale, decretul semnat de președinte vizează trecerea în rezervă, la data de 31 octombrie 2025, a generalului-maior (cu două stele) Florentina Ioniță-Radu, din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Măsura vine la doar câteva zile după ce Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat începerea urmăririi penale împotriva mai multor angajați ai Spitalului Militar Central, într-un dosar de corupție legat de un proiect finanțat din fonduri europene. Acuzații de corupție într-un proiect pe fonduri europene Florentina Ioniță ar fi fost inclusă ilegal într-un proiect cu finanțare europeană, fără a respecta procedurile legale. În plus, ar fi încasat peste 200.000 de lei pentru o funcție de director științific, deși nu avea dreptul să o ocupe și nu ar fi desfășurat activități științifice reale. Pe 17 octombrie, DNA a anunțat oficial că 18 angajați ai Spitalului Militar Central „Dr. Carol Davila” sunt urmăriți penal pentru fapte de corupție. Printre aceștia se numără și comandantul instituției, Florentina Ioniță, plasată sub control judiciar pe cauțiune de 1 milion de lei.

Autorizarea unor hidrocentrale prin corupție (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Mediu

Buzoianu insinuează că este vorba de corupție când vine vorba de autorizarea unor hidrocentrale

Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a criticat dur legea adoptată miercuri de Parlament, care permite modificarea limitelor ariilor protejate în termen de 60 de zile, acuzând că aceasta „va distruge păduri extraordinar de valoroase pentru generații întregi”. O lege care „permite distrugerea ariilor protejate” Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Buzoianu a denunțat votul majorității formate din AUR, PSD, PNL și UDMR, afirmând că actul normativ favorizează interese economice obscure în detrimentul mediului și al sănătății publice. Citește și: Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA „Acum câteva minute a trecut legea votată de AUR, PSD, PNL și UDMR, care stabilește că orice arie protejată poate fi distrusă”, a scris Diana Buzoianu. Proiectul de lege prevede că limitele ariilor naturale protejate pot fi modificate, în termen de 60 de zile de la solicitarea unui beneficiar, dacă pe acele terenuri existau înainte de 29 iunie 2007 investiții hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat. „Această lege deschide calea pentru scoaterea din protecție a unor suprafețe vitale de pădure și pentru transformarea lor în zone industriale, în numele unor proiecte care nu mai sunt nici eficiente, nici utile”, a avertizat ministra. Buzoianu: „Facem jocurile unor băieți deștepți” În mesajul său, Diana Buzoianu a acuzat inițiatorii legii că urmăresc interese financiare ascunse și sacrifică sănătatea publică. „Legile de protecția mediului există pentru că am decis colectiv că nu putem să ne batem joc de apa pe care o bem, de aerul pe care îl respirăm și să lăsăm o țară otrăvită generațiilor viitoare. Cei care cer eliminarea normelor de mediu fac jocurile unor băieți deștepți care preferă să se îmbogățească pe repede înainte”, a scris Buzoianu. Ea a subliniat că protecția mediului nu blochează dezvoltarea economică, ci doar proiectele ineficiente, care nu mai aduc beneficii reale. „Pădurile României sunt o comoară națională” Ministra Mediului a criticat și ipocrizia politică a celor care susțin legea, amintind că România pierde anual mii de hectare de pădure din cauza deciziilor luate fără viziune. „Avem o comoară națională: pădurile României. Politicul a fost părtaș la tăierile devastatoare din ultimele decenii. Nu e o surpriză că aceeași majoritate vine azi și spune că, indiferent de impactul asupra mediului, dacă o mână de oameni politici decid, nu mai există nicio lege care să protejeze pădurile”, a afirmat Buzoianu. Ministra a explicat că legile de mediu nu blochează hidrocentralele, ci doar proiectele neviabile. „Dacă un proiect nu e eficient, nu trebuie continuat, chiar dacă niște firme aflate în insolvență așteaptă zeci de milioane de euro din aceste lucrări”, a adăugat ea. „Legea este o rușine și o amenințare” În opinia Dianei Buzoianu, legea adoptată reprezintă „o rușine” pentru clasa politică și un pericol real pentru ecosistemele României. „Legea adoptată astăzi în Parlament este o rușine care va distruge păduri extraordinar de valoroase pentru generații întregi. Eu voi continua să lupt pentru pădurile României. Datoria mea nu este față de firme în insolvență sau companii de stat, ci față de toți cei care ne vor întreba peste 20-30 de ani: Ce ați făcut ca să trăim într-o țară mai bună?”, a conchis ministra. Cum a fost votată legea în Parlament Proiectul de lege a fost adoptat miercuri în plenul Camerei Deputaților, cu 262 de voturi „pentru” și 33 „împotrivă”, deși fusese respins anterior de Senat. Actul normativ modifică articolul 561 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și articolul 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului. Legea prevede ca autoritățile să poată scoate terenuri din ariile protejate pentru proiecte hidroenergetice începute sau planificate înainte de 29 iunie 2007. Noile limite trebuie trasate astfel încât perimetrul amenajărilor hidroenergetice să fie în afara ariilor protejate, iar între acestea să existe o zonă tampon de cel puțin 100 de metri. Reacții și consecințe Adoptarea legii a stârnit un val de critici din partea organizațiilor de mediu și a societății civile, care avertizează că România riscă să piardă unele dintre cele mai valoroase ecosisteme forestiere din Europa. Ministra Diana Buzoianu a promis că va continua lupta pentru protejarea pădurilor și a biodiversității, subliniind că „adevărata modernizare a României nu poate veni din distrugerea naturii, ci din respectul față de ea”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră