sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: coruptie

71 articole
Eveniment

„Corupție” „mită” nu apar Strategie naţională sănătate

Cuvintele „corupție”, „mită” sau „plăți informale” nu apar în noua Strategie naţională de sănătate, pentru perioada 2023-2030, aprobată, vineri, de Guvern. În 63 de pagini, strategia nu stabilește nici un obiectiv pentru reducerea corupției din sănătatea publică și nici nu o identifică drept o problemă. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Cuvintele „corupție” sau „mită” nu apar în noua Strategie naţională de sănătate Însă strategia prezintă un tablou al situației dezastruoase din Sănătate, deși ultimele date sunt vechi de 4-5 ani: La nivelul anului 2019, 6% din comune (168) nu aveau pe teritoriul lor niciun cabinet de medicina familiei sau un punct de lucru. La sfârșitul anului 2020, peste jumătate din spitalele publice aveau grade de ocupare a paturilor contractate sub 40%, ca urmare a blocajelor și a reticenței pacienților de a solicita îngrijiri în timpul pandemiei de COVID-19 14% din populația rezidentă nu este asigurată, având acces numai la pachetul minimal de servicii Până în prezent Academia de Științe Medicale nu are dezvoltată o strategie comprehensivă de cercetare pentru sănătate (…) Mai mult, lipsesc criterile și modalitatea de evaluare a structurilor de cercetare de la nivelul Academiei de Științe Medicale. Deși aplicația informatică permite Unităților de Primiri Urgențe să preia fișa medicală de urgență prespitalicească, creând premisa reducerii timpului alocat completării datelor pacientului adus în UPU/CPU de echipajele medicale de urgență, facilitând operaţiunile de triaj şi monitorizare a evoluţiei pacientului până la stabilirea unui diagnostic, până la finele anului 2022, nu s-a finalizat, încă, preluarea, de către UPU/CPU, a Fișelor de urgență prespitalicească. Dinozaurii din sistemul public, protejați Pe de altă parte, un act normativ adoptat vineri de Guvern introduce mai multe modificări în sistemul public de sănătate, printre care o prevedere care permite managerilor de spitale publice şi directorilor medicali să rămână în funcţii până la vârsta de 70 de ani, scrie News.ro. Citește și: Medicii șpăgari care au fost prinși luând mită de sute de ori scapă pe bandă rulantă, prin prescrierea faptelor Prevederea este cuprinsă într-o ordonanţă de urgenţă a guvernului (OUG) adoptată vineri de Guvern. Actul normativ modifică şi completează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi alte acte normative în domeniul sănătăţii. Până acum, doar şefii de secţii din spitalele publice puteau rămâne în funcţie până la vârsta de 70 de ani, însă noul act normativ adaugă pe această listă managerii şi directorii medicali.

Cuvintele „corupție” sau „mită” nu apar în noua Strategie naţională de sănătate propusă de ministrul PSD Rafila Foto: Facebook
Primarul Cherecheș își va afla sentința pe 24 noiembrie Foto: Facebook
Eveniment

Cherecheș își va afla sentința pe 24 noiembrie

Primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheș, își va afla sentința pe 24 noiembrie, după ce, azi, Curtea de Apel i-a respins cererile de amânare și a intrat în pronunțare. În primă instanță, Cherecheș a fost condamnat la cinci ani de închisoare, cu executare. Faptele de care era acuzat s-ar fi prescris în aprilie 2024. Citește și: Beizadeaua Mario Iorgulescu era beată criță și plină de droguri, la momentul la care a ucis un om. Luase cocaină cu fentanil, una din cele mai dure combinații de droguri Azi, instanța de la Cluj a decis și să-l țină sub control judiciar, fiind obligat să se prezinte periodic la poliție. Cherecheș își va afla sentința pe 24 noiembrie „La înfățișarea de joi (...) au apărut alți avocați care au început solicitând termen de două săptămâni pentru a putea studia dosarul, ceea ce ar mai fi amânat procesul până la începutul lunii noiembrie, dar instanța a respins cererea. În cadrul înfățișării de joi, Cătălin Cherecheș a dat o declarație de inculpat de aproape 2 ore, în care a explicat cum a avut loc flagrantul de luare de mită de 30.000 de lei în 26 aprilie 2016, și a precizat că a fost vorba despre restituirea unui împrumut, nu că ar fi luat șpagă. Instanța va pronunța sentința în 24 noiembrie. De asemenea, apărătorii primarului din Baia Mare au solicitat instanței să revoce controlul judiciar, instituit în 29 septembrie, cererea fiind respinsă. Astfel, acesta rămâne mai departe sub control judiciar, trebuie să se prezinte periodic la Poliție și nu are voie să părăsească țara. Cherecheș a fost însoțit în sala de judecată de soția sa, Tabita, care, la un moment dat, a început să plângă”, scrie Cluj 24. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat Cătălin Cherecheș este acuzat că a luat mită 30.000 de lei, în aprilie 2016, dar primarul susține că a fost vorba despre restituirea unui împrumut. El a fost arestat atunci, dar a candidat de după gratii și a ieșit primar din nou, cu 70% din voturi.

Corupt, eliberat condiționat pentru introspecție, căință (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Corupt, eliberat condiționat pentru introspecție, căință

Corupt, eliberat condiționat pentru introspecție, căință. "Hai, liberare!", poate în sfârşit să strige din celula sa din Penitenciarul Vaslui, fostul primar al Iaşiului, Gheorghe Nichita. Corupt, eliberat condiționat pentru introspecție, căință Magistraţii au admis ieri, ca întemeiate, cererea de liberare condiţionată depusă de Nichita la începutul lunii septembrie la Judecătoria Vaslui. Citește și: Judecătoarea care se droga cu iubitul interlop are tratament preferențial: Parchetul General nu comunică nimic despre Ana Maria Chirilă De asemenea, au admis şi propunerea Comisiei pentru liberare condiţionată din cadrul Penitenciarului Vaslui. Decizia poate fi contestată în termen de trei zile de la comunicare. Cine poate contesta eliberarea condiţionată a fostului primar de Iaşi? Procurorii o pot face. Şi de obicei o fac, intră în sarcinile lor de serviciu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primarul Cherecheș, tot mai aproape de sentința definitivă: Înalta Curte a respins o nouă tentativă de tergiversare și a refuzat să strămute procesul care se judecă la Cluj Foto: Facebook
Justiție

Primarul Cherecheș, mai aproape de sentința definitivă

Primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheș, este tot mai aproape de sentința definitivă: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins o nouă tentativă de tergiversare și a refuzat să strămute procesul care se judecă acum la Cluj și în care este acuzat de fapte de corupție. Citește și: Primarul penal al Băii Mari, Cătălin Cherecheș, sparge banii orașului pe petreceri: onorarii uriașe, mult peste prețul pieței, pentru formațiile care vor cânta La 19 septembrie, edilul-șef a cerut strămutarea procesului și s-a plâns că nu mai are apărător, întrucât și-a concediat avocații. Curtea de Apel a decis să-i ofere un avocat din oficiu, de la Baroul Cluj. Primarul Cherecheș, tot mai aproape de sentința definitivă În acest dosar de corupție, Cherecheș a fost condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare. Însă până la prescrierea faptelor mai sunt 192 de zile. „2355/1/2023 – Cu majoritate, respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul Cherecheş Cătălin privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr.2537/117/2016 al CA Cluj. Cu opinie separată în sensul admiterii cereri de strămutare”, se arată în decizia de azi a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Completul de judecători a fost format din Marinela Cobzariu, Luminița Criștiu-Ninu și Gheorghe Valentin Chitidean. Nu se știe cine din aceștia a făcut opinie separată. În procesul de la Curtea de Apel Cluj, următorul termen este la 19 octombrie 2023. La 29 septembrie, primarul din Baia Mare a fost pus sub control judiciar de către judecătorii de la această instanță. Presa locală estimează că, la 19 octombrie, Curtea de Apel va rămâne în pronunțare. Acest proces a început la 5 iunie 2016, când DNA l-a trimis în judecată pe Cătălin Cherecheș pentru că ar fi cerut 400.000 de lei de la un denunțător, căruia s-a solicitat în mod expres să nu-i remită decât sume cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei. Pe data de 26 aprilie 2016, procurorii l-au prins pe Cherecheș în flagrant cu suma de 25.000 de lei. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat După condamnarea de cinci ani de închisoare, cu executare, decisă de Tribunalul Cluj în primă instanță, procesul a ajuns la Curtea de Apel Cluj la 2 martie 2022.

Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrerii Foto: Comisarul
Justiție

Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrerii

Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrerii faptelor: ex-baronul PSD de Prahova, Mircea Cosma, și fiul său, fostul deputat PSD Vlad Cosma, amic cu Victor Ponta, au fost achitați. Tribunalul Prahova a dispus, azi, încetarea procesului penal ca urmare a prescripţiei faptelor, însă decizia nu este definitivă, relatează Agerpres. Instanţa a dispus confiscarea de la inculpaţi a unei sume totale de peste 10,6 milioane de lei. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale În dosarul de corupţie în care erau judecați, Mircea Cosma și Vlad Cosma primiseră iniţial opt, respectiv cinci ani de închisoare, cu executare. Mircea Cosma și Victor Ponta Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrerii Cum a decurs acuzarea și procesul, potrivit Agerpres: În 11 aprilie 2014, procurorii DNA i-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Vlad Cosma, acuzat de trafic de influenţă, şi pe Mircea Cosma, pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Iniţial, în noiembrie 2016, un complet de trei judecători de la ÎCCJ a dat o primă sentinţă în acest caz. Fostul preşedinte al CJ Prahova Mircea Cosma a fost condamnat la opt ani de închisoare, în timp ce fiul său, Vlad Cosma, a primit cinci ani de închisoare. De asemenea, omul de afaceri Răzvan Alexe şi fostul şef al Direcţiei Patrimoniu din cadrul CJ Prahova Daniel Alixandrescu au primit doi ani şi şase luni şi, respectiv, şase ani de închisoare. Ulterior, în martie 2018, în apel, un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a decis rejudecarea dosarului, pe motiv că o parte dintre martori au dat declaraţii contradictorii în instanţă şi există suspiciuni legate de modul în care procurorii de la DNA Ploieşti au administrat probele. Dosarul a fost trimis atunci la Secţia penală a ÎCCJ. La rejudecare, procesul a fost amânat de mai multe ori, o parte dintre judecătorii din complet au fost schimbaţi, după care dosarul a fost trimis, în septembrie 2019, la Tribunalul Prahova, unde procesul trebuia să se rejudece de la zero. Pe 20 ianuarie 2020, Tribunalul Prahova a trimis dosarul înapoi la Instanţa supremă, susţinând că există un conflict negativ de competenţă între acest tribunal şi Instanţa supremă. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv că nu există un conflict negativ de competenţă, iar dosarul s-a întors la Tribunalul Prahova. Șpaga, pentru repararea drumurilor județene Potrivit DNA, în perioada 2012 - 2013, Răzvan Alexe (apropiat al familiei Cosma) şi fostul deputat Vlad Cosma au pretins şi primit de la trei reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, denunţători în cauză, suma totală de 4.410.149 lei, disimulată în contravaloarea unor lucrări subcontractate fictiv de aceste societăţi către două firme controlate în fapt de Alexe. Societăţile de la care se cerea șpagă urmau să obţină trei lucrări de modernizare/ întreţinere a drumurilor, dar şi pentru a deconta cu prioritate lucrări deja efectuate. Citește și: EXCLUSIV Brigada de epoleți a ministrului Alexandru Rafila: un general SRI, un fost șef al DGA și șeful Poliției Sector 5. Rafila, fiul unui șef al Securității Arad Pentru ca societăţile denunţătorilor să câştige cele trei lucrări, în cadrul CJ Prahova s-au desfăşurat, sub directa implicare a lui Mircea Cosma şi Daniel Alixandrescu, proceduri de achiziţie publică, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi prin care bugetul judeţului a fost prejudiciat cu suma totală de 6.077.273 lei, arăta parchetul anticorupție.

Judecătoarea șpăgară și drogată, trei copii (sursa: TVR)
Justiție

Judecătoarea șpăgară și drogată, trei copii

Judecătoarea șpăgară și drogată, trei copii. Ana Maria Chirilă, judecătoarea suceveană în cazul căreia DIICOT cere arestarea, și-a pus în pericol cei trei copii minori prin comportamentul său. Se droga acasă, în grup "Cu privire la infracțiunile de deținere de droguri pentru consum în formă continuată și punere la dispoziție, cu știință, cu orice titlu, a unei locuințe pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri, în formă continuată, potrivit probatoriului administrat, s-a stabilit că, în perioada septembrie – octombrie 2023, inculpata a deținut în locuința sa droguri de mare risc în vederea consumului propriu, iar în anumite perioade a pus la dispoziția unor persoane locuința sa în vederea consumului de droguri”, potrivit DIICOT. Citește și: Judecătoarea șpăgară din Suceava se droga și-și oferea locuința celor care doreau să consume substanțe interzise. Ea i-a ajutat pe traficanți cu informații și a primit bani și bijuterii "Cu privire la infracțiunea de luare de mită, potrivit probatoriului administrat, s-a stabilit că, în perioada 2020 – 2023, în mod direct sau prin intermediul altor persoane, inculpata, în mod repetat, a primit/acceptat primirea unor foloase necuvenite (bani, bijuterii, folosința gratuită a unor autoturisme, contravaloarea unor sejururi, servicii de pază și protecție, produse alimentare ș.a.)", arată DIICOT în referatul de arestare. Judecătoarea șpăgară și drogată, trei copii Comportamentul nu doar ilegal, dar profund iresponsabil, i-a pus în pericol și pe copiii judecătoarei Chirilă. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Potrivit declarației sale de avere, judecătoare are trei copii minori în întreținere. Alocații de stat pentru cei trei copii ai judecătoarei drogate (sursa: CSM) Nu este clar cum vor fi întreținuți aceștia în perioada următoare, câtă vreme nu este clar care sunt veniturile soțului judecătoarei. În 2020, judecătoarea de ținea un BMW, două apartamente, în Cluj și Constanța, și două case, una în județul Sibiu și alta în satul Ticu-Colonie, din judeșul Cluj. În 2021, dispăruse BMW-ul din declarația de avere. În 2022, cumpără un Volvo și vinde un apartament. În 2023, dispare și mașina Volvo, și un apartament și o casă. Judecătoarea mai trece, în declarația din 2023, doar casa din Sibiu. Din declarație au dispărut și veniturile soțului ei.

DNA s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt, spune procurorul-șef Marius Voineag Foto: Facebook
Justiție

DNA s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt

Marius Voineag, șeful procurorilor anticorupție, a declarat, într-un interviu pentru Pro TV, că DNA „s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt”. El a afirmat că, potrivit unui studiu al Parlamentului European, „impactul corupției este colosal (...) ne ducem undeva la 15% din PIB. E vorba despre zeci de miliarde de euro anual, pe care noi îi pierdem”. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente DNA s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt „S-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt. Asta e o chestiune care cred că este indisolubil legată de obiectul de activitate al DNA, combaterea marii corupții. Trebuie să trecem la un DNA 2.0, la o altă etapă a Direcției Naționale Anticorupție. Domnul Savu, ideea de bază rămâne ce vrem de la DNA. Dacă noi vrem de la DNA să se ocupe de cauze de corupție cu ofițeri de poliție judiciară cu 9 kile de pălincă sau 10 kile de cârnați, și să ne specializăm în zona asta, atunci asta vom avea. În momentul de față noi audităm activitatea DNA și vă spun că noi trebuie să ne întoarcem la o componentă esențială a activității, și asta înseamnă investigarea cazurilor de mare corupție”, a spus Voineag la Pro TV. El a apreciat că ar trebui ca fiecare procuror din DNA să ancheteze măcar un caz de mare corupție. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli „Să ne asumăm ca măcar un dosar de calibru, per procuror, pe care noi trebuie să îl avem anual. Nu e o chestiune complicată (...) Un dosar de impact, cu ceea ce numim noi “marea corupție”. Dosare pe care DNA le-a instrumentat de-a lungul multor ani, și pe care s-a simțit o scădere de turație. Și procurorii trebuie să înțeleagă că în afară de statut, de beneficiile pe care le avem, și noi trebuie să livrăm ceva. E o chestiune foarte simplă. Trebuie să-și asume, să aibă curaj, suntem într-o altă paradigmă, nu suntem asediați de nimeni, toată lumea are așteptări de la noi”, a declarat șeful DNA.

Firmă controlată de Florică, contract STS (sursa: Inquam Photos/Liviu Florin Albei)
Investigații

Firmă controlată de Florică, contract STS

Firmă controlată de Florică, contract STS. Serviciul de Telecomunicații Speciale, condus de generalul Ionel Sorin Bălan, va plăti 2,7 milioane de euro firmei Synotech Global Services România. O companie bântuită de umbra afaceristului Claudiu Florică, celebrul denunțător, martor și inculpat din dosarele de corupție Microsoft. Citește și: Considerată iubita lui Dumitru Buzatu, șefa de cabinet cu 31 de ani mai tânără îi administrează președintelui CJ Vaslui firma de prășit și fân Întâmplător sau nu, Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, și-a dat acordul pentru ca firma controlată de Claudiu Florică să fie autorizată de Guvern pentru a utilliza tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele 5G. Switch-uri de 13,5 milioane de lei Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), condus de generalul Ionel Sorin Bălan, unul din oamenii președintelui Klaus Iohannis, a organizat o licitație pentru achiziția de „echipamente pentru dezvoltarea și extinderea distribuției de servicii Internet la nivel național”. Echipamentele sunt switch-uri pentru implementarea investiției „Creșterea rezilienței și a securității cibernetice a serviciilor de infrastructură ale furnizorilor de servicii de Internet pentru autoritățile publice din România”. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Conform anunțului publicat în SEAP, licitația a fost împărțită în trei loturi. Primul viza achiziția a 50 de switch-uri de agregare. Lotul 2 prevedea achiziția unui laborator de testare soluții, compus din două switch-uri de distribuție și două de agregare. Iar ultimul lot era pentru cumpărarea a patru switch-uri șasiu. Toate cele trei loturi au fost atribuite în urma unei licitații cu un singur ofertant firmei Synotech Global Services România. Valoarea cumulată a contractelor a fost de aproximativ 13,5 milioane lei, echivalentul a 2,7 milioane euro. Bani europeni, alocați prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Synotech, autorizată de CSAT și Digitalizare Compania Synotech Global Services România a solicitat în 2022 de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, autorizarea pentru a utiliza echipamentele de infrastructură 5G. Dar și acordul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), condus în acea perioadă de liberalul Sebastian Burduja. Citește și: Fiul baronului arestat Buzatu e în continuare plătit de stat, deși și-a dat demisia din Guvern: este membru în CA al SMART SA, companie care se ocupă de mentenanța rețelelor electrice Consiliul Suprem de Apărare al Țării a răspuns pozitiv cererii prin Hotărârea nr. 127 din 29 iulie 2022. La fel a procedat și MCID, la 10 august 2022. În urma celor două avize favorabile, premierul de atunci, liberalul Nicolae Ciucă, a emis Decizia 439 din data de 23 august 2022 „privind acordarea autorizării Societății Synotech Global Services România S.R.L. în vederea utilizării de tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele 5G”. Documentul a fost contrasemnat de pesedistul Marian Neacșu, în calitate secretar general al Guvernului. Firmă controlată de Florică, contract STS Firma Synotech Global Services România este deținută în prezent de Manuela Carolina Popescu (70%) și de Walter Cor Hagigalins Haralambie (30%). Dar, în anul 2021 asociatul majoritar al Synotech Global Services a fost offshore-ul cipriot Lisaos Ventures LTD. Claudiu Florică le-a spus magistraților la data 10 octombrie 2014 că acest offshore îi aparține în integralitate. Pare foarte probabil, deci, ca și acum, Synotech Global Services România să fie controlată tot de Claudiu Florică iar actualii acționari, persoane fizice, să fie doar paravane. Toate indiciile duc la Florică „Cunosc faptul că firma Lisaos Ventures LTD deţine firmele Synotech Global Services SRL şi Luxoffice Center SRL, aceasta din urmă având în proprietate un imobil situat în Bucureşti, strada Ştirbei Vodă, nr. 104 – 106. Această firmă Lisaos Ventures LTD a preluat o parte din bunurile şi banii D.Con.Net.Ag şi îmi aparţine mie”, declara Claudiu Florică la DNA. D.Con.Net.Ag este una dintre societățile prin care Claudiu Florică vindea licențe Microsoft statului român. Mai mult, firma Synotech Global Services, chiar dacă aparent nu mai are nici o legătură cu Claudiu Florică, funcționează și azi în imobilul din Știrbei Vodă, nr. 104-106. Numele lui Claudiu Florică apare ca denunțător, martor și inculpat în dosarele de corupție Microsoft, care au dus la condamnarea mai multor politicieni și afaceriști celebri. Printre aceștia se află fostul primar Ștefan Gheorghe, ministrul Gabriel Sandu, dar și a afaceriștilor Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru, zis Niro. Șpagă de 22,7 milioane USD Claudiu Florică și Dinu Pescariu au fost trimiși la pachet în judecată de către procurorii DNA, în februarie 2018, pentru infracțiunea de spălare a banilor. Cei doi au fost acuzați că și-au tras partea leului din afacerea de corupție „Microsoft” sub paravanul unor contracte de consultanță. „Concret, în vederea disimulării originii ilicite a sumei de 22.787.515 de dolari, a fost încheiat un contract de consultanță fictiv între Fujitsu Siemens Computers și Profinet AG. În baza acestui contract, au fost transferate în contul Profinet AG, suma de 15.553.878,86 de dolari la data de 11 mai 2004 și suma de 7.233.510,86 de dolari la data de 30 noiembrie 2004”, potrivit procurorilor DNA. Pe 24 martie 2020, Tribunalul București a decis încetarea procesului împotriva celor doi afaceriști corupți ca urmare a intervenirii prescripției faptelor. Totodată, judecătorii au decis confiscarea sume de 10.858.479 de dolari de la Claudiu Florică, 10.858.479 de dolari de la Dinu Pescariu și 1.070.557 de dolari de la afaceristul Dragoș Șerban Stan.

Corupție masivă în spitalele din Capitală Foto: Facebook
Eveniment

Corupție masivă în spitalele din Capitală

Corupție masivă în spitalele din Capitală: în ultimele două zile, mai mulți medici, manageri, precum și directorul adjunct al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale din București (ASSM) au fost cercetați, reținuți sau băgați în arest pentru șpagă. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău ASSMB are în administrare 19 spitale cu 5.793 de paturi şi cu buget total de 2,7 miliarde de lei. Instituția mai administrează și 620 de cabinete de medicină generală sau dentară din şcoli. Corupție masivă în spitalele din Capitală În această dimineață, procurorii au efectuat percheziţii la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", într-un dosar de corupţie. Ancheta îi vizează pe doi chirurgi care ar fi pretins sume de bani pentru intervenții chirurgicale toracice. sunt cercetați și trei medici anesteziști, trei medici rezidenți si un medic specialist. Alte 22 de persoane sunt cercetate pentru dare de mită. Marți, managerul Spitalului Colentina din București, George Cristescu, a fost plasat în arest la domiciliu, iar directorul adjunct al ASSMB, Cristian Plută, a fost arestat. Procurorii susțin că Plută ar fi primit 20.000 de euro mită de la George Mirel Cristescu, ca să îi aranjeze la Primăria Capitalei numirea în funcția de manager al Spitalului Colentina. Acest spital are 863 de paturi şi un buget de 436 milioane de lei, în 2022. Managerul adjunct al Administrației Spitalelor București mai este acuzat și că ar fi acceptat 5% din valoarea unor contracte, sume pentru care ar fi promis plata la timp a facturilor pentru anumite companii. Înțelegerea ar fi fost intermediată de reprezentantul uneia dintre ele și de o persoană fizică. Este vorba de decontarea la timp a lucrărilor din contractul cadru de "Execuţie lucrări de reparaţii, reabilităţi şi modernizări la unităţile sanitare şi imobilele aflate în administrarea Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti". Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” Managerul spitalului Colentina, George Mirel Cristescu, ar fi prelungit un abonament telefonic al spitalului, pentru 72 dintre angajați. Pentru a-l prleungi, el ar fi primit mai multe puncte de fidelitate - în valoare de 8.200 euro fără TVA - din care managerul și-a cumpărat trei telefoane mobile și trei ceasuri tip smart.

Primarul Cherecheș din Baia Mare, disperat Foto: Pro TV
Politică

Primarul Cherecheș din Baia Mare, disperat

Primarul Cătălin Cherecheș (PSD) din Baia Mare pare a fi disperat: el s-a internat la urgențe, susținând că are „angină instabilă”, ca să amâne procesul său de corupție, dar judecătorii nu-l cred și au stabilit termen pe 19 septembrie. În acest proces, în primă fază, Cherecheș a fost condamnat la cinci ani de închisoare. Faza de judecată a apelului s-a încheiat, urmând dezbaterile pe find. Citește și: Mama lui Vlad Pascu, către fiul ei, în arest: Eu vreau să-ți fac dosar medical, să te trimită pe aici, pe Rahova. Este centru de tratare de dependențe Primarul Cherecheș din Baia Mare, disperat Între timp, edilul a scăpat de un alt dosar în care era acuzat de luare de mită, efectuarea de operatiuni incompatibile cu functia pe care o indeplineste și fals in declaratii sau corupere a alegatorilor. Acest proces nu s-a încheiat cu o sentință definitivă tim de zece ani și faptele s-au prescris. Cherecheș, recent căsătorit, a susținut că a avut un atac de inimă la 13 septembrie, când se îndrepta cu mașina spre Cluj, la proces. Joi, 14 septembrie, la 7.40, primarul este înregistrat la UPU a spitalului județean Baia Mare. În mod miraculos, fișa sa medicală a ajuns la Cluj, la Curtea de Apel, la ora 10.00 dimineața. De la Baia Mare la Cluj sunt 142 de kilometri de drum pe o singură bandă. Publicația 2Mnews se întreabă cum a fost posibil ca primarul să fie internat, să i se stabilească diagnosticul, să i se scrie fișa și apoi să ajungă la Cluj? În plus, acest site local arată că soția primarului a ajuns la Cluj folosind mașina primăriei. Nunta în stil nord-coreean a primarului Edilul șef din Baia Mare a anunțat, recent, revenirea sa în PSD. Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, s-a căsătorit la 3 septembrie cu creatoarea de modă Tabita Gliga. Ceremonia a fost organizată pe Câmpia Tineretului, un loc public emblematic pentru oraș, și transmisă LIVE pe pagina de Facebook a primăriei. „Etalarea obscenă a avuției și puterii în fața gloatei flămânde, parvenitismul, impostura și grandomania, prezentate lumii ca virtuți, gardul de fier așezat între grof și prostime, toate, pe Câmpia Libertății din Baia Mare, unde Cătălin Cherecheș, primar, s-a căsătorit azi. A lipsit salamul aruncat cu generozitate spre mulțime”, a comentat jurnalistul Paul Palencsar pe Facebook. Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un „portofel” cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat „Pagina de Facebook a Primăriei Baia Mare a transmis live nunta. De ce o instituție publică transmite un eveniment privat? Nu s-a căsătorit primarul, ci cetățeanul Cherecheș. Altfel, Baia Mare ar avea și primăriță. Desigur, față de faptele trecute ale primarului Băii Mari, ăsta e un abuz parfum”, a mai scris Palencsar.

Nepotismul și corupția determină medicii români să plece Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Nepotismul și corupția determină medicii să plece

Nepotismul și corupția determină medicii români să plece în străinătate, nu salariile, arată un expert în sănătate publică, citând un studiu efectuat de Agenția Germană pentru Sănătate. Citește și: ȘOCANT Rudele pacienților arși la Crevedia, nemulțumite că nu pot da șpagă medicilor de la spitalele din străinătate, unde răniții au fost transferați Marius Ungureanu, directorul Departamentului de Sănătate Publică de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca şi cercetător în sănătate publică şi sisteme de sănătate, a vorbit despre această situație într-un interviu pentru news.ro. El a arătat că România produce un număr mare de absolvenți ai universităților de medicină, dar este abia pe locul 19 din 27 în ceea ce privește numărul de medici pe cap de locuitor. Nepotismul și corupția determină medicii români să plece “Departamentul nostru a fost colaborator într-un proiect finanţat de Agenţia Germană pentru Sănătate Globală din Guvernul Germaniei, a fost un proiect de cercetare în care am intervievat medici români care au plecat şi lucrează şi au cariere de succes în Germania. Şi, în mod total nesurprinzător, nu factorul financiar a fost cel mai important pe care ei l-au identificat ca fiind cauzele plecării. Au fost, printre altele, două elemente pe care aş vrea să vi le expun: unul care este determinat de sistemul în care se pleacă, aşadar este un factor de atractivitate din partea sistemului respectiv, şi au menţionat posibilitatea de a se dezvolta profesional, în condiţiile în care în România, în specialitatea pe care şi-ar fi ales-o, nu ar fi avut aceleaşi şanse şi apoi un factor care i-a determinat să plece din România şi aici vorbim despre nepotism şi mica corupţie“, a arătat Ungureanu. Medicii bine pregătiți, alungați de pile “În momentul în care ştii că mergi la un concurs, eşti cel mai pregătit, ar fi trebuit să câştigi concursul pe baza a ceea ce ai scris sau ai spus la interviu, dar în momentul în care se afisează rezultatele postul este de fapt al fiului sau al fiicei şi aşa mai departe, ştim foarte bine situaţia, acesta este un factor care descurajează foarte mult şi vedem că, din nefericire pentru România în multe cazuri sunt cei care sunt cei mai buni, cei mai performanţi şi mai ambiţioşi, care sunt descurajaţi de asemenea evenimente şi aleg să plece în alte sisteme de sănătate. Cred că ar trebui să ne punem întrebarea aceasta mult mai adânc şi să trecem de lucrurile de suprafaţă. Toată lumea spune: ”Se pleacă din cauza salariilor”. Da, încă nu suntem unde ar trebui să fim, dar din fericire s-au făcut progrese majore pentru personalul sanitar din România şi ar trebui să ne întrebăm, cu toate aceste progrese, care sunt totuşi alţi factori care poate sunt mai puţin evidenţi pentru care personalul medical alege să plece din România”, a explicat pentru News.ro directorul Departementului de Sănătate Publică de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca. Citește și: La cel mai important spital din Târgu Jiu nu este apă caldă de săptămâni întregi. “Un spital nu poate funcționa fără apă caldă“, spune un medic

Al doilea război ucrainean cu corupția (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Al doilea război ucrainean: cu corupția

Al doilea război ucrainean: cu corupția. Lupta anticorupție în Ucraina s-a întețit odată cu izbucnirea războiului. Pe de o parte, reformele, deja existente, funcționează. Pe de alta, UE impune această condiție, dacă Ucraina dorește să obțină statutul de candidat pentru aderarea la blocul european. Miza: 100 de miliarde de dolari în 2023 În plus, suspiciunile de corupție pot bloca ajutorul occidental pe care Ucraina îl primește în prezent. Potrivit think-tank-ului ucrainean Center for Economic Strategy, valoarea acestuia ar putea ajunge la 100 de miliarde de dolari în 2023. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Pe frontul războiului intern anti-corupție, lucrurile nu stagnează. De la începutul anului, au căzut capete în guvern, în magistratură, în primării. În prezent, un nou caz de corupție a ajuns în justiție: ofițerii însărcinați cu recrutarea ar fi luat mită pentru eliberarea scutirilor de la serviciul militar. Milioane de euro din scutiri la recrutare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că intenționează să-i demită pe toți șefii centrelor regionale de recrutare militară din Ucraina, declarând că mita, pe timp de război, este înaltă trădare. Declarația survine în urma unei anchete de proporții care a vizat acte de corupție în rîndul ofițerilor însărcinați cu recrutarea. Dintre aceștia, 33 ar fi eliberat documente false, contra unor sume de peste 10.000 de euro, pentru scutirea de serviciul militar. În baza acestor documente, bărbații pot părăsi țara. Ancheta procurorilor a început după ce jurnaliștii de la Pravda Ucraina au dezvăluit îmbogățirea subită a fostului șef al Centrului Regional de Achiziții Odesa, Ievhen Borisov. De la începutul războiului, acesta și-a cumpărat o proprietate în Spania, estimată la aproximativ 4,5 milioane de euro, și o întreagă flotă de mașini de lux. Borisov a fost suspendat din funcție. Potrivit anchetei, militarul dădea instrucțiuni subordonaților pentru a scuti de armată anumite persoane. Întrebat dacă actele de corupție dovedite vor fi pedepsite doar cu demiterea, Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Zelenski, a spus că "cei inculpați vor răspunde mai departe legal și e foarte important să primească pedepse cu închisoarea, pentru ca lupta anticorupție să nu fie doar o ficțiune.". În prezent, pe rol există 112 procese penale împotriva funcționarilor din centrele de recrutare. Invazia rusă a redus corupția În mod paradoxal, invazia rusă a redus corupția în Ucraina, a declarat Oleksandr Novikov, fost procuror și șeful Agenției Naționale pentru Prevenirea Corupției (NAPC), într-un interviu pentru AFP: "În primele luni de război, corupția practic a dispărut.". Deși Novikov a recunoscut că autoritățile ucrainene au încă mult de luptat contra corupției, acesta a amintit atât de valul de investigații și arestări din ultima vreme, cât și de un sondaj al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID), realizat în vara anului 2022. Potrivit sondajului, 29% dintre ucraineni consideră că nivelul de corupție din țara lor e în scădere, față de doar 4% în anul precedent, iar 64% din populație declară că nu s-a confruntat cu acest flagel în ultimele 12 luni, față de 43% cu un an mai devreme. Novikov a adăugat că "mentalitatea ucrainenilor în ceea ce privește darea de mită și corupția s-a schimbat". Kievul a recuperat 26 de locuri în clasamentul mondial Ucraina este una dintre țările care au evoluat cel mai structurat în combaterea corupției. Au fost inovate sisteme de transparență, la nivel internațional, și a fost creată o suită de agenții specializate anticorupție. În prezent, în Ucraina există patru structuri de bază în combaterea corupției. NABU (Biroul de investigație a actelor de corupție), NAPC (Autoritatea pentru prevenție), HACC (Procuratura Specializată Anticorupție) și PROZORRO (o platformă digitală pentru transparentizarea contractelor de achiziții publice). Statistic, dacă în 2014, în topul corupției, Ucraina se afla pe locul 142 din 175 de națiuni, în prezent ocupă locul 116 din 180 de națiuni. Prin comparație, Rusia se află pe locul 137. Al doilea război ucrainean: cu corupția În luna ianuarie a.c., un val de demisii și demiteri a avut loc printre oficialii ucraineni de rang înalt, în baza acuzațiilor de corupție. Pe 21 ianuarie, ministrul adjunct al Infrastructurii, Vasil Lozinski, a fost reținut de anchetatorii anticorupție. Potrivit acuzării, acesta modificase în acte, în mod nejustificat, prețul echipamentelor de iarnă, primind mită de aproximativ 400.000 de dolari. În timpul perchezițiilor, anchetatorii au găsit 38.000 de dolari în numerar în biroul său. După arestarea lui Lozinski, președintele Zelenski a ținut un discurs în care anunța toleranță zero față de corupție. Imediat după discurs, Kirilo Timoșenko, consilier prezidențial, și-a prezentat demisia, fără a da detalii. În septembrie 2022, un agent NABU, care investiga posibile delapidări de fonduri, din cele primite ca ajutor umanitar pentru regiunea Zaporojie, a declarat că oficiali ai Biroului Președintelui ar putea fi implicați: Andrii Iermak, Kirilo Timoșenko, David Arahamia și Davitian Vemir. La vremea respectivă, Timoșenko a respins acuzațiile ca fiind nefondate. Totuși, în decembrie 2022, Timoșenko fusese fotografiat la volanul unui Porsche Taycan, în valoare de 100.000 de dolari, devenind subiect al unei anchete. Reznikov, următoarea victimă? Pe 24 ianuarie, ministrul adjunct al Apărării, Viaceslav Șapovalov, responsabil cu sprijinul logistic al forțelor armate, și-a depus demisia. Potrivit unei investigații jurnalistice, Ministerul Apărării încheiase un contract de aproximativ 324 de milioane de euro privind achizițiile de alimente pentru armată. Prețurile erau "de două, până la trei ori mai mari" decât tarifele actuale pentru produsele alimentare de bază. La vremea respectivă, deși procuratura începuse investigațiile, ministrul Apărării, Oleksii Reznikov, a dat asigurări că scandalul e doar o făcătură de presă, refuzând să demisioneze. În prezent, anchetele fiind în desfășurare, președintele Volodimir Zelenski caută un înlocuitor pentru Reznikov. Contracte pentru iubita unui guvernator Printre cei demiși la finele lunii ianuarie de președintele Zelenski s-a aflat și Oleksii Simonenko, procurorul general adjunct al Ucrainei. Simonenko a fost acuzat că a plecat în vacanță în Spania la sfârșitul lunii decembrie, într-un Mercedes deținut de un important om de afaceri ucrainean. Consiliul de Securitate Națională al Ucrainei interzisese oficialilor să călătorească în străinătate până la încheierea războiului, cu excepția celor care se ocupau de afaceri oficiale. Tot în ianuarie, și-au părăsit posturile guvernatorii regiunilor Dnipropetrovsk, Zaporojie, Sumi și Herson. Cei patru fuseseră acuzați, de mai multe instituții de presă, că au atribuit contracte de reparații de drumuri în valoare de zeci de milioane de euro unei firme co-fondate de partenera lui Valentin Reznicenko (guvernatorul din Dnipropetrovsk), antrenoare de fitness. În urma acuzațiilor, au fost deschise anchete oficiale. De asemenea au fost demiși Anatoli Ivankevici și Viktor Vișniov, ambii șefi adjuncți ai serviciului de transport maritim și fluvial ucrainean, în urma unor anchete deschise pe numele lor, privind acte de corupție. Șpăgi de milioane de dolari pentru jduecători În luna mai a.c., Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (HACC) din Ucraina au anunțat descoperirea unei scheme de corupție în interiorul Curții Supreme de Justiție. Potrivit directorului NABU, Semion Krivonos, această schemă ar include judecători, conducerea Curții și intermediari. Schema a fost dezvăluită după infiltrarea unui detectiv sub acoperire NABU în grupul criminal. Scenariul care implica "recompensa" pentru șeful Curții Supreme, Vsevolod Kniaziev, a fost legat de o hotărâre judecătorească luată în favoarea patronului grupului Finance Credit, omul de afaceri Konstantin Jevago. "Recompensa" era de trei milioane de dolari. Judecătorul Vsevolod Kniaziev a fost arestat. În prezent, se desfășoară mai multe anchete pentru identificarea tuturor celor implicați. Potrivit lui Oleksandr Klimenko, această schemă ar putea influența și alte instanțe din Ucraina, numind cazul "cea mai mare expunere a corupției din justiția Ucrainei". În cazul dovedirii vinovăției, cei implicați în dosar riscă pedepse de la opt la 12 ani de închisoare.

Sistemul protecției sociale din România înghite destui bani. E vorba de corupție, arată GDS Foto: Facebook
Eveniment

Sistemul protecției sociale România înghite destui bani

Grupul pentru Dialog Social (GDS), condus în prezent de Vlad Alexandrescu, afirmă, într-un comunicat că: “Sistemul protecției sociale din România înghite destui bani. E vorba de corupție, de subumanitate, de violență instituțională, de management defectuos, de lipsa unor elementare principii privind îngrijirea copiilor, tinerilor și vârstnicilor“. Sistemul protecției sociale din România înghite destui bani. E vorba de corupție “Trebuie invitați experți străini, arhitectura întregului sistem trebuie modificată, criteriile de validare profesională total schimbate. Nu e vorba de subfinanțare. Sistemul protecției sociale din România înghite destui bani. E vorba de corupție, de subumanitate, de violență instituțională, de management defectuos, de lipsa unor elementare principii privind îngrijirea copiilor, tinerilor și vârstnicilor. Schimbând un ministru, un președinte de Autoritate, un director general nu rezolvați nimic (deși acest lucru este necesar). Trebuie schimbat tot sistemul, trebuie aduși responsabilii să recunoască falimentul absolut, trebuie cerută opinia unor experți străini care nu au nimic de împărțit cu cangrena ce s-a răspândit în instituțiile de protecție. Cancerul este generalizat, domnule Marcel Ciolacu! La televizor vedem cum cad pradă metastazelor lui zeci și sute de oameni în continuare“, se arată în comunicatul GDS. Grupul apreciază că, după valul de amenzi și demsiile unor miniștri, nu se va schimba nimic important. Citește și: A vorbit Patriarhul pentru cei care n-au știut și n-au văzut bătrânii bolnavi și chinuiți din azile: Evanghelia ne îndeamnă să fim milostivi cu bolnavii, ajutându-i la spital sau în casele lor “Sistemul va continua“ “Dar știm cu toții ce urmează. Vor fi penalizați câțiva funcționari, dar sistemul va continua, va umili, va înfometa, va condamna la moarte în continuare pe cei mai vulnerabili. Cu centrele de plasament pentru copii și tineri, lucrurile nu merg mai bine. Căminele vechi nu au fost încă închise. Direcțiile județene nu au fost în stare să acceseze fondurile europene pentru a construi infrastructura necesară apartamentelor de tip familial de care este nevoie. Violența instituțională este în continuare la ea acasă în sistemul de protecție a copilului. Medicația neuroleptică este în continuare administrată adolescenților fără justificare, tratamentele prescrise de medici pe durată scurtă sunt permanentizate în mod iresponsabil din comoditate. Educația specială dată copiilor și tinerilor din orfelinate este aproape inexistentă. Pregătirea lor pentru ieșirea din îngrijire este doar pe hârtie. Cohorte de tineri sunt condamnați mai departe eșecului educațional, profesional, social“, arată GDS. Grupul îi cere premierului Ciolacu să asigure transparența în centrele de îngrijire a bătrânilor, inclusiv prin accesul presei și al ONG-urilor.

Acuzată de DIICOT, donații de milioane (sursa: economica.net)
Investigații

Acuzată de DIICOT, donații de milioane

Acuzată de DIICOT, donații de milioane. Ioana Timofte a pierdut funcția de director general al Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor după ce a fost arestată la domiciliu pentru 30 de zile în dosarul DIICOT privind delapidarea cu două milioane de euro a societății deținută de Ministerul Energiei. Trei ani de contracte fictive Ioana Timofte, nepoata fostului șef SRI Radu Timofte, împreună cu subalternii ei de la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR), ar fi format un grup infracțional organizat pentru a devaliza societatea deținută de Ministerul Energiei. Procurorii DIICOT susțin că, începând din mai 2020 până în mai a.c., grupul infracțional condus de Ioana Timofte a organizat 485 de achiziții publice fictive prin care au devalizat compania statului de 9,7 milioane de lei, echivalentul a două milioane de euro. Ioana Timofte a fost reținută inițial pentru 24 de ore pentru infracțiunile de delapidare și constituire a unui grup infracțional organizat. Judecătorii au decis ulterior să fie arestată la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile. Totodată, i s-a impus o serie de restricții. De exemplu, trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală, nu are voie să comunice cu ceilalți inculpați și nu are voie să părăsească domiciliul. Acuzată de DIICOT, donații de milioane Foarte interesant, tot în luna mai, dar a anului 2022, Ioana Timofte a simțit nevoia să renunțe la aproape toate proprietățile sale: două terenuri, două case și două apartament. Mai jos, lista terenurilor și clădirilor, înainte de înstrăinare. Terenurile și clădirile Ioanei Timofte, înainte de înstrăinare (sursa: integritate.eu) Unul din apartamentele înstrăinate este un penthouse de 250 de metri pătrați situat în nordul Bucureștiului. Acesta, ca și casele și terenurile, a fost donat către Lucreția Timofte, mama Ioanei. Un al doilea apartament a fost vândut de către Ioana Timofte. Imobilele donate/vândute de Ioana Timofte (sursa: integritate.eu) Așadar, la doi ani de la debutul activității infracționale de la CNCIR, potrivit DIICOT, directoarea generală de la Cazane a scăpat de foarte multe proprietăți imobiliare. Citește și: EXCLUSIV Arest pentru nepoata fostului șef al SRI Radu Timofte. Ioana Timofte, directoare generală la Controlul Cazanelor, 30 de zile la domiciliu, DIICOT o acuză de devalizarea CNCIR Sumele cu care era plătită Ioana Timofte la CNCIR arată că era foarte performantă: aproape 340.000 de lei salariu anual, dar o primă și mai mare, de aproape 380.000 de lei. În total, peste 716.000 de lei anual, adică o medie lunară de 60.000 de lei, echivalentul a peste 12.000 de euro. Prima (jos) Ioanei Timofte, mai mare decât salariul (sursa: integritate.eu)

Corupția trage Iașiul înapoi fără dezvoltare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Corupția trage Iașiul înapoi: fără dezvoltare

Corupția trage Iașiul înapoi: fără dezvoltare. Dacă, în 2021, un leu din cinci cheltuiţi mergea la obiectivele de investiţii, anul trecut proporţia a fost mult mai mică. Corupția trage Iașiul înapoi: fără dezvoltare Alte administraţii locale din ţară au alocat chiar mai mult de jumătate din bugetele de cheltuieli pentru acest capitol: dezvoltarea. Între celelalte administraţii judeţene, Iașiul şi-a păstrat locul în Top 10 după ponderea investiţiilor în totalul cheltuielilor. Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară Doar că este vorba de una din ultimele zece poziţii din clasamentul realizat după acest criteriu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră