joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: coruptie

117 articole
Eveniment

România, sub state africane în privința percepției corupției și în ultimele trei din Europa

Corupția continuă să se adâncească la nivel mondial, inclusiv în democrațiile consolidate, pe fondul unui declin al leadershipului politic, arată Transparency International în Indicele de Percepție a Corupției (IPC) 2025. Raportul evidențiază stagnarea sau regresul eforturilor anticorupție în numeroase state, inclusiv în Europa. România, sub media democrațiilor fragile România a obținut un scor de 45 de puncte din 100 în IPC 2025, situându-se sub media democrațiilor fragile, care este de 47 de puncte. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Potrivit Transparency International, scorul României a stagnat în ultimul deceniu, cu doar un punct peste nivelul din 2012, menținând țara printre ultimele trei state din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria și Ungaria. Europa stagnează, în timp ce alte state evoluează divergent La nivel european, media UE rămâne la 62 de puncte, fără progrese semnificative în ultimii zece ani. În schimb, raportul notează evoluții contrastante în rândul statelor membre: Grecia și Estonia au înregistrat creșteri importante ale scorului IPC, în timp ce Ungaria și Polonia au cunoscut scăderi accentuate. Ce măsoară Indicele de Percepție a Corupției Indicele de Percepție a Corupției evaluează percepția asupra corupției din sectorul public în 182 de state și teritorii, pe baza a 13 surse independente. Scorurile variază de la 0, care indică un nivel foarte ridicat de corupție, la 100, care semnifică absența acesteia. Statele cu democrații puternice au, în medie, un scor de 71 de puncte, în timp ce democrațiile fragile se situează mult sub acest prag. De ce stagnează sau scad scorurile anticorupție Transparency International arată că îmbunătățirile pe termen lung sunt corelate cu reforme consistente, instituții solide și consens politic pentru integritate. În schimb, scorurile slabe sunt asociate cu politizarea justiției, slăbirea mecanismelor de control democratic, influența excesivă asupra procesului politic și lipsa protecției pentru spațiul civic și libertatea presei. Impactul corupției asupra societății Organizația avertizează că efectele corupției sunt profunde și vizibile în patru domenii-cheie: justiția și statul de drept, democrația și integritatea politică, spațiul civic și libertatea presei, precum și accesul la serviciile publice. În toate aceste arii, corupția erodează încrederea publică și adâncește dezechilibrele de putere. Leadership și instituții independente, esențiale pentru Europa În contextul marcat de războiul din Ucraina, tensiuni geopolitice și creșterea extremismului, Transparency International subliniază că Europa are nevoie urgentă de leadership eficient și de instituții independente puternice, capabile să apere standardele de integritate și interesul public. În decembrie 2025, Uniunea Europeană a adoptat prima directivă anticorupție, menită să armonizeze legislațiile penale ale statelor membre și să instituie o politică de toleranță zero. Transpunerea directivei reprezintă, potrivit Transparency International, o oportunitate majoră pentru România de a lansa reforme ambițioase, cu obiectivul de a atinge un scor de cel puțin 50 de puncte în IPC până în 2030. Reformele necesare pentru recâștigarea încrederii Organizația recomandă consolidarea instituțiilor anticorupție, stabilitatea conducerii acestora și eliminarea presiunilor politice. Sunt menționate explicit necesitatea stabilirii conducerii Agenția Națională de Integritate, asigurarea stabilității Direcția Națională Anticorupție și întărirea capacității ANABI. Printre prioritățile legislative indicate pentru 2026 se numără transparența declarațiilor de avere, clarificarea infracțiunilor de corupție, adoptarea Codului de procedură administrativă, aplicarea obligatorie a pactelor de integritate în achizițiile publice și combaterea spălării banilor printr-un cadru legislativ coerent. Combaterea politizării și a dezinformării În final, Transparency International avertizează că instrumentalizarea politică a luptei anticorupție și dezinformarea privind procedurile judiciare subminează atât încrederea publică internă, cât și credibilitatea externă a României. Combaterea corupției poate fi eficientă și durabilă doar printr-un angajament onest, coerent și lipsit de dublu standard din partea tuturor actorilor societali.

Percepția corupției, România, sub state africane (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Corupție la Primăria Sectorului 5, mecanismul mitei (sursa: Facebook/Vlad Popescu Piedone)
Justiție

Corupție la Primăria Sectorului 5: mecanismul mitei, de la polițistul local la vârful administrației

Procurorii Direcția Națională Anticorupție au declanșat o amplă anchetă de corupție la Primăria Sectorului 5, după ce un polițist local, cunoscut sub porecla „Pedro”, a primit mită de 18.000 de euro de la reprezentantul unui dezvoltator imobiliar. Suma ar fi fost plătită pentru urgentarea recepției unui ansamblu rezidențial. Banii, distribuiți către șefi din Primărie Potrivit referatului întocmit de procurori, o parte din banii primiți de polițistul local ar fi fost ulterior „distribuiți” către superiori din cadrul administrației locale. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA Ancheta vizează un mecanism bine pus la punct, prin care documente esențiale pentru finalizarea proiectelor imobiliare ar fi fost eliberate contra cost. Trei oficiali reținuți În acest dosar au fost reținuți trei oficiali importanți ai Primăriei Sectorului 5: - Iulian Cârlogea, administratorul public al Sectorului 5 - Robert Mihai Başca, arhitectul-șef - Florin Chioran, director general adjunct al Poliției Locale Sector 5 Aceștia urmează să fie prezentați Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă. Cum a început totul: recepție amânată și „taxa” neoficială În noiembrie 2024, o firmă aparținând unui dezvoltator imobiliar a solicitat Primăriei Sectorului 5 recepția unui ansamblu rezidențial de pe strada Înclinată, nr. 12. Deși lucrările erau finalizate, Direcția de Control din cadrul Poliției Locale a invocat aglomerația pentru a amâna procedura. Reprezentantul firmei, identificat ca C.G., a discutat direct cu polițistul local I.P., zis „Pedro”. Potrivit declarațiilor, acesta i-ar fi cerut inițial suma de 24.000 de euro pentru recepție și certificatul de atestare a edificării. După negocieri, suma a fost redusă la 18.000 de euro. Mita, plătită în mașină și urmată de documente oficiale În ziua recepției, după finalizarea verificărilor, C.G. i-a remis polițistului suma de 90.000 de lei, echivalentul a 18.000 de euro, într-o pungă de plastic, în mașina sa. La scurt timp, firma a primit procesul-verbal de recepție și certificatul de atestare a edificării. Denunț la DNA și investigatori sub acoperire Ulterior, C.G. i-a mărturisit superiorului său plata mitei, fapt care a dus la suspiciuni și, în cele din urmă, la un denunț către DNA. Procurorii au apelat la un investigator sub acoperire, care s-a prezentat drept reprezentant al companiei-mamă a dezvoltatorului. În noiembrie 2025, investigatorul și polițistul local s-au întâlnit de mai multe ori, discuțiile fiind înregistrate. Din convorbiri reiese clar că suma cerută inițial fusese de 24.000 de euro, dar că polițistul primise doar 18.000. Recunoașteri și traseul banilor Audiat de procurori, polițistul local a recunoscut faptele. Acesta a declarat că a păstrat 20.000 de lei și a remis restul banilor lui Florin Chioran, pentru semnarea documentelor necesare fiscalizării imobilelor. Ulterior, în cadrul unei operațiuni controlate, polițistul a dus „diferența” de 6.000 de euro, banii fiind împărțiți între Chioran și, potrivit suspiciunilor, administratorul public Iulian Cârlogea. O nouă mită, într-o toaletă din Primărie Ancheta scoate la iveală și un al doilea episod de corupție, legat de recepția unui imobil de 11 etaje de pe strada Nuțu Ion. După constatarea unor nereguli, dezvoltatorul ar fi promis sume consistente pentru „rezolvarea” situației. În ianuarie 2026, polițistul „Pedro” a primit 2.000 de euro într-o toaletă din Primărie, pentru a evita camerele de supraveghere. Banii au fost predați ulterior procurorilor și constituie probă la dosar.

Corupție la Primăria Sectorului 5, rețineri DNA (sursa: Facebook/Vlad Popescu Piedone)
Eveniment

DNA a decimat conducerea Primăriei Sectorului 5: arhitectul-șef și administratorul public, reținuți

Administratorul public al Primăriei Sectorului 5, Iulian Cârlogea, arhitectul-șef Robert Mihai Başca și directorul adjunct al Poliției Locale Sector 5, Florin Chioran, au fost reținuți vineri seara de procurorii Direcția Națională Anticorupție pentru 24 de ore. Ancheta vizează fapte de corupție în domeniul imobiliar, potrivit informațiilor oficiale transmise de DNA. Propunere de arestare preventivă la Tribunalul București Cei trei inculpați urmează să fie prezentați sâmbătă la Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă. Citește și: EXCLUSIV Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD) În același dosar, un alt șef din cadrul Poliției Locale Sector 5 este cercetat sub control judiciar. Percheziții la Primăria Sectorului 5 și în alte locații Procurorii DNA au efectuat vineri percheziții la sediul Primăria Sectorului 5, într-un dosar ce vizează infracțiuni de trafic de influență, dare de mită, luare de mită și fals intelectual. Acțiunile de urmărire penală au inclus și percheziții domiciliare. Ce spun procurorii DNA despre faptele investigate Potrivit unui comunicat al DNA, ancheta privește suspiciuni de corupție comise în perioada 2024–2026 de funcționari publici, care ar fi vizat urgentarea ilegală a recepției unui imobil și atestarea edificării unui ansamblu rezidențial. Aceste demersuri ar fi fost realizate prin proceduri administrative și documente întocmite nelegal. Nouă locații percheziționate în București și Ilfov În total, vineri au avut loc percheziții în nouă locații din București și județul Ilfov, dintre care patru sunt sedii ale unor instituții publice, iar restul aparțin unor persoane fizice. Ancheta este în desfășurare, iar procurorii DNA continuă cercetările pentru stabilirea tuturor responsabilităților.

Iulia Timoșenko, vizată de o anchetă anticorupție (sursa: NABU)
Internațional

VIDEO Iulia Timoșenko, percheziționată de DNA-ul ucrainean. Teancuri de dolari pentru voturi

Iulia Timoșenko, fost premier al Ucrainei și una dintre cele mai cunoscute figuri ale politicii ucrainene, a anunțat miercuri că biroul partidului său din Kiev a fost percheziționat. Agențiile anticorupție susțin că aceasta este suspectată într-un dosar privind cumpărarea voturilor unor deputați. Suspiciuni de cumpărare de voturi în Parlamentul ucrainean Anterior, Agenția Națională Anticorupție a Ucrainei (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAP) au transmis că o „șefă” a unuia dintre grupurile parlamentare este suspectată că ar fi propus mai multor deputați bani în schimbul voturilor lor. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Fapta este pedepsită de lege cu până la 10 ani de închisoare. Deși NABU și SAP nu au menționat numele Iuliei Timoșenko, aceasta este ușor de recunoscut într-o înregistrare video publicată de anchetatori, în care apar perchezițiile desfășurate la biroul său. În imagini pot fi observați anchetatori care așază teancuri de dolari pe biroul deputatei, în prezența acesteia, cu fața blurată. Timoșenko confirmă perchezițiile și respinge acuzațiile Iulia Timoșenko a confirmat că perchezițiile au avut loc pe parcursul nopții la sediul partidului său din Kiev. Într-un mesaj publicat pe Facebook, ea a respins categoric acuzațiile, pe care le-a calificat drept „absurde”. Fostul premier a susținut că anchetatorii „nu au găsit nimic” ilegal și a afirmat că este victima unui „contract de eliminare politică”. O figură centrală a politicii ucrainene de aproape 30 de ani În vârstă de 65 de ani, Iulia Timoșenko este una dintre cele mai influente personalități politice ale Ucrainei din ultimele trei decenii. Ea s-a remarcat în special în timpul Revoluției Portocalii din 2004, care a adus la putere forțele prooccidentale de la Kiev. Timoșenko a condus guvernul ucrainean în 2005, iar apoi în perioada 2007–2010. Înfrângerea în alegerile prezidențiale și închisoarea În 2010, Iulia Timoșenko a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Viktor Ianukovici, lider prorus care a fost destituit patru ani mai târziu în urma unei revolte populare prooccidentale. Între 2011 și 2014, Timoșenko a fost încarcerată în urma unor dosare considerate de opoziția ucraineană și de Occident drept represalii politice orchestrate de regimul Ianukovici. „Prințesa gazului” și trecutul din sectorul energetic În anii 1990, Iulia Timoșenko a fost supranumită „prințesa gazului”, după ce a condus o companie prosperă de distribuție de hidrocarburi, în special din Rusia, devenind una dintre cele mai influente femei de afaceri din Ucraina. Ancheta în care este vizată Timoșenko apare într-un context mai amplu al luptei anticorupție din Ucraina. În toamna acestui an, NABU și SAP au dezvăluit un scandal major privind presupusa deturnare a aproape 100 de milioane de dolari din sectorul energetic, dosar în care este implicat un apropiat al președintelui Volodimir Zelenski. Ulterior, șeful statului a declanșat o amplă remaniere a echipei guvernamentale. La finalul lunii decembrie, NABU a anunțat, de asemenea, că mai mulți deputați sunt acuzați că au acceptat mită în schimbul voturilor exprimate în Parlament.

Mircea Marian
Opinii

Care-i problema cu Nicușor Dan: Cotroceniul e ultimul bastion de rezistență și trebuie compromis

Problema cu Nicușor Dan este destul de simplă. Deranjează. Simplul fapt că respiră aerul Cotroceniului deranjează.    La peste șase luni de la instalarea sa, PSD - să convenim că aceasta este denumirea unei grupări transpartinice din politică, business, justiție, cu un control masiv asupra presei și al cărei interes este să jefuiască resursa publică fără să riște pușcăria - continuă să controleze România.   Bolojan, desi evident din alta ligă, este blocat de PSD, plus ca in varful PNL exista inca o majoritate pesedizata. Protocolul coalitiei majoritare a fost astfel scris incat Bolojan nu poate face nici un pas major fara OK-ul prealabil al PSD. Eu, cand l-am citit atent, am ramas siderat: sunt doua filtre obligatorii prin care Guvernul poate fi blocat de PSD, sedintele coalitiei si vicepremierii.   Justitia este controlata intr-o maniera ceausista de Savonea, cu Inspectia Judiciara pe post de Securitate.   Exista, deci, un singur centru de putere complet independent de PSD, necontrolabil: Cotroceniul.   Si atunci gruparea denumită oficial PSD a deschis două directii de atac, pentru a distruge acest cuib de rezistență:   a) il izoleaza, ii blocheaza prnicipalul instrument de exercitare a puterii: numirile la SRI si SIE, care trebuie aprobate de Parlament.   b) toata presa controlata de PSD et. co se duce dupa Nicusor Dan, la fiecare pas. Război de uzură, Moscow style.   Va dau un exemplu: daca critica majorarea TVA, scria Tapalaga ca ataca guvernul Bolojan, nu vrea “reforme”. Daca sustinea majorarea, il loveau cu angajamentul din campanie…Patul lui Procust, da?   Deci, aceasta este miza bataliei: sa decredibilizeze singurul centru de putere, Cotroceniul, care ar putea ca, pe termen lung, sa refaca lupta cu coruptia, iar cei ce fura acum fara nici o teama sa mai ajunga si la puscarie. Va spun, fiindca am 35 de ani de presa in spate: jaf/coruptie si puscarie, astea sunt cele mai mari probleme, sunt cuvintele cheie care vă ajută să înțelegeți cum gândește așa-zisul PSD. 

Deputați ucraineni acuzați că au primit mită (sursa: Facebook/НАБУ)
Internațional

DNA-ul ucrainean, percheziții eșuate la Parlament, deputați acuzați de mită pentru voturi

Agenția Națională Anticorupție a Ucrainei (NABU) a anunțat declanșarea unei anchete privind un grup de parlamentari care ar fi acceptat mită în schimbul voturilor exprimate în Rada, parlamentul ucrainean. Instituția susține că mai mulți membri ai legislativului ar fi beneficiat de „avantaje ilegale” în mod sistematic. NABU: grup criminal organizat format din actuali deputați Într-un mesaj publicat pe Telegram, NABU a precizat că a descoperit existența unui „grup criminal organizat” din care fac parte și parlamentari în funcție. Citește și: Tentativă de viol în Școala de Poliție de la Câmpina: un angajat a sărit pe un elev Potrivit agenției, aceștia ar fi primit bani sau alte beneficii pentru a vota anumite proiecte de lege. Percheziții blocate în sediile comisiilor parlamentare din Kiev Anchetatorii au încercat să efectueze percheziții la sediile unor comisii parlamentare din Kiev, însă acțiunea ar fi fost împiedicată de forțele de securitate. NABU a transmis că obstrucționarea acțiunilor de investigație reprezintă o încălcare directă a legii, fără a preciza dacă au avut loc rețineri sau arestări în acest caz. Noul scandal de corupție izbucnește în contextul plecării președintelui Volodimir Zelenski către Florida, unde urmează să discute cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, despre planurile de încheiere a războiului cu Rusia. Seria recentă de scandaluri la vârful statului ucrainean Președinția Ucrainei a fost deja afectată de un alt caz major de corupție, legat de deturnarea a aproximativ 100 de milioane de dolari din sectorul energetic. În acest dosar este implicată o persoană apropiată președintelui Zelenski, aflată în prezent în străinătate. Scandalul a dus la demisia a doi miniștri și a șefului administrației prezidențiale, Andrii Iermak. Corupția, problemă veche în Ucraina Corupția este considerată endemică în Ucraina, numeroase cazuri fiind descoperite după declanșarea invaziei ruse din 2022, inclusiv în armată și în sectorul apărării. Deși țara dispune de agenții anticorupție precum NABU și de un parchet specializat (SAP), puține dosare se finalizează cu condamnări definitive. Activiștii anticorupție din Ucraina semnalează presiuni politice și hărțuire judiciară care, potrivit acestora, ar împiedica investigarea eficientă a cazurilor și sancționarea persoanelor implicate.

Răzvan Cuc, arestat preventiv într-un dosar de corupție (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Ex-ministrul PSD Răzvan Cuc, arestat pentru 30 de zile pentru mita de peste un milion de lei

Tribunalul București a decis miercuri arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului ministru al Transporturilor, Alexandru-Răzvan Cuc, într-un dosar instrumentat de Direcția Națională Anticorupție. Potrivit procurorilor, acesta este acuzat că ar fi intermediat o mită de peste un milion de lei pentru directorul general al Registrului Auto Român (RAR). Omul de afaceri Cătălin Daniel Bușe, trimis și el în arest Aceeași măsură de arestare preventivă a fost dispusă și față de omul de afaceri Cătălin Daniel Bușe, administrator al firmei Euro Quip International SRL, companie implicată în procedura de achiziție publică aflată în centrul anchetei DNA. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Conform procurorilor, în luna septembrie, Regia Autonomă Registrul Auto Român a inițiat o procedură de achiziție publică în valoare de aproximativ 23 de milioane de lei, TVA inclus, având ca obiect mentenanța echipamentelor de verificare și diagnosticare tehnică a vehiculelor. Mită promisă: 6% din valoarea contractului În perioada septembrie–noiembrie, cu sprijinul fostului ministru Alexandru-Răzvan Cuc, omul de afaceri Cătălin Daniel Bușe i-ar fi promis directorului general al RAR, Mihai Alecu — denunțător în dosar — o mită reprezentând 6% din valoarea totală a acordului-cadru ce urma să fie reînnoit între RAR și firma Euro Quip International. DNA susține că promisiunea mitei a fost formulată în cadrul mai multor întâlniri și convorbiri, scopul fiind ca directorul general al RAR să facă demersurile necesare pentru desemnarea preferențială a membrilor comisiei de evaluare a ofertelor și pentru semnarea rapidă a contractului cu firma administrată de Bușe. Plata mitei, în tranșe, înainte de Crăciun Potrivit anchetatorilor, Cătălin Daniel Bușe ar fi promis că suma de bani va fi achitată în tranșe, la intervale de aproximativ trei până la cinci luni. Prima tranșă ar fi urmat să fie plătită în perioada premergătoare sărbătorilor de Crăciun. Dosarul se află în continuare în instrumentarea Direcției Naționale Anticorupție, iar măsura arestării preventive poate fi contestată conform procedurilor legale.

Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Foto: ICCJ
Politică

Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul

Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Digi FM. El a spus că se va forma un grup de lucru care să anlizeze schimbarea legilor Justiției. Citește și: Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea: susține libertatea de exprimare a judecătorilor și arată că un „număr redus de persoane” controlează Justiția Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul „Fără să fiu specialist, consider că în fapte de corupție grave nu ar trebui să existe prescripție. Faptul că un proces durează foarte mult nu are niciun rol din punct de vedere social. În momentul în care trec cinci ani, oamenii nu mai știu de ce s-a dat o sentință, pentru că fapta a dispărut din memoria socială”, a spus premierul, întrebat fiind dacă este de acord să existe prescriere pentru corupție.  „Dar ce trebuie să recunoaștem, ce s-a făcut acum 3-4 ani este că gestionarea sistemului de justiție, pentru a nu mai interfera lumea politică, a fost mutat aproape integral în zona sistemului. De la numiri, avansare, totul depinde de interiorul sistemului de Justiție. Dacă se constată că repararea lucrurilor nu poate fi făcută din interior, atunci în mod cert trebuie intervenit din afară, prin lege”, a mai arătat Bolojan.  Acum câteva zile, ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, a sugerat că se opune eliminării prescripției în cazuri de corupție. „Pentru că dacă înlăturăm prescripţia, asta poate să fie un cec în alb pentru un organ judiciar, iarăşi un exerciţiu ipotetic, care considerând că nu mai există un termen în care trebuie să-şi facă treaba, o poate face şi în 20 sau în 30 de ani. Este contrar celerităţii. Prescripţia este acea sancţiune care se aplică organelor judiciare şi statului însuşi, că nu este capabil să tragă la răspundere penală o persoană într-un interval de timp foarte generos”, a afirmat Radu Marinescu. 

Încă un VIP, Nicusor Constantinescu, scapă de un proces de corupție prin prescriere Foto: Stirile Pro TV
Justiție

Încă un VIP scapă de un proces de corupție prin prescriere, dosarul s-a târâit 10 ani prin instanțe

Încă un VIP scapă de un proces de corupție prin prescriere, dosarul s-a târâit 10 ani prin instanțe: Tribunalul Constanța a închis așa-numitul dosar Geotop în care fostul președinte al Consiliului Județean Constanșa, Nicușor Constantinescu, a fost acuzat de o fraudă de peste 11 milioane de lei. Nicușor Constantinescu și complicii săi vor trebui să restituie către Consiliul Județean Constanța suma de 11,6 milioane de lei.  Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Încă un VIP scapă de un proces de corupție prin prescriere Însă este puțin probabil că acest lucru se va întâmpla, întrucât fostul baron PSD de Constanța, bun prieten cu Radu Mazăre, este deja la închisoare. El are cinci sentințe definitive care totalizează 32 de ani de închisoare.  Dosarul Geotop a ajuns la Tribunalul Constanța în 2016 și, până în martie 2025, s-au scurs 94 de termene de judecată. El mai stătuse la DNA București cinci ani, din 2010 în 2015. În 2016, DNA Constanța a finalizat dosarul în șase luni.  Procurorii i-au acuzat pe fostul președinte al Consiliului Județean Constanța și pe fostul arhitect șef al județului Constanța, Titi Cenușă, că și-ar fi coordonat acțiunile în așa fel încât lucrările de cadastrare a drumurilor județene și comunale din județ să fie atribuite, în mod preferențial, către o anumită firmă, fraudând bugetul județului.  Fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a scapăt, în octombrie 2025, tot prin prescripție, și de procesul penal în dosarul privind lucrările ilegale la Herghelia Mangalia și pe Lacul Corbu, însă trebuie să plătească un prejudiciu de 5,5 milioane de lei. 

Urmează un măcel al Inspecției Judiciare împotriva magistraților care vorbesc despre abuzuri (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Urmează un măcel al Inspecției Judiciare împotriva magistraților care au vorbit despre abuzuri

Judecătoarea Sorina Marinaș, de la secția penală a Curții de Apel Craiova, a declarat joi seară că este convinsă că vor urma „repercusiuni” din partea Inspecției Judiciare împotriva magistraților „care au îndrăznit” să vorbească public despre problemele din justiție. „Discuții la nivel de Inspecție să ne potolească pe toți” „Ori de câte ori unul dintre noi a ieșit din decorul prestabilit, s-a trezit cu Inspecția Judiciară pe cap, inevitabil. Dacă ești un pic mai vocal, automat vine Inspecția la ușă. Eu vă pot spune în mod categoric că noi știm deja că sunt discuții la nivel de Inspecție să ne potolească pe toți (...). Nu pot să vă dau date exacte ce se va întâmpla în perioada imediat următoare, dar având în vedere că procedurile declanșate de Inspecția Judiciară sunt de principiu desfășurate într-un termen foarte scurt de 20 - 30 de zile, probabil vom afla foarte curând cu toții. Cred totuși că, după reacția publică a magistraturii, să întârzie un pic.” Citește și: 22 decembrie 2025: Nicușor Dan va sta la o discuție „fără limită de timp” cu magistrații care vor să reclame problemele din Justiție Declarațiile au fost făcute într-o intervenție telefonică la Euronews. „O tentativă de mazilire publică” Potrivit Sorinei Marinaș, conferința de presă convocată joi de conducerea Curții de Apel București a reprezentat „o tentativă de mazilire publică a anumitor magistrați care au îndrăznit să vorbească de ce se întâmplă”. Judecătoarea a devenit cunoscută după ce Inspecția Judiciară a deschis o anchetă împotriva sa, în urma publicării pe Facebook a motivării unei condamnări la 30 de ani de închisoare pentru tentativă de omor asupra soției. Marinaș se numără și printre cei 200 de magistrați care au semnat un mesaj de susținere pentru colegii care au făcut dezvăluiri în reportajul Recorder despre disfuncțiile majore din sistemul judiciar. „Tăcerea nu este o opțiune” Mesajul comun transmis joi include următoarele afirmații: „Subsemnații, judecători și procurori, având în vedere repercusiunile ce se preconizează cu privire la colegii noștri Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu, dar și mesajele contradictorii publicate de Secția pentru judecători și secția pentru procurori, facem următoarele precizări. Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a sesiza problemele și presiunile din sistemul de justiție. Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol. Totodată, subliniem că aspectele semnalate de colegii mai sus menționați nu sunt izolate. Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă – în slujba cetățeanului.”

Protest în Piața Victoriei din București împotriva găștii Liei Savonea (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Un nou protest împotriva găștii Savonea, de data aceasta în Piața Victoriei din București

Aproximativ o mie de persoane protestează, joi seară, în Piața Victoriei din București, după dezvăluirile prezentate în documentarul Recorder despre problemele grave din sistemul de justiție. „Mă sună Lia. Mergem la pușcărie” Manifestanții afișează pancarte cu mesaje precum: „Savonea, jos labele de pe justiție”, „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, „Justiție, nu corupție”, „Mă sună Lia. Mergem la pușcărie”. Citește și: 22 decembrie 2025: Nicușor Dan va sta la o discuție „fără limită de timp” cu magistrații care vor să reclame problemele din Justiție Protestatarii scandează: „Noi vrem dreptate, nu imunitate”, „Magistrați independenți, nu obedienți”, „Savonea, demisia”, „Jos Predoiu”. Totodată, aceștia cer demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a ministrului Justiției, Radu Marinescu, a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și a procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Este a doua seară consecutivă de proteste, după ce miercuri câteva mii de persoane au manifestat în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii din București și la Palatul de Justiție din Cluj-Napoca. Și la Iași s-au strâns câteva sute de oameni în Piața Unirii. „Scoateți corupția din justiție” Evenimentul „Scoateți corupția din justiție” a fost anunțat pe Facebook, în contextul apariției documentarului Recorder, care expune o serie de nereguli grave din interiorul sistemului judiciar. Organizatorii au transmis că „Documentarul Recorder a arătat cum corupția a pus stăpânire pe Justiție. Iar politicienii care au votat legile justiției au făcut posibil acest lucru. Este timpul să le spunem că situația a devenit intolerabilă și că a venit momentul ca politicienii care susțin că vor un stat de drept, dar și oamenii onești din Justiție, să remedieze lucrurile.” Mărturia judecătorului Beșu Documentarul Recorder prezintă mărturii ale unor procurori și judecători, unii cu identitatea protejată, privind modul în care conducerea Curții de Apel București ar fi schimbat în mod repetat complete de judecată pentru a obține soluții favorabile în dosare de corupție. Printre cauzele menționate se numără cele ale lui Marian Vanghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu. Judecătorul Laurențiu Beșu, mutat prin delegare de la Tribunalul Giurgiu, afirmă că a fost scos din completul care îl judeca pe medicul Mircea Beuran pentru că „nu se mai dorea” să facă parte din acesta. „Lebăda neagră” Raluca Moroșanu Declarațiile sale au fost confirmate public de judecătoarea Raluca Moroșanu, care a intervenit la începutul conferinței de presă organizate de conducerea Curții de Apel București: „Am venit aici ca să-l susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ce a spus el acolo este adevărat. Dacă va fi contrazis, este o minciună. (…) Suntem terorizați pur și simplu, cu acțiuni disciplinare și cu tot ce știți dumneavoastră că ni se întâmplă. (…) Am fost toată viața mea magistrat. Colegii din țară mă cunosc. Și ei vor ști că nu mint.”

Fosta judecătoare Daniela Panioglu acuză sistemul corupt al Liei Savonea (sursa: euronews.ro)
Justiție

Încă o mărturie publică din sistemul corupt al Liei Savonea, făcută de o fostă judecătoare

„Nu știu dacă funcționează ceva în România mai bine decât corupția din justiție.” Declarația aparține judecătoarei Daniela Panioglu, pensionată forțat, care a povestit în direct la Euronews cum ajung dosarele de corupție să se prescrie pe bandă rulantă. Savonea sugerează o bătălie pentru influență Daniela Panioglu a făcut afirmații similare și în urmă cu două săptămâni, tot la Euronews, iar documentarul realizat de Recorder a confirmat în întregime acuzațiile sale. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Fosta judecătoare susține că responsabilitatea principală ar aparține chiar șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, despre care afirmă că ar controla majoritatea deciziilor din sistem. Într-un răspuns transmis Euronews, Lia Savonea respinge toate acuzațiile și concluziile din documentarul „Justiție capturată”: „Mărturiile invocate nu sunt susținute de fapte verificabile și conțin afirmații necorespunzătoare realității. Ele construiesc artificial percepția unei justiții «capturate», deși, în mod obiectiv, indică mai degrabă tentative de repoziționare a influenței asupra justiției din alte zone decât cele enunțate selectiv în discursul public”. Justiția în dosarele de mare corupție, nefuncțională Fosta judecătoare Daniela Panioglu avertizează că mecanismele interne ale sistemului permit tergiversarea dosarelor sensibile: „Situația e foarte gravă, a fost trecută sub tăcere, s-a suferit sub tăcere atâta timp, dar cred că așa nu se mai poate în societatea română. Justiția este nefuncțională, mă refer la justiția penală și la dosarele de mare corupție.” Structură piramidală cu Savonea în vârf Panioglu descrie o structură piramidală în fruntea căreia s-ar afla Lia Savonea: „Este o structură piramidală în vârful căreia se află un lider care, extrem de meticulos și în timp, a reușit să acapareze tot sistemul judiciar. Se numește Savonea Lia. A fost liderul în fapt al acelei grupări despre care se vorbea și în material. Acest lider și-a plasat, creat și țesut atent și meticulos toată rețeaua, a plasat anumiți șefi de instanțe. În mandatul lor, acești șefi de instanțe au intervenit ca o presiune asupra judecătorilor.”

Mecanismul corupției din interiorul Justiției (sursa: Inquam Photos/Tudor Pană)
Justiție

VIDEO Rețeaua Savonea de trucat procese, devoalată de procurori și judecători (interviuri Recorder)

Un documentar Recorder, rezultatul unei investigații de peste un an și jumătate, încearcă să explice cum un pilon esențial al democrației a fost treptat capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni. Mecanismul corupției din interiorul Justiției În esență, pactul dintre cele două tabere funcționează astfel: politicul a livrat modificări legislative care au creat o structură piramidală în justiție, concentrând puterea în mâinile unui număr mic de magistrați. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță La schimb, acești magistrați au oferit o justiție „liniștită”, care nu mai deranjează elitele politice. Materialul, care include mărturii fără precedent, extrem de grave, venite chiar din interiorul sistemului a fost rezumat de fostul judecător Cristi Danileț „O radiografie dură a justiției penale din perioada post-Kovesi. Mărturii: 3 procurori DNA (2 asumați), 2 judecători de la CAB (1 asumat), un fost membru CSM și un actual membru CSM. Iată principalele idei prezentate în material: Degradarea luptei anticorupție: Lupta anticorupție nu mai este o prioritate. Anticorupția judiciară nu există deloc. Au loc manipulări de dosare la DNA și în instanțe pentru a se alege anumiți magistrați care să le soluționeze." Ce se întâmplă la DNA „Procurorul-șef Voineag ar fi cerut informări scrise despre măsurile propuse judecătorilor. Ar fi folosit pârghii administrative pentru a bloca anchete, a schimbat șefi fără motive și ar fi închis abuziv dosare sensibile (mai ales când erau vizați suspecți din SRI). Procurori de anchetă ar fi fost înlăturați din cauze. Ar fi existat telefoane influente din SRI, Prefectură, conducerea DNA. 1 din 7 procurori a plecat din DNA, în semn de protest.” Ce se întâmplă în instanțe „Dosarele ar fi direcționate către anumiți judecători pentru rezultate convenabile sau pentru prescripție. Unii inculpați se laudă că „au la mână” judecători." Situații grave la Curtea de Apel București "Judecători mutați între secții sau delegați în timpul judecării unor dosare penale, prin decizia conducerii. CSM ar fi dispus detașări/transferuri ale judecătorilor în timpul unor procese importante. Schimbarea repetată a completurilor → reluarea judecății de mai multe ori. -Exemple: Vanghelie: procesul a durat 10 ani, completul schimbat de 5 ori → prescripție. Medicul Beuran: complet schimbat după „îmbierea” unui judecător cu delegare la CAB → achitare, deși exista o înregistrare cu recunoașterea mitei. Judecători schimbați „peste noapte”, fără motiv medical sau administrativ. Popoviciu: dosar revizuit; pe aceleași probe → achitare, deși era vorba de 224 ha evaluate la 1 euro/mp în loc de 100 euro.”" Presiuni din partea conducerii CAB „Se induce ideea că inculpatul trebuie protejat. Soluțiile nu se impun direct, dar sunt „sugerate”. Judecătorii care nu se aliniază cerințelor riscă în carieră.” CSM – de la 5–4 la 8–1 „În perioada Savonea (2017–2023): două tabere, decizii sensibile adoptate cu votul de 5–4 în secția de judecători, unde domina tabăra antireformistă. În actualul CSM: deciziile se iau cu 8–1!!” Modificările legilor justiției „CSM-ul condus de Savonea ar fi susținut modificările Dragnea–Toader împotriva voinței magistraților. Noile legi au consolidat puterea secției de judecători din CSM: controlează inspecțiile, numirile, promovările; pot decide ce procurori îi anchetează pe magistrați; criteriile meritocratice au dispărut. Grup de influență în jurul Liei Savonea: Rețea construită în timp în ICCJ, CSM, Inspecția Judiciară, CAB. Numiri de șefi la CAB din rândul judecătorilor aduși de la alte instanțe, cu legături personale în dosare judecate la CAB.” În unele cazuri, «dreptul este reinventat».” Libertatea de exprimare a magistratului – inexistentă „Sistemul funcționează sub frică. Magistrații corecți sunt resemnați. Cei curajoși au fost hărțuiți disciplinar. Exemple: două judecătoare de la CAB, îndepărtate, apoi repuse în funcție de ICCJ, dar fără dosarele lor – trimise la secția civilă.” Desființarea anticorupției judiciare „După modificările din 2017–2018, competențele de anchetare a magistraților au trecut de la DNA → SIIJ → SAS. Dacă înainte DNA instrumenta 10–15 dosare/an, azi nu mai există niciun dosar de corupție judiciară. A avut loc un fel de înțelegere magistrați-politicieni: politicienii au tăiat puterile DNA, iar în schimb magistrații abuzivi au fost protejați. Soluția: independența justiției nu poate există fără voință politică. Se impune reducerea puterilor CSM și redistribuirea atribuțiilor sale pe orizontală.”

Diana Buzoianu reacționează la cererea de demisie (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Politică

Buzoianu susține că PSD vrea s-o dea afară ca să mențină corupția din Romsilva

Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a transmis marți că solicitarea PSD privind demisia sa apare exact în perioada în care în coaliție se negociază reorganizarea Romsilva. Buzoianu susține că presiunile vin în contextul în care a propus o reformă reală a instituției și respinge orice încercare de a o îndepărta din funcție pentru a bloca schimbările. Reorganizarea Romsilva, miza conflictului din coaliție Potrivit ministrei, cererea de demisie formulată de PSD coincide cu discuțiile privind modul în care va fi restructurată Romsilva. Citește și: Contabila PSD-ului, cu studii la Hyperion și Academia de Poliție, conduce companii strategice ale statului român Diana Buzoianu afirmă că a propus reducerea numărului de directori și crearea a 12 direcții regionale, fiecare cu un director silvic și unul tehnic. Ea acuză PSD că încearcă să păstreze structurile existente la nivel județean și să adauge în plus structurile regionale, fără a schimba, în realitate, modul de funcționare al instituției. „PSD a zis: hai să vedem… sigur… acceptăm 12 direcții regionale, dar să rămână câte un directoraș, șefuț și la nivel de județ – adică să nu schimbăm nimic, doar să adăugăm niște structuri regionale. Vă spun clar: eu nu voi semna o astfel de Hotărâre de Guvern”, a scris ministra. „Nu voi fi șantajată cu funcția” Diana Buzoianu transmite că nu cedează presiunilor și că rămâne în funcție atât timp cât își poate continua obiectivele privind reforma din sistem. „Nu m-am născut ministră. Rămân în această funcție cât mai pot curăța din stricăciunile din ultimii 35 de ani.” Ea afirmă că reorganizarea Romsilva trebuie să fie una autentică, nu o rearanjare formală care să păstreze „directorii care au întors ochii la mafia lemnului”. Mesaj pentru partenerii de coaliție Ministra Mediului subliniază că nu acceptă să fie presată să semneze o reorganizare care conservă vechile rețele de influență din Romsilva. Totodată, spune că nu va permite ca funcția sa să fie folosită ca instrument de șantaj politic. „Nu voi fi șantajată cu funcția. Asta înseamnă și reformă reală a Romsilva. Nu joacă de-a câte locuri putem acoperi pentru directorii lor care au întors ochii la mafia lemnului în ultimii ani.”

Oficial chinez, executat pentru corupție (sursa: caixinglobal.com)
Internațional

Executat pentru o mită de 156 de milioane de dolari. Statul nu a precizat metoda

Fostul director al unei importante firme chineze de administrare de active controlate de stat, Bai Tianhui, a fost executat marți, potrivit presei de stat. Bai, fost CEO al China Huarong International Holdings (CHIH), fusese condamnat în 2024 pentru că a acceptat peste 156 de milioane de dolari mită între 2014 și 2018, acordând tratament preferențial unor proiecte de achiziții și finanțare. Apel respins și sentință fără suspendare Deși în China pedepsele cu moartea pentru corupție sunt adesea suspendate și ulterior comutate în închisoare pe viață, sentința lui Bai nu a beneficiat de această clemență. Citește și: Ministerul de Externe vrea să lase fundația lui Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, fără principala sursă de bani El a contestat decizia instanței din Tianjin, dar Curtea Supremă Populară a confirmat verdictul, considerând faptele sale „extrem de grave”. Execuție la Tianjin, în contextul unei campanii anticorupție dure Bai Tianhui a fost executat marți dimineață, după ce și-a luat rămas bun de la familie, fără ca autoritățile să dezvăluie metoda folosită. China păstrează datele privind pedepsele capitale sub regim de secret, însă organizațiile pentru drepturile omului estimează că mii de execuții au loc anual. Huarong, epicentrul luptei anticorupție lansate de Xi Jinping CHIH este o filială a China Huarong Asset Management, unul dintre cei mai mari administratori de credite neperformante din țară și o țintă principală a campaniei anticorupție conduse de președintele Xi Jinping. Fostul CEO al Huarong, Lai Xiaomin, a fost executat în 2021 pentru o mită record, iar alți directori de top ai grupului și figuri-cheie din sectorul financiar au fost, de asemenea, investigați și condamnați, inclusiv Yi Huiman, Li Xiaopeng și Liu Liange.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră