marți 29 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

românia

964 articole
Eveniment

Ne scriu cititorii: „Când copilul meu a intrat în clasa a VII-a am constatat că are ore de la 8 dimineața la ora 15”. O comparație între numărul de ore din România și alte state europene

„La începutul anului școlar 2021-2022, când copilul meu a intrat în clasa a VII-a am constatat cu stupoare că are ore de la 8 dimineața până la ora 15. Patru zile din săptămână. Iar într-una din zile începe de la ora 7 dimineața. La aceste ore petrecute în școală se mai adaugă și orele prestate acasă, cu învățatul și temele”, a scris un cititor DeFapt.ro, Zsolt Bodola. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi El a transmis și un tabel Excel în care face o comparație între numărul de ore din România și alte state europene. Mesajul său vine după ce DeFapt.ro a scris că „elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii, la școală, dar au printre cele mai proaste rezultate la PISA”. Citește și: GRAFIC Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii, la școală, dar au printre cele mai proaste rezultate la PISA. Estonia, în topul PISA, are mai puține ore obligatorii Redăm scrisoarea primită la redacție. O comparație între numărul de ore din România și alte state europene „La începutul anului școlar 2021-2022, când copilul meu a intrat în clasa a VII-a am constatat cu stupoare că are ore de la 8 dimineața până la ora 15. Patru zile din săptămână. Iar într-una din zile începe de la ora 7 dimineața. La aceste ore petrecute în școală se mai adaugă și orele prestate acasă, cu învățatul și temele. Practic, era vorba de 20 de materii, cu câte 7 ore zilnic. Evident, fiind vorba de învățământ în limba maghiară, el are 2 materii în plus (5 ore pe săptămână mai mult) față de majoritatea elevilor din România. Dar chiar și așa, 18 materii, obligatorii toate, este un număr enorm. «Nu se poate, e o aiureală!» - mi-am zis. Și cum am mulți cunoscuți prin alte țări europene, am zis să văd la ei care e situația. Sumarizarea informațiilor o puteți vedea în tabelul atașat. La toate țările e vorba de orarul unui copil de clasa a 7-a. Excepție Irlanda, unde e vorba de clasa a 8.-a. După cum vedeți, România are cele mai multe materii. Absolut toate materii teoretice. Celelalte țări combină teoria cu practica. Cel mai practic învățământ fiind cel din Finlanda, unde la finalul ciclului primar și gimnazial copii știu să gătească, să prelucreze lemn și metal, să grădinărească la nivel elementar, etc... Ca număr de ore medii/zi petrecute în școală, situația e cam egală, mai toți copii fiind la școală între orele 7/8 - 16-17. Diferența o face în schimb modul de organizare: - în România sunt ore încontinuu, întrerupte de pauze de 10 minute - toate celelalte țări acordă o pauză de prânz, de cel puțin 30 de minute și în majoritatea cazurilor orele de după masă sunt practice (fără materie predată) sau ore de aprofundare și exercițiu pe materia învățată dimineața. Germania are cele mai multe materii de studiat, după România. Însă, materiile sunt grupate, în așa fel încât în aceeași zi copilul să aibă de pregătit doar două materii. De exemplu: două ore de matematică, urmate de două ore de germană. Prima pentru materie nouă, a doua pentru aprofundare și exercițiu. La Finlanda am mai remarcat o chestiune interesantă: singura materie care este constant în orar pe tot parcursul școlii, este ora de limbă maternă (care poate fi finlandeza sau suedeza). Matematica nu este constantă. De exemplu la clasa a 7.-a era doar jumătate de an. Evident, am comparat și situația la testele PISA. Nu mai știu ce an era, 2020 sau 2021. Aveți pozițiile obținute pe banda galbenă din tabel. Interesant că cea mai bine clasată țară (Finlanda) are cele mai puține materii. Nu am putut compara manualele. Doar în cazul Irlandei am avut ocazia să văd manualele fetei amicilor noștrii. Conținutul și calitatea manualelor irlandeze este incomparabil mai bun decât ceea ce primesc copii noștri. Da, pachetul de manuale costă 170 EUR pe an (unele manuale sunt totuși valabile pe parcursul a 3 ani). Dar, sincer aș prefera să plătesc un set de manuale făcute profesionist nu o adunătură de maculatură făcută în scârbă de edituri cu spate politic corespunzător. Concluziile? Cred că și un profan poate să le tragă rapid: învățământul de la noi merge pe cantitate teoretizată. De aceea ne trezim cu elevi cu bacalaureat dar care nu sunt în stare să înțeleagă un text simplu. Tot sistemul e gândit în așa fel încât să fie nevoie de cât mai multe cadre didactice. Practic elevul și nevoile lui sunt ignorate. Trist e, că nici profesorii nu vor să schimbe sistemul. Când arăți problemele toată lumea ridică din umeri și spune că nu se poate face nimic. Vorba unui părinte: «putem emigra»”, ne-a scris Zsolt Bodola

Ne scriu cititorii: „Când copilul meu a intrat în clasa a VII-a am constatat că are ore de la 8 dimineața la ora 15”. O comparație între numărul de ore din România și alte state europene
Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni”
Eveniment

Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni”

Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni”, a spus ministrul de Interne de la Viena, Gerhard Karner, într-un interviu acordat în această dimineață la Ö1-Morgenjournal și preluat de Der Kurier. Karner a spus că acest condiții sunt adresate Comisiei Europene și abia după îndeplinirea lor își va da Austria acordul pentru ridicarea veto-ului impus României și Bulgariei. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Condiții pentru ca România să intre în Schengenul aerian Ce a cerut ministrul austriac de Interne, potrivit Der Kurier: triplarea numărului de polițiști de frontieră bani pentru infrastructura de protecție a frontierelor o modernizare tehnică, în special la frontierele bulgaro-turce și româno-sârbe creșterea controalelor la frontierele naționale acceptarea solicitanților de azil de către România și Bulgaria, în special afgani și sirieni Karner a justificat cererea de menținere a unor controale permanente la frontierele terestre prin „problema cu traficanții de persoane". Din cele puțin peste 50.000 de cereri de azil din Austria, doar puțin sub 150 de migranți au ajuns prin aeroporturi, a explicat ministrul austriac de interne. Foto: Twitter BMI Karner se va deplasa luni în Slovenia pentru a discuta despre viitorul Schengen în cadrul unei reuniuni cu miniștrii de interne din cadrul așa-numitului "Forum Salzburg". La 8 decembrie 2023, Austria a blocat extinderea spațiului Schengen, invocând numărul mare de solicitanți de azil. Olanda s-a opus aderării Bulgariei la Schengen. Pe lângă Austria, Bulgaria și România, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia sunt membre ale Forumului Salzburg. Statele din Balcanii de Vest și Republica Moldova sunt și ele reprezentate.

GRAFIC Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii, la școală, dar au printre cele mai proaste rezultate la PISA. Estonia, în topul PISA, are mai puține ore obligatorii
Eveniment

GRAFIC Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii, la școală, dar au printre cele mai proaste rezultate la PISA. Estonia, în topul PISA, are mai puține ore obligatorii

Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii, la școală, dar au printre cele mai proaste rezultate la PISA, arată datele sintetizate de site-ul „Părinții cer schimbare”. Potrivit datelor de pe acest site, numărul orelor obligatorii în învățământul gimnazial a crescut spectaculos din anul școlar 2017-2018 în anul școlar 2020-2021. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii În anul școlar 2020-2021, numărul de ore obligatorii în învățământul gimnazial era de 3.778 de ore, față de media europeană de 2.858 de ore. La învățământul primar, media europeană, de 4.082 ore, era peste cea din România, de 3.300 de ore. Graficul de pe site-ul „Părinții vor schimbare” arată și ce spectaculos a crescut numărul de ore. Numărul total de ore Grafic: Părinții vor schimbare „Per total, pentru toți anii de învățământ obligatoriu, câte ore petrec efectiv elevii în școală”: 9.050, față de Estonia - 8.977 sau Polonia - doar 5.334 ore. La testele PISA, scorul României a fost 428 (sub Ucraina - 430). Estonia a obținut 516, iar Polonia - 492. „Matematica, ca disciplină obligatorie, ocupă a doua cea mai mare parte a timpului de instruire în învățământul primar. Ca și în cazul citirii, scrierii și literaturii, ponderea sa în curriculum-ul școlar scade, de asemenea, la nivel gimnazial în favoarea altor discipline, precum științele naturii sau limbile străine. În învățământul primar, aproximativ 17% din timpul minim de instruire este alocat în medie matematicii, variind de la 12% la 22%. În învățământul gimnazial, matematica ocupă între 10 și 16% din timpul total de instruire recomandat pentru acest nivel de învățământ în aproape toate țările”, arată site-ul Părinții vor schimbare. În medie durata anului școlar în Europa este de 190 de zile lucrătoare. In România, durata cuprinde, de regulă, 167 de zile lucrătoare.

Planul lui Geoană: vrea să intre Moldova și Ucraina în UE ca să nu mai fie România, la propriu, la periferia Europei
Politică

Planul lui Geoană: vrea să intre Moldova și Ucraina în UE ca să nu mai fie România, la propriu, la periferia Europei

Geoană ascunde România după Moldova, Ucraina. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, susţine că există o cale ca România "să evadeze" definitiv de la "periferia Europei": în următorii ani Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Balcanii de Vest "vor face parte din familia europeană şi din familia euro-atlantică", iar ţara noastră nu va mai fi "frontiera de răsărit a Vestului". Geoană ascunde România după Moldova, Ucraina "Nu va fi un lucru simplu, dar pentru mine este un lucru extrem de evident. Se reîmpart cărţile şi de influenţă politică şi geopolitică şi de influenţă economică şi comercială, şi de reputaţie, şi de centralitate în Europa şi în lume. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Cred că există o cale ca România să evadeze definitiv de la periferia Europei şi să meargă în centrul Europei. Luând din punct de vedere geografic, războiul din Ucraina, care va continua pentru o perioadă de timp, are ca efect indirect, dar foarte direct pentru echilibrul Europei, faptul că (...) în următorii ani Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Balcanii de Vest, toţi vecinii României vor face parte din familia europeană şi din familia euro-atlantică. Va fi greu, dar sunt convins că vom avea toţi vecinii noştri pentru prima dată (în familia europeană - n. r.), iar România nu mai este frontiera de Răsărit a Vestului, România este geografic mult mai în centrul Europei", a explicat Geoană. Campania electorală a adjunctului NATO El a remarcat faptul că nivelul de ambiţie al României poate fi acela "de a nu mai fi periferici, provinciali şi nou-veniţi în Europa", ci "în centrul politic, acolo unde se iau deciziile importante". "Concluzia este că nimeni nu te invită să te aşezi la masa decidenţilor, dacă nu îţi iei fotoliul pe care îl meriţi. Trebuie să începem să ne apărăm interesele, să ne promovăm. În cartea mea vorbesc şi despre un patrulater pe care îl văd în Europa: Franţa - Germania - Polonia - România. Este un patrulater natural. Cele două mari ţări din Vestul Europei şi cele două mari ţări de aici. Până în 2030, aşa cum preşedintele Maia Sandu a propus, Republica Moldova va fi în Uniunea Europeană alături de România. În sine, este un moment extrem de important pentru istoria naţională a României", a adăugat Mircea Geoană. Geoană şi-a lansat sâmbătă, la Timişoara, cartea "Bătălia pentru viitorul României. Gândurile unui român la vârful NATO".

Austria a cedat: acceptă România în Schengen, dar numai aerian. Românii nu vor mai sta la cozi în aeroporturi, anunță Ciolacu. Deocamdată, nu există o poziție oficială a Vienei
Eveniment

Austria a cedat: acceptă România în Schengen, dar numai aerian. Românii nu vor mai sta la cozi în aeroporturi, anunță Ciolacu. Deocamdată, nu există o poziție oficială a Vienei

Austria acceptă România în Schengen aerian. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, sâmbătă seară, că Austria "şi-a flexibilizat poziţia" în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România. Austria acceptă România în Schengen aerian "Am spart gheaţa! Austria şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România. Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Am făcut eforturi mari în ultimele luni să ajungem în acest punct şi le sunt recunoscător tuturor celor care au luptat pentru România", a scris Ciolacu pe Facebook. El a precizat că ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, are mandat să se vadă cu omologul austriac şi să ducă negocierile la bun sfârşit. "După ani de zile de aşteptări, vom realiza împreună şi acest vis! România merită în Schengen!", a adăugat premierul.

Vălean: Trenurile din România trebuie să circule cu 160 km/h până în 2030, fiind obligaţie pan-europeană
Economie

Vălean: Trenurile din România trebuie să circule cu 160 km/h până în 2030, fiind obligaţie pan-europeană

Trenurile din România trebuie să circule cu 160 km/h până în 2030, aceasta fiind fiind obligaţie pan-europeană, a declarat, azi, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” Trenurile din România trebuie să circule cu 160 km/h până în 2030 „Uniunea Europeană are un plan foarte clar privind infrastructura de transport. Asta poartă denumirea de reţeaua transport europeană - TEN-T network. Acest plan conţine hărţi exacte pentru toate statele membre privind infrastructura de transport rutier, feroviar, pentru toate statele membre agreate desigur cu ţările respective, cu obligaţii şi oportunităţi, în sensul în care obligaţiile înseamnă construirea acestor infrastructuri la anumite standarde, inclusiv de inovare, adică introducerea sistemelor inteligente de transport atât pentru calea ferată, cât şi pentru rutier, standarde legate de utilizarea acestei reţele. Pentru că este vorba de cale ferată, de exemplu, toată reţeaua de cale ferată europeană care este principală are standarde de viteză, de exemplu, de 160 de km/oră. Ne uităm la harta de infrastructură a României în această reţea şi vedem care sunt liniile de cale ferată care trebuie să aibă 160 km/oră. Până când? Până în 2030, o altă obligaţie pan-europeană. Reţeaua esenţială trebuie să fie definitivată până în 2030", a menţionat Adina Vălean, la evenimentul "Innovation in EU Transport Policies". România ar trebui să cheltuie 12 miliarde de euro, bani oferiți de UE Potrivit acesteia, mai este o reţea esenţială secundară sau extinsă care are termen de realizare în 2040 şi reţeaua extinsă, care acoperă restul infrastructurii cu termen de realizare în 2050. „Toate acestea au standarde, dar au şi oportunităţi, în sensul în care există finanţare pentru toate aceste oferte. Proiectele au guvernanţă comună, în sensul în care vrei să aplici pentru fondurile de coeziune regională ş.a.m.d. cu un anumit grad de cofinanţare, pentru fondurile de mecanism de interconectare european, când vrei să aplici pentru fondurile din PNRR, de asemenea, proiecte clar definite. Deci, practic, ştim ce avem de făcut, ştim până când, ştim la câte standarde - şi în cazul României ştim că sunt aproximativ 12 miliarde de euro fonduri europene co-finanţare pentru diverse proiecte din această infrastructură cu diverse termene de absorbţie în acest exerciţiu financiar", a mai spus comisarul european pentru Transporturi.

Moș Schengen Crăciun ar putea veni pentru România și Bulgaria până la finalul acestui an, spune comisarul european Ylva Johansson
Eveniment

Moș Schengen Crăciun ar putea veni pentru România și Bulgaria până la finalul acestui an, spune comisarul european Ylva Johansson

România, Bulgaria în Schengen în 2023. Este în continuare obiectivul Comisiei Europene să avem o decizie asupra extinderii Schengen şi să primim România şi Bulgaria în acest an, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, marţi, la sfârşitul reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. România, Bulgaria în Schengen în 2023 "Cred în continuare că este posibil. Nu suntem acolo încă. Dar sunt în contact foarte strâns cu statele cele mai implicate şi, bineînţeles, cu preşedinţia spaniolă", a spus Johansson în cadrul conferinţei de presă comune cu ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Întrebat dacă poate promite că va avea loc un vot până la sfârşitul anului privind aderarea la Schengen a României şi Bulgariei, ministrul spaniol de interne a promis că ţara sa va face tot posibilul. "Pot să mă angajez că noi avem dorinţa şi sprijinul Comisiei ca înainte de 31 decembrie România şi Bulgaria să fie membre depline ale spaţiului Schengen. Ce pot promite este că vom lucra neobosit pentru a face ca acest lucru să se întâmple. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, nu va fi pentru că nu am muncit pentru asta sau nu am discutat cu toate statele membre pentru a obţine o Europă mai puternică, care include România şi Bulgaria în zona Schengen", a spus Grande-Marlaska. "O senzaţie că suntem pregătiţi" "Ceea ce pot garanta este că vom face tot posibilul pentru a încerca să facem ca acest lucru să se întâmple în acest an", a dat el asigurări. Întrebată cum comentează faptul că ministrul bulgar de Interne Kalin Stoianov s-a declarat foarte încrezător marţi în privinţa unei decizii favorabile în acest an privind aderarea la Schengen a ţării sale, Ylva Johansson a spus că şi ea a simţit că statele UE sunt pregătite pentru asta. "Eu am avut în Consiliu o senzaţie că suntem pregătiţi pentru a lua decizia în acest an. Poate şi ministrul bulgar de Interne a simţit acelaşi lucru. Nu am avut promisiuni, dar am simţit acest lucru", a mai spus comisarul european pentru afaceri interne.

ANALIZĂ GfK: puterea de cumpărare a românilor, pe locul 33 din Europa, în scădere cu două poziții. Vasluiul pesedistului Buzatu, regiunea cu cea mai slabă putere de cumpărare
Economie

ANALIZĂ GfK: puterea de cumpărare a românilor, pe locul 33 din Europa, în scădere cu două poziții. Vasluiul pesedistului Buzatu, regiunea cu cea mai slabă putere de cumpărare

O analiză a companiei GfK, specializată în studii de piață, arată că puterea de cumpărare a românilor este pe locul 33 din Europa, în scădere cu două poziții față de clasamentul precedent. Vaslui, județul controlat până acum câteva luni de liderul PSD Dumitru Buzatu, are cea mai slabă putere de cumpărare, la jumătatea mediei naționale. Citește și: Sondaje CURS: PSD, AUR și partidul lui Șoșoacă strâng 56% din opțiunile de vot. USR, după doi ani în opoziție, rămâne aproape constant la 10% Puterea de cumpărare a românilor este pe locul 33 din Europa, în scădere „Un bucureştean are 15.300 de euro pe an de cheltuială, dublu faţă de media naţională, dar puterea de cumpărare a locuitorilor Capitalei a coborât, ajungând cu 13% sub media europeană. În ultimul an, puterea de cumpărare a locuitorilor din Bucureşti a scăzut uşor, cu circa 170 de euro, urmare a inflației”, explică Ziarul Financiar datele din studiul GfK. ZF arată că acesta este rezultatul inflației mari din România. În aceeaşi perioadă, în ca­pi­tala Poloniei, Varşovia, venitul disponi­bil a urcat de la 14.900 la aproape 18.000 de euro/an. „În România, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor este în acest an de 7.738 de euro. Acest lucru înseamnă că românii sunt cu 56% sub media europeană și coboară două locuri până pe locul 33 (...) Bucureștiul se situează clar pe primul loc, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.314 euro, ceea ce înseamnă că locuitorii capitalei au o putere de cumpărare cu aproape 98% mai mare decât media națională și de 3,8 ori mai mare decât locuitorii din județul Vaslui, care au cea mai mică putere de cumpărare disponibilă pentru cheltuieli și economii. Acolo, venitul net disponibil este de doar 4.010 euro, ceea ce reprezintă aproape 52% din media națională”, se arată în studiul GfK intitulat „GfK Purchasing Power Europe 2023”. În alte state din estul Europei puterea de cumpărare crește, comparativ cu media UE Care este situația în alte țări est-europene: În Republica Cehă, potențialul de cheltuieli în acest an este de 14.824 de euro. Țara continuă tendința din ultimii ani, în care se apropie de media europeană. Deși cehii sunt încă cu 16% sub medie, ei urcă două locuri, ajungând pe locul 20 în comparația europeană generală, așa cum au făcut deja în anul precedent. Polonia are o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 10.903 euro în 2023. Acest lucru îi plasează pe polonezi cu puțin peste 38% sub media europeană, câștigând un loc și ajungând la poziția 29 în comparație cu celelalte 41 de țări. Ungaria ocupă locul 29 și a reușit să se îmbunătățească cu un loc față de anul precedent. Cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 10.834 de euro, Ungaria se situează cu aproape 39% sub media europeană. Citește și: ANALIZĂ De ce vizita lui Ciolacu în SUA este un eșec: o comparație cu vizitele la Washington ale altor premieri români. Până și Dăncilă a avut acces la vicepreședintele SUA Cel mai mare câștigător al clasamentului GfK este Irlanda: anul trecut, abia a reușit să intre în top 10, dar anul acesta a reușit să urce patru locuri și se află pe locul șase. Cu 26.882 de euro pe cap de locuitor, irlandezii se situează cu exact 52% peste media europeană.

România, în grupa E a Campionatului European de Fotbal, alături de Belgia, Slovacia și una dintre următoarele echipe: Bosnia-Herțegovina, Ucraina, Israel, Islanda
Eveniment

România, în grupa E a Campionatului European de Fotbal, alături de Belgia, Slovacia și una dintre următoarele echipe: Bosnia-Herțegovina, Ucraina, Israel, Islanda

Adversarele României la EURO: Belgia, Slovacia. România a fost repartizată în Grupa E la turneul final al Campionatului European de fotbal - EURO 2024, alături de Belgia, Slovacia şi câştigătoarea play-off-ului B, potrivit tragerii la sorţi efectuate sâmbătă la Elbphilharmonie din Hamburg. Adversarele României la EURO: Belgia, Slovacia Ultima componentă a grupei României la EURO 2024, care va fi găzduit de Germania între 14 iunie şi 14 iulie, va fi decisă dintre câştigătoarele semifinalelor Bosnia-Herţegovina - Ucraina şi Israel - Islanda. Citește și: ANALIZĂ De ce vizita lui Ciolacu în SUA este un eșec: o comparație cu vizitele la Washington ale altor premieri români. Până și Dăncilă a avut acces la vicepreședintele SUA România va fi pentru a şasea oară la turneul final al Campionatului European, după ediţiile din 1984, 1996, 2000, 2008 şi 2016, cea mai bună performanţă reuşind-o în 2000 (sferturi de finală). Tricolorii au câştigat Grupa I a preliminariilor, fără înfrângere. Meciul de deschidere de la EURO 2024 va fi jucat de Germania şi Scoţia, la Munchen, pe 14 iunie. Componenţa grupelor Grupa A: Germania, Scoţia, Ungaria, Elveţia;Grupa B: Spania, Croaţia, Italia, Albania;Grupa C: Slovenia, Danemarca, Serbia, Anglia;Grupa D: câştigătoarea play-off-ului A, Olanda, Austria, France;Grupa E: Belgia, Slovacia, România, câştigătoarea play-off-ului B;Grupa F: Turcia, câştigătoarea play-off-ului C, Portugalia, Cehia. Programul celor trei play-off-uri Play-off Asemifinale: Polonia (1) - Estonia (4), Ţara Galilor (2) - Finlanda (3)finala: Ţara Galilor/Finlanda - Polonia/Estonia Play-off Bsemifinale: Israel (1) - Islanda (4), Bosnia-Herţegovina (2) - Ucraina (3)finala: Bosnia-Herţegovina/Ucraina - Israel/Islanda Play-off Csemifinale: Georgia (1) - Luxemburg (4), Grecia (2) - Kazahstan (3)finala: Georgia/Luxemburg - Grecia/Kazahstan Semifinalele vor avea loc pe 21 martie 2024, iar finalele se vor disputa pe 26 martie 2024, echipele câştigătoare ale celor trei play-off-uri urmând să se califice la EURO 2024.

Marile studiouri americane ar fi interesate să filmeze în România, spune Raluca Turcan. Ministra nu a dat nici un exemplu concret
Economie

Marile studiouri americane ar fi interesate să filmeze în România, spune Raluca Turcan. Ministra nu a dat nici un exemplu concret

Marile studiouri americane ar vrea România. Ministrul Culturii, Raluca Turcan, afirmă că marile studiouri americane sunt interesate să revină în România. Marile studiouri americane ar vrea România "Marile studiouri americane sunt interesate să revină în România, valoarea profesioniştilor din ţara noastră fiind bine-cunoscută peste ocean", a scris Turcan, sâmbătă, pe Facebook, după ce s-a întâlnit la Washington cu Charles H. Rivkin, Preşedinte şi CEO al Motion Pictures Association (MPA), care reuneşte cele mai mari studiouri de film, respectiv Walt Disney Studios Motion Pictures, Netflix Studios, LLC, Paramount Pictures Corporation, Sony Pictures Entertainment Inc., Universal City Studios LLC, şi Warner Bros. Entertainment Inc. Citește și: ANALIZĂ De ce vizita lui Ciolacu în SUA este un eșec: o comparație cu vizitele la Washington ale altor premieri români. Până și Dăncilă a avut acces la vicepreședintele SUA Ministrul Culturii arată că l-a asigurat pe reprezentantul MPA de angajamentul său şi al Guvernului României în repornirea schemei de sprijin pentru producţia de opere audiovizuale în Romania. Restanțe la filmări mai vechi "Săptămâna viitoare, Ministerul Culturii, prin Oficiul de Film şi Investiţii Culturale, va deconta primele plăţi, pentru proiecte care aşteaptă, de peste trei ani, ca statul român să-şi onoreze obligaţiile. La începutul anului următor, vom continua soluţionarea şi decontarea proiectelor restante, în paralel cu deschiderea unui nou apel de proiecte, într-o formă revizuită, care să crească competitivitatea Romaniei pe piaţa europeană a locaţiilor de filmare", a mai scris Raluca Turcan. Ministrul Culturii efectuează, începând cu 26 noiembrie până sâmbătă, o vizită în Statele Unite ale Americii.

Ministrul austriac de Externe față cu Lavrov: șeful diplomației rusești stă cu mâinile în buzunar în fața omologului său. Lavrov, invitat de Austria la reuniunea OSCE, boicotată de România
Internațional

Ministrul austriac de Externe față cu Lavrov: șeful diplomației rusești stă cu mâinile în buzunar în fața omologului său. Lavrov, invitat de Austria la reuniunea OSCE, boicotată de România

Ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, față cu Serghei Lavrov Lavrov: șeful diplomației rusești stă cu mâinile în buzunar în fața omologului său, iar privirea sa pare iritat-plictisită, se poate observa într-o fotografie publicată pe Twitter de ministerul rus de Externe. Citește și: De ce merge Iohannis în Dubai, la cel mai luxos și controversat summit climatic din istorie. Biden și Papa Francisc și-au anulat participarea după scurgeri despre agenda secretă comercială Și ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, s-a întâlnit cu Lavrov, dar fotografiile arată o atitudine mult mai prietenoasă din partea șefului diplomației rusești. „Politica noastră externă se desfășoară pe baza interesului național și nu acceptăm nicio presiune externă. De aceea, în perioada următoare, vom coopera cu Rusia în același mod ca și până acum (...) În ceea ce privește livrările de gaze naturale și petrol, colegul său Serghei Lavrov a dat asigurări că Rusia și companiile rusești respectă pe deplin contractele pe care le-au încheiat cu noi. Toate transporturile se fac conform programului si asa va ramane”, a scris Szijjarto pe Facebook. Ministrul austriac de Externe față cu Lavrov În schimb, Schallenberg pare că se străduie să-i explice ceva lui Lavrov, gesticulând cu pumnul strâns. „Ministrul de externe al Rusiei, Serghei #Lavrov, s-a întâlnit cu ministrul de externe al Austriei @a_schallenberg în marja Consiliului ministerial al #OSCE”, scrie, sec, în postarea ministerului rus de Externe. Rusia a fost invitată la această reuniune care se desfășoară la Scopje, capitala Macedoniei de Nord, de Austria, în pofida opoziției țărilor estice. Într-un interviu pentru Die Presse, Schallenberg a calificat drept „corectă" invitarea lui Lavrov la reuniunea anuală OSCE de la Skopje și a spus că este gata să poarte discuții cu acesta deoarece nu este posibil să conduci politica externă „discutând doar cu Elveția și Liechtenstein". Însă România, Ucraina, Polonia, Lituania, Letonia și Estonia au boicotat summit-ul de la Skopje în semn de protest față de prezența lui Lavrov. După întâlnirea cu ministrul rus de Externe, un purtător de cuvânt al ministerului austriac de Externe a spus că reuniunea a avut loc la solicitarea OSCE. Problema prelungirii în funcție a patru înalți funcționari ai OSCE, inclusiv a secretarului general Helga Schmid, ar fi fost principala problemă nerezolvată în cadrul reuniunii. Purtătoarea de cuvânt a adăugat că, în calitate de țară gazdă a OSCE, Austria are „o responsabilitate deosebită" și că acesta este motivul pentru care Schallenberg a fost de acord cu solicitarea OSCE de a discuta cu Lavrov.

Copiii din Timiș se îngrașă accelerat, cei din Vaslui - într-o proporție de 33 de ori mai mică. Clasamentul național al obezității infantile
Eveniment

Copiii din Timiș se îngrașă accelerat, cei din Vaslui - într-o proporție de 33 de ori mai mică. Clasamentul național al obezității infantile

Obezitatea infantilă se extinde în România. În clasamentul obezității infantile realizat de Ministerul Sănătăţii, pe primul loc este de departe Timişul, cu 662,6 cazuri noi la suta de mii de locuitori în perioada 2018 – 2020. Obezitatea infantilă se extinde în România Este urmat de Argeş, cu 520,7 cazuri la suta de mii de locuitori, şi Maramureş, cu 268,7. Citește și: Sinecuristul ministrului Grindeanu: absolvent de geografie, de neînlocuit la Transporturi – șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării. Plus încă vreo două sinecuri Iaşiul se clasează pe poziţia a șasea după cifrele din 2020, cu 236,8 cazuri la suta de mii de locuitori. Îngrijorătoarea este însă creşterea puternică din anii în care MS a verificat aceste cifre. În 2018 existau 171,3 cazuri la suta de mii de locuitori în Iaşi, un număr aproape dublu anul următor, 310,1, stabilizându-se la 236,8 în 2020. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Misterioasele tancuri Abrams pentru Armata română: Bucureștiul spune că cele 54 de mașini de luptă vor costa 1,07 miliarde USD, Washingtonul - 2,53 miliarde USD
Eveniment

Misterioasele tancuri Abrams pentru Armata română: Bucureștiul spune că cele 54 de mașini de luptă vor costa 1,07 miliarde USD, Washingtonul - 2,53 miliarde USD

Tancuri Abrams pentru România, preț incert. Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea a 54 de tancuri Abrams, muniție și simulatoare către România la un cost estimat de 2,53 miliarde de dolari. Ministerul Apărării Naționale susține într-un comunicat de presă că, în realitate, valoarea estimată a contractului va fi de 1,07 miliarde de dolari, în concordanță cu aprobarea prealabilă a Parlamentului României. 54 de tancuri Abrams M1A2 SEPv3 Agenția de Cooperare pentru Securitate și Apărare a SUA a emis un comunicat de presă prin care a anunțat că Departamentul de Stat a aprobat posibila vânzare către Guvernul României a tancurilor de luptă Abrams M1A2 și a echipamentelor aferene pentru un cost estimate de 2,53 miliarde dolari. Citește și: EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X de la Elbit pentru Ministerul Apărării nu au autorizație de export de la statul Israel. România a plătit deja un avans de 300 de milioane de lei În acest sens, Agenția de Cooperare pentru Securitate și Apărare a emis certificare și a notificat Congresul american despre această poibilă vânzare. Din documentul agenției aflăm că Guvernul României a solicitat cumpărarea a 54 de tancuri de luptă Abrams M1A2 SEPv3, 54 de structuri M1A1, patru vehicule de recuperare Hercules M88A2, patru poduri de asalt M1110, patru vehicule M1150 Assault Breacher, patru poduri HASB, 54 de mitraliere M240C de 7,62 mm, zece motoare cu turbină cu gaz, muniție și trasoare. Cost estimat de americani: 2,53 miliarde USD Pachetul cerut de partea română mai conține tractoare M1300 pentru transportul echipamentelor grele și remorci M1302, camioane tactice cu mobilitate extinsă, stație comună de arme acționate la distanță, mitraliere M2A1 și echipamente de comunicații. Dar și instructor pentru tanchiști și mecanici. „Costul total estimat al programului este de 2,53 miliarde USD. (…) Valoarea reală în dolari va fi mai mică, în funcție de cerințele finale, de autoritatea bugetară și de acordurile de vânzare semnate, dacă și când sunt încheiate (…) Nu sunt cunoscute acorduri de compensare propuse în legătură cu această potențială vânzare”, potrivit Agenției de Cooperare pentru Securitate și Apărare a SUA. Tancuri Abrams pentru România, preț incert Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat la rândul său că tancurile Abrams care vor intra în înzestrarea Forțelor Terestre Române vor fi livrate în cea mai modernă versiune a acestui model, ce se află și în dotarea armatei SUA. „Valoarea estimată a contractului se situează în jurul sumei de 1,07 miliarde de dolari, în concordanță cu aprobarea prealabilă a Parlamentului României. Conform legislației americane, Congresul SUA a fost notificat cu o valoare inițială mai mare, de aproximativ 2,5 miliarde de dolari. După aprobarea de către Congres, guvernele României și Statelor Unite vor semna contractul de tip LoA (Letter of Acceptance), achiziția de către partea română urmând a se realiza la valoarea estimată și aprobată de Parlamentul României”, potrivit MApN. Totodată, susține Ministerul Apărării, pentru siguranța aprovizionării va fi implicată industria națională de profil pentru furnizarea suportului logistic integrat.

Meniu cu 27 de opțiuni, la un spital de stat: pacienții pot alege între friptură de vită cu ciuperci, somon, pui tikka masala sau opțiuni vegetariene. La un spital din Londra
Eveniment

Meniu cu 27 de opțiuni, la un spital de stat: pacienții pot alege între friptură de vită cu ciuperci, somon, pui tikka masala sau opțiuni vegetariene. La un spital din Londra

Meniu cu 27 de opțiuni, la un spital de stat: pacienții pot alege între friptură de vită cu ciuperci, somon, pui tikka masala sau opțiuni vegetariene: un pacient român din Marea Britanie a postat pe Reddit oferta de mâncare a National Health Service (NHS) la o clinică din Londra. Citește și: Judecătoarea Pivniceru, primă de pensionare de 30.000 de euro. Pensia anuală, aproape 400.000 de lei. Alți judecători cer aceeași primă în instanță Potrivit fotografiilor sale, i s-a oferit apă plată din România. Meniu cu 27 de opțiuni, la un spital de stat „Cina, meniul și camera mea de spital în UK”, a scris acesta, pe Reddit, unde a postat cinci fotografii, trei ale camerei sale, inclusiv mâncarea aleasă, și două ale meniului. Astfel, la prânz și cină erau 27 de opțiuni, printre care plăcită de pui sau de oaie, curry de pui sau lasagna vegetală. „Cină: Stroganoff de vită și ciuperci, iar la desert, prăjitură cu crema de ou și lapte (custard). PS: E un spital NHS. Și Aqua Carpatica se vinde în Tesco în UK”, a precizat utilizatorul Reddit propria sa opțiune culinară. „Unde mai pun că în holul spitalului au o cafenea/restaurant intalian, un magazin și încă câteva cafenele. O baie individuală cu duș și calculator în fiecare camera, deși nu l-am folosit deloc de când sunt aici”, a mai comentat utilizatorul Reddit, la propria sa postare. Citește și: Cine este Oana Lasconi, cea care și-a desființat mama, spunând că a făcut un gest „jegos” când și-a declarat susținerea pentru familia tradițională, s-a folosit de ea și a abandonat-o „Cred că dacă ar vedea cineva un meniu ca ăla într-un spital din românia ar crede că e o farsă”, comentează cineva. „Am plecat din spital fără heptatită, dar plină de păduchi” O comentatoare, probabil din România, își relatează propria experiență: „În clasa a 4-a am făcut hepatită A, internată la boli infecțioase, ok? Camera cu 8 paturi, noptiere din metal, a mea țin minte că era foarte murdară și plină de resturi mâncare/vomă (încă nu știu, dar cert era că mirosea f urat și lipicioasă), baia comună de pe hol murdară, iar în loc de dus, era un furtun de udat flori. Ei bine , primele zile au fost lux, după care fusese o epidemie de boli infecțioase, că ne-am trezit într-o zi că mai Adaugă paturi și ne-am umplut de “moderatori” cu păduchi. Da, am plecat din spital fără heptatită, dar plină de păduchi. Iar mâncarea, nu prea pot spune prea multe, era de regim, și de mâncarea ar fi fost ok, fără sare și grăsimi tot nasoală a fost”.

ANALIZĂ Minciuna „România este o țară stabilă”: cinci date Eurostat care arată că România este una din cele mai instabile state din UE, din punct de vedere economic
Politică

ANALIZĂ Minciuna „România este o țară stabilă”: cinci date Eurostat care arată că România este una din cele mai instabile state din UE, din punct de vedere economic

Minciuna „România este o țară stabilă”: DeFapt.ro vă prezintă cinci date Eurostat, publicate în ultimele săptămâni, care arată că România este una din cele mai instabile state din UE, din punct de vedere economic. Citește și: Ciolacu era să blocheze lucrările la Podul Grant, prin noua ordonanță a tăierilor otova: lucrările continuă prin bunăvoința constructorului, explică Nicușor Dan. Plus: la pod se lucrează 22 ore/zi „România este stabilă economic”, susținea premierul PSD Marcel Ciolacu la 18 octombrie, dar nu este clar ce presupune, pentru el, această stabilitate. De altfel, efectele deciziilor haotice și lipsite de transparență ale guvernării se văd cel mai bine în prăbușirea investițiilor străine. Astfel, investițiile străine au fost, în primele opt luni ale anului 2023, de doar 5,08 miliarde de euro, comparativ cu 7,4 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o reducere cu peste 30%. #Gas prices rose in 20 EU countries in the first half of 2023?Largest increases:??Latvia (+139% compared with the first half of 2022)??Romania (+134%)??Austria (+103%)??Estonia, ??Croatia and ??Italy registered decreases between -0.6% and -0.5.? https://t.co/MFF2S3DYz5 pic.twitter.com/YQwODqiW1z— EU_Eurostat (@EU_Eurostat) October 26, 2023 Cinci date Eurostat care arată că România este una din cele mai instabile state din UE Care sunt datele Eurostat care arată că România este, de fapt, una din cele mai instabile țări din UE, din punct de vedere economic: În septembrie 2023, România a avut a doua mare rată a inflației din UE, de 9,2%. Inflație mai mare a avut doar Ungaria - 12,2%. Pe locul III era Slovacia, cu 9%. Media UE: 4,9%. România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE, arăta Eurostat la 23 octombrie. Datele arată că alte țări din UE au reușit, în doi ani, să-și reducă substanțial deficitul. Letonia a plecat de la un deficit de 8,1% și a ajuns la un excedent de 0,1%! Portugalia, de la deficit de 4,5% din PIB a ajuns la un excedent de 2,3%. La 26 octombrie, Eurostat a arătat că România este în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate. „Exprimate în euro, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2023 erau cele mai mici în Bulgaria (11,4 euro pentru 100 kWh), Ungaria (11,6 euro) și Malta (12,6 euro) și cele mai mari în Olanda (47,5 euro), Belgia (43,5 euro), România (42,0 euro) și Germania (41,3 euro)”, arată Eurostat. În ceea ce privește creșterea prețului la energie, acesta a fost de 77% în ultimul an, ceea ce plasa România pe locul II in UE, după Lituania. Tot la 26 octombrie, Eurostat arăta că: „Prețurile gazelor (în monede naționale) au crescut cel mai mult în Letonia (+139%), România (+134%), Austria (+103%), Olanda (+99%) și Irlanda (+73%). La polul opus, s-au situat Estonia, Croația și Italia, care au înregistrat scăderi cuprinse între -0,6% și -0,5%, în timp ce în Lituania prețul a rămas neschimbat” - era vorba de creșterea prețului în trimestrul II din 2023 față de trimestrul II din 2022. La 13 octombrie, Eurostat a anunțat că producţia industrială a scăzut cu 5,1% în zona euro şi cu 4,4% în Uniunea Europeană în august, comparativ cu perioada similară din 2022, iar Irlanda, Slovenia, Estonia, Bulgaria, Lituania, Ţările de Jos, Ungaria şi România au înregistrat cel mai sever declin. Ciolacu: „Guvernul pe care îl conduc oferă stabilitate” O statistică legată indirect de aceste date arată că România a înregistrat o scădere de 1,8% în producția de autoturisme în primele nouă luni ale anului 2023. În plus, BNR arăta, la 13 octombrie, că datoria externă a administrației publice a crescut de la 57,8 miliarde de euro în primele opt luni din 2022 la 71,19 miliarde euro în primele opt luni din acest an, adică o majorare de circa 23%. De altfel, datele pentru primele opt luni ale execuției bugetare arată că România a cheltuit 1,2% din PIB pentru a plăti dobânzi. În total, s-au plătit, în primele opt luni, 19,77 miliarde de lei pentru dobâznile guvernamentale, față de 19,18 în perioada similară a anului trecut. „Guvernul pe care îl conduc oferă stabilitate, însă își asumă și amplul proiect de modernizare economică și socială a țării. Restabilirea regulilor, reformele, prosperitatea și premisele de creștere economică sănătoasă fundamentează acțiunile noastre”, susținea Marcel Ciolacu, la 28 august 2023.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră