joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

774 articole
Internațional

O aeronavă străină a survolat spațiul românesc

O aeronavă străină a survolat spațiul românesc. O aeronavă bimotor de mici dimensiuni, tip Beechcraft, la bordul căreia se aflau două persoane, a survolat, miercuri seară, la joasă înălţime, spaţiul aerian al Ungariei, României, Serbiei şi Bulgariei, informează Ministerul Apărării. Precizăm că aeronava în discuţie, care a evoluat în spaţiul aerian al României pe traiectul Oradea - Caransebeş - Drobeta Turnu Severin, nu a manifestat un comportament ostil sau periculos. În niciun moment, pilotul aeronavei nu a răspuns interogărilor radio şi nici semnalelor vizuale transmise de aeronavele militare interceptoare, potrivit normelor internaţionale. O aeronavă străină a survolat spațiul românesc Din datele disponibile la acest moment, aeronava a decolat din Ungaria, din zona Debreţin, în jurul orei 17,30, fără a avea un plan de zbor aprobat şi fără a avea pornite mijloacele electronice de identificare de tip transponder. Aeronava a fost interceptată în spaţiul aerian al Ungariei de două aeronave militare ale Forţelor Aeriene Ungare, de tip JAS 39 Gripen, la ora 17,38. Aeronava nu a răspuns interogărilor radio şi nici semnalelor vizuale transmise de aeronavele militare. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc În jurul orei 17,49, aeronava a intrat în spaţiul aerian al României, în zona Oradea, fiind însoţită de cele două aeronave militare maghiare, în baza acordului cross-border dintre România şi Ungaria. La ora 17,58 aeronavele maghiare s-au întors către bază, ţinta fiind preluată de două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene ale SUA, dislocate pe Baza 86 Aeriană Feteşti, care se aflau în misiune de patrulare în spaţiul aerian al României. "Misiunea celor două aeronave americane a fost similară, de interogare radio, identificare vizuală şi escortare a aeronavei ţintă", transmite MApN La ora 18,36, aeronavele americane au solicitat aprobarea de revenire pe Baza 86 Aeriană, misiunea de poliţie aeriană fiind preluată de două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române, decolate de pe aceeaşi bază aeriană. "Aeronavele militare române au interceptat aeronava-ţintă la ora 18,42 şi au continuat misiunea de interogare şi escortare. Aeronava ţintă, care a continuat să nu răspundă interogărilor radio şi semnalelor vizuale, a intersectat, în jurul orei 19,00, pentru un interval de aproximativ două minute, şi spaţiul aerian al Serbiei, într-o zonă aflată între Drobeta Turnu Severin şi Korbovo", precizează MApN. În jurul orei 19,09, aeronava-ţintă a traversat în spaţiul aerian al Bulgariei. Cele două aeronave F-16 române au încheiat misiunea de poliţie aeriană şi au aterizat la Feteşti în jurul orei 19,46. Autorităţile bulgare investighează, la acest moment, la sol, zona ultimei poziţii cunoscute a ţintei, pentru identificarea aeronavei şi stabilirea detaliilor, mai arată reprezentanţii MApN.

O aeronavă străină a survolat spațiul românesc (sursa: Pixabay)
Dodon împrăștie propagandă rusească din arest Foto: Inquam/ Adela al-Haddad
Internațional

Dodon împrăștie propagandă rusească din arest

Dodon împrăștie propagandă rusească din arest. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon susține că se pregătește o "conexiune" politică și militară între Chișinău și România, avertizând ca Moldova riscă să fie atrasă într-un "război regional sângeros", relatează TASS. Dodon împrăștie propagandă rusească din arest Se pregăteşte o Unire tehnică, politico-militară, pe care ulterior vor încerca să o formalizeze şi legalizeze juridic de Parlamentul majoritar PAS şi de Curtea Constituţională capturată, sub "protecţia" trupelor străine prezente aici, aşa cum a mai fost în istoria poporului nostru la începutul secolului trecut, a scris Dodon într-o postare făcută pe canalul său de Telegram. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Dodon acuză Occidentul că "dorește să-i folosească pe moldoveni drept carne de tun în bătălia geopolitică care se desfășoară în prezent în această regiune". "De fapt, toate aceste procese de înarmare și isterie anti-rusă sunt organizate intenționat pentru a justifica prezența trupelor NATO pe teritoriul Republicii Moldova", susține fostul președinte moldovean.

Racheta Satan II pentru "românii răzbunători", cere Rogozin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Racheta Satan II pentru "românii răzbunători"

Racheta Satan II pentru "românii răzbunători". Şeful Agenţiei spaţiale ruse Roskosmos, Dmitri Rogozin, a ameninţat luni trei ţări din Europa de Est că Rusia ar putea lansa rachete balistice asupra lor, după ce statele respective au interzis survolarea spaţiului lor de către avionul care l-ar fi transportat pe şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, într-o vizită la Belgrad. Racheta Satan II pentru "românii răzbunători" Bulgaria, Macedonia de Nord şi Muntenegru, ţări vecine Serbiei şi toate membre NATO, şi-au închis spaţiul aerian pentru avionul lui Serghei Lavrov, care urma să efectueze o vizită de două zile în Serbia, cele trei ţări invocând sancţiunile impuse de UE Rusiei după lansarea ofensivei sale în Ucraina la 24 februarie. Kremlinul a calificat gestul drept o acţiune ostilă din partea celor trei ţări, dar a afirmat că aceasta nu va împiedica Moscova să menţină contactul cu ţările prietene. Lavrov a dat vina pe UE şi NATO pentru incident. Sarmat, în dotarea forțelor ruse abia la iarnă "Ştiţi la ce este bun un Sarmat? El nu va cere permisiunea de survol laşilor de bulgari, românilor răzbunători şi muntenegrenilor care ne-au trădat istoria comună", a ameninţat Rogozin într-o postare pe Twitter. Вот чем хорош "Сармат"? Он у трусливых болгар, злопамятных румын и предавших нашу общую историю черногорцев согласие на пролёт спрашивать не будет. Равно как и у прочих шведов.— РОГОЗИН (@Rogozin) June 5, 2022 Sarmat este o rachetă intercontinentală balistică rusă, dar care, potrivit aceluiaşi Rogozin, va intra în dotarea armatei ruse abia la sfârşitul toamnei, până atunci urmând să treacă o serie de teste, aşa cum a declarat şeful Roskosmos pentru media de stat ruse în 21 mai, conform Rossia-24. Racheta Sarmat a fost testată la 20 mai de pe cosmodromul Pleseţk, lansarea sa fiind urmărită de preşedintele Vladimir Putin. Autorităţile ruse au declarat atunci că testul a fost reuşit. Kosaciov cere o reacție "extrem de severă" Vizita lui Lavrov la Belgrad fusese planificată pentru 6 şi 7 iunie, cu trei zile înainte de vizita cancelarului german Olaf Scholz. Lavrov a spus într-o conferinţă de presă luni că Rusia nici măcar nu şi-ar fi putut imagina o astfel de decizie din partea a trei state membre ale NATO. Citește și: EXCLUSIV Senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei, viitoare judecătoare la CCR, plătită ca notar cu sute de mii de lei de o firmă a Ministerului Energiei, condus de colegul ei de partid Virgil Popescu Referindu-se la Serbia, ministrul rus de externe a spus că unei ţări suverane i-a fost refuzat dreptul la propria politică externă, notează HINA. "Nimeni nu va putea distruge relaţiile noastre cu Serbia", a declarat Serghei Lavrov în aceeaşi conferinţă de presă. Vicepreşedintele Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), Konstantin Kosaciov, a denunţat luni un "demers al NATO" îndreptat împotriva Rusiei şi a Serbiei şi a cerut o "reacţie comună şi extrem de severă" care să se traducă "prin acţiuni practice, concrete", notează AFP.

Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova Foto: Facebook Alexandru Bodean
Politică

Blocaj granița România și Republica Moldova

Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova: șoferii așteaptă zile întregi pentru a trece frontiera. Vameşii moldoveni dau vina pe cei români şi spun că, în timp ce ei controlează până la 150 de camioane pe zi, românii verifică aproximativ 50, motiv pentru care se formează cozi uriaşe. Presa susține că situația s-ar datora defecțiunilor frecvente ale sistemului informatic din vămile române. Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova Acum patru zile, un șofer de TIR din Republica Moldova a decedat după o așteptare de peste 20 de ore. Situaţia cea mai gravă este la Vama Leuşeni-Albiţa, acolo unde s-au format coloane de TIR-uri de până la zece kilometri. Un jurnalist de la Chișinău, Alexandru Cozer, a spus că la granița dintre Polonia și Ucraina situația este incomparabil mai bună. „Ce se întâmplă azi la punctele de trecere a frontierei cu România, cu cozile deja de zeci de km la camioane e o crimă. La propriu. Pentru că deja șoferi de camion au făcut infarct de la surmenaj stând la aceste cozi și au murit. Toți dau vina pe Putin și strâng din umeri. Ok, e vina lui Putin, dar acum ce, tre' să lăsăm mâinile în jos și să nu facem nimic? Ce se întâmpla dacă făceau așa și ucrainenii? Și cum e posibil ca la granița ucraineano-poloneză, de 5-6 ori mai multe camioane să treacă mult mai repede decât la cea moldo-română?! Acolo fără promisiuni goale ce durează deja de mai bine de 10 ani s-au făcut și puncte comune de trecere a frontierei, aici gargară multă și poduri de flori”, a scris Cozer, pe Facebook. PSD a vrut fief separat de ANAF Vămile au fost desprinse de ANAF, în decembrie, iar șeful instituției a fost numit la propunerea PSD. Șeful vămilor, Bogdan-Lari Mihei, a fost șeful Vămii Otopeni în trecut și e considerat un apropiat al lui Bogdan Stan, fostul şef al ANAF şi actual consilier la Curtea de Conturi promovat de Liviu Dragnea. Bogdan Lari Mihei Foto: Autoritatea Vămilor Mihei a mai fost numit vicepreşedinte ANAF si coodonator al activităţii Direcţiei Generale a Vămilor în 2 aprilie 2018, în perioada când Liviu Dragnea era la apogeul puterii în PSD. El a fost schimbat de premierul Viorica Dăncilă, în 2019, din poziția de vicepreședinte ANAF. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei

Rusia acuză "atmosfera neprietenoasă" a României (sursa: Facebook/Ambasada Rusiei în România)
Eveniment

Rusia acuză "atmosfera neprietenoasă" a României

Rusia acuză "atmosfera neprietenoasă" a României. Ministerul rus de Externe nu a raportat niciun caz de persecuție împotriva vreunui cetățean rus în România, în anul 2021, dar reclamă ”agravarea atmosferei neprietenoase din jurul Rusiei”, potrivit raportului anual al instituției. Ambasada Rusiei la București a publicat pe pagina sa de Facebook mai multe fragmente din raportul pentru 2021 al Ministerului rus de Externe privind ”încălcarea drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși în țări străine”. Rusia acuză "atmosfera neprietenoasă" a României Din fragmentele evidențiate de ambasadă reiese că ”în 2021 instituțiile străine ruse nu au identificat cazuri de detenție politică și persecuție a cetățenilor ruși în România, privarea de copii, obstrucționarea și limitarea activităților jurnaliștilor și persoanelor ruse reprezentând interesele patriei, mass-media mainstream, precum și încălcarea drepturilor cetățenilor noștri în centrele de detenție”. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Reprezentanții Moscovei se plâng de ”agravarea atmosferei neprietenoase din jurul Rusiei în discursul politic românesc, umflarea sentimentelor rusofobe în mass-media pro-occidentală în ansamblul ei”, care ”au un efect negativ asupra situației și condiției morale a unei părți a compatrioților ruși ce trăiesc de ceva timp în România”. ”În 2021, misiunile diplomatice ruse nu au descoperit niciun caz de detenție în România a cetățenilor ruși și persecutare a acestora din motive politice, îndepărtare a copiilor din familiile acestora, obstrucționare și restrângere a activităților jurnaliștilor ruși și a persoanelor care reprezintă interesele presei interne, precum și niciun caz de încălcare a drepturilor cetățenilor noștri în locurile de detenție”.

România are încredere în NATO(sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

România beneficiază de "garanţii de securitate"

România beneficiază de "garanţii de securitate". România este un aliat puternic şi respectat în cadrul NATO, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, joi, la ceremonia de Ziua Eroilor organizată în Parcul Carol. România beneficiază de "garanţii de securitate" În acest context, ţara noastră beneficiază de "garanţii de securitate", a adăugat şeful statului. Citește și: Crește riscul unei confruntări directe între Rusia și SUA, amenință Kremlinul, nemulțumit de livrarea de rachete performante (HIMARS) Ucrainei de către Pentagon El a vorbit despre agresiunea rusă asupra Ucrainei şi a subliniat că acest lucru ne face conştienţi că "trebuie să protejăm în mod permanent valorile democratice şi pacea durabilă", potrivit Agerpres. Şeful statului a evidenţiat solidaritatea ţărilor aliate în faţa agresiunii ruse.

Din 1 iunie începe distribuirea voucherelor sociale (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Internațional

Din 1 iunie începe distribuirea voucherelor sociale

Din 1 iunie începe distribuirea voucherelor sociale. Procesul de emitere, distribuire şi încărcare a voucherelor sociale oferite prin programul guvernamental "Sprijin pentru România" va demara începând cu data de 1 iunie, a anunţat luni Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), într-un comunicat de presă. Tichetele au o valoare nominală de 250 lei, sunt destinate persoanelor aflate în situaţii de deprivare materială sau risc de sărăcie şi fac parte din cea mai importantă iniţiativă de acest gen derulată până acum din perspectiva numărului de beneficiari. Din 1 iunie începe distribuirea voucherelor sociale Potrivit sursei citate, peste 2,5 milioane de beneficiari vor primi tichete pentru achiziţia de produse alimentare în valoare de 3,1 miliarde de lei. De asemenea, o premieră este reprezentată de sursa multiplă de finanţare, atât din bugetul de stat, cât şi din fonduri europene nerambursabile prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) 2014-2020, precum şi din viitoarea perioadă de programare 2021-2027, prin Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială (POIDS). Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar "Iniţiativa acordării cu promptitudine a tichetelor sociale reprezintă în sine o serie de premiere în administraţia centrală, efort care nu ar fi fost posibil fără o mobilizare şi sincronizare a mai multor ministere, companii naţionale şi private. Începând cu identificarea beneficiarilor din categorii vulnerabile diferite, contractarea şi evident producţia unui număr atât de mare de carduri, sincronizarea şi validarea listelor de beneficiari între Ministerul Muncii şi ANAF, distribuţia la nivel naţional şi încărcarea o dată la două luni a acestor carduri, toate acestea reprezintă un exemplu de solidaritate şi de mobilizare la nivelul Guvernului", a declarat ministrul Investiţilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş. Cine sunt beneficiarii Pe lista celor peste 2,5 milioane de beneficiari care primesc tichete sociale, conform OUG nr.63/2002, se află: pensionarii din sistemul public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei; persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei; familiile cu cel puţin 2 copii în întreţinere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei; familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei; familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare; persoanele fără adăpost, aşa cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare. Calendarul distribuţiei voucherelor prevede încărcarea acestora o dată la două luni, în patru tranşe (iunie - iulie, august - septembrie, octombrie - noiembrie, decembrie 2022 - ianuarie 2023), reprezentanţii MIPE având în vedere ca la jumătatea lunii iulie, după evaluarea implementării primei etape, să adapteze calendarul următoarelor tranşe pentru ca beneficiarii să poată utiliza cât mai urgent voucherele pentru achiziţionarea alimentelor şi meselor calde. Mecanismul de distribuire prevede trei etape, respectiv emiterea cardurilor de către unităţile desemnate (imprimarea datelor beneficiarilor şi inserarea CIP-ului), distribuirea prin intermediul CN Poşta Română şi încărcarea valorică a cardurilor.

România vrea să accelereze extracția gazelor (sursa: Pixabay)
Internațional

România vrea să accelereze extracția gazelor

România vrea să accelereze extracția gazelor. România ar putea accelera primul său proiect de foraj în apele de mare adâncime din Marea Neagră, pe fondul crizei de gaze naturale în Europa, a declarat pentru Bloomberg un director de la Romgaz, unul dintre partenerii implicaţi în proiectul Neptun Deep. Romgaz SA, care tocmai a preluat de la Exxon Mobil participaţia sa de 50% la proiectul Neptun Deep, susţine că este posibil ca operatorul proiectului, grupul petrolier OMV Petrom SA, să reevalueze dezvoltarea proiectului, odată cu creştere preţurilor la energie şi a costurilor de construcţie. România vrea să accelereze extracția gazelor "Având în vedere ce se întâmplă în Uniunea Europeană, şi necesarul de a avea gaze mai devreme decât ne aşteptam, încercăm să analizăm diferite abordări. Analizăm diferiţi indicatori în contextul în care preţul gazelor a explodat", a declarat directorul financiar de la Romgaz, Răzvan Popescu, într-un interviu pentru Bloomberg. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Chiar dacă Petrom va avea ultimul cuvânt, în calitate de operator la proiectul Neptun Deep, partenerii analizează posibilitatea de a se baza mai mult pe infrastructura existentă din Marea Neagră şi să împartă proiectul în două şi chiar trei faze pentru a aduce, mai devreme, gazele pe piaţă, a spus Răzvan Popescu, potrivit Agerpres. "Producţia la Neptun nu ar trebui să înceapă mai târziu de 2026. Aceasta este estimarea iniţială din planurile Exxon dar poate există o modalitate de a urgenta lucrurile pentru că ştim cât de necesar este să avem gaze europene", a adăugat Răzvan Popescu. Romgaz, care aşteaptă ultimele aprobări pentru a putea finaliza preluarea participaţiei deţinută de Exxon Mobil la Neptun Deep, are de gând să vândă obligaţiuni internaţionale pentru a finanţa proiectul, precizează Răzvan Popescu. Compania are în vedere obligaţiuni pe cinci şi şapte ani, cu o primă emisiune în valoare de 500 de milioane de euro, care ar putea fi lansată mijlocul lui 2023, urmată un an mai târziu de o emisiune similară, potrivit directorului financiar. După adoptarea Legii offshore, Romgaz şi Petrom ar urma să ia o decizie finală de investiţii cu privire la proiectul Neptun Deep până la finele lui 2022.

Fenomen astronomic vizibil din România (sursa: Pexels)
Internațional

Fenomen astronomic vizibil din România

Fenomen astronomic vizibil din România. Planeta Pământ se va intersecta, în dimineaţa zilei de 31 mai, la ora 8,00 (ora României), cu particule provenite din cometa 73P/Schwassmann-Wachmann, anunţă Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu". "Deşi în România va fi ziuă atunci, se aşteaptă ca activitatea meteorilor să se intensifice treptat, cu câteva ore înaintea maximului preconizat. Astfel, în noaptea de 30 spre 31 mai vom putea fi martorii unui spectacol ceresc deosebit până în jurul orei 4,30, când cerul va începe să se lumineze treptat (Soarele răsare la ora 5,30). Fenomen astronomic vizibil din România Meteorii vor fi lenţi în comparaţie cu meteorii "obişnuiţi", intrând în atmosferă cu viteze de doar 16 km/s (72 km/s fiind viteza maximă)", precizează sursa citată, într-o postare pe pagina de Facebook. Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat Conform specialiştilor de la Observatorul Astronomic, "întâlnirea din acest an include multe particule desprinse din coada cometei în anii 1892, 1897, dar şi fragmente mai mari, rezultate în urma dezintegrării cometei din anul 1995". "Ce va fi? Rămâne de văzut: totul sau nimic. Condiţii pentru observarea fenomenului: predicţia să fie corectă, cerul senin, să fim departe de poluarea luminoasă a oraşelor şi să privim cerul relaxaţi dintr-un şezlong, cuprinzând cât mai mult din bolta cerească. Nu uitaţi: adaptarea ochiului la întuneric durează cel puţin o jumătate de oră, aşadar evitaţi sursele de lumină artificială. Fenomenul nu poate fi urmărit prin instrumente astronomice (lunete şi telescoape)", recomandă specialiştii.

România se retrage din BICE și BII (sursa: Pexels)
Internațional

România se retrage din BICE și BII

România se retrage din BICE și BII. Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de miercuri, un act normativ în baza căruia va întreprinde demersurile necesare pentru retragerea României din Banca Internaţională de Cooperare Economică. Proiectul de lege supus aprobării este cel privind denunţarea Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, încheiată la Moscova, la 22 octombrie 1963, şi a Protocolului semnat la Moscova, la 18 decembrie 1990, de modificare a Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Cooperare Economică, precum şi a Statutului acestei bănci. România se retrage din BICE și BII "Guvernul României va transmite notificarea oficială de denunţare a Convenţiei BICE şi de retragere din acţionariatul băncii. Retragerea din acţionariatul BICE se va face în termen de cel puţin 6 luni de la notificare, conform prevederilor art. IX din Convenţia BICE. Se va urmări coordonarea cu Polonia, Cehia, Slovacia şi Bulgaria în scopul asigurării unei ieşiri simultane din BICE şi stabilirii unor modalităţi similare de ieşire, care să asigure o protecţie corespunzătoare a intereselor statelor membre care se retrag", se arată în expunerea de motive a proiectului. Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat Tot miercuri, Guvernul va adopta şi un proiect de lege pentru denunţarea Acordului interguvernamental privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia, semnate la Moscova la 10 iulie 1970, şi a Protocolului de modificare a Acordului privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia, semnate la 10 iulie 1970 la Moscova, deschis spre semnare la 8 mai 2014 la Havana şi semnat de România la 1 iulie 2015 la Moscova, potrivit Agerpres. În baza acestui proiect, Guvernul României va întreprinde demersurile necesare pentru retragerea României din Banca Internaţională de Investiţii. În şedinţa de Guvern urmează să fi aprobată, printr-o hotărâre, Strategia Naţională privind Siguranţa Rutieră pentru perioada 2022-2030. Adoptarea documentului vizează, conform notei de fundamentare: "o mai bună comunicare în siguranţa rutieră, atât la nivel interinstituţional, cât şi în relaţia cu societatea civilă şi presa, cu scopul conştientizării opiniei publice cu privire la responsabilitatea individuală şi la riscurile traficului rutier, prin desemnarea unor purtători de cuvânt/experţi în comunicare pe domeniul siguranţei rutiere; introducerea ratingului de siguranţă a infrastructurii rutiere, un mecanism de clasificare a tronsoanelor rutiere din punct de vedere al gradului de risc, conform Directivei (UE) 2019/1936 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere; operaţionalizarea unui sistem automat de detecţie şi constatare a abaterilor pentru creşterea siguranţei rutiere". Tot printr-o hotărâre, Guvernul va aproba scoaterea din rezervele de stat şi acordarea de către România a unui ajutor umanitar extern de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru Republica Ucraina, pentru protecţia populaţiei refugiate în contextul escaladării conflictului de pe teritoriul ucrainean. Ajutorul acordat, care constă în produse alimentare, produse de strictă necesitate, precum şi benzină şi motorină, are o valoare 9.815.369,37 lei, exclusiv TVA, exclusiv transportul. Vor fi aprobaţi, printr-o hotărâre, indicatorii tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii "Autostrada Bacău - Paşcani", în judeţele Bacău, Neamţ şi Iaşi. Revine "Start-up Nation ROMANIA" Executivul va adopta şi o hotărâre privind instituirea regimului de arie naturală protejată şi declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. "Prin prezentul proiect de act normativ se desemnează un număr de 211 arii speciale de conservare, care corespund siturilor de importanţă comunitară pentru care s-au stabilit măsuri de conservare, în conformitate cu planurile de management aprobate. Măsurile de conservare sunt mecanismele şi acţiunile efective care trebuie instituite pentru un sit Natura 2000, cu scopul de a realiza obiectivele de conservare a sitului", se arată în nota de fundamentare. Va fi adoptat şi un memorandum având ca temă încadrarea în politicile economico-bugetare şi financiare ale statului român a schemelor de ajutor de minimis - Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii "Start-up Nation ROMANIA"; Programul naţional multianual de microindustrializare; Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă; Programul naţional multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.

România iese din două bănci rusești (sursa: gov.ro)
Eveniment

România iese din două bănci rusești

România iese din două bănci rusești. Țara noastră se va retrage oficial din Banca Internațională de Investiții, dar și din Banca Internațională de Colaborare Economică, două bănci controlate de la Kremlin, în cursul zilei de miercuri, după ce premierul Nicolae Ciucă va semna două proiecte lege promovate în acest sens. Decidenții politici de la București au anunțat la sfârșitul lunii februarie că vor retrage România din acționariatul celor două bănci, după ce Rusia a invadat Ucraina. România iese din două bănci rusești Pe masa premierului Nicolae Ciucă se află două proiecte de lege prin care România urmează să se retragă oficial, nu doar la nivel declarativ, din Banca Internațională de Investiții și Banca Internațională de Colaborare Economică. Ambele proiecte de lege prevăd că eventualele cheltuieli legate de retragerea României din acționariatul celor două bănci să fie suportate de la bugetul de stat prin Ministrul Finanțelor. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Cele două proiecte de lege semnate de Marcel Ciolacu și Florin Cîțu, în calitate de șefi ai Camerei Deputaților, respectiv Senatului României, urmează să fie adoptate în cursul zilei de miercuri de premierul Nicolae Ciucă. Memorandum aprobat de pe 3 martie Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, anunța la sfârșitul lunii februarie că „Guvernul a decis să înceapă procedura de retragere din Banca Internațională de Investiții care servește interesele financiare ale Rusiei”. Pe 3 martie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a aprobat Memorandumul prin care a fost aprobată ieşirea României din acţionariatul celor două bănci cu capital majoritar rusesc. Datele oficiale arată că Rusia deține 43% din acțiunile Băncii Internaționale de Investiții (BII) și 51,4% din Banca Internațională de Colaborare Economică (BICE). România deține 7,5% din acțiunile BII, restul fiind deșinute de Bulgaria, Cuba Cehia, Ungaria Mongolia, Slovacia și Vietnam. Sediul central al băncii se află la Budapesta. La cealaltă bancă controlată de ruși, România deține 7,1% din acțiuni. Ceilalți acționari minoritari sunt Bulgaria, Cehia, Mongolia, Polonia, Slovacia și Vietnam.

100 de milioane de euro regenerarea pădurilor (sursa: Pixabay)
Internațional

100 de milioane de euro regenerarea pădurilor

100 de milioane de euro regenerarea pădurilor. Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, o schemă românească de 100 de milioane de euro pentru a sprijini regenerarea pădurilor deteriorate, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar. Schema va fi finanţată prin Facilitatea de redresare şi rezilienţă ("FRR"), în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare şi rezilienţă al României şi a adoptării acestuia de către Consiliu. Scopul schemei este de a sprijini proprietarii de păduri să facă progrese cu regenerarea pădurilor în zonele afectate de incendii forestiere, fenomene meteorologice nefavorabile, infestări cu dăunători şi evenimente dezastruoase. 100 de milioane de euro regenerarea pădurilor Sprijinul va lua forma unor granturi directe pentru proprietarii de păduri privaţi şi publici, precum şi asociaţiile acestora. Schema se va desfăşura până la 30 iunie 2026. Comisia a evaluat măsura în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat şi, în special, în conformitate cu Orientările din 2014 privind ajutorul de stat în sectoarele agricole şi forestiere şi în zonele rurale şi în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activităţi economice în anumite condiţii. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO Comisia a constatat că schema este necesară şi adecvată pentru a încuraja regenerarea pădurilor. În plus, Comisia a concluzionat că schema este proporţională şi nu va avea efecte negative nedorite asupra concurenţei şi comerţului în UE, potrivit Agerpres. Pe această bază, Comisia a aprobat schema în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Comisia evaluează cu prioritate măsurile care presupun ajutor de stat cuprinse în planurile naţionale de redresare prezentate în contextul FRR şi oferă îndrumări şi sprijin statelor membre în fazele pregătitoare ale planurilor naţionale, pentru a facilita implementarea rapidă a Facilităţii de redresare şi rezilienţă.

Prețul gazelor importate s-a majorat de patru ori într-un an Foto: Gazprom
Politică

Prețul gazelor importate majorat patru ori

Prețul gazelor importate de România s-a majorat de aproape patru ori, într-un an, arată datele colectate de Ziarul Financiar de la ANRE. În plus, în 2021, România a importat cu 70% mai multe gaze decât în 2020. Gazele din Rusia au reprezentat 80% din importuri. Prețul gazelor importate s-a majorat de patru ori într-un an „Datele din rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că gazul importat din Rusia a intrat în ianuarie în ţară la un preţ de 730 de dolari pe mia de metri cubi, în februarie media a fost de 718 dolari pe mia de metri cubi, pentru ca în martie importurile să ajungă la 797 de dolari pe mia de metri cubi”, scrie Ziarul Financiar. Acest preț reprezintă un maxim istoric. Pentru comparație, în martie 2021, gazele erau importate cu 204 USD/ 1.000 mc. Circa 30% din consumul intern al României este asigurat de gazele rusești. „În 2021, importurile de gaz ale României, în proporţie de peste 80% din Rusia, au fost de 3,7 miliarde de metri cubi, o creştere în volum de aproape 70%, după cum arată calculele ZF făcute pe baza datelor ANRE”, mai arată datele ZF. Tot azi, Profit arată că vânzările filialei Gazprom din România, Nis Petrol România SRL, s-au majorat în primul trimestru al acestui an de 2,5 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut. „Vânzările grupului Nis Petrol în România s-au majorat în primele trei luni ale acestui an de la 2,2 miliarde dinari (18,7 milioane euro) la 5,36 miliarde dinari (45,7 milioane euro). Vânzările de 45,7 milioane de euro din primul trimestru sunt echivalente cu aproximativ 70% din cifra de afaceri înregistrată de NIS Petrol România SRL în întreg anul 2020”, scrie Profit. Tot Profit scria, la 12 mai, că WIEE România, subsidiara locală a gigantului rus de stat producător de gaze naturale Gazprom, al doilea importator și revânzător de gaze rusești din România ca volum și încasări în 2021, și-a majorat anul trecut de 5 ori profitul net comparativ cu 2020, de la 9,28 milioane lei la 46,19 milioane lei.

Premierul Portugaliei vizită de lucru la București (sursa: Facebook/GuvernulRomâniei)
Eveniment

Premierul Portugaliei, vizită de lucru la București

Premierul Portugaliei, vizită de lucru la București. Prim-ministrul Republicii Portugheze, Antonio Costa, aflat în vizită de lucru în România, a fost primit, joi dimineaţa, la Palatul Victoria, de premierul Nicolae Ciucă. Costa şi Ciucă au programată o întrevedere tete-a-tete, urmată de discuţii în plenul celor două delegaţii. Premierul Portugaliei, vizită de lucru la București Ulterior, ei vor participa la semnarea unui acord între România şi Republica Portugheză privind cooperarea în domeniul Apărării, după care vor susţine o conferinţă de presă. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul Prim-ministrul portughez va fi primit şi la Palatul Cotroceni de preşedintele Klaus Iohannis şi va avea o întrevedere cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, potrivit Agerpres. Joi după-amiază, şeful Guvernului portughez va vizita, alături de preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Ciucă, Batalionul 1 Instrucţie "Olt" din Caracal.

Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România Foto: Twitter
Eveniment

Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România

Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România, pentru că a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni, arată o analiză publicată azi de Bloomberg. În primul trimestru din acest an, PIB-ul Poloniei a crescut cu 8,5%, față de primul trimestru al anului trecut. PIB-ul Ungariei a înregistrat o creștere de 8,2%, iar cel al României de 6,5% - tot trimestrul I 2022 comparat cu trimestrul I 2021. Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România „Fuga a milioane de ucraineni din fața invaziei Rusiei a crescut costurile financiare pentru țările de la granița de est a Uniunii Europene care îi preiau, dar cazul Poloniei arată că oferirea de adăpost poate aduce și beneficii economice (...) Cu majoritatea migranților ucraineni - un grup format în mare parte din femei, copii și bătrâni - având puține bunuri personale, sosirea lor a contribuit la creșterea vânzărilor de orice, de la pantofi la haine și produse alimentare. Acest lucru a ajutat la contrabalansarea altor dificultăți economice cauzate de război, inclusiv inflația rapidă”, scrie Bloomberg. Guvernatorul băncii centrale a Poloniei a arătat că refugiații ucraineni au contrinuit la aproape jumătate din cheltuielile consumatorilor, în ultima perioadă de timp. Profesorul Matesz Urban, de la Oxford Economics, a apreciat că primirea refugiaților ucraineni va aduce beneficii pe termen lung. Refugees in #Poland will lift economy’s potential, but challenges remainClick the link below to read our latest #research: https://t.co/3Ido1Iihkthttps://t.co/3Ido1Iihkt pic.twitter.com/BCmzBsMC3u— Oxford Economics (@OxfordEconomics) May 12, 2022 Ucrainenii, cumpărături de 900.000 USD în România În România, ucrainenii erau cel mai mare grup de cumpărători străini, pe baza plăților cu cardul în luna martie, potrivit companiei de tehnologie financiară Global Payments. Ei au cheltuit 4,2 milioane de lei (900.000 de dolari) în aproape 34.000 de tranzacții în cursul acelei luni, majoritatea pe produse achiziționate în supermarketuri și farmacii. Ei au plătit și pentru combustibil, ulei de motor, articole auto, haine sau cazare, arată datele Global Payments citate de Bloomberg. Reversul acestei cereri și a cheltuielilor guvernamentale de urgență este că ele se adaugă la presiunile inflaționiste, care erau deja în creștere urmare a creșterii prețurilor mărfurilor și a perturbărilor lanțului global de aprovizionare, mai explică agenția. From today, I am officially employed in Poland. I didn’t want to apply as a refugee, because for me, the war is not an excuse. I arrived to Poland one month ago, and I have job. My son is attending kindergarten. We have a new home. Thanks @BartoszMilewski for supporting us. pic.twitter.com/SxgOBepUEC— Aleksandra (@hl_aleksandra) May 10, 2022 În plus, refugiații ucraineni vor ajuta la slăbirea presiunii pentru salarii mai mari. În Polonia, circa 300.000 de ucraineni și-au găsit deja o slujbă. Citește și: VIDEO Primele semne ale disidenței anti-Putin? Televiziunea rusă îl invită din nou pe colonelul Khodarenok care anunță: „Întreaga omenire este împotriva noastră”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră