VIDEO EXCLUSIV Embargoul asupra cerealelor ucrainene în România trebuie prelungit, spune un consilier al lui Ciolacu. Portul Constanța va primi de două ori mai mult decât poate exporta

Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare. Până pe 15 septembrie, cerealele ucrainene nu pot fi importate în cinci țări din estul Europei, printre care și România (alături de Bulgaria, Polonia, Ungaria și Slovacia). Ce se va întâmpla după 15 septembrie?

Botănoiu vrea prelungirea embargoului

Daniel Botănoiu, consilier al premierului Marcel Ciolacu, insistă că embargoul ar trebui prelungit măcar până la sfârșitul anului pentru ca agricultorii români să-și poată exporta marfa recoltată în acest an.

Citește și: VIDEO Rusia a atacat ținte din Ucraina aflate la câțiva kilometri de România: atacul, vizibil de pe partea românească a Dunării. Au fost lovite nave cu petrol românesc

Iar cifrele referitoare la cantitatea de cereale care va ajunge în portul Constanța descriu un scenariu foarte complicat. Potrivit lui Cezar Gheorghe, expert în comerțul cu cereale, în toamna aceasta e posibil ca în portul Constanța să ajungă aproape 50 de milioane de tone de cereale (în jur de 27 de milioane de tone, din Ucraina, aproximativ 22 de milioane de tone, din România).

Această cantitate este dublă față de capacitatea de procesare a portului Constanța, care poate încărca pe nave maximum 26 de milioane de tone de cereale anual, dacă nu există nici o sincopă logistică, a adăugat Cezar Gheorghe pentru Defapt.ro.

În această situație, întârzierile la livrare de cereale vor fi foarte mari și vor pune în pericol încasările pentru înființarea culturilor de anul viitor. Mai mult, presiunea pe logistica de transport va fi enormă: nu numai că agricultorii români nu vor găsi ușor camioane și TIR-uri pentru a livra grânele în port, dar prețurile vor fi mult mai mari decât în mod normal.

Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare

Un alt efect al abundenței de cereale ucrainene pe piața românească (cel puțin până în momentul instituirii embargoului european în cele cinci țări menționate) este scăderea la jumătate a prețului cerealelor. Astfel, dacă un kilogram de grâu se vindea, în medie, cu 1,5 lei, în condiții normale, acum a ajuns să coste 75 de bani.

Citește și: Ucraina trebuie să se teamă de îndoielile cetățenilor și ale parlamentarilor din țările occidentale, spune ministrul britanic al Apărării

Așa cum a constatat și Daniel Constantin, deputat PNL, fost ministru al Agriculturii și membru, acum, în Comisia de agricultură a Camerei, beneficiari ai afluxului mare de cereale ucrainene sunt o parte din fermierii din zootehnie. Pe de altă parte, agricultorii sunt net dezavantajați. Din punctul de vedere al lui Constantin, este nevoie de un instrument european pentru ca agro-fermierii români să nu mai piardă bani.

Alți experți consultați de către Defapt.ro au arătat, însă, că nu doar fermierii din zootehnie au beneficiat de cerealele ieftine din Ucraine, ci și speculatorii, marii intermediari și industria de panificație.

De la nimic, la import de 200.000 de tone de cereale lunar

Majoritatea actorilor din piața agrozootehnică cu care Defapt.ro a vorbit au menționat calitatea mai slabă a cerealelor ucrainene. Dar și incapacitatea autorităților românești de a verifica fito-sanitar grâul, porumbul și celelalte grâne ucrainene rămase în România.

Citește și: Nici o șansă ca războiul din Ucraina să se încheie în 2023, cred înalți oficiali ai NATO și UE: Putin poate pierde sute de mii de soldați „fără să clipească”

Potrivit Autorității Vamale Române, peste 2,1 milioane de tone de cereale ucrainene au rămas în România după declanșarea invaziei ruse. Expertul Cezar Gheorghe, însă, spune că, de fapt, cantitatea e dublă: 4,5 milioane de tone într-un an și jumătate. Or, înainte de invazia rusă, România nu exporta deloc cereale din Ucraina.

Acest excedent de marfă a destabilizat piața și este evident acum că, în lipsa unor măsuri (naționale sau europene), situația se va deteriora. Cu consecințe greu de evaluat în prezent, dar care pot duce și la sentimente negative în masă în privința Ucrainei și ucrainenilor.