vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cereale

49 articole
Internațional

Rusia nu va mai lăsa vasele ucrainene cu cereale să circule în Marea Neagră

Viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a declarat miercuri că perioada acordului cu Ucraina privind transportul de cereale prin Marea Neagră „a trecut”. Acordul cerealelor, considerat depășit de Moscova Serghei Riabkov a sugerat că Moscova nu mai vede utilitatea sau relevanța acestui cadru de cooperare. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Săptămâna trecută, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat că intenţionează să discute telefonic cu omologul său rus, Vladimir Putin, despre posibilitatea relansării acordului cerealelor. Cu toate acestea, comunicatul oficial al Kremlinului, emis după convorbirea dintre cei doi lideri, nu a făcut nicio referire la acest subiect. Acordul cerealelor din Marea Neagră Acordul privind exportul de cereale prin Marea Neagră a fost semnat în iulie 2022, sub egida ONU și cu medierea Turciei. Scopul lui a fost să permită Ucrainei – unul dintre cei mai mari exportatori globali de grâu, porumb și semințe oleaginoase – să își trimită produsele agricole pe piețele internaționale, în ciuda războiului și blocadei maritime impuse de Rusia. Prin acest acord, navele încărcate cu cereale ucrainene puteau traversa în siguranță Marea Neagră, sub supravegherea Turciei, chiar dacă porturile ucrainene din Odesa, Ciornomorsk și Pivdeni se aflau în apropierea zonelor de conflict. De ce era acordul important Acordul a prevenit o criză alimentară globală, în special în țările din Africa, Orientul Mijlociu și Asia, dependente de grâul ucrainean. A stabilizat prețurile cerealelor pe piețele internaționale. A oferit Ucrainei venituri importante într-o perioadă de război.

Acordul cerealelor, considerat depășit de Moscova (sursa: Pexels/Tom Fisk)
Rusia fură cerealele din teritoriile ocupate (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii fură cerealele ucrainene din teritoriile ocupate și le exportă

Rusia fură cerealele din teritoriile ocupate. Regiunea Luhansk, aflată sub control rusesc, ar urma să își dubleze recolta de grâu în 2025, cu intenția de a livra o parte din producție la export. Estimările vizează o producție totală de un milion de tone, comparativ cu doar 500.000 de tone anul trecut. Rusia fură cerealele din teritoriile ocupate Creșterea accelerată a producției de grâu în Luhansk reflectă integrarea tot mai profundă a regiunilor ocupate în strategia agricolă a Federației Ruse. Citește și: PSD nu vrea să mai discute, în coaliție, despre guvernare, fiindcă USR l-ar fi jignit pe Iliescu În 2024, regiunile Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie au contribuit cu aproximativ 3% la recolta totală de cereale a Rusiei, potrivit Ministerului Agriculturii de la Moscova. Această contribuție a atenuat impactul unei recolte naționale slabe, afectate de condițiile meteorologice nefavorabile din sudul Rusiei. Autoritățile pro-ruse din Luhansk anunță recolte record Leonid Pasechnik, liderul administrației instalate de Rusia în Luhansk, a declarat că recolta din acest an ar putea atinge un milion de tone. În 2024, condițiile climatice extreme – înghețuri de primăvară și secetă – au redus producția la jumătate. „Anul trecut am avut aceleași planuri, dar vremea ne-a învins. Acum, condițiile par mai favorabile”, a spus Pasechnik. Grâul din Luhansk, mai ieftin și pregătit pentru export La prețurile actuale de pe piață pentru grâul rusesc FOB (free on board), valoarea recoltei estimate de un milion de tone s-ar ridica la aproximativ 230 milioane de dolari. Moscova stimulează exporturile din aceste regiuni prin eliminarea taxelor pe grâu și subvenționarea fermierilor, cu un buget anual de 8 miliarde de ruble (echivalentul a 102 milioane de dolari). Ucraina acuză Rusia de „furt sistematic” Autoritățile de la Kiev consideră că recoltele din regiunile ocupate sunt „furate” de Moscova și cer sancționarea importatorilor acestor produse. Taras Vysotskiy, adjunctul ministrului Economiei din Ucraina, a declarat că Rusia ar fi transferat ilegal 15 milioane de tone de cereale ucrainene de la începutul invaziei în 2022. Situația teritorială: extinderea controlului rusesc în estul Ucrainei În prezent, Rusia controlează întreaga regiune Luhansk, peste 70% din regiunile Donețk, Zaporojie și Herson, precum și fragmente din regiunile Harkov, Sumî și Dnipropetrovsk. Crimeea, anexată în 2014, face parte de asemenea din acest teritoriu extins asupra căruia Moscova își exercită influența economică și militară.

Comerțul cu cereale macină și firmele (sursa: Pexels/Wolfgang Weiser)
Economie

Piața cerealelor se contractă: cum ajunge o firmă cu venituri de 200 de milioane lei în insolvență

Comerțul cu cereale macină și firmele: Brio Investment Cereale SRL, unul dintre cei mai importanți operatori agricoli din Iași, cu o cifră de afaceri de peste 200 milioane lei, a intrat oficial în procedura de insolvență, în urma unei scăderi abrupte a profitului și a presiunilor financiare crescute. Comerțul cu cereale macină și firmele Compania, cunoscută drept un jucător regional de top pe piața comerțului cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat, a solicitat reorganizarea activității pentru a face față dificultăților economice. Citește și: Primul baron PNL care îi face scandal lui Bolojan: primarul Slatinei, supărat că se taie sporurile. De Mezzo ar pierde peste 2.000 de lei În prezent, dosarul se află pe rolul instanței, având ca obiect „procedura insolvenței – societăți cu răspundere limitată”, compania fiind calificată oficial drept entitate aflată în dificultate financiară. În contextul în care pe piața locală mai activează aproximativ 50 de firme similare, insolvența Brio Investment Cereale reflectă presiunile din sectorul agricol și volatilitatea pieței cerealelor din România în 2025. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ploile ar putea aduce recolte record Foto: Comcereal Vrancea
Eveniment

O primă veste bună pentru viitorul Guvern: ploile ar putea aduce recolte record la cereale - presă

O primă veste bună pentru viitorul Guvern: ploile ar putea aduce recolte record la cereale și oleaginoase, arată Ziarul Financiar. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Acum câteva zile, pe rețelele sociale, simpatizanții suveraniștilor asociau ploile cu instalarea lui Nicușor Dan la Cotroceni și scriau că aceasta este dovada că noul președinte este „Satana”.  Ploile ar putea aduce recolte record „Ploile din ultimele zile aduc speranţă agriculturii româneşti, iar fermierii din Banat, Oltenia şi Moldova sunt optimişti şi spun că 2025 ar putea deveni cel mai bun an agricol din ultimul deceniu. Precipitaţiile recente ajută la formarea boabelor, iar producţiile estimate ar putea depăşi recordul din 2021, an în care România a atins o recoltă de peste 31 milioane de tone, considerată un punct de referinţă pentru sector”, arată Ziarul Financiar.  „Culturile de toamnă şi de primăvară arată senzaţional! Este cel mai bun an agricol din ultimii zece ani. La grâu şi rapiţă vom avea recolte foarte mari“, a spus Marius Bărbulescu, directorul diviziei de agricultură al grupului Carmistin, citat de ZF.  „Ploile din ultimele zile sunt foarte benefice şi necesare pentru culturile de primăvară (porumb, floarea-soarelui, orz de primăvară, ovăz, cartof), dar şi pentru cele de toamnă, întrucât ajută semni­ficativ la formarea boabelor (greu­tatea boabelor – masa a 1.000 de boabe)“, a apreciat și Nicolae Apopi, proprie­tarul com­paniilor AgroBaden Banat şi Popagra, ce cultivă cu cereale 2.700 de hectare în judeţul Timiş.

Cerealele, dejun ideal vs aliment ultraprocesat (sursa: Pexels/Isak Fransson)
Eveniment

Sunt cerealele pentru micul dejun sănătoase? Ce spun studiile despre un aliment aparent inofensiv

Cerealele, dejun ideal vs aliment ultraprocesat. Cerealele de mic dejun sunt promovate drept o alegere sănătoasă pentru o zi energică. Dar ce spun cu adevărat studiile despre aceste produse, uneori ultraprocesate? Cerealele, dejun ideal vs aliment ultraprocesat Cerealele sunt adesea prezentate ca un mic dejun ideal: rapid, gustos și bogat în nutrienți. Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% Însă, în ciuda imaginii lor sănătoase, o parte dintre ele intră în categoria alimentelor ultraprocesate, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la beneficiile lor reale pentru sănătate. În SUA, 53% din populație consumă săptămânal cereale la micul dejun. Porridge, granola, muesli, fulgi de porumb sau de tărâțe, opțiunile sunt aparent infinite, dar nu toate sunt la fel de benefice. Ce sunt cerealele și cum au ajuns pe masa noastră Cerealele sunt semințele comestibile ale unor ierburi cultivate, cum ar fi grâul, ovăzul, porumbul sau orezul. Fiecare bob de cereală conține tărâța (bogată în fibre și vitamine B), endospermul (bogat în amidon și proteine) și germenul (sursă de uleiuri, vitamine și minerale). John Harvey Kellogg, medic american, este considerat pionierul cerealelor de mic dejun, promovând inițial alimente precum granola și fulgii de porumb într-un sanatoriu din Michigan. Astăzi, producția cerealelor este industrializată, implicând rafinarea, adaosul de zahăr, arome, conservanți și vitamine sintetice. Fortificarea cerealelor, un avantaj pentru diete restrictive Un beneficiu des menționat al cerealelor este fortificarea lor cu vitamine și minerale, ceea ce le face utile pentru persoanele cu alimentație restrictivă, precum vegetarienii, veganii sau cei cu intoleranță la lactoză. Studii internaționale arată că fortificarea ajută populațiile să obțină micronutrienții esențiali, în special fier, calciu, vitamina D sau B12. De asemenea, fibrele din cereale susțin sănătatea intestinală, dar 90% dintre oameni nu consumă suficiente. Zahărul ascuns și indicele glicemic ridicat Mulți consumatori nu știu însă că unele cereale aparent sănătoase conțin cantități ridicate de zahăr. De exemplu, 30g de fulgi de porumb glazurați pot conține 11g de zahăr – adică 12% din doza zilnică recomandată. Cerealele cu zahăr ridicat pot duce la creșteri rapide ale glicemiei, urmate de scăderi bruște, ceea ce favorizează foamea, lipsa de energie și consumul excesiv de calorii la următoarea masă. Cerealele ultraprocesate, un mare semn de întrebare Cerealele ultraprocesate conțin adesea coloranți, aditivi și conservanți. Deși reglementările sunt stricte în unele țări, efectele pe termen lung asupra sănătății, în special asupra microbiomului intestinal, nu sunt încă pe deplin cunoscute. Sarah Berry, profesoară de nutriție la King's College London, atrage atenția asupra cerealelor pentru copii, uneori prea colorate sau cu ingrediente artificiale. Granola, muesli și ovăzul, în topul alegerilor sănătoase Granola și muesli, cu condiția să aibă puțin zahăr adăugat, pot fi opțiuni sănătoase. Acestea conțin nuci, semințe și fructe uscate, aducând un aport echilibrat de fibre, grăsimi sănătoase și proteine. Consumul regulat de ovăz reduce riscul de diabet tip 2 și de boli cardiovasculare, datorită conținutului de beta-glucan – o fibră solubilă care scade colesterolul LDL („rău”). Cerealele rafinate, mai puține beneficii, mai multe riscuri Cerealele din făină rafinată, inclusiv unele produse din ovăz instant, au un indice glicemic mai mare și determină creșteri rapide ale glicemiei. Studiile arată că cerealele integrale aduc beneficii reale, dar nu și variantele rafinate, cărora li s-au îndepărtat fibrele și germenii. Ce spun studiile despre consumul zilnic de cereale O cercetare din Australia, pe peste 140.000 de persoane, a arătat că muesli reduce riscul de boli cardiace, diabet și accident vascular cerebral. În Marea Britanie, un studiu pe 186.000 de participanți a asociat consumul de cereale integrale cu o scădere de 15% a riscului de deces, comparativ cu cei care nu mănâncă deloc cereale la micul dejun. Pe de altă parte, persoanele care consumă cereale îndulcite au prezentat un risc mai mare de deces prin cancer. Alegerea inteligentă: citirea etichetei Pentru a face alegeri mai sănătoase, specialiștii recomandă selectarea cerealelor cu mai puțin de 5g de zahăr per porție și mai mult de 3g de fibre per porție. Iar pentru un mic dejun complet, cerealele pot fi „îmbunătățite” cu adaosuri sănătoase: nuci, iaurt de tip kefir, fructe sau semințe.

Rusia cere ridicarea sancțiunile pe cereale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia a negociat cu SUA să i se ridice sancțiunile pe exportul de cereale. Sancțiunile, impuse de UE

Rusia cere ridicarea sancțiunile pe cereale. Statele Unite au anunțat marți încheierea unor acorduri separate cu Ucraina și Rusia, menite să garanteze siguranța navigației în Marea Neagră și un armistițiu limitat privind infrastructurile energetice. Aceste înțelegeri prevăd ca Moscova și Kievul să oprească atacurile reciproce asupra obiectivelor energetice și să asigure securitatea transportului maritim. Însă Kremlinul vrea ridicarea sancțiunilor privind exporturile de cereale. Rusia cere ridicarea sancțiunile pe cereale Kremlinul a transmis că acordul va intra în vigoare doar după ridicarea sancțiunilor occidentale ce afectează exporturile ruse de cereale și îngrășăminte. Citește și: Fox News: 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români În special, Moscova cere reconectarea băncii Rosselkhozbank la sistemul SWIFT și eliminarea restricțiilor impuse companiilor ruse de export și transport maritim. Siguranța navigației în Marea Neagră În cadrul acordului, Rusia și SUA au convenit asupra „garantării securității navigației în Marea Neagră, nerecurgerea la forță și prevenirea utilizării navelor comerciale în scopuri militare”. Moscova insistă ca navele comerciale care acostează în porturile ucrainene să nu fie folosite pentru transportul de arme și muniții. Durata și aplicabilitatea armistițiului Potrivit Kremlinului, armistițiul parțial a fost stabilit pentru o perioadă de 30 de zile, dar cu aplicare retroactivă începând din 18 martie, data ultimei convorbiri între președinții Vladimir Putin și Donald Trump. Dacă nu va fi prelungit, durata efectivă a armistițiului va fi mai scurtă.

Geoană sugerează necesitatea blocării cerealelor ucrainene (sursa: Facebook/România Renaște)
Eveniment

Geoană sugerează necesitatea blocării cerealelor ucrainene

Geoană sugerează necesitatea blocării cerealelor ucrainene. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a opinat în cadrul unei dezbateri organizate la Alba Iulia, citat de Agerpres, că România a rămas de prea multe ori în urmă şi că nici când invazia Ucrainei a mutat rutele comerţului mondial nu a reuşit să-şi pună în valoare poziţia şi resursele. Cum România a sprijinit exporturile ucrainene, pare că Geoană spune că decizia trebuia să fie contrară. Cum își dorea Rusia, de altfel. Liderii politici din ultimii 10-15 ani, criticați "România ar fi putut mai mult, mai departe, mai sus. Ar fi trebuit să fie ceea ce încă nu este: un stat puternic, o naţiune prosperă, o ţară perfect conştientă de valoarea şi influenţa ei. Comparându-i condiţia de azi cu cea de acum 40, 30 sau 20 de ani, da, putem spune că România a evoluat, în anumite puncte, chiar spectaculos. Citește și: Polonia va construi fortificații pe întreaga frontieră de est pentru a stopa fluxul de migranți dinspre Belarus, dar și pentru apărare în caz de conflict armat Comparând-o însă cu ritmul de dezvoltare şi nivelul de civilizaţie din Europa dezvoltată, vedem cu amărăciune că am rămas de prea multe ori în urmă, uneori la o palidă concurenţă cu vecinii noştri bulgari", a declarat Mircea Geoană. El a adăugat că, deşi România a recuperat distanţa faţă de media europeană datorită avansului marilor oraşe, regiuni întregi continuă să se numere printre cele mai sărace din Europa, nereuşind să ţină pasul nici cu economiile şi societăţile fostelor state comuniste. "În ultimii 10-15 ani, liderii politici ai României s-au înverşunat să refuze şanse corecte de dezvoltare judeţelor, şi oraşelor mici şi mediului rural. Prin indiferenţă sau incompetenţă, au lăsat legea darwinismului economic şi social să domnească neîngrădit", a spus acesta. Geoană sugerează necesitatea blocării cerealelor ucrainene Geoană a avut și o declarație cel puțin riscantă. "Nici măcar când invazia Ucrainei a mutat rutele comerțului Mondial, România nu a reușit să-și pună în valoare poziția și resursele. N-a arătat că vrea să-și relanseze economia și politica externă, să-și afirme potențialul și importanța, pe scurt să se trezească din încremenire", a spus secretarul general adjunct al NATO. În dosarul grânelor ucrainene, România a permis Ucrainei să folosească infrastructura țării noastre pentru a putea exporta cereale în condițiile blocajului rusesc pe Marea Neagră. Dacă Mircea Geoană susține că, în acest caz, "România nu a reușit să-și pună în valoare poziția și resursele. N-a arătat că vrea să-și relanseze economia și politica externă, să-și afirme potențialul și importanța", reiese că Bucureștiul trebuia să aplice altă strategie. Logic, aceasta ar fi fost să blocheze cerealele ucrainene. Adică exact ce își dorea Rusia. Țări date drept exemple Mircea Geoană a subliniat că ţările din jurul nostru şi întreaga lume nu stau pe loc şi nu ne aşteaptă. "Dacă nu acţionăm energic acum, distanţa României faţă de clubul naţiunilor dezvoltate, acolo unde este locul natural şi legitim al naţiunii române, va fi tot mai greu de recuperat. Pentru că nu stau pe loc şi inovează şi se dezvoltă", a spus acesta. Geoană a dat exemplul Estoniei, "campioana absolută a digitalizării", al Poloniei, "o adevărată putere europeană", al Irlandei, "care a profitat de proiectele europene, devenind a zecea economie a Europei", şi pe cel al Spaniei. Guvernele, comparate cu lăcustele "Şi atunci întrebarea pe care o avem cu toţii: de ce alţii pot şi noi nu? Pentru că de vină, principala cauză, vine de la sistemul politic şi de la conducerea politică a ţării. Nu năvălirile barbare, nu geografia, nu cele trei imperii cotropitoare, nu războaiele. Cu asta s-au descurcat liderii politici din alte epoci. Imperiile străine erau provocarea lui Mihai Viteazul, încoronat la Alba Iulia acum peste 400 de ani. După patru secole însă, problema adevărată a ţării nu mai sunt străinii, ci guvernele româneşti din ultimii ani. Ele au redus şansele României cu aceeaşi eficienţă pe care au avut-o în trecut lăcustele sau birul", a mai spus Mircea Geoană. Acesta a participat joi la Alba Iulia la dezbaterea "Din Inima României în inima Europei", organizată de Mişcarea "România Renaşte!".

Ce alimente sănătoase trebuie să consumăm (sursa: pexels.com/Valeria Boltneva)
Eveniment

Ce alimente sănătoase trebuie să consumăm

Ce alimente sănătoase trebuie să consumăm. Alegerea alimentelor sănătoase este esențială pentru menținerea unui stil de viață echilibrat și pentru prevenirea numeroaselor afecțiuni cronice. Ce alimente sănătoase trebuie să consumăm Cu o varietate largă de opțiuni disponibile, este important să știm care sunt cele mai sănătoase alegeri pentru a ne bucura de beneficiile maximale ale nutriției. Citește și: Autonomia mașinilor electrice scade cu o treime în condiții reale. Un Lexus de 57.000 de lire străbate cu 37% mai puțin decât în prezentarea sa oficială Iată câteva dintre cele mai nutritive alimente ce ar trebui incluse în dieta zilnică. Fructe și legume Fructele și legumele sunt pilonii unei alimentații sănătoase, oferind o gamă largă de vitamine, minerale și fibre esențiale pentru funcționarea optimă a organismului. Spanacul, de exemplu, este bogat în fier și vitamina C, în timp ce afinele sunt cunoscute pentru antioxidanții lor puternici. Merele, adesea etichetate ca un "super-aliment", sunt o sursă excelentă de fibre și vitamina C. Legumele cu frunze verzi, cum ar fi kale, sunt de asemenea extrem de nutritive, oferind vitaminele A, C, K și minerale esențiale. Proteine animale și vegetale Proteinele joacă un rol crucial în repararea și construirea țesuturilor corpului. Sursele de proteine sănătoase includ carnea de pui, peștele, leguminoasele și nucile. Peștele, în special cel bogat în acizi grași omega-3, cum ar fi somonul, este benefic pentru sănătatea inimii. Leguminoasele, inclusiv linte și fasole, oferă nu numai proteine, dar și fibre importante pentru digestie. Cereale integrale Cerealele integrale sunt o parte importantă a unei diete sănătoase, oferind mai multe nutrienți și fibre decât variantele lor rafinate. Quinoa, orezul brun și fulgii de ovăz sunt doar câteva exemple de cereale integrale care pot spori senzația de sațietate și ajută la menținerea nivelurilor sănătoase de zahăr în sânge. Aceste alimente sunt de asemenea excelente surse de vitamine din complexul B și minerale precum fierul și magneziul. Grăsimi sănătoase Grăsimile sănătoase sunt esențiale pentru sănătatea creierului și a inimii. Surse excelente includ avocado, uleiul de măsline extra virgin și semințele de chia. Aceste alimente oferă grăsimi mononesaturate și polinesaturate, care pot reduce riscul de boli de inimă. Contrar credințelor populare, adăugarea unor cantități moderate de grăsimi sănătoase în dietă poate ajuta chiar și la gestionarea greutății. Integrarea unei varietăți de fructe, legume, proteine sănătoase, cereale integrale și grăsimi sănătoase în dieta zilnică poate avea beneficii semnificative asupra sănătății. Prin diversificarea alegerilor alimentare și concentrarea pe alimente bogate în nutrienți, putem îmbunătăți calitatea vieții și ne putem proteja sănătatea pe termen lung.

Secretara lui Buzatu, sentimente și afaceri (sursa: vremeanoua.ro, Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Secretara lui Buzatu, sentimente și afaceri

Secretara lui Buzatu, sentimente și afaceri. Ana Maria Obreja, șefa de cabinet a lui Dumitru Buzatu la Consiliul Județean Vaslui, se afla cu acesta la locul în care Buzatu a luat șpaga de 1,25 milioane de lei. Secretara lui Buzatu, sentimente și afaceri Informația apare în referatul de arestare al lui Dumitru Buzatu. Ce nu apare în referat este informația că, atunci când au apărut procurorii DNA, Obreja ar fi leșinat. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” "După ce au fost blocate mașinile, cea în care era Buzatu și șoferul, dar și cea în care era Ana Obreja (la volan), (...) diva județului începe să țipe și apoi i se face rău. Este pusă la pământ, fiindcă se clătina (probabil a leșinat) și când s-a trezit a avut surpriza să vadă că iubitul ei este cu mâinile întinse pe mașină, ca ultimul cartofor prins la furat", scrie Vremea Nouă, publicație vasluiană. Citește și: Fiul baronului arestat Buzatu e în continuare plătit de stat, deși și-a dat demisia din Guvern: este membru în CA al SMART SA, companie care se ocupă de mentenanța rețelelor electrice Aceeași sursă o caracterizează astfel pe Obreja: "amanta lui Buzatu, diva Ana Obreja, care oficial este asistenta sa la Consiliul Județean Vaslui, un personaj dubios, fără CV, dar care a reușit să bage spaima în toți angajații din instituție, dar și în rândul primarilor PSD". Îi administrează firma de cereale Ana Maria Obreja este născută în 1986, când Buzatu avea aproape 31 de ani. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” În 2018, când președintele Consiliului Județean Vaslui a înființat, ca unic asociat, firma Acip Perla SRL în satul Cănțălărești din comuna vasluiană Ștefan cel Mare, Ana Maria Obreja a fost numită administrator. Poziție pe care o are și azi. Domeniul principal de activitate al firmei este "Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase". În 2022, firma a avut profit net de 75.000 de lei cu trei angajați și venituri de peste 876.000 de lei. Firma avea și datorii de peste 1,4 milioane de lei la finalul lui 2022.

Cerealele ucrainene agită iar țările vecine (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Economie

Cerealele ucrainene agită iar țările vecine

Cerealele ucrainene agită iar țările vecine. Comisia Europeană a anunţat vineri că a pus punct interdicţiei introduse de cinci state membre UE cu privire la importurile de cereale ucrainene, în schimbul unor angajamente ale Kievului că va lua măsuri pentru a controla afluxul de cereale spre ţările vecine. Cerealele ucrainene agită iar țările vecine În luna mai, Uniunea Europeană a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui provenite din Ucraina, permiţând în acelaşi timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte. Această interdicţie urma să expire pe 15 septembrie. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Embargoul asupra cerealelor ucrainene în România trebuie prelungit, spune un consilier al lui Ciolacu. Portul Constanța va primi de două ori mai mult decât poate exporta Executivul comunitar a ajuns la concluzia că, graţie măsurilor introduse la începutul lunii mai, "distorsiunile de pe pieţele celor cinci state membre care sunt vecine cu Ucraina au dispărut". Autorităţile poloneze, ţară unde în luna octombrie ar urma să aibă loc alegeri parlamentare, susţin că cerealele ucrainene ieftine fac neprofitabilă producţia locală, şi marţi au anunţat că nu vor ridica interdicţia chiar dacă UE va decide să nu prelungească aranjamentul dincolo de săptămâna aceasta. Citește și: Instituția inutilă care a ratat finanțări PNRR de 740 milioane euro pentru spitale: condusă de un pesedist, zeci de angajați care primesc sporuri uriașe, inclusiv pentru că nu atrag fonduri UE În replică, autorităţile de la Kiev au avertizat că ar putea demara o procedură de arbitraj internaţional ca răspuns la restricţiile impuse exporturilor de cereale, după ce Polonia a anunţat că va continua să blocheze importurile de cereale din Ucraina, chiar dacă Bruxelles-ul va ridica interdicţiile introduse anterior. Bulgaria nu se opune deciziei UE Contrar Poloniei, Bulgaria a decis joi să nu prelungească interdicţia de a importa cereale ucrainene după 15 septembrie. Sofia "nu susţine" o extindere a restricţiilor, stipulează o rezoluţie adoptată de Parlamentul bulgar cu o largă majoritate (124 de voturi din totalul celor 197 de deputaţi prezenţi), la iniţiativa guvernului proeuropean al Bulgariei. Citește și: Puștiul „Maru”, dealer-ul șoferului drogat ucigaș Vlad Pascu, își amenința și bătea tatăl, a fost încătușat repetat de polițiști și prins cu droguri și arme albe, inclusiv o sabie Textul invocă "solidaritatea cu Ucraina" şi necesitatea de a "garanta securitatea alimentară la scară mondială". Înainte de invazia rusească, ţările din Europa de Est nu se numărau printre principalii importatori de cereale ucrainene, însă datele vamale arată că exporturile de cereale şi oleaginoase ucrainene în Polonia şi România au crescut semnificativ anul trecut. România ar fi vrut embargo mai lung Ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, declara la începutul acestei săptămâni că măsurile restrictive privind importurile de produse agricole din Ucraina au avut un efect pozitiv asupra pieţei cerealelor din România, iar decizia Comisiei Europene ar trebui să fie de prelungire a acestor restricţii, cel puţin până la finalul anului 2023, pentru a nu afecta competitivitatea fermierilor. Pe de altă parte, şeful MADr a transmis că vor fi luate cele mai bune măsuri, atât economice şi financiare, cât şi acte normative, "pentru a sprijini şi proteja fermierii români". Ungaria, același joc ca Polonia Ungaria a impus o interdicţie naţională de import pentru 24 de produse agricole ucrainene, inclusiv cereale, legume şi mai multe produse din carne şi miere, potrivit unui decret guvernamental publicat vineri, relatează Reuters. "Ungaria îşi va închide frontierele pentru 24 de produse ucrainene", faţă de patru până acum, cu scopul de a "proteja interesele agricultorilor noştri", a anunţat pe Facebook ministrul Agriculturii, Istvan Nagy. Interdicţia intră în vigoare din 16 septembrie. Ungaria a decis să interzică în mod unilateral importurile de produse alimentare ucrainene, după ce Comisia Europeană a anunţat că nu va prelungi interdicţia actuală privind importurile de cereale ucrainene în cele cinci ţări vecine ale Ucrainei din UE, care urmează să expire vineri.

Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare

Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare. Până pe 15 septembrie, cerealele ucrainene nu pot fi importate în cinci țări din estul Europei, printre care și România (alături de Bulgaria, Polonia, Ungaria și Slovacia). Ce se va întâmpla după 15 septembrie? Botănoiu vrea prelungirea embargoului Daniel Botănoiu, consilier al premierului Marcel Ciolacu, insistă că embargoul ar trebui prelungit măcar până la sfârșitul anului pentru ca agricultorii români să-și poată exporta marfa recoltată în acest an. Citește și: VIDEO Rusia a atacat ținte din Ucraina aflate la câțiva kilometri de România: atacul, vizibil de pe partea românească a Dunării. Au fost lovite nave cu petrol românesc Iar cifrele referitoare la cantitatea de cereale care va ajunge în portul Constanța descriu un scenariu foarte complicat. Potrivit lui Cezar Gheorghe, expert în comerțul cu cereale, în toamna aceasta e posibil ca în portul Constanța să ajungă aproape 50 de milioane de tone de cereale (în jur de 27 de milioane de tone, din Ucraina, aproximativ 22 de milioane de tone, din România). Această cantitate este dublă față de capacitatea de procesare a portului Constanța, care poate încărca pe nave maximum 26 de milioane de tone de cereale anual, dacă nu există nici o sincopă logistică, a adăugat Cezar Gheorghe pentru Defapt.ro. În această situație, întârzierile la livrare de cereale vor fi foarte mari și vor pune în pericol încasările pentru înființarea culturilor de anul viitor. Mai mult, presiunea pe logistica de transport va fi enormă: nu numai că agricultorii români nu vor găsi ușor camioane și TIR-uri pentru a livra grânele în port, dar prețurile vor fi mult mai mari decât în mod normal. Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare Un alt efect al abundenței de cereale ucrainene pe piața românească (cel puțin până în momentul instituirii embargoului european în cele cinci țări menționate) este scăderea la jumătate a prețului cerealelor. Astfel, dacă un kilogram de grâu se vindea, în medie, cu 1,5 lei, în condiții normale, acum a ajuns să coste 75 de bani. Citește și: Ucraina trebuie să se teamă de îndoielile cetățenilor și ale parlamentarilor din țările occidentale, spune ministrul britanic al Apărării Așa cum a constatat și Daniel Constantin, deputat PNL, fost ministru al Agriculturii și membru, acum, în Comisia de agricultură a Camerei, beneficiari ai afluxului mare de cereale ucrainene sunt o parte din fermierii din zootehnie. Pe de altă parte, agricultorii sunt net dezavantajați. Din punctul de vedere al lui Constantin, este nevoie de un instrument european pentru ca agro-fermierii români să nu mai piardă bani. Alți experți consultați de către Defapt.ro au arătat, însă, că nu doar fermierii din zootehnie au beneficiat de cerealele ieftine din Ucraine, ci și speculatorii, marii intermediari și industria de panificație. De la nimic, la import de 200.000 de tone de cereale lunar Majoritatea actorilor din piața agrozootehnică cu care Defapt.ro a vorbit au menționat calitatea mai slabă a cerealelor ucrainene. Dar și incapacitatea autorităților românești de a verifica fito-sanitar grâul, porumbul și celelalte grâne ucrainene rămase în România. Citește și: Nici o șansă ca războiul din Ucraina să se încheie în 2023, cred înalți oficiali ai NATO și UE: Putin poate pierde sute de mii de soldați „fără să clipească” Potrivit Autorității Vamale Române, peste 2,1 milioane de tone de cereale ucrainene au rămas în România după declanșarea invaziei ruse. Expertul Cezar Gheorghe, însă, spune că, de fapt, cantitatea e dublă: 4,5 milioane de tone într-un an și jumătate. Or, înainte de invazia rusă, România nu exporta deloc cereale din Ucraina. Acest excedent de marfă a destabilizat piața și este evident acum că, în lipsa unor măsuri (naționale sau europene), situația se va deteriora. Cu consecințe greu de evaluat în prezent, dar care pot duce și la sentimente negative în masă în privința Ucrainei și ucrainenilor.

“M-am rugat lui Dumnezeu să vină cereale din Ucraina“ Foto: Agrointeligența
Eveniment

M-am rugat lui Dumnezeu să vină cereale din Ucraina

Un crescător român de animale a declarat, la Viața Satului și citat de site-ul Lanțul alimentar: “M-am rugat lui Dumnezeu, și seara, și dimineața, să vină cereale ieftine din Ucraina“. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online “M-am rugat lui Dumnezeu să vină cereale din Ucraina“ “Sincer, dacă suntem sinceri sinceri, pe noi, pe văcari, importurile de cereale din Ucraina ne-au ajutat, chiar ne-au adus un beneficiu. Nu putem să fim ipocriți. Prețul cerealelor din România a fost foarte sus, dacă s-ar fi suprapus peste un preț foarte mic la lapte, ne-am fi închis prăvăliile”, a declarat Călin Fărgaciu, primar al comunei Săndulești, din județul Cluj, președinte onorific al Cooperativei ”Someș – Arieș”, potrivit transcrierii de pe Lanțul Alimentar. “Noi, după seceta de astă vară, când fânurile au ajuns la prețuri de trei ori mai mari, nu exagerez, un balot de lucernă rotund, din ăsta de 230-240 de kg, îl cumpăram cu 100 de lei, astă iarnă nu te puteai apropia de el fără 300 de lei! Să nu fi scăzut prețul la concentrate ( obținute din cereale ieftine din Ucraian, n.n. ), cu noi nu vă mai întâlneați la toamnă ca fermieri. M-am întâlnit prin toamnă, pe la minister ( Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, n.n. ) cu niște fermieri din cultura mare și le-am spus că mă rog lui Dumnezeu, și seara, și dimineața, să vină cereale ieftine din Ucraina.( … ) Eu am participat la miting, pentru că sunt frații mei, dacă cultura mare n-ar fi, n-aș putea ține animalele, fără discuție, dar pentru noi, oierii, cerealele din Ucraina au fost un noroc”, a spus și Nicolae Cioranu, președinte al Asociației ”Păstorul Miorița”. Comisia Europeană, de partea cultivatorilor de cereale din UE Comisia Europeană a anunțat, în aprilie, că va lua măsuri ca cerealele exportate de Ucraina să nu rămână în țările vecine, ci să plece mai departe în Uniunea Europeană sau în alte state din afara spațiului comun. Este o măsură excepțională care face parte din clauza de salvgardare pe care Uniunea a prevăzut-o anul trecut, când a eliminat toate taxele la import pentru produsele ucrainene care depășeau cotele convenite în acordul de liber schimb din 2016. De asemenea, Comisia Europeană va acorda un nou ajutor de 100 de milioane de euro celor 5 vecini ai Ucrainei afectați de importul de grâne ucrainene, printre care și România. Citește și: După eșecul palmierilor, Robert Negoiță anunță că Hala Laminor va deveni grădină botanică cu plante exotice

Daea, disperat că va fi dat afară, se milogește de colegii de Guvern să-l salveze: „Să nu mă lăsați singur, fraților, îs multe puști pe mine!” Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

Daea se milogește de colegii de Guvern să-l salveze

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, este disperat că va fi dat afară, așa că se milogește public, în ședința de guvern, de colegi să-l salveze. El a fost criticat, dur, în ultima vreme, pentru faptul că nu a știut să gestioneze situația cerealelor ucrainene care ajung în România. Surse din PSD susțin că chiar acest partid ar pregăti schimbarea sa. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Daea se milogește de colegii de Guvern să-l salveze „Vă cer sprijin, stimați colegi, să nu mă lăsați în luptă singur”, a spus Daea, în deschiderea ședinței de Guvern. În momentul în care a pronunțat aceste cuvinte, din sală s-au auzit râsete, iar colega sa de partid, Gabriela Firea, s-a uitat ironic spre el și părea că-și mușcă buzele, ca să nu râdă. Momentul în care ministrul Agriculturii se roagă de colegi, public, în fața presei, să fie salvat, este la minutul 27 din înregistrarea distribuită de Guvern pe Facebook. A urmat reacția premierului Ciucă: „Presupun că până acum nu v-ați simțit singur în toată...” „Nu, nu...Acuma nu”, răsunde Daea, cu degetul ridicat, în timp ce premierul râde. „Dar v-am rugat de acum...”, mai spune fostul activist PCR. „Nici de aci înainte”, îl asigură premierul. „Pâi să nu mă lăsați singur, fraților, îs multe puști pe mine”, continuă Daea, în hohotele de râs ale asistenței. Citește și: Vecinii Ucrainei s-au înecat singuri cu cerealele exportate de Kiev: pentru că erau ieftine, au preferat să le cumpere local în loc să le asigure doar tranzitul către Africa Anterior, Daea a ținut un lung discurs în care s-a lăudat că ministerul său a reacționat „mai repede decât pe linia frontului” și a „deschis sertare ale dialogului cu Comisia Europeană”.

Vecinii Ucrainei, auto-sufocați cu cerealele Kievului (sursa: pexels.com/Mark Stebnicki)
Internațional

Vecinii Ucrainei, auto-sufocați cu cerealele Kievului

Vecinii Ucrainei, auto-sufocați cu cerealele Kievului. Deși destinate, în mare parte, țărilor din Africa și Asia, cerealele venite din Ucraina au provocat discordie în Uniunea Europeană. Fiind scutite de taxe, deci mai ieftine, au tentat comercianții locali, care le-au preferat produselor autohtone. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Invocând concurența neloială, văzându-se amenințați cu falimentul, fermierii din estul Uniunii Europene au organizat proteste de amploare. Drept urmare, guvernele din Polonia, Ungaria, Slovacia și, recent, Bulgaria au introdus interdicții privind importul unui număr de produse agricole și alimentare din Ucraina. Comisia Europeană a etichetat aceste interdicții drept "inacceptabile", argumentând că politica comercială din Uniune nu e la latitudinea individuală a statelor membre. Recent, Polonia a ajuns la un acord separat cu Ucraina, în ceea ce privește tranzitul cerealelor, însă tensiunile sunt departe de a se relaxa. Cât de gravă este această criză și ce fisuri provoacă în solidaritatea europeană? Coridoarele de solidaritate După ce Rusia a blocat pasajele maritime tradiționale de export, UE a decis să scutească de taxe importul cerealelor ucrainene. În Polonia, Ungaria, Slovacia, Ungaria și România s-au creat "coridoarele de solidaritate", care prevedeau, pe lângă scutirile de taxe vamale, și măsuri de infrastructură, precum facilităţi pentru depozitarea temporară a cerealelor aflate în tranzit. Însă coridoarele de solidaritate înființate de Europa pentru a extrage cerealele produse în Ucraina și a le trimite în special în țările din Africa și Asia nu au funcționat așa cum se aștepta. În mare, din cauza infrastructurii țărilor de tranzit, care a întârziat transporturile. Iar depozitarea temporară a cerealelor a dat naștere unor afaceri locale, mai mult sau mai puțin legale. Vecinii Ucrainei, auto-sufocați cu cerealele Kievului Cum derogările comerciale nu s-au aplicat doar mărfurilor aflate în tranzit, ci și celor care staționau în silozurile de tranzit, cerealele au atras inevitabil atenția comercianților locali. Cumpărate la un preț mai mic decât cel al producătorilor locali (grâul ucrainean fiind cu până la 20% mai ieftin decât cel produs în Polonia), cerealele ucrainele au fost folosite fie în producția internă, fie revândute la un preț mai mare. Presa poloneză relatează despre companii înființate rapid, prin intermediul cărora s-au cumpărat așa-numitele "cereale tehnice" din Ucraina, destinate utilizării în producția de biocombustibil, care apoi au fost reetichetate drept "cereale alimentare" și vândute ca atare industriei morăritului. "Guvernul a permis importul a cel puțin trei milioane de tone de cereale din Ucraina fără nici un control. Mare parte din grâul și porumbul importate din Ucraina nu a părăsit țara, deși planul urma să fie complet diferit. Drept urmare, Polonia a fost inundată cu cereale.", spun articolele de presă. Cereale fără depozite Potrivit unui studiu al Farm Europe, citat de Le Point, culoarele de solidaritate, în loc să faciliteze drumul cerealelor ucrainene înspre țările din Africa și Asia, au creat în țările estice ale Uniunii Europene "un flux fără precedent, care a născut tensiuni la nivel local". Explicația: cantități mari de cereale au ajuns în regiuni cu capacități limitate de depozitare, ceea ce a dus, inevitabil, la desfacerea mărfii pe piața locală. Cauza principală a tranzitului lent al cerealelor ucrainene a fost infrastructura deficitară din țările de tranzit care a încetinit transporturile către piețele de peste mări, mare parte din produsele ucrainene rămânând în țările de tranzit. "O mare parte a produselor ar fi trebuit să fie încărcată în tren și dusă către porturile de la Marea Baltică", a spus europarlamentarul Martin Häusling, membru al Comisiei pentru agricultură. Care a adăugat: "Din păcate, acest mecanism încă nu funcționează din cauza problemelor legate de lipsa infrastructuii căilor ferate, motiv pentru care multe cereale sunt transportate cu camionul și ajung apoi în țările vecine. Acolo, aceste importuri de cereale denaturează piețele naționale, mai ales în România.". Pentru unii - prea puțin, pentru alții - prea mult Pe de o parte, cantitățile de cereale care sosesc în Polonia sau România, cu camionul sau trenul, nu au atras clienții tradiționali, precum Italia, Spania, Portugalia sau Țările de Jos, deoarece cantitățile erau prea mici pentru angrosiştii care cumpăraseră anterior nave întregi. Pe de altă parte, în Polonia, unde în prezent sunt depozitate patru milioane de tone de cereale din Ucraina, potrivit Camerei poloneze de comerț cu cereale, problemele exportului maritim sunt legate de infrastructura porturilor poloneze a căror capacitatea este de maximum 750.000 de tone pe lună. Deși Ministerul Agriculturii a anunțat vara trecută că un nou terminal în portul Danzig (Gdansk) urma să înceapă în curând operațiunile de transportate, acest lucru nu s-a întâmplat. Alegerile primează în Polonia "Deciziile Poloniei sunt motivate politic", a afirmat Michal Baranowski, directorul grupului de studii German Marshall Fund. Opunându-se importului cerealelor ucrainene, scutite de taxe vamale, guvernul ultraconservator naționalist Lege și Justiție (PiS), care merge la vot în această toamnă, a arătat că "Sprijinul pentru Ucraina se termină acolo unde încep propriile interese". Potrivit analistului, decizia bruscă a Poloniei de a interzice importurile de cereale ucrainene coincide cu campania politică dinaintea alegerilor legislative din toamnă. Sondajele arată că PiS pierde teren și, cum zonele rurale din Polonia, afectate de afluxul de cereale din Ucraina, sunt una dintre principalele sale surse de voturi, partidul nu vrea să piardă alegătorii. Extrema dreaptă crește Însă problema cerealelor evidențiază și un alt aspect, care deși există, nu a apărut, până acum ca dezbaterea publică. Potrivit lui Baranowski, există o nemulțumire crescândă în rândul populației față de sprijinul neclintit al guvernului polonez pentru Ucraina, nemulțumire de care profită Konfederacja (Confederația Libertății și Independenței), o alianță politică de extremă dreaptă ale cărei discursuri anti-UE au căpătat și accente anti-ucrainene. Cum unele sondaje creditează Konfederacja cu puțin peste 10%, alianța ar putea fi cheia formării unui viitor guvern. Citește și: În prețul mare al RCA intră și costuri de limuzină cu șofer pe care firmele de daune le solicită companiilor de asigurări "Primele indicii că guvernul polonez a fost dispus să-și moduleze politicile de sprijin pentru Ucraina au venit în urmă cu câteva luni când a anunțat că va începe să taxeze o parte din cazarea oferită refugiaților ucraineni care stau în refugiile publice mai mult de patru luni. Măsura a intrat în vigoare la 1 martie, dar s-a aplicat doar unui procent foarte mic din cei peste 1,3 milioane de refugiați. Cu toate acestea, decizia a transmis un mesaj clar acelui segment al societății poloneze care începea să creadă că refugiații ucraineni sunt tratați mai bine decât ei. Locuințele, care sunt din ce în ce mai scumpe într-o țară în care inflația a fost de 16,1% în martie, ar putea deveni un alt punct controversat între polonezi și refugiații ucraineni.", a mai spus Baranowski.

PSD cere suspendarea importurilor de cereale din Ucraina Foto: Facebook
Eveniment

PSD suspendarea importurilor de cereale din Ucraina

PSD va cere suspendarea importurilor de cereale din Ucraina, anunță un comunicat al acestui partid. Polonia și Ungaria au luat decizii asemănătoare, dar Comisia Europeană a arătat că „că politica comercială este o competenţă exclusivă a UE şi, prin urmare, acţiunile unilaterale sunt inacceptabile”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online PSD cere suspendarea importurilor de cereale din Ucraina „PSD va solicita în Coaliția de guvernare adoptarea unei decizii politice care să dispună Guvernului României să emită în regim de urgență un act normativ pentru suspendarea temporară a importurilor de produse agro-alimentare din Ucraina, la fel cum s-a întâmplat în celelalte state care au graniță comună cu această țară. O astfel de măsură este necesară pentru protejarea fermierilor români, în contextul în care compensările primite din partea Comisiei Europene nu pot acoperi valoarea totală a daunelor suferite de aceștia”, se arată în comunicat. PSD mai susține ca statele din estul Europei care au fost afectate de exporturile din Ucraina să poarte o negociere comună cu reprezentanții Comisiei Europene și cu partea ucraineană, astfel încât măsurile de sprijin destinate agriculturii Ucrainei să nu afecteze interesele fermierilor din statele învecinate. „Fermierii patrioți”, revoltați În paralel, Antena 3 susține decizia prin promovarea unui necunoscut Sindicat al Fermierilor Patrioți, condus de Ștefan Muscă. Citește și: România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar „letal”, însă capacitatea de a oferi sprijin militar Kievului e în scădere – document „secret” al Pentagonului „Este strigător la cer cum această clasă politică ne-a genuncheat în fața celor din Ucraina. Nu este Țara Românească condusă de dl. Klaus Iohannis. Din punctul meu de vedere este condusă de dl. Zelenski (...) Aș asocia (situația actuală) cu o mare trădare la adresa producătorilor români sau chiar cu distrugerea producătorilor români de hrană, dorindu-se ca grupurile de investiții străine să ne preia pământurile. Iar pentru asta, se urmărește ca noi să devenim o piață integrală de desfacere”, a declarat, la Antena 3, Ștefan Muscă, șeful Sindicatului Fermierilor Patrioți.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră