sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cereale

43 articole
Eveniment

Geoană sugerează necesitatea blocării cerealelor ucrainene

Geoană sugerează necesitatea blocării cerealelor ucrainene. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a opinat în cadrul unei dezbateri organizate la Alba Iulia, citat de Agerpres, că România a rămas de prea multe ori în urmă şi că nici când invazia Ucrainei a mutat rutele comerţului mondial nu a reuşit să-şi pună în valoare poziţia şi resursele. Cum România a sprijinit exporturile ucrainene, pare că Geoană spune că decizia trebuia să fie contrară. Cum își dorea Rusia, de altfel. Liderii politici din ultimii 10-15 ani, criticați "România ar fi putut mai mult, mai departe, mai sus. Ar fi trebuit să fie ceea ce încă nu este: un stat puternic, o naţiune prosperă, o ţară perfect conştientă de valoarea şi influenţa ei. Comparându-i condiţia de azi cu cea de acum 40, 30 sau 20 de ani, da, putem spune că România a evoluat, în anumite puncte, chiar spectaculos. Citește și: Polonia va construi fortificații pe întreaga frontieră de est pentru a stopa fluxul de migranți dinspre Belarus, dar și pentru apărare în caz de conflict armat Comparând-o însă cu ritmul de dezvoltare şi nivelul de civilizaţie din Europa dezvoltată, vedem cu amărăciune că am rămas de prea multe ori în urmă, uneori la o palidă concurenţă cu vecinii noştri bulgari", a declarat Mircea Geoană. El a adăugat că, deşi România a recuperat distanţa faţă de media europeană datorită avansului marilor oraşe, regiuni întregi continuă să se numere printre cele mai sărace din Europa, nereuşind să ţină pasul nici cu economiile şi societăţile fostelor state comuniste. "În ultimii 10-15 ani, liderii politici ai României s-au înverşunat să refuze şanse corecte de dezvoltare judeţelor, şi oraşelor mici şi mediului rural. Prin indiferenţă sau incompetenţă, au lăsat legea darwinismului economic şi social să domnească neîngrădit", a spus acesta. Geoană sugerează necesitatea blocării cerealelor ucrainene Geoană a avut și o declarație cel puțin riscantă. "Nici măcar când invazia Ucrainei a mutat rutele comerțului Mondial, România nu a reușit să-și pună în valoare poziția și resursele. N-a arătat că vrea să-și relanseze economia și politica externă, să-și afirme potențialul și importanța, pe scurt să se trezească din încremenire", a spus secretarul general adjunct al NATO. În dosarul grânelor ucrainene, România a permis Ucrainei să folosească infrastructura țării noastre pentru a putea exporta cereale în condițiile blocajului rusesc pe Marea Neagră. Dacă Mircea Geoană susține că, în acest caz, "România nu a reușit să-și pună în valoare poziția și resursele. N-a arătat că vrea să-și relanseze economia și politica externă, să-și afirme potențialul și importanța", reiese că Bucureștiul trebuia să aplice altă strategie. Logic, aceasta ar fi fost să blocheze cerealele ucrainene. Adică exact ce își dorea Rusia. Țări date drept exemple Mircea Geoană a subliniat că ţările din jurul nostru şi întreaga lume nu stau pe loc şi nu ne aşteaptă. "Dacă nu acţionăm energic acum, distanţa României faţă de clubul naţiunilor dezvoltate, acolo unde este locul natural şi legitim al naţiunii române, va fi tot mai greu de recuperat. Pentru că nu stau pe loc şi inovează şi se dezvoltă", a spus acesta. Geoană a dat exemplul Estoniei, "campioana absolută a digitalizării", al Poloniei, "o adevărată putere europeană", al Irlandei, "care a profitat de proiectele europene, devenind a zecea economie a Europei", şi pe cel al Spaniei. Guvernele, comparate cu lăcustele "Şi atunci întrebarea pe care o avem cu toţii: de ce alţii pot şi noi nu? Pentru că de vină, principala cauză, vine de la sistemul politic şi de la conducerea politică a ţării. Nu năvălirile barbare, nu geografia, nu cele trei imperii cotropitoare, nu războaiele. Cu asta s-au descurcat liderii politici din alte epoci. Imperiile străine erau provocarea lui Mihai Viteazul, încoronat la Alba Iulia acum peste 400 de ani. După patru secole însă, problema adevărată a ţării nu mai sunt străinii, ci guvernele româneşti din ultimii ani. Ele au redus şansele României cu aceeaşi eficienţă pe care au avut-o în trecut lăcustele sau birul", a mai spus Mircea Geoană. Acesta a participat joi la Alba Iulia la dezbaterea "Din Inima României în inima Europei", organizată de Mişcarea "România Renaşte!".

Geoană sugerează necesitatea blocării cerealelor ucrainene (sursa: Facebook/România Renaște)
Ce alimente sănătoase trebuie să consumăm (sursa: pexels.com/Valeria Boltneva)
Eveniment

Ce alimente sănătoase trebuie să consumăm

Ce alimente sănătoase trebuie să consumăm. Alegerea alimentelor sănătoase este esențială pentru menținerea unui stil de viață echilibrat și pentru prevenirea numeroaselor afecțiuni cronice. Ce alimente sănătoase trebuie să consumăm Cu o varietate largă de opțiuni disponibile, este important să știm care sunt cele mai sănătoase alegeri pentru a ne bucura de beneficiile maximale ale nutriției. Citește și: Autonomia mașinilor electrice scade cu o treime în condiții reale. Un Lexus de 57.000 de lire străbate cu 37% mai puțin decât în prezentarea sa oficială Iată câteva dintre cele mai nutritive alimente ce ar trebui incluse în dieta zilnică. Fructe și legume Fructele și legumele sunt pilonii unei alimentații sănătoase, oferind o gamă largă de vitamine, minerale și fibre esențiale pentru funcționarea optimă a organismului. Spanacul, de exemplu, este bogat în fier și vitamina C, în timp ce afinele sunt cunoscute pentru antioxidanții lor puternici. Merele, adesea etichetate ca un "super-aliment", sunt o sursă excelentă de fibre și vitamina C. Legumele cu frunze verzi, cum ar fi kale, sunt de asemenea extrem de nutritive, oferind vitaminele A, C, K și minerale esențiale. Proteine animale și vegetale Proteinele joacă un rol crucial în repararea și construirea țesuturilor corpului. Sursele de proteine sănătoase includ carnea de pui, peștele, leguminoasele și nucile. Peștele, în special cel bogat în acizi grași omega-3, cum ar fi somonul, este benefic pentru sănătatea inimii. Leguminoasele, inclusiv linte și fasole, oferă nu numai proteine, dar și fibre importante pentru digestie. Cereale integrale Cerealele integrale sunt o parte importantă a unei diete sănătoase, oferind mai multe nutrienți și fibre decât variantele lor rafinate. Quinoa, orezul brun și fulgii de ovăz sunt doar câteva exemple de cereale integrale care pot spori senzația de sațietate și ajută la menținerea nivelurilor sănătoase de zahăr în sânge. Aceste alimente sunt de asemenea excelente surse de vitamine din complexul B și minerale precum fierul și magneziul. Grăsimi sănătoase Grăsimile sănătoase sunt esențiale pentru sănătatea creierului și a inimii. Surse excelente includ avocado, uleiul de măsline extra virgin și semințele de chia. Aceste alimente oferă grăsimi mononesaturate și polinesaturate, care pot reduce riscul de boli de inimă. Contrar credințelor populare, adăugarea unor cantități moderate de grăsimi sănătoase în dietă poate ajuta chiar și la gestionarea greutății. Integrarea unei varietăți de fructe, legume, proteine sănătoase, cereale integrale și grăsimi sănătoase în dieta zilnică poate avea beneficii semnificative asupra sănătății. Prin diversificarea alegerilor alimentare și concentrarea pe alimente bogate în nutrienți, putem îmbunătăți calitatea vieții și ne putem proteja sănătatea pe termen lung.

Secretara lui Buzatu, sentimente și afaceri (sursa: vremeanoua.ro, Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Secretara lui Buzatu, sentimente și afaceri

Secretara lui Buzatu, sentimente și afaceri. Ana Maria Obreja, șefa de cabinet a lui Dumitru Buzatu la Consiliul Județean Vaslui, se afla cu acesta la locul în care Buzatu a luat șpaga de 1,25 milioane de lei. Secretara lui Buzatu, sentimente și afaceri Informația apare în referatul de arestare al lui Dumitru Buzatu. Ce nu apare în referat este informația că, atunci când au apărut procurorii DNA, Obreja ar fi leșinat. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” "După ce au fost blocate mașinile, cea în care era Buzatu și șoferul, dar și cea în care era Ana Obreja (la volan), (...) diva județului începe să țipe și apoi i se face rău. Este pusă la pământ, fiindcă se clătina (probabil a leșinat) și când s-a trezit a avut surpriza să vadă că iubitul ei este cu mâinile întinse pe mașină, ca ultimul cartofor prins la furat", scrie Vremea Nouă, publicație vasluiană. Citește și: Fiul baronului arestat Buzatu e în continuare plătit de stat, deși și-a dat demisia din Guvern: este membru în CA al SMART SA, companie care se ocupă de mentenanța rețelelor electrice Aceeași sursă o caracterizează astfel pe Obreja: "amanta lui Buzatu, diva Ana Obreja, care oficial este asistenta sa la Consiliul Județean Vaslui, un personaj dubios, fără CV, dar care a reușit să bage spaima în toți angajații din instituție, dar și în rândul primarilor PSD". Îi administrează firma de cereale Ana Maria Obreja este născută în 1986, când Buzatu avea aproape 31 de ani. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” În 2018, când președintele Consiliului Județean Vaslui a înființat, ca unic asociat, firma Acip Perla SRL în satul Cănțălărești din comuna vasluiană Ștefan cel Mare, Ana Maria Obreja a fost numită administrator. Poziție pe care o are și azi. Domeniul principal de activitate al firmei este "Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase". În 2022, firma a avut profit net de 75.000 de lei cu trei angajați și venituri de peste 876.000 de lei. Firma avea și datorii de peste 1,4 milioane de lei la finalul lui 2022.

Cerealele ucrainene agită iar țările vecine (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Economie

Cerealele ucrainene agită iar țările vecine

Cerealele ucrainene agită iar țările vecine. Comisia Europeană a anunţat vineri că a pus punct interdicţiei introduse de cinci state membre UE cu privire la importurile de cereale ucrainene, în schimbul unor angajamente ale Kievului că va lua măsuri pentru a controla afluxul de cereale spre ţările vecine. Cerealele ucrainene agită iar țările vecine În luna mai, Uniunea Europeană a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui provenite din Ucraina, permiţând în acelaşi timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte. Această interdicţie urma să expire pe 15 septembrie. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Embargoul asupra cerealelor ucrainene în România trebuie prelungit, spune un consilier al lui Ciolacu. Portul Constanța va primi de două ori mai mult decât poate exporta Executivul comunitar a ajuns la concluzia că, graţie măsurilor introduse la începutul lunii mai, "distorsiunile de pe pieţele celor cinci state membre care sunt vecine cu Ucraina au dispărut". Autorităţile poloneze, ţară unde în luna octombrie ar urma să aibă loc alegeri parlamentare, susţin că cerealele ucrainene ieftine fac neprofitabilă producţia locală, şi marţi au anunţat că nu vor ridica interdicţia chiar dacă UE va decide să nu prelungească aranjamentul dincolo de săptămâna aceasta. Citește și: Instituția inutilă care a ratat finanțări PNRR de 740 milioane euro pentru spitale: condusă de un pesedist, zeci de angajați care primesc sporuri uriașe, inclusiv pentru că nu atrag fonduri UE În replică, autorităţile de la Kiev au avertizat că ar putea demara o procedură de arbitraj internaţional ca răspuns la restricţiile impuse exporturilor de cereale, după ce Polonia a anunţat că va continua să blocheze importurile de cereale din Ucraina, chiar dacă Bruxelles-ul va ridica interdicţiile introduse anterior. Bulgaria nu se opune deciziei UE Contrar Poloniei, Bulgaria a decis joi să nu prelungească interdicţia de a importa cereale ucrainene după 15 septembrie. Sofia "nu susţine" o extindere a restricţiilor, stipulează o rezoluţie adoptată de Parlamentul bulgar cu o largă majoritate (124 de voturi din totalul celor 197 de deputaţi prezenţi), la iniţiativa guvernului proeuropean al Bulgariei. Citește și: Puștiul „Maru”, dealer-ul șoferului drogat ucigaș Vlad Pascu, își amenința și bătea tatăl, a fost încătușat repetat de polițiști și prins cu droguri și arme albe, inclusiv o sabie Textul invocă "solidaritatea cu Ucraina" şi necesitatea de a "garanta securitatea alimentară la scară mondială". Înainte de invazia rusească, ţările din Europa de Est nu se numărau printre principalii importatori de cereale ucrainene, însă datele vamale arată că exporturile de cereale şi oleaginoase ucrainene în Polonia şi România au crescut semnificativ anul trecut. România ar fi vrut embargo mai lung Ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, declara la începutul acestei săptămâni că măsurile restrictive privind importurile de produse agricole din Ucraina au avut un efect pozitiv asupra pieţei cerealelor din România, iar decizia Comisiei Europene ar trebui să fie de prelungire a acestor restricţii, cel puţin până la finalul anului 2023, pentru a nu afecta competitivitatea fermierilor. Pe de altă parte, şeful MADr a transmis că vor fi luate cele mai bune măsuri, atât economice şi financiare, cât şi acte normative, "pentru a sprijini şi proteja fermierii români". Ungaria, același joc ca Polonia Ungaria a impus o interdicţie naţională de import pentru 24 de produse agricole ucrainene, inclusiv cereale, legume şi mai multe produse din carne şi miere, potrivit unui decret guvernamental publicat vineri, relatează Reuters. "Ungaria îşi va închide frontierele pentru 24 de produse ucrainene", faţă de patru până acum, cu scopul de a "proteja interesele agricultorilor noştri", a anunţat pe Facebook ministrul Agriculturii, Istvan Nagy. Interdicţia intră în vigoare din 16 septembrie. Ungaria a decis să interzică în mod unilateral importurile de produse alimentare ucrainene, după ce Comisia Europeană a anunţat că nu va prelungi interdicţia actuală privind importurile de cereale ucrainene în cele cinci ţări vecine ale Ucrainei din UE, care urmează să expire vineri.

Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare

Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare. Până pe 15 septembrie, cerealele ucrainene nu pot fi importate în cinci țări din estul Europei, printre care și România (alături de Bulgaria, Polonia, Ungaria și Slovacia). Ce se va întâmpla după 15 septembrie? Botănoiu vrea prelungirea embargoului Daniel Botănoiu, consilier al premierului Marcel Ciolacu, insistă că embargoul ar trebui prelungit măcar până la sfârșitul anului pentru ca agricultorii români să-și poată exporta marfa recoltată în acest an. Citește și: VIDEO Rusia a atacat ținte din Ucraina aflate la câțiva kilometri de România: atacul, vizibil de pe partea românească a Dunării. Au fost lovite nave cu petrol românesc Iar cifrele referitoare la cantitatea de cereale care va ajunge în portul Constanța descriu un scenariu foarte complicat. Potrivit lui Cezar Gheorghe, expert în comerțul cu cereale, în toamna aceasta e posibil ca în portul Constanța să ajungă aproape 50 de milioane de tone de cereale (în jur de 27 de milioane de tone, din Ucraina, aproximativ 22 de milioane de tone, din România). Această cantitate este dublă față de capacitatea de procesare a portului Constanța, care poate încărca pe nave maximum 26 de milioane de tone de cereale anual, dacă nu există nici o sincopă logistică, a adăugat Cezar Gheorghe pentru Defapt.ro. În această situație, întârzierile la livrare de cereale vor fi foarte mari și vor pune în pericol încasările pentru înființarea culturilor de anul viitor. Mai mult, presiunea pe logistica de transport va fi enormă: nu numai că agricultorii români nu vor găsi ușor camioane și TIR-uri pentru a livra grânele în port, dar prețurile vor fi mult mai mari decât în mod normal. Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare Un alt efect al abundenței de cereale ucrainene pe piața românească (cel puțin până în momentul instituirii embargoului european în cele cinci țări menționate) este scăderea la jumătate a prețului cerealelor. Astfel, dacă un kilogram de grâu se vindea, în medie, cu 1,5 lei, în condiții normale, acum a ajuns să coste 75 de bani. Citește și: Ucraina trebuie să se teamă de îndoielile cetățenilor și ale parlamentarilor din țările occidentale, spune ministrul britanic al Apărării Așa cum a constatat și Daniel Constantin, deputat PNL, fost ministru al Agriculturii și membru, acum, în Comisia de agricultură a Camerei, beneficiari ai afluxului mare de cereale ucrainene sunt o parte din fermierii din zootehnie. Pe de altă parte, agricultorii sunt net dezavantajați. Din punctul de vedere al lui Constantin, este nevoie de un instrument european pentru ca agro-fermierii români să nu mai piardă bani. Alți experți consultați de către Defapt.ro au arătat, însă, că nu doar fermierii din zootehnie au beneficiat de cerealele ieftine din Ucraine, ci și speculatorii, marii intermediari și industria de panificație. De la nimic, la import de 200.000 de tone de cereale lunar Majoritatea actorilor din piața agrozootehnică cu care Defapt.ro a vorbit au menționat calitatea mai slabă a cerealelor ucrainene. Dar și incapacitatea autorităților românești de a verifica fito-sanitar grâul, porumbul și celelalte grâne ucrainene rămase în România. Citește și: Nici o șansă ca războiul din Ucraina să se încheie în 2023, cred înalți oficiali ai NATO și UE: Putin poate pierde sute de mii de soldați „fără să clipească” Potrivit Autorității Vamale Române, peste 2,1 milioane de tone de cereale ucrainene au rămas în România după declanșarea invaziei ruse. Expertul Cezar Gheorghe, însă, spune că, de fapt, cantitatea e dublă: 4,5 milioane de tone într-un an și jumătate. Or, înainte de invazia rusă, România nu exporta deloc cereale din Ucraina. Acest excedent de marfă a destabilizat piața și este evident acum că, în lipsa unor măsuri (naționale sau europene), situația se va deteriora. Cu consecințe greu de evaluat în prezent, dar care pot duce și la sentimente negative în masă în privința Ucrainei și ucrainenilor.

“M-am rugat lui Dumnezeu să vină cereale din Ucraina“ Foto: Agrointeligența
Eveniment

M-am rugat lui Dumnezeu să vină cereale din Ucraina

Un crescător român de animale a declarat, la Viața Satului și citat de site-ul Lanțul alimentar: “M-am rugat lui Dumnezeu, și seara, și dimineața, să vină cereale ieftine din Ucraina“. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online “M-am rugat lui Dumnezeu să vină cereale din Ucraina“ “Sincer, dacă suntem sinceri sinceri, pe noi, pe văcari, importurile de cereale din Ucraina ne-au ajutat, chiar ne-au adus un beneficiu. Nu putem să fim ipocriți. Prețul cerealelor din România a fost foarte sus, dacă s-ar fi suprapus peste un preț foarte mic la lapte, ne-am fi închis prăvăliile”, a declarat Călin Fărgaciu, primar al comunei Săndulești, din județul Cluj, președinte onorific al Cooperativei ”Someș – Arieș”, potrivit transcrierii de pe Lanțul Alimentar. “Noi, după seceta de astă vară, când fânurile au ajuns la prețuri de trei ori mai mari, nu exagerez, un balot de lucernă rotund, din ăsta de 230-240 de kg, îl cumpăram cu 100 de lei, astă iarnă nu te puteai apropia de el fără 300 de lei! Să nu fi scăzut prețul la concentrate ( obținute din cereale ieftine din Ucraian, n.n. ), cu noi nu vă mai întâlneați la toamnă ca fermieri. M-am întâlnit prin toamnă, pe la minister ( Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, n.n. ) cu niște fermieri din cultura mare și le-am spus că mă rog lui Dumnezeu, și seara, și dimineața, să vină cereale ieftine din Ucraina.( … ) Eu am participat la miting, pentru că sunt frații mei, dacă cultura mare n-ar fi, n-aș putea ține animalele, fără discuție, dar pentru noi, oierii, cerealele din Ucraina au fost un noroc”, a spus și Nicolae Cioranu, președinte al Asociației ”Păstorul Miorița”. Comisia Europeană, de partea cultivatorilor de cereale din UE Comisia Europeană a anunțat, în aprilie, că va lua măsuri ca cerealele exportate de Ucraina să nu rămână în țările vecine, ci să plece mai departe în Uniunea Europeană sau în alte state din afara spațiului comun. Este o măsură excepțională care face parte din clauza de salvgardare pe care Uniunea a prevăzut-o anul trecut, când a eliminat toate taxele la import pentru produsele ucrainene care depășeau cotele convenite în acordul de liber schimb din 2016. De asemenea, Comisia Europeană va acorda un nou ajutor de 100 de milioane de euro celor 5 vecini ai Ucrainei afectați de importul de grâne ucrainene, printre care și România. Citește și: După eșecul palmierilor, Robert Negoiță anunță că Hala Laminor va deveni grădină botanică cu plante exotice

Daea, disperat că va fi dat afară, se milogește de colegii de Guvern să-l salveze: „Să nu mă lăsați singur, fraților, îs multe puști pe mine!” Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

Daea se milogește de colegii de Guvern să-l salveze

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, este disperat că va fi dat afară, așa că se milogește public, în ședința de guvern, de colegi să-l salveze. El a fost criticat, dur, în ultima vreme, pentru faptul că nu a știut să gestioneze situația cerealelor ucrainene care ajung în România. Surse din PSD susțin că chiar acest partid ar pregăti schimbarea sa. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Daea se milogește de colegii de Guvern să-l salveze „Vă cer sprijin, stimați colegi, să nu mă lăsați în luptă singur”, a spus Daea, în deschiderea ședinței de Guvern. În momentul în care a pronunțat aceste cuvinte, din sală s-au auzit râsete, iar colega sa de partid, Gabriela Firea, s-a uitat ironic spre el și părea că-și mușcă buzele, ca să nu râdă. Momentul în care ministrul Agriculturii se roagă de colegi, public, în fața presei, să fie salvat, este la minutul 27 din înregistrarea distribuită de Guvern pe Facebook. A urmat reacția premierului Ciucă: „Presupun că până acum nu v-ați simțit singur în toată...” „Nu, nu...Acuma nu”, răsunde Daea, cu degetul ridicat, în timp ce premierul râde. „Dar v-am rugat de acum...”, mai spune fostul activist PCR. „Nici de aci înainte”, îl asigură premierul. „Pâi să nu mă lăsați singur, fraților, îs multe puști pe mine”, continuă Daea, în hohotele de râs ale asistenței. Citește și: Vecinii Ucrainei s-au înecat singuri cu cerealele exportate de Kiev: pentru că erau ieftine, au preferat să le cumpere local în loc să le asigure doar tranzitul către Africa Anterior, Daea a ținut un lung discurs în care s-a lăudat că ministerul său a reacționat „mai repede decât pe linia frontului” și a „deschis sertare ale dialogului cu Comisia Europeană”.

Vecinii Ucrainei, auto-sufocați cu cerealele Kievului (sursa: pexels.com/Mark Stebnicki)
Internațional

Vecinii Ucrainei, auto-sufocați cu cerealele Kievului

Vecinii Ucrainei, auto-sufocați cu cerealele Kievului. Deși destinate, în mare parte, țărilor din Africa și Asia, cerealele venite din Ucraina au provocat discordie în Uniunea Europeană. Fiind scutite de taxe, deci mai ieftine, au tentat comercianții locali, care le-au preferat produselor autohtone. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Invocând concurența neloială, văzându-se amenințați cu falimentul, fermierii din estul Uniunii Europene au organizat proteste de amploare. Drept urmare, guvernele din Polonia, Ungaria, Slovacia și, recent, Bulgaria au introdus interdicții privind importul unui număr de produse agricole și alimentare din Ucraina. Comisia Europeană a etichetat aceste interdicții drept "inacceptabile", argumentând că politica comercială din Uniune nu e la latitudinea individuală a statelor membre. Recent, Polonia a ajuns la un acord separat cu Ucraina, în ceea ce privește tranzitul cerealelor, însă tensiunile sunt departe de a se relaxa. Cât de gravă este această criză și ce fisuri provoacă în solidaritatea europeană? Coridoarele de solidaritate După ce Rusia a blocat pasajele maritime tradiționale de export, UE a decis să scutească de taxe importul cerealelor ucrainene. În Polonia, Ungaria, Slovacia, Ungaria și România s-au creat "coridoarele de solidaritate", care prevedeau, pe lângă scutirile de taxe vamale, și măsuri de infrastructură, precum facilităţi pentru depozitarea temporară a cerealelor aflate în tranzit. Însă coridoarele de solidaritate înființate de Europa pentru a extrage cerealele produse în Ucraina și a le trimite în special în țările din Africa și Asia nu au funcționat așa cum se aștepta. În mare, din cauza infrastructurii țărilor de tranzit, care a întârziat transporturile. Iar depozitarea temporară a cerealelor a dat naștere unor afaceri locale, mai mult sau mai puțin legale. Vecinii Ucrainei, auto-sufocați cu cerealele Kievului Cum derogările comerciale nu s-au aplicat doar mărfurilor aflate în tranzit, ci și celor care staționau în silozurile de tranzit, cerealele au atras inevitabil atenția comercianților locali. Cumpărate la un preț mai mic decât cel al producătorilor locali (grâul ucrainean fiind cu până la 20% mai ieftin decât cel produs în Polonia), cerealele ucrainele au fost folosite fie în producția internă, fie revândute la un preț mai mare. Presa poloneză relatează despre companii înființate rapid, prin intermediul cărora s-au cumpărat așa-numitele "cereale tehnice" din Ucraina, destinate utilizării în producția de biocombustibil, care apoi au fost reetichetate drept "cereale alimentare" și vândute ca atare industriei morăritului. "Guvernul a permis importul a cel puțin trei milioane de tone de cereale din Ucraina fără nici un control. Mare parte din grâul și porumbul importate din Ucraina nu a părăsit țara, deși planul urma să fie complet diferit. Drept urmare, Polonia a fost inundată cu cereale.", spun articolele de presă. Cereale fără depozite Potrivit unui studiu al Farm Europe, citat de Le Point, culoarele de solidaritate, în loc să faciliteze drumul cerealelor ucrainene înspre țările din Africa și Asia, au creat în țările estice ale Uniunii Europene "un flux fără precedent, care a născut tensiuni la nivel local". Explicația: cantități mari de cereale au ajuns în regiuni cu capacități limitate de depozitare, ceea ce a dus, inevitabil, la desfacerea mărfii pe piața locală. Cauza principală a tranzitului lent al cerealelor ucrainene a fost infrastructura deficitară din țările de tranzit care a încetinit transporturile către piețele de peste mări, mare parte din produsele ucrainene rămânând în țările de tranzit. "O mare parte a produselor ar fi trebuit să fie încărcată în tren și dusă către porturile de la Marea Baltică", a spus europarlamentarul Martin Häusling, membru al Comisiei pentru agricultură. Care a adăugat: "Din păcate, acest mecanism încă nu funcționează din cauza problemelor legate de lipsa infrastructuii căilor ferate, motiv pentru care multe cereale sunt transportate cu camionul și ajung apoi în țările vecine. Acolo, aceste importuri de cereale denaturează piețele naționale, mai ales în România.". Pentru unii - prea puțin, pentru alții - prea mult Pe de o parte, cantitățile de cereale care sosesc în Polonia sau România, cu camionul sau trenul, nu au atras clienții tradiționali, precum Italia, Spania, Portugalia sau Țările de Jos, deoarece cantitățile erau prea mici pentru angrosiştii care cumpăraseră anterior nave întregi. Pe de altă parte, în Polonia, unde în prezent sunt depozitate patru milioane de tone de cereale din Ucraina, potrivit Camerei poloneze de comerț cu cereale, problemele exportului maritim sunt legate de infrastructura porturilor poloneze a căror capacitatea este de maximum 750.000 de tone pe lună. Deși Ministerul Agriculturii a anunțat vara trecută că un nou terminal în portul Danzig (Gdansk) urma să înceapă în curând operațiunile de transportate, acest lucru nu s-a întâmplat. Alegerile primează în Polonia "Deciziile Poloniei sunt motivate politic", a afirmat Michal Baranowski, directorul grupului de studii German Marshall Fund. Opunându-se importului cerealelor ucrainene, scutite de taxe vamale, guvernul ultraconservator naționalist Lege și Justiție (PiS), care merge la vot în această toamnă, a arătat că "Sprijinul pentru Ucraina se termină acolo unde încep propriile interese". Potrivit analistului, decizia bruscă a Poloniei de a interzice importurile de cereale ucrainene coincide cu campania politică dinaintea alegerilor legislative din toamnă. Sondajele arată că PiS pierde teren și, cum zonele rurale din Polonia, afectate de afluxul de cereale din Ucraina, sunt una dintre principalele sale surse de voturi, partidul nu vrea să piardă alegătorii. Extrema dreaptă crește Însă problema cerealelor evidențiază și un alt aspect, care deși există, nu a apărut, până acum ca dezbaterea publică. Potrivit lui Baranowski, există o nemulțumire crescândă în rândul populației față de sprijinul neclintit al guvernului polonez pentru Ucraina, nemulțumire de care profită Konfederacja (Confederația Libertății și Independenței), o alianță politică de extremă dreaptă ale cărei discursuri anti-UE au căpătat și accente anti-ucrainene. Cum unele sondaje creditează Konfederacja cu puțin peste 10%, alianța ar putea fi cheia formării unui viitor guvern. Citește și: În prețul mare al RCA intră și costuri de limuzină cu șofer pe care firmele de daune le solicită companiilor de asigurări "Primele indicii că guvernul polonez a fost dispus să-și moduleze politicile de sprijin pentru Ucraina au venit în urmă cu câteva luni când a anunțat că va începe să taxeze o parte din cazarea oferită refugiaților ucraineni care stau în refugiile publice mai mult de patru luni. Măsura a intrat în vigoare la 1 martie, dar s-a aplicat doar unui procent foarte mic din cei peste 1,3 milioane de refugiați. Cu toate acestea, decizia a transmis un mesaj clar acelui segment al societății poloneze care începea să creadă că refugiații ucraineni sunt tratați mai bine decât ei. Locuințele, care sunt din ce în ce mai scumpe într-o țară în care inflația a fost de 16,1% în martie, ar putea deveni un alt punct controversat între polonezi și refugiații ucraineni.", a mai spus Baranowski.

PSD cere suspendarea importurilor de cereale din Ucraina Foto: Facebook
Eveniment

PSD suspendarea importurilor de cereale din Ucraina

PSD va cere suspendarea importurilor de cereale din Ucraina, anunță un comunicat al acestui partid. Polonia și Ungaria au luat decizii asemănătoare, dar Comisia Europeană a arătat că „că politica comercială este o competenţă exclusivă a UE şi, prin urmare, acţiunile unilaterale sunt inacceptabile”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online PSD cere suspendarea importurilor de cereale din Ucraina „PSD va solicita în Coaliția de guvernare adoptarea unei decizii politice care să dispună Guvernului României să emită în regim de urgență un act normativ pentru suspendarea temporară a importurilor de produse agro-alimentare din Ucraina, la fel cum s-a întâmplat în celelalte state care au graniță comună cu această țară. O astfel de măsură este necesară pentru protejarea fermierilor români, în contextul în care compensările primite din partea Comisiei Europene nu pot acoperi valoarea totală a daunelor suferite de aceștia”, se arată în comunicat. PSD mai susține ca statele din estul Europei care au fost afectate de exporturile din Ucraina să poarte o negociere comună cu reprezentanții Comisiei Europene și cu partea ucraineană, astfel încât măsurile de sprijin destinate agriculturii Ucrainei să nu afecteze interesele fermierilor din statele învecinate. „Fermierii patrioți”, revoltați În paralel, Antena 3 susține decizia prin promovarea unui necunoscut Sindicat al Fermierilor Patrioți, condus de Ștefan Muscă. Citește și: România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar „letal”, însă capacitatea de a oferi sprijin militar Kievului e în scădere – document „secret” al Pentagonului „Este strigător la cer cum această clasă politică ne-a genuncheat în fața celor din Ucraina. Nu este Țara Românească condusă de dl. Klaus Iohannis. Din punctul meu de vedere este condusă de dl. Zelenski (...) Aș asocia (situația actuală) cu o mare trădare la adresa producătorilor români sau chiar cu distrugerea producătorilor români de hrană, dorindu-se ca grupurile de investiții străine să ne preia pământurile. Iar pentru asta, se urmărește ca noi să devenim o piață integrală de desfacere”, a declarat, la Antena 3, Ștefan Muscă, șeful Sindicatului Fermierilor Patrioți.

Cerealele ucrainene, interzise în Polonia, Ungaria (sursa: pexels.com/LilacDragonfly)
Eveniment

Cerealele ucrainene, interzise în Polonia, Ungaria

Cerealele ucrainene, interzise în Polonia, Ungaria. Cele două țări au decis să interzică importurile de cereale şi alte alimente din Ucraina pentru a proteja sectorul agricol local, au declarat sâmbătă cele două guverne, după ce o avalanşă a ofertei a redus preţurile în întreaga regiune. Cerealele ucrainene, interzise în Polonia, Ungaria Ucraina şi-a exprimat regretul faţă de decizia poloneză, spunând că "rezolvarea diferitelor probleme prin acţiuni unilaterale drastice nu va accelera o soluţionare pozitivă a situaţiei". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online După ce invazia Rusiei a blocat unele porturi de la Marea Neagră, cantităţi mari de cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în Uniunea Europeană, au ajuns să staţioneze în statele din Europa Centrală din cauza blocajelor logistice, preţurilor şi a vânzărilor pentru fermierii locali. Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene luna trecută, prim-miniştrii din cinci ţări est-europene au informat despre o creştere fără precedent a produselor precum cereale, seminţe oleaginoase, ouă, carne de pasăre şi zahăr şi au spus că ar trebui luate în considerare tarife la importurile agricole ucrainene. Prea multe grâne ucrainene Impactul ofertei excesive a creat o problemă politică pentru Partidul Lege şi Justiţie (PiS) din Polonia, aflat la guvernare, într-un an electoral şi cu o economie împotmolită în stagflaţie. "Astăzi, guvernul a decis asupra unui regulament care interzice intrarea, importul de cereale în Polonia, dar şi zeci de alte tipuri de alimente (din Ucraina)", a declarat liderul Jaroslaw Kaczynski în cadrul unei reuniuni a partidului. Lista acestor mărfuri, care va varia "de la cereale la produse din miere şi foarte, foarte multe alte lucruri", va fi inclusă în regulamentul guvernamental, a adăugat el. Kaczynski a declarat: "Suntem şi rămânem prieteni şi aliaţi neschimbaţi ai Ucrainei. O vom sprijini şi o susţinem. Dar este datoria fiecărui stat, a fiecărei autorităţi, a unei autorităţi competente în orice caz, să protejeze interesele cetăţenilor săi". Kaczynski a mai spus că Polonia este pregătită să înceapă discuţiile cu Ucraina pentru a soluţiona problema cerealelor. Pentru Ungaria, decizia a fost simplă Ministerul Politicii Agrare şi Alimentaţiei din Ucraina a declarat că interdicţia poloneză contrazice acordurile bilaterale existente privind exporturile şi a cerut discuţii pentru a rezolva problema."Înţelegem că fermierii polonezi se află într-o situaţie dificilă, dar subliniem că fermierii ucraineni se află în cea mai dificilă situaţie în acest moment", se arată într-un comunicat. Mai târziu în cursul zilei de sâmbătă, guvernul premierului naţionalist ungar Viktor Orban s-a alăturat interdicţiei, spunând că statu-quoul va cauza daune grave fermierilor locali. Citește și: Analiză Bloomberg: aliații europeni ai Kievului se tem că Ucraina va reuși să întoarcă decisiv în favoarea sa situația de pe front abia în 2024 Ungaria nu a oferit detalii despre momentul în care interzicerea importurilor de cereale şi alte alimente va intra în vigoare, dar a spus că va expira la sfârşitul lunii iunie. Guvernul de la Budapesta a spus că speră la schimbări în reglementări la nivelul UE, inclusiv privind o regândire a eliminării taxelor de import pentru produsele ucrainene.

Cererea pentru ouă bio va creşte într-un ritm constant Foto: Mother Earth news
Mediu

Cererea pentru ouă bio va creşte într-un ritm constant

Cererea pentru ouă bio va creşte într-un ritm constant în următorii 5 ani, nu doar la nivelul României, ci şi al Europei, oul fiind una dintre proteinele cele mai ieftine pe care le putem produce, a declarat, miercuri, directorul executiv al companiei Carmistin, Andrei Brumaru. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cererea pentru ouă bio va creşte într-un ritm constant „Cererea pentru ouă va fi din ce în ce mai mare. Este una dintre proteinele cele mai ieftine pe care le putem produce şi, cu siguranţă, în următorii 5 ani cererea pentru ouă va creşte în ritm destul de accelerat, la fel cum va creşte şi pentru canea de pui bio. Noi atacăm zona de ouă bio în momentul ăsta, iar de un an şi ceva am autorizat şi abatoarele de producţie carne pentru a putea sacrifica şi a produce carne bio, pentru că noi credem foarte mult în producţia de alimente sănătoase şi atunci strategia noastră de dezvoltare este în direcţia aceasta. Vrem să producem hrană cât mai sănătoasă şi cât mai sustenabilă", a afirmat el. Potrivit acestuia, creşterea de cheltuieli pentru ouă şi carne bio este estimată undeva între 35% şi 40%. „Toate păsările trebuie să crească şi să aibă acces în exterior” "Dar nu totul pleacă de la cheltuieli. Fluxul şi tehnologia de a produce bio este cu totul şi cu totul altceva. În primul rând, ai nevoie între 2 şi 3 ani ca să certifici că terenul pe care urmează să produci cereale bio şi, respectiv, să faci ferme bio trebuie să treacă printr-o perioadă de reconversie, perioadă care durează 2-3 ani, în funcţie de tipul de cultură - perenă sau sezonieră, după care îţi construieşti ferma şi respecţi regulamentele europene care te certifică producător bio. De la suprafaţa exterioară - deci toate păsările trebuie să crească şi să aibă acces în exterior şi discutăm de 4 metri pătraţi pe cap de pasăre - şi pentru ouă şi pentru carne, apoi sunt condiţiile legate de furaj. Toate furajele pe care le mănâncă animalele respective sunt din producţie certificată bio. Este necesară o unitate specială care să producă furajul ăsta, care să fie la rândul ei certificată ca unitate producătoare de furaje bio. Apoi este ciclul de producţie: la carne de pasăre discutăm de un ciclu de 82 de zile în care puiul trebuie să stea în adăpost, versus un pui convenţional sau industrial care are o perioadă de creştere în medie de 41-42 de zile. Deci, toată tehnologia de a produce bio este diferită şi astăzi nu este o piaţă foarte dezvoltată din cauza preţurilor, care sunt ceva mai mari, dar cu siguranţă trendul şi direcţia în care se va merge asta va fi, iar pe noi ne interesează să mergem în direcţia asta", a explicat Brumaru, cu prilejul lansării noului produs - ouăle bio din gama La Provincia. El a subliniat că prin aceste investiţii nu se urmăreşte câştigul, ci "mai degrabă vrem să fim primii care pun piciorul în zona asta, să educăm piaţa cu privire la alimentaţia sănătoasă şi să ne facem o imagine de companie car care are un portofoliu diversificat şi produce hrană sănătoasă". „Vrem să educăm piaţa vizavi de produsele bio” "Nu vrem să ajungem la nişte volume uriaşe, nu ăsta este scopul nostru. De altfel, noi nu putem produce cât putem vinde. Capacitatea noastră de producţie este mică şi vrem să educăm piaţa vizavi de produsele bio. Capacitatea de producţie astăzi este undeva la 35.000 de ouă bio pe zi. Comparativ cu producţia de ouă, este undeva la 70%, adică 70% bio şi 30% ouă convenţionale. Nu ne interesează să intrăm pe piaţa de ouă, ci ne interesează să intrăm în piaţa de hrană sănătoasă", a afirmat directorul executiv al companiei. Andrei Brumaru a adăugat că deocamdată ouăle bio nu vor ajunge la export, ci se vor vinde în retail şi în magazinele companiei, tip băcănie. De săptămâna viitoare, ouăle bio La Provincia vor putea fi găsite şi în magazine. În ceea ce priveşte situaţia cu cerealele din Ucraina, Brumaru spune că aceasta a afectat direct şi compania, întrucât cerealele nu sunt de cea mai bună calitate. Citește și: Bolojan către conducerea PNL: „Nu mă mai faceți pesedist”. Critici dure către conducerea liberală într-o ședință cu ușile închise – surse politice „Cerealele din Ucraina nu au calitatea pe care o au cerealele româneşti” "Noi suntem şi producători de cereale, suntem şi mari consumatori de cereale. Cu siguranţă, situaţia de astăzi nu este una favorabilă nici pentru producători, nici pentru consumatorii de cereale, pentru că nu este predictibilitate. Atâta vreme cât noi nu ştim dacă preţul este unul corect, dacă va creşte, dacă va scădea, suntem, să spunem, într-o piaţă instabilă, care nu poate să aducă nimic bun. Problema cu cerealele din Ucraina ne-a afectat şi a afectat întreaga industrie, pentru că cerealele din Ucraina nu au calitatea pe care o au cerealele româneşti, dar cu toate astea au dus la o scădere a preţului în ultimele trei luni, care nu e justificată, deoarece costurile de producţie în vară au fost cu totul şi cu totul altele. În momentul ăsta fermierii sunt în situaţia în care nu-şi pot valorifica recoltele, stau cu ele stocate pentru că preţul e mult prea jos şi ar marca nişte pierderi uriaşe", a arătat acesta. Carmistin îşi acoperă sub 20% necesarul de cereale din producţia proprie, iar restul cumpără de la fermierii români. "Nu ne acoperim necesarul din producţia proprie. Avem undeva sub 20%. Dar tot ce consumăm ca cereale luăm din România. Nu ne uităm pe achiziţia de cereale din Ucraina. România este o ţară cu potenţial uriaş agricol şi este păcat să nu valorificăm potenţialul ăsta, să exportăm cereale şi să importăm carne de pui sau, dacă discutăm de porc, este şi mai complicat”, a adăugat Brumaru.

Vecinii Ucrainei, frustrați de grânele Kievului (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Economie

Vecinii Ucrainei, frustrați de grânele Kievului

Vecinii Ucrainei, frustrați de grânele Kievului. Puncte de trecere a frontierei blocate, un ministru atacat cu ouă şi silozuri de cereale care dau pe dinafară, nemulţumirile cresc în rândul fermierilor din Europa de Est care văd cum afluxul de cereale din Ucraina le afectează afacerile şi asta erodează bunăvoinţa politică de care Ucraina are mare nevoie, potrivit unei analize Bloomberg. Polonia și România, principalele afectate Polonia şi alte state din Europa de Est, inclusiv România, au convenit să ajute la scoaterea cerealelor din Ucraina pentru ca acestea să ajungă pe pieţele mondiale, după ce invazia rusească a blocat exporturile maritime ale Ucrainei. O parte din aceste cereale au ajuns acum să se adune în Europa de Est şi asta ameninţă veniturile fermierilor locali. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Surplusul de cereale este rezultatul unor blocaje de infrastructură dar şi a deciziei fermierilor de a amâna vânzarea recoltelor de anul trecut. Între timp, supraabundenţa de cereale a devenit o problemă politică pe măsură ce protestatarii încep să iasă pe străzi. În vara anului trecut, fermierii est europeni au decis să mai aştepte înainte de a-şi vinde recoltele de cereale în aşteptarea unor preţuri mai mari după izbuncnirea războiului din Ucraina. În schimb, o criză globală a împins preţurile în jos astfel că fermierii din Polonia, România, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria se confruntă acum cu venituri mai mici şi au probleme în a-şi goli silozurile înainte de noua recolta din această vară. Scrisoare celor cinci premieri Liderii politici, care iniţial s-au grăbit să sprijine Ucraina, încep să se plângă. "Trebuie să ajutăm Ucraina cu transportul şi vânzarea de cereale în ţările din afara UE", scria în urmă cu patru luni premierul polonez Mateusz Morawieck, când a oferit 20 de milioane de dolari pentru a ajuta Ucraina să îşi exporte cerealele spre Africa. Vineri, acelaşi Mateusz Morawieck a anunţat că Uniunea Europeană ar trebui să reintroducă taxe vamale asupra produselor agricole ucrainene dacă afluxul acestor produse, ce împinge în jos preţurile pe pieţele UE, nu poate fi oprit prin alte mijloace. În scrisoarea transmisă preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierii din Bulgaria, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria au propus mai multe măsuri pentru limitarea distorsiunilor pe piaţă provocate de importurile ucrainene, adăugând că, dacă acestea nu vor da rezultate, ar trebui reintroduse tarife şi cote. Vecinii Ucrainei, frustrați de grânele Kievului Nemulţumirile fermierilor ar putea avea consecinţe politice. În Polonia şi Slovacia vor avea loc alegeri parlamentare la finele acestui an iar fermierii constituie o categorie importantă de alegători. Bulgaria este într-o situaţie similară, în condiţiile în care duminică au loc alegeri parlamentare. Fermierii români s-au deplasat miercuri la Bruxelles pentru a protesta în faţa Comisiei Europene, afişând bannere pe care se putea citi "Fermierii români merită respect". România, unul din cei mai mari producători de grâu şi porumb in UE, a facilitat mai mult de jumătate din exporturile de cereale ale Ucrainei de la începutul războiului. Potrivit lui Răzvan Filipescu, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Dobrogea, importurile de cereale din Ucraina au crescut până la 570.000 de tone anul trecut, de la un nivel apropiat de zero în 2021. Producția Ucrainei, afectată de invazie Preşedintele Klaus Iohannis a spus că fondurile de criză, în valoare de 56 de milioane de euro, puse la dispoziţie de blocul comunitar pentru fermieri sunt insuficiente şi de asemenea a criticat faptul că nu au fost luate în calcul "sacrificiile uriaşe" făcute de România. Slovacia vrea ca Uniunea Europeană să colaboreze cu Programul Alimentar Mondial al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru a se asigura că cerealele din Ucraina sunt transportate în afara statelor membre, potrivit unei surse din apropierea discuţiilor, care a dorit să îşi păstreze anonimatul. Citește și: Pentru a nu cădea în mâinile rusofililor, Sofia trebuie să accepte o alianță între reformatori și coruptul Borisov. Alegeri esențiale în Bulgaria Totuşi, cerealele din Ucraina ar putea să aibă un rol în acoperirea unor eventuale deficite în Europa. Seceta care a lovit mari părţi din UE în vara anului trecut a afectat culturile de porumb, fiind nevoie de noi importuri pentru a acoperi deficitul. În plus, este posibil ca livrările Ucrainei să se reducă în lunile următoare pe măsură ce războiul va afecta recoltele. "Exporturile totale din Ucraina vor scădea, inclusiv cele spre UE, asta este clar", spune Alex Lissitsa, director general la firma ucraineană de agribusiness IMC.

Ucraina adânceşte Bâstroe pentru a-şi majora exporturile Foto: Twitter
Eveniment

Ucraina adânceşte Bâstroe pentru majora exporturile

Ucraina adânceşte canalul Bâstroe pentru a-şi majora exporturile de cereale, a anunţat miercuri ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, transmite Reuters. Însă demnitarul de la Kiev a spus că Ucraina este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată, menționând că Bucureștiul a fost informat încă din august 2022, dar nu a transmis obiecții. Ucraina adânceşte Bâstroe pentru a-şi majora exporturile „Am notificat oficial partea română în august 2022 că vom efectua operaţiuni de dragare, cum ar fi eliminarea sedimentelor, şi nu am primit comentarii", a afirmat Vaskov, într-un interviu acordat Reuters. La mijlocul anilor '90 canalul avea o adâncime de 6,5 metri, dar în ultimii ani Ucraina nu a efectuat operaţiuni de dragare, ceea ce a avut ca rezultat acumularea de aluviuni. "Nu vedem nicio problemă - nu este o nouă construcţie, ci o adâncire operaţională", a declarat Vaskov, adăugând că operaţiunile de dragare sunt menite să menţină canalul suficient de adânc pentru a permite nave cu un pescaj de până la 6,5 metri. Ucraina transportă cereale pe canalul Bâstroe, deoarece dezvoltă rute alternative pentru exporturile sale, în timp ce accesul la porturile sale de la Marea Neagră a fost limitat de la invazia Rusiei. "Anterior, nu a fost necesară creşterea adâncimii (canalului). Acum există o astfel de necesitate", a explicat oficialul ucrainean. Plus de 500.000 tone la export El a spus că aglomeraţia ridicată de la porturile de la Dunăre şi cozile lungi de la canalul românesc Sulina sunt principalele motive ale deciziei. Ucraina, care şi-a majorat semnificativ exporturile prin porturile sale de la Dunăre, de 1,5 milioane de tone pe lună de la invazia Rusiei, speră că un canal mai adânc va permite să fie exporte lunar încă 500.000 tone. Anterior, Ucraina a dezvoltat un plan de adâncire a canalului la 8,2 - 8,3 metri, care ar putea fi implementat în viitor. Citește și: ANALIZĂ Trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei dirijate de Antena 3 „CNN” și preluate de PSD, AUR și Șoșoacă "Există de mulţi ani un astfel de proiect, dar în acest moment nu este implementat. Aici nu a fost de acord România cu implementarea proiectului", a explicat Vaskov. Hartă Digi 24 "Este în interesul economic al Ucrainei şi este necesar pe termen mediu, dar discuţiile încă sunt în derulare". Orice acţiune ar putea fi efectuată când va exista un acord cu România, a adăugat oficialul ucrainean.

Fermierii români ar falimenta din cauza cerealelor din Ucraina Foto: Captură video
Politică

Fermierii români ar falimenta cauza cerealelor Ucraina

Încă o emisiune anti-Ucraina la Antena 3: fermierii români ar falimenta „din cauza cerealelor fără taxe din Ucraina”, a susținut avocatul Gheorghe Piperea. Emisiunea a fost realizată de Oana Zamfir - soția deputatului PSD Daniel Zamfir, un apropiat al familiei Firea-Pandele, și de Adrian Ursu. Fragmente din emisiune au fost prezentate pe site-ul Antenei 3. La mijlocul lunii ianuarie, Antena 3 și Mihai Gâdea au mai avut un episod de propagandă anti-Ucraina: un mitropolit subordonat Bisericii Ortodoxe Ruse, Mihail Jar, a fost chemat să se vaite că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, prigonește clericii care răspund în fața lui patriarhului Kiril. Patriarhia de la București s-a distanțat de atacurile lui Jar împotriva Ucrainei. Fermierii români ar falimenta din cauza cerealelor din Ucraina Vineri seara, Antena 3 l-a invitat pe avocatul Gheorghe Piperea, cunoscut deja pentru teoriile sale în care sugerează că Ucraina nu mai trebuie susținută. „Fermierii românii sunt în pragul falimentului. Mai exact, unii au fost «îngropați» de munții de cereale fără taxe, care au venit din Ucraina”, scrie site-ul Antenei 3, după care îl citează pe Piperea: „Pe vremuri, adică în urmă cu un an de zile dacă o țară ca Ucraina, care nu este membru al Uniunii Europene, ar fi invadat piața agricolă europeană cu câte un milion de tone pe fiecare tip de cereală în parte, pe fiecare țară în parte cu aceste prețuri, atunci atât Comisia Europeană, cât și Consiliul Concurenței ar fi considerat că este o practică de dumping, așa se numește și ar fi sancționat inclusiv cu interzicerea acestui tip de import. (...) Este clar însă că Ucraina nu este supusă ca noi, reglementărilor europene în privința cantității de pesticide și chiar erbicide cancerigene, ca la Monsanto, spre exemplu, și mai mult decât atât și mult mai grav decât atât, nu există pentru Ucraina interdicția de a cultiva și a recolta plante modificate genetic”. Citește și: Patriarhia română, reacție după ce Antena 3 CNN a vrut să-i manipuleze pe credincioșii din Ucraina împotriva lui Zelenski: românii au datoria să se adapteze la realitatea tragică a Ucrainei invadate Pe site-ul Antenei 3 se mai arată că: „Avocatul Gheorghe Piperea a comentat situaţia fermierilor care au ajuns în pragul falimentului din cauza cerealelor fără taxe care au venit din Ucraina, dar şi a creditelor pe care le-au făcut pentru a salva de la lichidare şi demolare fabrica de zahar de la Luduș”.

Rusia a recoltat cereale din teritoriul ocupat în Ucraina Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Rusia a recoltat cereale din teritoriul ocupat în Ucraina

Rusia a recoltat cereale de peste un miliard de dolari din teritoriul ocupat în Ucraina , arată o analiză a NASA, publicată azi. Analiza arată că recolta ucraineană de cereale a fost neașteptat de mare și a putut fi strânsă în foarte mare măsură, mai puțin din teritoriile din zona frontului. Rusia a recoltat cereale din teritoriul ocupat în Ucraina „Datele culese de noi prin satelit referitoare la recolta de grâu de iarnă din 2022 în Ucraina arată clar că fermierii au avut o recoltă în mare măsură reușită”, a spus Inbal Becker-Reshef, directorul programului NASA Harvest. Echipa NASA Harvest a calculat că fermierii au recoltat 26,6 milioane de tone de grâu în 2022, cu câteva milioane de tone mai mult decât estimau cele mai optimiste prognoze. „Este în scădere față de recolta record din anul precedent, de 33 de milioane de tone, dar este aproape de media pe cinci ani, de 27,9 milioane de tone”, a adăugat Becker-Reshef. Cu toate acestea, Ucraina nu are acces la 22% din acel grâu, în partea de est a țării, din cauza războiului. Harta NASA arată câmpurile de pe care nu s-a reușit recoltarea La începutul invaziei Rusiei, unii analiști au avertizat că 20 până la 30% din recoltele de iarnă ale Ucrainei ar putea să nu fie recoltate la sfârșitul verii. Cu toate acestea, analiza NASA Harvest indică faptul că 94% din recolta de iarnă a fost recoltată, inclusiv 88% din culturile de iarnă din zonele care nu sunt controlate de Ucraina, potrivit lui Abdolreza Abbassian, partener NASA Harvest și fost secretar al Sistemului de Informații privind Piața Agricolă G-20. (AMIS). Cu toate acestea, probabil că Rusia va culege beneficiile unei părți semnificative din recolta de grâu de aproape 27 de milioane de tone a Ucrainei, a spus Sergii Skakun, un om de știință NASA, care a petrecut mai mulți ani la Institutul de Cercetare Spațială din Ucraina. „Analiza a arătat că 5,8 milioane de tone de grâu au fost recoltate din zone care nu erau sub controlul Ucrainei. Aceasta reprezintă o pierdere de cel puțin 1 miliard de dolari, a remarcat Abbassian”, explică NASA Earth Observatory. Excellent work by ⁦@WSJ⁩ exposing how Russia steals Ukrainian grain. While Ukraine and partners work hard to ensure food security through ⁦@ZelenskyyUa⁩’s #GrainFromUkraine program, this is what Russia does. Those involved must be sanctioned. https://t.co/bnW62dwGBx— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) December 2, 2022 Recolta furată, exportată de Rusia spre Libia și Iran „Cercetarea ridică întrebarea ce se întâmplă cu cerealele furate. Navele rusești au exportat cereale, luate probabil din zonele ocupate, în țări precum Libia și Iran, dar este dificil de estimat volumele implicate, deoarece expeditorii ascund originea încărcăturilor. Rusia a negat că a furat cereale”, comentează Bloomberg datele furnizate de NASA. Foto: Kremlin.ru Un producătorul important din Ucraina, HarvEast, a spus că toate culturile de iarnă pe care le-a cultivat pe terenurile sale din regiunea Donețk au fost recoltate de forțele de ocupație, în această vară. Citește și: George Simion cere imperativ: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău”. El solicită și tăierea finanțării pentru refugiații ucraineni „Anul acesta, grâul de toamnă a oferit un randament foarte mare pentru această regiune datorită condițiilor meteorologice favorabile. Tot ceea ce a fost recoltat pe câmpurile noastre a fost furat și exportat din Ucraina”, a spus directorul executiv Dmitri Skornyakov.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră