joi 17 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

531 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

EXCLUSIV Saragea, sinecuristul bun la toate al lui Burduja: Digitalizare, Energie, Poștă, Rompetrol

Burduja are sinecurist bun la toate: îl cheamă Constantin Saragea și, în prezent, este secretarul general al Ministerului Energiei. Este doar una din funcțiile vrednicului Saragea, pe lângă prezența în CA al Rompetrol Rafinare, locurile în CA la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Metale Neferoase și Rare, respectiv la Poșta Română. Dar și altele. Funcționar de 20 de ani Gorjeanul Constantin Saragea, absolvent al Facultății de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, are 20 de ani de experiență în administrația publică. Citește și: Fina lui Ponta, cu studii de jurnalistică, legendara sinecuristă Teodora Preoteasa, directoare la o bancă de stat și în CA-ul CFR Călători În anul 2009 era șef birou în Ministerul de Finanțe, în timp ce soția sa, Mihaela Saragea, era expert în cadrul aceluiași minister. Din declarațiile de avere depuse de-a lungul ultimilor 15 ani, reiese că Saragea a plecat de la Finanțe la Secretariatul General al Guvernului, apoi a ajuns la Ministerul Fondurilor Europene.  Soția l-a urmat ca o umbră prin ministere Apoi a fost încadrat la Ministerul Dezvoltării, în urma comasării cu Fondurile Europene. După separarea celor două ministere, a rămas la Ministerul Fondurilor Europene, acolo unde a ajuns să dețină funcția de director general. Soția sa a avut același traseu profesional.   Conform declarațiilor sale de avere, în primăvara anului 2018 și-a rotunjit salariul cu 3.500 de lei din drepturi de autor, bani primiți de la Best Learn Consulting și de la Fundația Konrad Adenauer, apropiată de PNL. Prima sinecură a primit-o în toamna anului 2018, atunci când a fost plasat ca membru în Directoratul companiei Transelectrica. De acolo, a încasat cumulat o indemnizație de aproape 27.000 lei. Burduja l-a cerut de la Fonduri Europene la Digitalizare Liberalul Sebastian Burduja a fost numit ministrul Inovării, Cercetării și Digitalizării în data de 3 mai 2022. Abia instalat, a făcut rapid o solicitare la Ministerul Fondurilor Europene prin care a cerut detașarea lui Constantin Saragea pe funcția de secretar general al Ministerului Digitalizării. La scurt timp, Burduja a decis să-l numească pe Saragea și în consiliul de administrație al Poștei Române, respectiv al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Metale Neferoase și Rare (IMNR). Constantin Saragea a depus declarația de avere aferentă anului 2022 în vara anului 2023. Din acest document aflăm că, pentru primele luni ale anului 2022, a încasat un salariu de aproape 58.000 lei de la Fonduri Europene, completat cu încă 81.393 de la Digitalizare. De la Poșta Română, a primit puțin peste 29.000 lei, iar de la IMNR, doar 7.715 lei. În total 176.000 lei, echivalentul a 35.200 de euro, adică aproape 3.000 de euro pe lună. Luat de Burduja și la Energie, numit și în CA al Rompetrol Pe 15 iunie 2023, liberalul Sebastian Burduja a fost numit ministru al Energiei, ocazie cu care Constantin Saragea a revenit pe funcția de director la Fonduri Europene. Unde a stat doar o zi, pentru că ministrul Burduja i-a cerut din nou detașarea. Și de data aceasta, tot pe funcția de secretar general al ministerului Energiei. După rețeta de la Digitalizare, Constantin Saragea a fost numit, la data de 1 august 2023, într-un consiliu de administrație: cel al Rompetrol Rafinare. Ulterior, a fost ales administrator permanent până la 30 aprilie 2026. În declarația de avere a lui Saragea se vede că, în cursul anului 2023, acesta a primit o indemnizație cumulată de 70.000 lei. Salariul său de secretar general este 21.494 lei brut, plus un spor de 1.500 lei brut pentru condiții de muncă vătămătoare. După plata taxelor, Saragea rămâne cu un salariu net lunar de peste 13.000 lei. Saragea: "Eu sunt apolitic" Contactat de către DeFapt.ro, Constantin Saragea a explicat că nu se simte responsabil de decizia Comisiei Europene prin care s-a decis suspendarea plății a 300 de milioane de euro din PNRR din cauza numirilor influențate politic în consiliile de administrație ale companiilor din Energie. "Jalonul 121 din PNRR se referă la companiile din Energie unde statul este acționar majoritar sau unic. La Rompetrol Rafinare, statul nu este acționar majoritar, este privatul. Eu nu am nici influență politică, sunt apolitic", a spus Constantin Saragea. Întrebat unde se țin ședințele CA ale Rompetrol Rafinare, în contextul în care trebuie să fie prezent tot timpul la Ministerul Energiei, Constantin Saragea a spus că unele au loc online, în timp ce altele necesită prezență fizică la sediul Rompetrol de la Casa Presei, în funcție de importanța deciziilor. A chemat o subordonată în birou după un articol al DeFapt.ro În urma dezvăluirilor făcute de către DeFapt.ro despre angajarea Mihaelei al Madani pe funcția de consilier superior în Ministerul Energiei, după ce aceasta a făcut campanie electorală pentru PNL, secretarul general Constantin Saragea a decis să o cheme la el în birou pentru a o cunoaște personal. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei "Doamna, de când s-a angajat, dacă a venit o dată, maxim de două ori. Prima dată, bineînțeles că am chemat-o eu pentru că am văzut articolul. Am chemat-o să o întreb când s-a angajat, cu ce se ocupă. I-am pus câteva întrebări de genul acesta. I-am adresat această întrebare doamnei (legată de campania electorală din Gorj - n.r.), a spus că are doar o prietenă la Gorj. Dar că ea nu face campanie pentru vreun partid, face pentru toate partidele. Că are prieteni în toate partidele și că pentru prietena ei a mers atunci la acțiunea electorală", a declarat Constantin Saragea.  Saragea: "Îl simpatizez pe domnul Burduja" De altfel, secretarul general al Ministerului Energiei a spus că și el l-ar susține pe șeful său, ministrul Sebastian Burduja. "Personal, și eu îl simpatizez pe domnul Burduja și l-aș susține dacă ar candida, oricând. Nu trebuie să fii într-un partid. (...) L-aș susține pentru că e un om bun, competent, care poate să aducă, eu știu, un plus valoare oriunde ar candida”, a mai declarat Constantin Saragea. Mihaela al Madani, în campanie pentru PNL înainte de angajarea la minister La rândul ei, Mihaela al Madani a declarat pentru DeFapt.ro că i-a explicat secretarului general Constantin Saragea că nu este membră de partid, dar că are prieteni din toate formațiunile politice. "Nu am făcut campanie electorală pentru nici un partid politic, ci am fost alături de o prietenă care a candidat. (...) Nu am oferit sprijin financiar, eu oricum nu aveam nici un ban, mare atenție, declarația mea de avere îl implica pe fostul meu soț, pe anul 2024, dar eu niciodată nu am avut acces la aceste sume de bani, este cu totul altceva, dacă aveam banii ăștia cred că nu mai stăteam în minister pe o funcție de execuție", a declarat Mihaela al Madani. Al Madani a adăugat că l-a cunoscut pe deputatul Ion Iordache, șeful PNL Gorj, prin intermediul unei prietene care a candidat pe listele PNL Gorj. "Nu am nici un fel de relație cu dânsul, dacă îl întrebați de mine cu siguranță o să vă spună că habar nu are cine sunt, a fost prima dată când l-am văzut, la un eveniment legat de turism organizat la Novaci, acolo unde și eu am o casă de vacanță părăsită de ani buni, și unde au venit toți antreprenorii din zonă", a mai spus Mihaela al Madani.   Burduja are sinecurist bun la toate Constantin Saragea a trimis ulterior o notificare pe e-mailul redacției DeFapt.ro în care solicita reviziuirea/reevaluarea intenției de a publica un articol despre activitatea. Argumentul său: DeFapt.ro pune la îndoială competența sa profesională "într-un mod insinuant și lipsit de obiectivitate". Saragea a susținut și că nu i s-a solicitat "un punct de vedere oficial complet, în baza simetriei și nici nu mi-ați oferit posibilitatea reală de a răspunde în mod proporțional (în scris prin intermediul unui email)." DeFapt.ro i-a transmis întrebările pe e-mail în data de 7 aprilie, dar Saragea a refuzat până în prezent să răspundă.

Burduja are sinecurist bun la toate, pe Constantin Saragea (sursa: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu)
Burduja numește peneliști, pesediști (CA Nuclearelectrica) (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Investigații

EXCLUSIV Burduja dă afară numiții politic în CA Nuclearelectrica, îi înlocuiește cu membri PNL, PSD

Burduja numește peneliști, pesediști (CA Nuclearelectrica) pentru a convinge Comisia Europeană că a depolitizat compania de stat. Ministrul Energiei apelează la acest truc pentru a debloca plata a 300 de milioane de euro din PNRR, bani indisponibilizați de Comisia Europeană. Burduja numește peneliști, pesediști (CA Nuclearelectrica) Practic, pretextul lui Burduja este că, prin aceste schimbări în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica, se va bifa jalonul 121 din PNRR, acum neatins de România. Printre cei propuși în CA al Nuclearelectrica de ministrul Sebastian Burduja se află: pesedistul Pavel Casian Nițulescu, un fost lăcătuș mecanic și actual secretar de stat la ministerul Energiei; fostul deputat PNL Laurențiu Cazan; pesedistul Petre Nicolescu, coordonatorul departamentului Energie al PSD; liberalul Oleg Burlacu, vicepreședinte PNL Sector 5; academicianul Ionuț Purica, ex-consilier al lui Sebastian Burduja la Ministerul Cercetării. Jalonul 121 din PNRR costă România 300 de milioane de euro Comsia Europeană a trimis o scrisoare Guvernului României, respectiv premierului Marcel Ciolacu, prin care informa că s-a decis blocarea a 300 de milioane de euro destinați României, bani aferenți jalonului 121 din PNRR. Citește și: Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 de euro în 2024. Toți șefii și membrii CA, bonusuri uriașe Motivul: oficialii de la Bruxelles au constatat existența unei serii de conflicte de interese și influențe politice în numirea membrilor în consiliile de administrație ale companiilor de stat. Printre aceste companii se află și Nuclearelectrica, una dintre cele mai importante companii din industria energetică, acolo unde trei din cei șapte membri ai Consiliului de Administrație au fost numiți direct, fără a fi supuși unei proceduri de selecție competitive și transparente, conform economedia.ro. Culmea schimbărilor în CA: susținuții politic, înlocuiți cu membri de partid Între timp, unul din membrii Consiliului de Administrație a decis să părăsească forul de conducere. Ministrul Sebastian Burduja a decis să mai revoce alți patru membri CA, unii - din cauze neimputabile, alții - din motive imputabile.   În cazul celor care vor fi revocați din cauze neimputabile, ministrul Sebastian Burduja a invocat respectarea "jalonului nr. 121 din Planul Național de Redresare și Reziliență al României". Practic, Burduja a decis să-i înlocuiască pe membrii CA aflați în conflict de interese sau sprijiniți politic cu foști și actuali politicieni de la PSD și PNL.  Oleg Burlacu (PNL), aproape 800.000 de lei de la Transelectrica Liberalul Oleg Burlacu, vicepreședintele PNL Sector 5, este una din cele cinci propuneri ale ministrului Sebastian Burduja pentru Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. Avocat de profesie, Oleg Burlacu a făcut parte din Consiliul Local al Sectorului 5 în perioada 2012-2016. Ulterior, în 2019, a ajuns, pe filieră de partid, membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica. În anul 2021 a fost dat afară de la Transelectrica în urma unei decizii a premierului Florin Cîțu, care voia să scape de oamenii numiți de premierul Ludovic Orban. Războiul dintre Florin Cîțu și Ludovic Orban a fost decontat din taxele și impozitele plătite de români: Oleg Burlacu a dat în judecată Transelectrica la Curtea de Arbitraj de la Viena, reclamând că a fost revocat ilegal din funcție. În urma acestui demers, a primit compensații de 792.132 de la Transelectrica, adică în jur de 159.000 de euro. Laurențiu Nicolae Cazan, fost deputat PNL Un alt liberal propus de ministrul Sebastian Burduja, șeful PNL București, în CA al Nuclearelectrica este fostul deputat Laurențiu Nicolae Cazan. În perioada 2013-2017, Cazan a fost președinte TNL Râmnicu Vâlcea, apoi a ajuns în Biroul Politic Județean Vâlcea. Din iunie 2024, este președinte interimar la PNL Vâlcea. Cazan a profesat ca avocat, dar a trecut și  prin Consiliul de Administrație al CET Govora. Anul 2020 i-a adus un mandat de deputat PNL. Nu a fost ales pentru un nou mandat în 2024. Soția sa, Iulia Elena Cazan, lucrează la Consiliul Concurenței, filiala Râmnicu Vâlcea. Nițulescu (PSD), fost lăcătuș mecanic Pesedistul Pavel Casian Nițulescu este o altă propunere a ministrului Sebastian Burduja pentru conducerea Nuclearelectrica. Nițulescu și-a început cariera în 1991, ca lăcătuș mecanic la Uzina de Preparare a Cărbunelui Petrila, apoi a ajuns inginer și a lucrat în domeniul minier. Penultima funcție deținută a fost cea de director la Sucursala Presterv Petroșani a Complexului Energetic Hunedoara. În ianuarie 2022, Nițulescu a fost numit secretar de stat la Energie, iar în paralel, începând cu august 2023, a fost și membru în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. Pavel Casian Nițulescu a menționat în CV-ul său că este licențiat în drept la Univesitatea "Titu Maiorescu", la care a fost înscris în perioada 2001 – 2005, timp în care figura angajat ca inginer adjunct – șef stație CFU, respectiv șef sector Transport  CFU la exploatarea de preparare a cărbunelui Valea Jiului. După ce a ajuns ajuns la București, pesedistul Pavel Casian Nițulescu a făcut un curs de Securitate și Bună Guvernare la Universitatea Națională de Apărare Carol I. Fostul șef de cabinet al lui Bădălău, promovat de Burduja la Nuclearelectrica Petre Iulian Nicolescu, un alt pesedist propus pentru CA al Nuclearelectrica, este coordonatorul Departamentul Energie din cadrul Consiliului Național al PSD. Acesta și-a început activitatea în 1999 ca agent comercial la o firmă din Pitești. Ulterior, a ajuns consilier juridic la Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Argeș. În perioada decembrie 2003 – ianuarie 2014, Nicolescu a fost funcționar public cu statut special, apoi a fost plasat ca șef serviciu la Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie. Tot pe filieră de partid, a ajuns șeful Departamentului pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului din Ministerul Economiei. În iulie 2016 a ajuns la Primăria Sector 4, iar în februarie 2017 a fost numit secretar de stat la Turism. De la Turism, a trecut la Economie, apoi iar la Privatizare. Din noiembrie 2018 până în noiembrie 2019, Nicolescu a fost șeful de cabinet al ministrului Niculae Bădălău. Apoi, a primit sinecuri la Depogaz Ploiești și la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE). Academicianul Ionuț Purica, fostul consilier al lui Burduja Academicianul Ionuț Purica este ultimul din cei cinci nominalizați de ministrul Sebastian Burduja pentru șefia Nuclearelectrica. În ultimii 20 de ani, a fost cercetător senior la Academia Română, director executiv la FCCEA, consultant extern la Banca Mondială, președinte CNCAN și consilier al ministrului Sebastian Burduja la Ministerul Cercetării. În anul 2009, Ionuț Purica a fost și consilierul ministrului Economiei Adriean Videanu, nașul ministrului Sebastian Burduja. Totodată, Ionuț Purica face parte din Consiliul Științific al Fundației Universitare a Mării Negre "Mircea Malița", condusă de profesorul cu vederi rusofile Dan Dungaciu. DeFapt.ro a insistat să obțină un punct de vedere de la ministrul Sebastian Burduja în legătură cu propunerile pentru CA al Nuclearelectrica, dar ministrul a refuzat orice dialog.     

Cosmin Ghiță (dreapta), directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 EUR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 EUR în 2024. Toți șefii, membrii CA, bonusuri uriașe

Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 EUR brut. Cosmin Ghiță a primit acest bonus "de performanță" pe lângă salariul său anual, de aproape 137.000 euro brut.  Pe lista celor care au primit bonusuri de performanță substanțiale se află șapte persoane, inclusiv directorii financiari Faranga Dan Niculaie și Daniel Adam, care au primit 73.000 de euro brut, respectiv 49.000 de euro brut. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” Șefii companiei Nucleareletrica au mai fost răsfățați cu o serie de beneficii pe parcursul anului 2024: de la asiguare de răspundere profesională, decontarea cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu, mașini de serviciu, până la pachete de servicii medicale și asigurări medicale private. Salarii de zeci de mii de lei lunar Compania Nuclearelectrica, controlată de Ministerul Energiei, a făcut public Raportul de Remunerare pe anul 2024. Din acest document public aflăm că directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, primește o indemnizație brută lunară de 53.778 lei. Adică, în jur de 10.775 euro brut lunar. În topul salariilor de la Nuclearelectrica, este urmat de directorii financiari: Dan Niculaie Faranga, Vasile Dascălu și Daniel Adam. Fiecare din cei trei directori financiari a primit un salariu brut lunar de 51.000 lei, adică 10.200 de euro.  De ce apar trei directori financiari la Nuclearelectrica în anul 2024? Pentru că Faranga Dan Niculaie a fost înlocuit de Vasile Dascălu în aprilie 2024, iar cel din urmă a fost înlocuit cu Daniel Adam în noiembrie 2024. Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 EUR Pe lângă plata veniturile lunare, cei patru șefi de la Nuclearelectrica au mai primit o indemnizație variabilă anuală în funcție de îndeplinirea indicatorilor de performanță în cadrul companiei. Directorul general Cosmin Ghiță a primit o indemnizație brută variabilă de 1.613.340 lei, echivalentul a 322.600 de euro brut. Pe locul secund la indemnizația brută variabilă s-a clasat directorul financiar Dan Niculaie Faranga, care a fost renumerat pe lângă salariu cu un bonus de 365.193 brut (73.000 euro brut). Locul trei a fost ocupat Daniel Adam cu suma brută de 244.800 lei, echivalentul a 49.000 de euro brut. Fragment din Raportul de remunerare al Nuclearelectrica pe 2024 (sursa: Ministerul Energiei) Membrii CA, indemnizații și bonusuri de 86.000 de euro fiecare Bonuri de performanță au primit și cei cinci membri din Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. Președintele Consiliului de Administrație, inginerul Minodor Teodor Chirică, primește o indemnizație fixă lunară brută de 17.926 lei și o componentă variabilă anuală brută în valoare de 12 indemnizații fixe lunare brute. Defalcat, președintele Minodor Teodor Chirică a primit 215.112 lei brut pentru funcția de membru în Consiliul de Administrație, plus alți 215.112 lei brut bonusul de performanță anual. În total 430.224 lei brut, echivalentul a 86.000 de euro. Tot câte 86.000 de euro brut au primit și ceilalți membri ai Consiliului de Administrație: Elena Popescu, Remus Vulpescu, Dumitru Chirleșan și Vasilică Grăjdan. Mașini și polițe de asigurare de până la trei milioane de euro Pe lângă veniturile substanțiale, șefii Nuclearelectrica au o serie de beneficii aferente funcției. De exemplu, directorul general Cosmin Ghiță și directorul financiar beneficiază de asigurări de răspundere profesională cu o sumă asigurată de trei milioane de euro. Separat, mai au asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale, pachete de servicii medicale și/sau asigurări medicale plătite de Nuclearelectrica, fond de protocol, mașină de serviciu, secretare, birouri și concedii plătite. Celor cinci administratori li se rambursează toate cheltuielile aferente îndeplinirii mandatului, dar au dreptul și la laptopuri, telefoane și mașini de serviciu. În plus, fiecare administrator are o poliță de asigurare în legătură cu activitatea în Consiliul de Administrație de până la 3 milioane de euro. Totodată, beneficiază de același pachet de servicii medicale și/sau asigurări medicale private la fel ca directorii Nuclearelectrica. 

Trump, contrazis de generalul SUA Cavoli (sursa: defense.gov)
Internațional

Avertisment dur pentru Trump de la generalul american Cavoli: Securitatea Europei e securitatea SUA

Trump, contrazis de generalul SUA Cavoli, care respinge cu argumente solide atitudinea împăciuitoare a actualului președinte american față de Rusia.  Generalul Cristopher Cavoli, șeful Comandamentului European al SUA și al forțelor NATO din Europa (SACEUR), a avertizat în Congresul american (VIDEO) că Rusia este dispusă să folosească forța militară pentru a-și îndeplini obiectivele geopolitice. Acestea includ ambițiile de a-și extinde controlul teritorial; să-și extindă influența la nivel regional și global; și să diminueze influența SUA la nivel mondial.  Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc În prezent, Rusia duce o campanie activă de destabilizare în Europa pentru a creea dileme strategice pentru SUA. Trump, contrazis de generalul SUA Cavoli Generalul Cristopher Cavoli a explicat în fața Congresului american că securitatea și prosperitatea SUA sunt strâns legate de securitatea în Europa. De exemplu, comerțul transatlantic se ridică la 6,9 trilioane de dolari anual, în timp ce bazele americane din Europa au capacitatea de a intercepta amenințările înainte ca acestea să se apropie de Statele Unite. Însă Rusia, mai ales prin războiul dus în ultimii ani împotriva Ucrainei, urmărește să-și îndeplinească obiectivele geopolitice pe termen lung care sunt contrare celor americane. „Acestea includ ambițiile de a-și extinde controlul teritorial, să-și extindă influența la nivel regional și global și să diminueze conducerea și influența SUA. Rusia desfășoară în mod activ o campanie de destabilizare în Europa menită să creeze dileme strategice pentru Statele Unite”, a declarat generalul Cristopher Cavoli în Congresul SUA. Totodată, Rusia reprezintă o amenințare reală pentru SUA, NATO și securitatea globală, în contextul în care depune un efort continuu pentru a-și dezvolta o armată mult mai mare decât avea înaintea invaziei din Ucraina. Prietenia economică ruso-chineză Amenințarea la adresa securității globale este intensificată de relațiile puternice pe care Rusia le-a dezvoltat cu China, Coreea de Nord și Iranul. Acest grup de state au oferit Mosovei un colac de salvare economic. „Pentru a evita sancțiunile occidentale, Partidul Comunist Chinez și Rusia sporesc utilizarea monedelor naționale pentru a desfășura tranzacții în afara SWIFT, folosind opțiuni de finanțare netradiționale pentru tranzacțiile comerciale dar și diverse tehnici financiare pentru a ocoli sancțiunile secundare”, a spus generalul Cristopher Cavoli. Acesta a dat ca exemplu faptul că jumătate din exporturile de energie ale Rusiei merg în prezent către China. În plus, utilizarea de către Rusia a unei „flote din umbră” îi permite să eludeze politica de plafonare a prețului petrolului a SUA și a partenerilor G7+. Moscova și Beijing, scenarii navale și aeriene comune  Rusia are un parteneriat „fără limite” cu China, ceea ce creează oportunități militare pentru ambele state, dar pun în pericol și interesele SUA. De exemplu, în vara anului trecut două patrule aeriene ruso-chineze au decolat din Rusia. Una a survolat Marea Bering, iar cealaltă, Marea Japoniei. Pe parcursul zborului de cinci ore, bombardierele cu capacitate nucleară ale celor două state au fost escortate de avioane de luptă rusești. „Este pentru prima dată când bombardierele chinezești au plecat din aceeași bază aeriană cu bombardierele rusești. Prima dată când bombardierele Chinei au intrat în zona de identificare a apărării aeriene din Alaska și prima dată când bombardierele chinezești H-6N cu capacitate nucleară au participat la o patrulă combinată”, a avertizat generalul Cavoli. În domeniul maritim, China și Rusia au desfășurat cel de-al patrulea exercițiu naval anual împreună. Gărzile de Coastă ale celor două state au efectuat prima patrulă combinată în nordul Pacificiului.   „Pe măsură ce calota glaciară arctică se retrage, atât China, cât și Rusia caută să exploateze noile căi navigabile. Între timp, în domeniul terestru, Rusia și China continuă să-și extindă exercițiile militare combinate desfășurate în mod regulat și să-și sporească pregătirea pe platforme de arme mai sofisticate”, potrivit generalului. Porturile europene, infiltrate de companii chineze China caută în paralel oportunități de dezvoltare în Europa pentru a-și exercita influența globală și a diviza Occidentul. Iar actualele investiții strategice al Chinei în diverstate state europene generează tensiuni în cadrul NATO. De exemplu, companiile de stat ale Chinei continuă să facă investiții substanțiale în porturile comerciale europene, gestionând peste 10% din capacitatea portuară a Europei. Chinezii sunt acționari majoritari în porturile Pireu și Zeebrugge, dar dețin acțiuni și la porturile Hamburg, Rotterdam, Anvers, Las Palmas, Valencia, Bilbao, Stockholm, Barcelona, Gdynia, Le Havre sau Salonic „Paisprezece porturi europene aflate în apropierea centrelor logistice care mută echipamente și forțe, sau amplasate împreună cu acestea, au investiții semnificative din partea Patidului Comunist Chinez, ceea ce creează riscuri pentru Statele Unite și Alianța NATO”, a menționat generalul Cristopher Cavoli. Mai mult, Beijingul face eforturi pentru a extinde serviciile de telecomunicații, companiile de energie verde și industriile vehiculelor electrice în Europa. „Aceste investiții pot crea creștere economică, dar prezintă și riscuri de securitate și oferă deschideri pentru China și Rusia pentru a degrada interesele SUA și a semăna dezbinarea între Aliați”, a explicat generalul.

Rusia, mai militarizată decât în 2022 și mai puternică, spune generalul american Cavoli (sursa: defense.gov)
Internațional

Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani (gen. Cavoli, SUA)

Rusia, mai militarizată decât în 2022, deși armata lui Vladimir Putin a suferit pierderi colosale în urma invaziei din Ucraina.  Generalul Cristopher Cavoli, comandantul forțelor americane din Europa, a dezvăluit în timpul audierii sale (VIDEO) în fața Congresului SUA că, în prezent, armata rusă este mult mai numeroasă și mai bine pregătită decât la începutul războiului și că produce masiv tehnică militară. Rusia, mai militarizată decât în 2022 Generalul Cristopher Cavoli, șeful Comandamentului European al SUA și al forțelor NATO din Europa (SACEUR), a fost audiat la data de 3 aprilie 2025 în Congresul SUA. Citește și: RoJust, asociația personalului din Justiție, cere agresiv Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale În timpul audierii publice a dezvăluit mișcările geostrategice ale Rusiei, dar și ceea ce s-a întâmplat până acum pe frontul din Ucraina. "În ciuda pierderilor ample pe câmpul de luptă din Ucraina, armata rusă se reconstituie și crește într-un ritm mai rapid decât anticipaseră majoritatea analiștilor. De fapt, armata rusă, care a suportat greul luptei, este astăzi mai mare decât era la începutul războiului – în ciuda faptului că a avut aproximativ 790.000 de victime", a declarat generalul Cristopher Cavoli. Acesta a mai dezvăluit că Rusia are acum peste 600.000 de militari pe frontul din Ucraina, aproape dublu față de acum patru ani. În plus, președintele Vladimir Putin a ordonat armatei să crească la 1,5 milioane numărul militarilor activi, ocazie cu care recrutează 30.000 de noi militari în fiecare lună. Stocul de obuze, mai mare decât cel european și american la un loc Forțele terestre ruse au pierdut în Ucraina în jur de 3.000 de tancuri, 9.000 de vehicule blindate, 13.000 de sisteme de artilerie și peste 400 de sisteme de apărare aeriană. Toate, numai în ultimul an. Dar Rusia este pe cale să le înlocuiască pe toate după ce și-a mărit producția industrială și a deschis noi fabrici de producție. În plus, a transformat și liniile de producție comercială în uzine de armament. În urma acestor demersuri, industria de apărare rusească urmează să producă în acest an 1.500 de tancuri, 3.000 de vehicule blindate și 200 de rachete balistice și de croazieră Iskander. Generalul Cristopher Cavoli anticipează că Rusia va produce 250.000 de obuze pentru artilerie pe lună. Ceea ce va însemna că va avea un stoc de trei ori mai mare decât Statele Unite și Europa la un loc. "Rusia continuă să dețină cel mai mare stoc de arme nucleare din lume. Arsenalul nuclear al Rusiei este compus din aproximativ 2.500-3.500 de focoase cu randament mare și scăzut, care pot fi adaptate pentru utilizare pe câmpul de luptă sau folosite strategic", a mai spus generalul. Arme chimice cu cloropicrină, folosite în Ucraina, deși interzise   Rusia continuă să dezvolte programele de arme chimice și biologice pe care le folosește din plin în Ucraina. Generalul Cristopher Cavoli a mai dezvăluit că forțele ruse au folosit în mod repetat arme chimice cu cloropicrină, un agent toxic cu efect de sufocare care a fost utilizat pentru prima dată în Primul Război Mondial.  Astfel, a spus generalul Cavoli, Rusia a încălcat Convenția privind Interzicerea Dezvoltării, Producerii, Stocării și Folosirii Armelor Chimice și Distrugerea acestora. Aerian și naval, pierderi minore Rusia a suferit pierderi minore în ceea ce privește capabilitățile sale aeriene și maritime. Forța Aerospațială Rusă deține în prezent peste 1.100 de avioane capabile de luptă, printre care avioane de vânătoare Su-57, Tu-95 și Tu-160. În același timp, Marina Rusă numără peste 60 de submarine și 42 de nave de luptă, capabile să lanseze rachete de croazieră Kalibr cu vârf nuclear. "Comandanții ruși încă pun accentul pe cantitate și pe masă în detrimentul aptitudinii și perspicacității operaționale. Cu toate acestea, forțele rusești cu resurse slabe și dezorganizate pe care le-am văzut în timpul invaziei inițiale s-au îmbunătățit semnificativ. Formațiunile rusești câștigă experiență de luptă. Armata și-a demonstrat capacitatea de a învăța de pe câmpul de luptă, de a disemina noi concepte între organizații și de a contracara avantajele tactice și tehnice ucrainene", a atras atenția generalul Cristopher Cavoli. Industria Rusiei, militarizată în masă Rusia continuă să își extindă programele cu submarime de atac, dotate cu rachete de croazieră cu propulsie nucleară din clasa Severodvinsk-II, submarine cu rachete balistice cu propulsie nucleară de clasa Dolgorukiy II, dar și cu cele de recunoaștere submarină atât în teatrul european, cât și în cel indopacific. "Aceste noi capabilități arată că armata rusă intenționează să obțină avantaje tactice și operaționale pentru viitorul câmp de luptă. Pentru a sprijini aparatul militar în creștere al Rusiei, Kremlinul a stabilit politici economice pentru a-și restructura instituțiile financiare și industria de apărare. În septembrie 2024, Rusia a anunțat o creștere cu 25% a cheltuielilor pentru apărare, ceea ce reprezintă 6,3% din produsul său intern brut. Acesta este al patrulea an consecutiv în care Rusia și-a majorat cheltuielile de apărare pentru a finanța războiul din Ucraina și planurile de extindere a armatei active.", a declarat generalul Cavoli. Investițiile Rusiei în industria de apărare au redus șomajul la nivel național cu 2,4%, deși economia se află pe picior de război și va rămâne așa în viitorul previzibil.

Gazetarul sportiv Steriopol, la Rompetrol, Incertrans (sursa: Facebook/Bogdan Steriopol)
Investigații

Steriopol, gazetar sportiv, a ajuns membru CA la Rompetrol și specialist în Transporturi pe mâna PNL

Gazetarul sportiv Steriopol, la Rompetrol, Incertrans. Bogdan Cătălin Steriopol, un fost gazetar sportiv și impresar de fotbaliști, a beneficiat de o serie lungă de sinecuri pe filieră liberală după ce a intrat în grațiile senatoarei Monica Anisie, șefa PNL Sector 2. Gazetarul sportiv Steriopol, la Rompetrol, Incertrans Aceasta l-a luat consilier personal la ministerul Educației, apoi l-a plasat în Consiliul de Administrație al Incertrans SA. Un alt liberal, Virgil Popescu, fostul ministru al Energiei, l-a desemnat în Consiliul de Administrație al Rompetrol Rafinare, deși Steriopol nu avea nici un fel de experiență în domeniu. Citește și: Prim-vicepreședintele PSD Daniel Băluță îndeamnă alegătorii USR să voteze cu Lasconi: „Un om cu calități morale superioare” În paralel, liberalii de la București l-au angajat în cadrul Primăriei Capitalei, dar l-au făcut și inspector de inspector de specialitate la Direcția Generală de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public.  Soția lui Bogdan Steriopol, Andreea Steriopol, lucra în 2021 ca analist la o agenție de turism, dar pe repede înainte a fost angajată consilier la AFIR, Camera Deputaților și Senatul României. De la Fanatik, la Transelectrica Bogdan Cătălin Steriopol a intrat în câmpul muncii în anul 2006, ca redactor la cotidianul de sport Gazeta Sporturilor. A mai fost redactor sportiv la publicațiile Prosport și Fanatik până în anul 2017. Atunci când, brusc, a făcut o schimbare mare în carieră: a fost angajat ca referent de specialitate la Transelectrica, sucursala București. De acolo, a plecat în 2019 doar pentru a deveni expert pe monitorizare la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetica București – Ilfov și consilier al ministrului Educație Monica Anisie, șefa lui pe linie de partid la PNL Sector 2. În vara anului 2020, Steriopol a candidat din partea PNL pentru o funcție de consiler general la București, dar nu a fost ales. Anisie l-a luat consilier la Educație și l-a plasat la Incertrans Conform declarației sale de avere de atunci, Bogdan Cătălin Steriopol nu avea case, terenuri, bijuteri sau conturi bancare. Iar veniturile veneau din două surse: 48.000 lei de la Termoenergetica de la și 12.000 lei, de la Fanatik Online, publicație de știri. Soția sa se afla în concediu post-natal și primea în jur de 25.000 lei anual. În ianuarie 2021, Steriopol a fost numit administrator în Consiliul de Administrație la Institutul de Cercetări în Transporturi Incertrans SA, deținut de ministerul Educației, de unde încasa o indemnizație anuală de peste 40.000 lei. Cinci surse de venit de la stat La finalul anului 2021, soția lui Bogdan Steriopol, Andreea Steriopol, lucra analist în turism la firma Ariel Holiday. De acolo, urmând modelul carierei soțului, a fost încadrată direct la stat, tocmai la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). La începutul anului 2022, liberalul Bogdan Steriopol a depus o nouă declarație de avere. Din acest document aflăm că în anul anterior, adică în 2021, fusese plătit de cinci instituții de stat: 32.289 de lei - de la Ministerul Educației pentru funcția de consilier al ministrului Monica Anisie; 10.018 lei - de la Primăria Capitalei; 10.706 de lei - pentru funcția de inspector de specialitate la Direcția Generală de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public (instituție a Primăriei Capitalei); 40.368 de lei - de la Incertrans SA; 108.000 de lei - de la Consiliul de Administrație al Rompetrol Rafinare.  Cumulat, peste 200.000 lei pe an. Încărcata declarație de avere din 2022 a lui Bogdan Steriopol (sursa: ANI) Nevasta, agentă de turism, mutată la Investiții Rurale Tot în anul 2022, Steriopol și-a adus aminte că soția lui avea un apartament de 65 mp în București, cumpărat încă din anul 2013. Acest imobil nu fusese menționat în declarațiile de avere anterioare. Cum nu fusese nici creditul de 52.500 de euro luat tot în 2013. Liberalul, însă, a menționat în declarația de avere că soția sa era consilier în baza a trei contracte individuale de muncă la Senatul României, respectiv la Camera Deputaților și AFIR. În mai 2023, Bogdan Steriopol figura ca director de departament și membru în CA la Incertrans, dar și membru în CA de la Rompetrol Rafinare. Încasa, în total, 160.000 de lei. Iar soția sa, Andreea Steriopol, rămăsese doar cu funcția de consilier la AFIR, de unde primea un salariu anual de peste 82.000 lei. 14.000 de lei net lunar de la Rompetrol Din ultima declarație de avere a lui Bogdan Steriopol mai aflăm că acesta și-a cumpărat un Audi fabricat în 2019, în timp ce soția sa și-a achiziționat un teren de 500 mp în localitatea ilfoveană Brănești. La capitolul "venituri", a menționat salariul de director comercial la Incertrans (67.694 de lei) și indemnizația de 168.000 lei de la Rompetrol Rafinare SA. Între timp, salariul soției sale de la AFIR a crescut la aproape 93.000 lei anual.   Reprezentant al PNL în campania electorală Bogdan Steriopol a reprezentat PNL în campania electorală pentru alegerile parlamentare. De exemplu, a participat la emisiunea "Tu Votezi România!", difuzată de TVR Info în data de 14 noiembrie 2024, în calitate de trimis al PNL. Acum se laudă pe contul său de Facebook cu pozele în care apare alături de liberalul George Tuță, primarul Sectorului 1 și fost ofițer SRI. În anul 2018, în timp ce George Tuță servea patria în calitate de consilier al directorului SRI Eduard Hellvig, Bogdan Steriopol începea un master la Academia de Informații "Mihai Viteazul" a Serviciului Român de Informații.  DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Bogdan Steriopol, dar acesta a refuzat dialogul. 

Ministrul Tîlvăr, întâlnire secretă cu Otokar (sursa: defapt.ro)
Investigații

EXCLUSIV Ministrul Tîlvăr, întâlnire secretă cu Otokar înainte ca MApN să le dea un contract uriaș

Ministrul Tîlvăr, întâlnire secretă cu Otokar. Angel Tîlvăr, ministrul Apărării Naționale, însoțit de generali ai Armatei Române, a avut o întrevedere confidențială în Turcia cu reprezentanții companiei Otokar înainte ca Ministerul Apărării Naționale să anunțe public atribuirea și semnarea unui contractul de 4,26 miliarde de lei fără TVA. Pentru echivalentul a 910 milioane de dolari, Armata a achiziționat 1.059 de blindate Cobra II 4x4. Practic, România plătește pentru fiecare blindat aproape 860.000 de dolari, cu 180.000 de dolari mai mult decât a plătit Marocul pentru aceeași mașină de luptă. Citește și: Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari pentru Potra O fotografie obținută de către DeFapt.ro arată că, la întâlnirea de taină, care nu apare pe agenda publică a ministrului Angel Tîlvăr, a participat și Dorin Iacob, consultantul Otokar pentru acest contract. Dorin Iacob a fost șeful de cabinet al fostului director SRI Virgil Măgureanu, dar și unul dintre susținătorii și promotorii lui Călin Georgescu, candidatul din cauza căruia au fost anulate alegerile prezidențiale din România. Decembrie 2022, HG pentru aprobarea achiziției Pe 14 decembrie 2022, Guvernul Ciucă a emis Hotărârea de Guvern (HG) 1489/2022 prin care aproba achiziția a 1.059 de "autovehicule tactice blindate de tip ușor" – ATBTU.  Prin acel document s-au stabilit caracteristicile mașinii de luptă 4x4, condițiile și obligațiile participanților la procedura de achiziție organizată de Ministerul Apărării Naționale prin compania sa, Romtehnica, respectiv prin Departamentul pentru Armamente, condus de generalul-locotenent Teodor Incicaș. Astfel, s-a decis că varianta de bază a blindatului trebuie să aibă o masă proprie în stare de funcționare de maximum 10.580 kg, "cu protecție prin blindaj de minimum nivel K2, M2a și M2b (conform STANAG 4569 - Protection levels for occupants of armoured vehicles), dotat cu suport rotativ pentru mitralieră cal. 7,62 mm, care trebuie să permită executarea de misiuni independente în condiții de izolare și în medii ostile și să asigure transportul trupelor și echipamentelor militare în condiții optime, pe teritoriul național sau în teatrele de operații din afara teritoriului național". Trei sferturi din blindate, asamblate în România Aceeași HG mai arăta ca primele 278 de blindate 4x4 urmau să fie livrate direct din fabricile câștigătorului contractului, iar restul urmau să fie asamblate în România. Cu condiția ca pe teritoriul României să se fabrice "sistemul de protecție balistică și antimină, sistemul de armament, sistemul de comunicații și informatică și suita de aplicații software de comandă control, aparatura de ochire și observare, sistemul de avertizare și reacție împotriva dispozitivelor de vizare/dirijare asociate sistemelor de lovire ale inamicului". S-au înscris trei companii la licitație, două s-au retras În cursa pentru adjudecarea cotractului estimat la 4,58 miliarde de lei s-au înscris, oficial, trei companii: Arquus, Nurol și Otokar. Însă francezii de la Arquus și turcii de la Nurol au renunțat la competiție. Surse din MApN au declarat pentru DeFapt.ro, sub protecția anonimatului, că cele două companii s-au retras pentru că au considerat că "termenii contractuali erau împovărători pentru contractanți, la fel și garanțiile. În plus, erau obligate să mențină prețul ferm timp de un an și jumătate". Dar, totodată, au mai arătat sursele noastre, companiile retrase se așteptau ca oferta companiei Otokar să fie respinsă pentru că blindatul Cobra II nu îndeplinea cerința legată de greutatea. Otokar a ciuntit blindatul pentru a se încadra în greutate Astfel, conform specificațiilor tehnice publicate pe site-ul Otokar, blindatul Cobra II are o greutate de 14.500 de kilograme, cu 3.920 de kilograme mai mult decât greutatea maximă cerută de Ministerul Apărării de la București prin Hotărârea de Guvern 1489/2022. Pentru a îndeplini cerința de greutate, turcii de la Otokar ar fi modificat blindatul. O sursă din cadrul MApN care a participat la testarea mașinii de luptă a declarat pentru DeFapt.ro că schimbările au fost drastice: "Din ce am văzut, au tăiat tot spatele blindatului și l-au transformat în pick-up. Vor avea probleme mari de integritate a șasiului. Erau obligați să facă ranforsări suplimentare, dar asta creștea greutatea mașinii. Au mai umblat la scaunele militarilor care au fost înlocuite cu unele din plastic. Nu știu dacă au umblat și la blindaj."  Turcii nu răspund la întrebări despre modificări Consultantul oficial al turcilor de la Otokar este Vlad Iacob, fiul lui Dorin Iacob și fostul administrator special de la Dinamo. Însă de acest contract uriaș se ocupă direct Dorin Iacob. Contactat de către DeFapt.ro, Vlad Iacob a confirmat că este reprezentantul turcilor. Întrebat ce modificări a adus Otokar blindatului Cobra II pentru a îndeplini cerința legată de greutate, Vlad Iacob a cerut întrebările pe e-mail pentru a fi transmise direct șefilor de la Otokar. În final, însă, reprezentanții companiei turce au refuzat să răspundă la întrebări. DeFapt.ro a adresat întrebat și MApN referitor la aceste modificări, dar Biroul de Presă al ministerului s-a rezumat să transmită că "masa proprie a fost criteriul de bază, respectiv de maximum 10.580 kg, cerință îndeplinită atât în propunerea tehnică, cât și în cazul produsului testat. Propunerea tehnică depusă de către Otokar a îndeplinit toate cerințele tehnice din toate specificațiile tehnice pentru achiziție (pentru toate configurațiile)." Ciolacu și Tîlvăr, în Turcia în mai 2024 Pe 21 mai 2024, în timp ce oferta turcilor de la Otokar era în curs de evaluare la Ministerul Apărării, o delegație condusă de premierul Marcel Ciolacu, din care făcea parte și ministrul Angel Tîlvăr, a fost primită la Ankara de președintele Recep Tayyip Erdogan. Vizita a fost facilitată de Victor Ponta, pe atunci consilierul lui Marcel Ciolacu. DeFapt.ro a solicitat Otokar (atât prin intermediul lui Vlad Iacob, cât și al PR-ului Diana Chindriș) să confirme dacă șefii companiei s-au întâlnit și au discutat despre achiziția aflată în curs de desfășurare cu ministrul Apărării Angel Tîlvăr. Otokar a ales să nu răspundă acestei întrebări. Ministrul Angel Tîlvăr a transmis, prin Biroulu de presă al MApN, că nu s-a întâlnit cu reprezentanții Otokar și nu are atribuții în procedura de atribuire a contractului. MApN atribuie contractul Otokar în august 2024, dar nu-l semnează și-l ține la secret Trei luni mai târziu, pe 29 august 2024, MApN i-a informat pe turcii de la Otokar că au câștigat contractul. "Comunicarea rezultatului procedurii de atribuire a fost făcută în data de 29.08.2024, după parcurgerea tuturor etapelor prevăzute în HG 1489/2022, evaluarea fiind efectuată exclusiv de către comisia de evaluare, cu sprijinul experților cooptați și al comisiei de testare", a trasmis Ministerul Apărării la solicitarea DeFapt.ro. Tîlvăr merge iar în Turcia în octombrie 2024 În timp ce la București era ținut la secret rezultatul procedurii de achiziție a blindatelor 4x4, compania Otokar a anunțat în presa din Turcia, pe 6 octombrie 2024, că a fost desemnată câștigătoare a licitației pentru blindatele Armatei române. Ulterior, pe 22 octombrie 2024, ministrul Angel Tîlvăr a plecat din nou în Turcia. De data aceasta, la invitația lui Yaşar Güler, ministrul Apărării din Turcia. Din delegația ministrului Angel Tîlvăr au făcut parte mai mulți generali, inclusiv șeful și locțiitorul Direcției Generale pentru Armamente, generalul-locotenent Teodor Incicaș, respectiv generalul de brigadă Ion Cornel Pleșa. Ministrul Tîlvăr, întâlnire secretă cu Otokar Pe agenda publică a ministrului Tîlvăr figura o întâlnire cu Haluk Görgün, preşedintele Agenţiei pentru Industria de Apărare, şi participarea la expoziţia de tehnică SAHA EXPO 2024 International Defence and Aerospace Exhibition. Însă pe agenda privată a ministrului Angel Tîlvăr figura o întâlnire de taină cu șefii companiei Otokar, dar și cu consultantul Dorin Iacob. O fotografie obținută de către DeFapt.ro arată că ministrul Angel Tîlvăr, flancat de cinci generali, inclusiv de generalii Teodor Incicaș și Ion Cornel Pleșa, purtau discuții cu reprezentantul Otokar și consultantul Dorin Iacob. Contractul, semnat în noiembrie 2024 Nu se știe ce au discutat, dar cert e că, la data respectivă (22 octombrie 2024), contractul cu Otokar nu era încă semnat. La data de 7 noiembrie 2024, la mai bine de două săptămâni de la întâlnirea de taină din Turcia, Biroul de Presă al MApN a transmis că "contractul de furnizare urmează să fie semnat după parcurgerea procedurilor interne de avizare și auditare." Contractul dintre MApN și turcii de la Otokar a fost semnat pe 27 noiembrie 2024. S-a plătit un avans de 300 de milioane de dolari Informațiile oficiale transmise de MApN la solicitarea DeFapt.ro arată că prețul total al contractului a fost de 4,263 miliarde lei fără TVA, echivalentul a aproximativ 910 milioane de dolari, pentru furnizare a 1.059 de blindate Cobra II 4X4. Totodată, conform contractului, MApN a plătit un avans de 30% din valoarea contractului. Până acum, s-a plătit suma de 1,5 miliarde de lei, adică peste 300 de milioane de dolari. Primele 278 de blindate vor fi livrate din Turcia până la data de 27 noiembrie 2025. Restul vor fi asamblate în România, cu condiția ca o parte din componente să fie produse în țară. România plătește cu 180.000 de dolari mai mult pe blindat decât Marocul Publicațiile internaționale, inclusiv pe site-ul Otokar, anunțau că Forțele Armate Regale ale Marocului au achiziționat 200 de blindate Cobra II la finalul anului 2023 pentru suma de 136 de milioane de dolari. Adică 680.000 de dolari bucata. În această sumă au fost incluse piese de schimb și întreținere, dar și servicii de instruire.   Un calcul simplu arată că Ministerul Apărării Națională va plăti pentru fiecare blindat în jur de 860.000 de dolari, cu 180.000 de dolari mai mult decât a plătit Marocul pentru aceeași mașină de luptă. Patru subcontractori locali Compania Otokar a declarat patru subcontractori cu care va lucra în România pentru diferența de 781 de blindate.  Firma Automecanica Mediaș a fost subcontractată pentru "linia de producție pentru ATBTU, sistemul de protecție balistică și antimină, suportul rotativ pentru mitraliera cal. 7,62 mm și mentenanță". Automecanica Mediaș a fost cumpărată în anul 2022 de Serghei Glinka, fostul director executiv al Transmashholding, cea mai mare companie de material rulant din Rusia. Transmashholding a fost inclusă, începând cu 2022, de autoritățile ucrainene și cele americane pe lista companiilor care susțin statul rus în invazia din Ucraina. Interactive Systems & Business Consulting SRL se va ocupa de sistemul de comunicații și informatică și mentenanță, în timp ce Interactive Software SRL va livra suita de aplicații software de comandă-control și mentenanță. Compania Pro Optica SA a fost subcontractată "pentru turela telecomandată cu mitralieră cal. 12,7 mm (inclusiv sistemele de observare și ochire), sistemul de cercetare-observare al variantei ATBTU pentru cercetare, dispozitivul de ochire pentru aruncător cal. 81 mm, sistemul de avertizare și reacție împotriva dispozitivelor de vizare/dirijare asociate sistemelor de lovire ale inamicului și mentenanță."

"Rechinul" va fi extrădat în România (sursa: YouTube/OCCRP)
Eveniment

"Rechinul", capul mafiei românești din Mexic, în închisoarea din care a evadat "El Chapo"

"Rechinul" va fi extrădat în România. În prezent, Florian Tudor, capul mafiei românești din Cancun, așteaptă în închisoarea mexicană de maximă securitate El Altiplano formalitățile de trimitere în România. Procesul său din România, în care a fost acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, șantaj, instigare la șantaj și instigare la omor calificat, a fost suspendat de judecătorul de cameră preliminară Dragoș Bogdan Achiței de la Tribunalul Prahova. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Potrivit DIICOT, Florian Tudor ar fi comandat uciderea bodyguard-ului său, Sorin Constantin Marcu, după ce a aflat că aceasta a început să colaboreze cu agenții FBI pentru a destructura întreaga rețea a mafiei românești care se ocupa de clonarea de carduri și trecerea frauduloasă a graniței dintre Mexic și SUA. Gruparea fura aproape un milion de dolari pe zi de pe carduri Florian Tudor a fost capturat de anchetatorii mexicani în mai 2021, după ce a fost dat în urmărire internațională de autoritățile din România. DIICOT l-a acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, șantaj, două infracțiuni de instigare la șantaj și instigare la omor calificat. Trei dintre "locotenenții" săi, Gabi Alin Poenaru, zis "Patrian", Răzvan Alin Ghiță şi Mihai Adrian Mincă, au fost condamnați în primăvara anului 2023 la pedepse cuprinse între 12 și 13 ani de închisoare. Alți trei subordonați au primit pedepse mult mai mici. Anchetatorii mexicani au estimat că, în perioada 2014-2019, gruparea controlată de Florian Tudor ar fi sustras cel puțin 1,2 miliarde de dolari în urma clonării cardurilor. Alte câteva sute de milioane de dolari ar fi fost sustrase din 2019 până la arestarea sa. O parte din bani au ajuns în afaceri imobiliare și la politicieni locali din Craiova. A comandat uciderea bodyguard-ului care l-a turnat la FBI Însă cea mai gravă infracțiune a fost instigarea la omor. Potrivit procurorilor, Florian Tudor ar fi decis să scape de bodyguard-ul său, Sorin Constantin Marcu, un temut interlop din Craiova, care se refugiase în Cancun după ce a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru tentativă de omor.  Scandalul dintre cei doi a plecat de la bani: pe de-o parte, Sorin Constantin Marcu susținea că merită o cotă mai mare din banii furați de pe carduri; pe de altă parte, Florian Tudor încerca să-l saboteze și să-l excludă din organizația criminală. În închisorea lui "El Chapo" Într-un final, interlopul Marcu a început să colaboreze în secret cu FBI. Florian Tudor s-a răzbunat pe 2 aprilie 2018, atunci când Marcu a fost snopit în bătaie și înjunghiat. Două luni mai târziu, Marcu a fost găsit împușcat.  Capul mafiei românești din Cancun se află acum încarcerat în închisoarea mexicană de maximă securitate El Altiplano, devenită cunoscută la nivel internațional în 2015, după evadarea lui Joaquin "El  Chapo" Guzman, temul lider al cartelului Sinaloa. Acolo, Tudor așteaptă extrădarea în România. "Rechinul" va fi extrădat în România În România, procurorii DIICOT au trimis dosarul lui Florian Tudor în instanță. Judecătorul de cameră preliminară Dragoș Bogdan Achiței de la Tribunalul Prahova a decis suspendarea procesului până când Florian Tudor va fi extrădat în România. Din încheierea instanței aflăm că "potrivit adresei transmise la 06.08.2024 la dosarul cauzei de Ministerul Justiției din România, autoritățile străine au comunicat că procedura de extrădare va fi finalizată în aproximativ un an." Cum judecata cauzei nu se poate desfășura în lipsa inculpatului, judecătorul a decis suspendarea cauzei până când Florian Tudor va ajunge în România.   

Bandă adezivă, cârpe anti-ploșnițe la Pneumo "Marius Nasta" (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la "Marius Nasta"

Bandă adezivă, cârpe anti-ploșnițe la Pneumo. Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" este invadat de ploșnițe de aproape o lună de zile. Gheorghe Popescu, managerul interimar, a fost informat despre prezența insectelor la sfârșitul lunii februarie, dar nu a luat nici o măsură prin care să stopeze temporar internările, pentru a nu pierde banii de la Casa de Asigurări de Sănătate. Citește și: Fitch Ratings vede trei candidați care conduc în cursa pentru funcția de președinte al României În tot acest timp, pacienții au fost înțepați de ploșnițe iar medicii au "sigilat" ușile laboratoarelor de endoscopie bronșică cu bandă adezivă de hârtie și cârpe. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, l-a numit în funcția de manager interimar pe Gheorghe Popescu. Dar, pentru a-l proteja de scandalul ploșnițelor, a dat vina pe Beatrice Mahler, șefa secției de Pneumologie 1 și fosta șefă a spitalului. Ploșnițele, neatinse de dezinsecții La începutul lunii februarie a.c. s-a făcut dezinsecție în două saloane ale Secției de Pneumologie 1 din cadrul spitalului "Marius Nasta". Dar nu a fost suficient pentru a combate infestarea cu ploșnițe. A urmat o nouă dezinsecție, pe 20 februarie, dar nici aceasta nu a fost eficientă pentru că ploșnițele au migrat și în celelalte saloane. Surse din spitalul "Marius Nasta" au declarat pentru DeFapt.ro că pacienții se plâng în continuare că sunt înțepați de ploșnițe, așa că a fost sesizat managerul interimar al Institutul de Pneumoftiziologie, Gheorghe Popescu, pentru a lua măsurile necesare. Interimarul Popescu a refuzat închiderea unei secții Lui Popescu i s-a sugerat închiderea secției pentru o perioadă scurtă de timp, astfel încât să se facă dezinsecția simultan în toată secția de pneumologie. "Nu a vrut să ia nici o măsură pentru că pierdea indicatorii de la Casa de Asigurări de Sănătate dacă nu interna pacienți", a spus una dintre surse. Pe scurt, spitalul pierdea banii de la Casa de Asigurări de Sănătate dacă închidea temporar secția. Articolele de specialitate atrag atenția că ploșnițele nu transmit boli direct la om, dar înțepăturile acestui parazit pot genera dermatite, insomnie și tulburări anxioase. Problema lui Rafila: fostul manager, Beatrice Mahler Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a ținut o conferință de presă la spitalul "Marius Nasta" în urmă cu două zile. Nu a suflat o vorbă despre invazia de ploșnițe, dar a ținut să o acuze pe jurnalista Carla Tănăsie (Digi24) că are "interese personale" atunci când aceasta a cerut informații publice despre un control al Corpului de Control al ministrului Sănătății referitor la activitatea de management a fostei directoare, Beatrice Mahler.  În acest context, vizibil enervat (cel mai probabil întrucât raportul Corpului de Control nu a găsit deficiențe), ministrul Alexandru Rafila a insinuat că Mahler este responsabilă pentru invazia de ploșnițe.  "Sunt câteva saloane din secţia condusă de doamna conferenţiar Mahler. Acolo s-au cantonat ploşniţele. S-au început, încă de mai bine de o lună, proceduri de dezinsecţie. Direcţia de Sănătate Publică a fost notificată încă de la început. Va fi extinsă această activitate la întreg corpul de clădire… Şi mă bucur că managementul actual al Institutului a luat măsurile necesare în acest sens", a declarat ministrul Alexandru Rafila la un post de televiziune. Bandă adezivă, cârpe anti-ploșnițe la Pneumo Fotografii obținute de către DeFapt.ro arată că ministrul Alexandru Rafila a încercat să minimalizeze dezastrul din spitalul condus de managerul Gheorghe Popescu. În cursul dimineții de miercuri, 26 martie a.c., medicii au luat decizia de a "sigila" ușile laboratoarelor de endoscopie bronșică cu bandă adezivă de hârtie și cârpe. Bandă adezivă de hârtie și cârpe la uși, metodele de combatere a ploșnițelor la "Marius Nasta" (sursa: defapt.ro) O decizie radicală pentru a stopa accesul ploșnițelor în lipsa unei dezinsecții eficiente. Ministrul Alexandru Rafila și protejatul său, managerul interimar Gheorghe Popescu, nu au răspuns întrebărilor transmise de către DeFapt.ro. 

Pilele lui Ciolacu, CA-uri la Energie. Mircea Dolha, ultimul din dreapta (sursa: Facebook/Mircea Dolha)
Investigații

EXCLUSIV Ministerul condus de Burduja, bun și pentru pilele lui Ciolacu. Cazul milionarului Dolha

Pilele lui Ciolacu, CA-uri la Energie: milionarul Mircea Dolha, fost pesedist, dar și deputat PNL, a fost numit în consiliile de administrație de la Nuclearelectrica Serv și Electrica Furnizare, companii controlate de Ministerul Energiei, condus de Sebastian Burduja. Până la finalul anului trecut, Dolha a făcut parte și din Consiliul de Administrație al Fabricii de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara, o companie deținută de Nuclearelectrica. Citește și: Fox News: 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români Numirea lui Mircea Dolha în consiliile de administrație s-a făcut pe filieră PSD, după ce pesedisto-penelistul și-a retras candidatura de la primăria Baia Mare pentru a-l susține pe pesedistul Ioan Doru Dăncuș.   Viceprimar PSD, parlamentar PNL Mircea Dolha a fost consilier local și viceprimar din partea PSD la Primăria Baia Mare în prima decadă a anilor 2000. În toamna anului 2006, a fost acuzat de DNA că a cerut 15.000 de euro mită pentru a-și influența colegii din Consiliul Local să aprobe vânzarea unui teren. Dar, după vreo șase ani de procese, a scăpat basma curată.  În toamna anului  2010, în urma unor scandaluri în interiorul filialei PSD, Mircea Dolha a fost exclus din partid și s-a înscris în PNL. Liberalii l-au făcut deputat în legislatura 2012 – 2016. A mai cochetat puțin cu politica după Parlament, dar fără succes. S-a retras în favoarea candidatului pesedist A revenit pe scena politică în primăvara lui 2024 pentru a candida la funcția de primar al municipiului Baia Mare. Atunci, și-a depus candidatura din partea Partidului Național Conservator Român, o formațiune politică de extremă dreapta condusă de europarlamentarul Cristian Terheș.  Însă, în urma unor negocieri de culise, s-a retras din cursă. Un gest politic apreciat de Marcel Ciolacu, șeful PSD și prim-ministrul României. "Mă bucur că Mircea a înţeles miza acestor alegeri locale şi s-a retras din cursa electorală pentru a-l susţine pe Ioan Doru Dăncuş, candidatul Partidului Social Democrat la Primăria Baia Mare", a menționat Marcel Ciolacu într-un comunicat de presă. Azi, însă, Mircea Dolha îl contrazice pe Ciolacu. "Din 2017 nu mai fac politică. De-a lungul timpului, și PNL, și PSD m-au ofertat. Chiar PSD mi-a oferit președinția la PSD Baia Mare și am declinat", a declarat Mircea Dolha pentru DeFapt.ro. Pilele lui Ciolacu, CA-uri la Energie După retragerea lui Dolha, pesedistul Ioan Doru Dăncuș a câștigat funcția de primar al municipiului Baia Mare. Iar o coincidență cosmică a făcut ca Mircea Dolha să fie numit, pe 2 august 2024, în Consiliul de Administrație al Fabricii de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara, companie deținută de Nuclearelectrica. Numirea s-a făcut pe o perioadă de cinci luni iar Dolha primea o indemnizație brută de 9.000 lei lunar. Pe 21 august 2024, Mircea Dolha a fost numit și în CA al Nuclearelectrica Serv, o altă companie deținută de Nuclearelectrica, cu o indemnizație brută de aproape 14.000 lei pe lună. Ambele decizii de numire ale lui Mircea Dolha au fost semnate de Cosmin Ghiță, șeful Nuclearelectrica, societate deținută de statul român prin Ministerul Energiei.  La finalul lui 2024, Dolha a renunțat la CA al Fabricii de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara. Doar pentru a fi numit, în ianuarie 2025, în CA al Electrica Furnizare, de unde primește o indemnizație netă de 4.700 lei lunar. L-au recomandat pentru CA-uri "vocea și talentul" Întrebat de către DeFapt.ro ce l-a recomandat pentru numirea în consiliile de administrație, Mircea Dolha a spus: "Vocea și talentul! Vă rog să scrieți asta. Am și voce, și talent. Am experiență, am firmă din 1991, sunt un bun manager, acolo așa scrie că trebuia să fii și pentru asta am aplicat. De aceea spun că îmi dau demisia, că poate o să prind alta. Știți că am aplicat și la altele și n-am câștigat, n-am fost eligibil, nu m-au selectat. Pe criterii pe care le-au considerat ei de cuviință. Nu mai sunt membru PSD. Poza cu Ciolacu e de un an de zile când eu am renunțat la candidatură." Dolha a adăugat că, dacă și-ar fi dorit vreo funcție politică, ar fi avut de unde alege: i s-ar fi propus să fie secretar de stat, ba chiar președinte ANPC. A dat cu împrumut milioane propriilor firme Mircea Dolha este unul din milionarii din Maramureș. Împreună cu soția sa, Rodica Dolha, deține două terenuri intravilane și trei extravilane în Baia Mare. Terenurile intravilane au o suprafața cumulată de 11.559 mp, iar cele extravilane, de 73.460 mp. Soții Dolha mai dețin două case în Baia Mare, una de 1.024 mp, iar cealaltă, de 121,3 mp. Fostul politician are un ceas de aur evaluat la 25.000 de euro, plus bijuterii de 50.000 de euro. În conturi are cumulat în jur de 147.000 lei. Și-a împrumutat una din firme, Bau Klincher ART, cu peste 1,2 milioane lei. O altă firmă de-a sa, Antrepriza de Construcții Eco Civile SRL, a fost împrumutată cu peste 88.000 lei. Firma soției sale, Maruani Com, a fost împrumutată cu peste 767.000 lei. Alți 500.000 lei i-a dat cu împrumut unei anume Olimpia Tibil, în timp ce Simonei Dinu i-a împrumutat 300.000 lei. Are de restituit puțin peste 74.000 euro către Credit Europe Bank. La capitolul "venituri", Mircea Dolha a menționat că deține funcțiile de director general la firmele Bau Klincher ART și Antrepriza de Construcții Eco Civile. De la prima, a încasat un salariu cumulat de 120.000 lei anul trecut, iar de la cealaltă, 80.000 lei. Dar a încasat și dividende de la ambele societăți în cuantum total de 1,432 milioane lei. De la Bau Klincher ART a mai încasat 272.600 lei pentru cesiunea unor drepturi de autor. Zeci de milioane de lei din bani publici Firmele lui Mircea Dolha au câștigat mai multe licitații organizate de instituții publice. La începutul anului 2025, firma Bau Klincher ART, în asociere cu alte societăți, a câștigat două licitații organizate de Compania Națională de Investiții pentru proiectare și construcția a două creșe (în Negrești, respectiv Techirghiol). Valoarea fiecărui contract a fost de aproximativ 9,56 milioane lei. O altă asociere de firme din care făcea parte și Bau Klincher ART a mai câștigat o licitație, de peste zece milioane de lei, pentru construcția unei creșe în Arad. În decembrie 2023, Bau Klincher ART, tot în asociere cu alte firme, a câștigat o licitație de 15,31 de milioane de lei de la primăria Constanța pentru reabilitatea Colegiului Național "Mihai Eminescu". Tot primăria Constanța i-a mai atribuit o licitație, de 11,85 milioane de lei, pentru construcția unui incubator de afaceri. Anterior, în decembrie 2021, a mai câștigat o licitație, de peste 20 de milioane de lei, pentru construcția unei școli în comuna Valu lui Traian din județul Constanța. Contractul cu care se mândrește Mircea Dolha este reabilitarea acoperișului Hotelului Triumf din București. "Am mers la bătaie cu prețuri mici" Întrebat despre contractele cu statul, Mircea Dolha a spus că a câștigat contractele la licitație. "Vreau să menționați și asta, că am bătut la preț. Din păcate, în România criteriul este cel mai mic preț. Am lucrat 12 ani sub firma Erbașu și sub firma Delta ACM. Delta ACM a intrat în insolvență și apoi în faliment, nemailuând banii în 2020. De atunci am jurat că nu mai lucrez subcontractor. Atunci am mers la bătaie cu prețuri mici", a declarat Mircea Dolha pentru DeFapt.ro.     

Victor Micula, sume enorme pe TikTok (sursa: Adevărul)
Eveniment

Victor Micula, 83.000 USD pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu

Victor Micula, sume enorme pe TikTok pentru a-l promova pe Călin Georgescu: beizadeaua a primit aproape 83.000 de dolari de la Bogdan Peșchir, arestat preventiv 30 de zile pentru infracțiunea de corupere a alegătorilor prin mijloace de comunicare în masă. Citește și: EXCLUSIV Mihail Neamțu a admis că a luat bani pe TikTok de la Bogdan Peșchir, dar a mințit în legătură cu suma. Peșchir, arestat în cazul campaniei ilegale a lui Călin Georgescu Pe numele lui Victor Micula au fost deschise mai multe dosare penale în ultimii ani. Dar, de fiecare dată, băiatul de bani gata a fost scăpat de autoritățile române, care i-au arătat nejustificat indulgență. Cel mai recent verdict în instanță a fost dat pe 11 decembrie 2024: o condamnare definitivă la un an și trei luni, dar cu suspendare, pentru că și-a cumpărat arme letale prin interpuși. În aceeași zi, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a anunțat că a dechis un nou dosar pe numele lui Micula jr, după ce Virgil Alexandru Zidaru, cunoscut pe rețelele sociale ca "Makaveli", l-a acuzat că ar fi plătit influencerii de pe TikTok pentru promovarea ilegală a partidului AUR. "Adoptat" de polițiștii din Oradea Victor Micula, fiul magnatului orădean Viorel Micula, s-a dat în stambă ori de câte ori a avut ocazia. În urmă cu zece ani s-a dus cu elicopterul la Mănăstirea Prislop pentru a se ruga la mormântul lui Arsenie Boca. Apoi a dat o raită cu elicopterul pe litoral. În noiembrie 2018, polițiștii orădeni i-au dat lui Victor Micula o cagulă și o geacă a Poliției Române, apoi l-au luat într-o acțiune de prindere în flagrant a interlopului Alin Mărginean. Tot de la polițiștii din Oradea, Victor Micula a avut informații și acces la baza de date a Ministerului de Interne. Alți doi polițiști din oraș l-au iertat de amendă, după ce beizadeaua a intrat cu unul dintre bolizii săi pe un drum pietonala din centrul municipiului Oradea. Acuzat de uzurparea de calități oficiale, juniorul a scăpat de consecințe legale după judecătorii de la Tribunalul Bihor au constatat prescripția faptei în primăvara anului 2024. Fals în declarații pentru 275.000 de euro Într-un alt dosar, Micula jr a fost acuzat de instigare la fals în declarații, după ce și-a convins un prieten să-i arunce Mercedesul G500 într-o prăpastie pentru a încasa asigurarea de 275.000 de euro. Dar, și de această dată, a scăpat cu ajutorul prescripției. Ultimul dosar penal pe numele lui a fost deschis în 2019: Victor Micula a fost acuzat de nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Atunci, a tras cu o armă de asalt pe un pod din Oradea, în timpul unei curse cu mașini pe străzile orașului. Și de această dată, a beneficiat de clemența judecătorilor, care l-au condamnat la doar un ani și trei luni cu suspendare. Cercetat pentru coruperea alegătorilor în favoarea AUR Aventurile lui Victor Micula au continuat pe TikTok, acolo unde a ajuns rapid în top datorită donațiilor făcute influencerilor. Nu fără consecințe: Virgil Alexandru Zidaru, cunoscut pe TikTok drept "Makaveli", l-a acuzat că a plătit influenceri de pe acestă rețea socială pentru a promova AUR, partidul lui George Simion, în timpul alegerilor parlamentare și prezidențiale.  Potrivit unei postări pe TikTok a lui Makaveli, acesta nu ar fi primit bani pentru a-l susține pe Călin Georgescu la prezidențiale. "Nouă, da, într-adevăr, ni s-au dat bani, dar ni s-au dat de către Micula, să susţinem AUR. Ca să știe toată lumea! Dacă vreți informații, sunați-mă, cei de la Poliție, că vă dau eu convorbiri, tranzacții", susținea după alegeri Virgil Zidaru. Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a anunțat pe 11 decembrie 2024 că a deschis un dosar "in rem" pentru coruperea alegătorilor. Victor Micula, sume enorme pe TikTok Numele lui Victor Micula apare și în referatul de arestare al lui Bogdan Peșchir, alias Bogpr (pe TikTok). Cei doi au discutat în perioada 15 octombrie - 13 noiembrie 2024 despre oferirea de bani pe TikTok.  "Poate facem live-uri mai des noi oricum și eu voiam să încep, pe tema asta, dinainte, și dacă tot aruncăm cu bani măcar să avem putere!", se spune într-una dintre discuții. Pe 30 octombrie 2024, Bogdan Peșchir oferă 100.000 de bani sau puncte pe TikTok pentru o melodie, la îndemnul lui Micula Jr. Documentele obținute de procurori de la platforma TikTok arată că Victor Micula a primit 79.282,79 dolari pe contul "micula.com" de la Bogdan Peșchir. Pe contul "lordofthetruthro", a mai primit 3.869 de dolari. Asfel, Victor Micula a primit donații de 83.000 de dolari americani de la Bogdan Peșchir. Victor Micula nu a fost audiat până în prezent în acest dosar. 

Cine este șeful Informațiilor la Cotroceni (sursa: defapt.ro)
Investigații

EXCLUSIV Vlădică, omul lui Frank Timiș și dealer de arme, șeful informațiilor secrete la Cotroceni

Cine este șeful Informațiilor la Cotroceni: Florin Lazăr Vlădică, fost angajat și reprezentant al lui Frank Timiș în Africa. Vlădică a fost numit de președintele interimar Ilie Bolojan în funcția de consilier de stat - director al Oficiului pentru Informații Integrate. Cine este șeful Informațiilor de la Cotroceni Din această postură, Vlădică va stabili prioritățile din activitatea serviciilor de informații și va planifica nevoile de intelligence pentru securitatea națională. Citește și: EXCLUSIV Audiat la DNA: Vlădică, fost șef al Departamentului pentru Armamente, a dat declarații în dosarele "Piranha V" și "C4ISR". În ultimul este implicat și Burci O decizie ciudată, în condițiile în care Florin Vlădică a fost implicat în mai multe afaceri controversate cu armament, atât în calitate de șef al Departamentului pentru Armamente din cadrul Ministerului Apărării, cât și ca reprezentant al unor mari companii străine de echipamente militare. DeFapt.ro a obținut mai multe fotografii făcute în 2021 care-l înfățișează pe Florin Vlădică în timp ce inspecta terenuri din Senegal pentru afacerile agricole ale lui Frank Timiș. Ultima apariție publică a lui Florin Vlădică a fost alături de Victor Ponta într-un hotel din Washington. Șase ani fără nimic în CV după licență Florin Lazăr Vlădică este un personaj obscur, cu un CV care ridică numeroase semne de întrebare. Citește și: EXCLUSIV Frank Timiș, sforarul din spatele tunului de la Roșia Montană, mereu surprinzător: afaceri cu lucernă senegaleză pe NASDAQ Din informațiile făcute publice de el, aflăm că, în 1996, Vlădică a obținut licența în Biotehnologie la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului. Apoi, timp de șase ani, nu a avut nici un serviciu. Dar, în 2002, a fost numit direct președinte al Consiliului de Administrație Agrotim SA Timișoara, o companie pentru care nu mai lucrase până atunci. Racolat de Tender pentru Africa În perioada 2005 – 2009, Vlădică susține că a desfășurat activități pe cont propriu în țară și străinătate. Nu se știe public, însă, nici ce activități a prestat și nici cine l-a plătit.   Actualul șef al Informațiilor de la Cotroceni a fost racolat în iunie 2010 de controversatul afacerist Ovidiu Tender, care l-a angajat la firma Prospecțiuni SA pentru a se ocupa de afacerile sale din Senegal. Principala atribuție de serviciu a lui Vlădică era managementul firmelor Tender Africa și Bafoundou Ressources, înființate de afaceristul român în Dakar. Vlădică a părăsit firma Prospecțiuni SA în martie 2017.  Grindeanu l-a luat din Africa și l-a băgat în MApN Experiența din Africa la firmele lui Tender a fost foarte relevantă pentru premierul Sorin Grindeanu, actualul ministru al Transporturilor, care l-a numit pe Vlădică șef al Departamentului pentru Armamente (DpA), cu rang de secretar de stat, în Ministerul Apărării. Decizia de numire a fost emisă în data de 27 martie 2017.  Citește și: EXCLUSIV Florin Lazăr Vlădică, ex-Departamentul pentru Armamente cu girul lui Grindeanu, gestionează afacerile lui Frank Timiș din Africa DeFapt.ro a dezvăluit că, la a două luni după ce a preluat funcția de șef al Departamentului pentru Armamente, Florin Vlădică a demarat pe repede înainte procedura de achiziție a sistemelor de rachete Patriot de la firma americană Raytheon. O afacere de 3,9 miliarde de euro păguboasă pentru statul român: contractul a fost negociat fără clauze de offset, care ar fi obligat compania americană Raytheon să investească minimum 80% din valoarea contractului în industria românească de apărare. Dăncilă l-a dat afară după contractul Patriot/Raytheon În urma derulării acestei afaceri controversate, Vlădică a fost eliberat din funcție pe 31 ianuarie 2018, după zece luni la DpA, de către premierul Viorica Dăncilă.  Dar actualul șef al Informațiilor de la Cotroceni nu a stat pe tușă: a fost imediat angajat de către Raytheon, compania americană căreia îi acordase contractul pentru rachete Patriot. Un conflict de interese evident, care ar fi trebuit investigat de către Agenția Națională de Investigații și chiar de procurori.  Vlădică neagă conflictul de interese DeFapt.ro l-a întâlnit pe Florin Vlădică în anul 2022 la expoziția de tehnică militară Black Sea Defence and Aerospace 2022, acolo unde actualul șef al Informațiilor prezidențiale se ocupa de standul companiei Raytheon. Întrebat atunci dacă semnarea contractului de 3,9 miliarde de dolari pentru achiziția sistemului de rachete Patriot are vreo legătură cu angajarea sa ulterioară la Raytheon, Vlădică a negat. El a declarat atunci că nu consideră că acestă angajare este un act de corupție, întrucât contractul a fost semnat de către România cu Guvernul SUA, care la rândul său l-a subcontractat producătorului Raytheon. Raytheon a dat șpăgi în străinătate pentru contracte de armament Departamentul de Justiție al SUA a anunțat în octombrie 2024 că Raytheon a acceptat să plătească peste 950 de milioane de dolari pentru a închide două dosare de corupție în legătură cu vânzarea de armament statelor străine. Una dintre anchete viza două contracte de vânzare a sistemelor de rachete Patriot și radare statului Qatar la prețuri "umflate" cu 111,2 milioane de dolari. Raytheon a fost obligată să restituie paguba, dar a primit și o amendă de aproape 147 milioane de dolari. Procurorul general adjunct Matthew G. Olsen, de la Divizia de Securitate Națională a Departamentului de Justiție, a declarat că "corupția internațională în vânzările armament este o încălcare a legilor noastre de securitate națională, precum și o infracțiune. Raytheon a omis în mod intenționat să dezvăluie mită dată în legătură cu contracte care necesitau licențe de export".  Pleacă Vlădică, vine un prieten Agentul special William S. Walker de la Investigații pentru Securitatea Internațională New York a precizat că "mituirea de către Raytheon a oficialilor guvernamentali, în special a celor implicați în achiziționarea de tehnologie militară americană, a reprezentat o amenințare la securitatea națională atât pentru Statele Unite, cât și pentru aliații săi". Anchetele declanșate în SUA împotriva companiei Raytheon l-au făcut pe Florin Lazăr Vlădică să facă un pas în spate: a renunțat la calitatea de consultant pentru compania americană. Coincidența face ca locul său să fi fost luat de firma Avansys Solutions, condusă de un prieten al lui Vlădică, Liviu Nedelescu. De pe site-ul acestei firme aflăm că pe lista clienților se află compania Raytheon.  Africa: Vlădică, Frank Timiș, Potra În timp ce reprezenta compania Rayhteon, Florin Vlădică se ocupa și de afacerile lui Frank Timiș în Africa. Anchetatorii români au dezvăluit recent că mercenarul Horațiu Potra i-a cerut 20-35 de milioane de euro lui Frank Timiș pentru a-i finanța campania lui Călin Georgescu. Oficial, Florin Vlădică era angajat al firmei Gulf Energy Services AG, înregistrată în localitatea Baar din Elveția. Pe 7 august 2019, Florin Vlădică a trimis un raport lunar pentru a-și justifica activitate din luna precedentă. "În perioada 1-8 iulie am fost la Washington. Am identificat o listă cu companii care ar putea fi interesate să devină parteneri pentru exploararea licențelor Pan African din Niger. Acestea fac parte din organiația Producătorilor de Uraniu din America", scria Vlădică în raport. Compania Pan African Minerals, controlată de Frank Timiș, deținea patru autorizații de exploatare minieră în Republica Niger și avea acces la cele mai mari depozite de uraniu și alte substanțe rare. Cu Ponta la Washington Vlădică mai menționa în raport că, în perioada 9-13 iulie, s-a aflat în Elveția, unde a lucrat de la biroul principal din Baar. "În această perioadă, m-am întâlnit cu o companie românească de IT proeminentă (...), în care se presupune că Timis Corp sau una dintre afiliatele sale ia în considerare o investiție. Am definit și obiectivele vizitei mele în Dakar. În perioada 16-24 iulie, am călătorit la Dakar", mai scria șeful din prezent al Informațiilor de la Cotroceni. DeFapt.ro a obținut mai multe fotografii cu Florin Vlădică în Senegal. Florin Vlădică, pe teren (în Senegal) pentru Frank Timiș (sursa: defapt.ro) La finalul lunii ianuarie a acestui an, Florin Vlădică a fost filmat (VIDEO) în timp ce discuta cu Victor Ponta la o masă dintr-un hotel din Washington. Florin Vlădică și Victor Ponta la Washington la începutul lui 2025 (sursa: YouTube/Realitatea pe NET) DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Florin Vlădică, dar fără succes. Șeful OII are acces la informații ale tuturor serviciilor românești Președintele interimar Ilie Bolojan l-a numit pe Florin Lazăr Vlădică în funcția de consilier de stat în cadrul Departamentului Securitate Națională și director al Oficiului pentru Informații Integrate (OII). Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful OII are printre atribuții "planificarea nevoilor de informaţii pentru securitate naţională, prin intermediul Planului Naţional de Priorităţi Informative" și "realizare de produse analitice integrate destinate beneficiarilor legali, pe baza informaţiilor transmise de structurile componente ale Comunităţii Naţionale de Informaţii". Nu se știe cine l-a propus pentru această funcție pe Florin Lazăr Vlădică. Ce este cert, însă, este că Vlădică are acces la toate informațiile transmise de serviciile secrete din România: SRI, SIE, DGIA și DGPI.

Șomeră PNL cu Porsche, la Energie (sursa: Facebook/Mihaela Al-Madani)
Investigații

EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară, angajată consilier la Energie

Șomeră PNL cu Porsche, la Energie: Mihaela Al Madani, a fost angajată în Ministerul Energiei, condus de liberalul Sebastian Burduja, pe funcția de consilier superior în Compartimentul Eficiență Energetică, după ce a făcut campanie electorală pentru PNL Gorj. Citește și: EXCLUSIV Toți sinecuriștii ministrului Burduja: consilieri și colegi din PNL, plasați în funcții foarte bănoase la companii din Energie Conform declarației de avere, ea deține mai multe proprietăți în județele Gorj și Dolj, bijuterii, ceasuri și obiecte de artă evaluate la 315.000 euro, dar și cinci mașini, printre care un Porsche Cayenne. În conturi are 768.000 de euro și 380.000 de lei. Șomeră PNL cu Porsche, la Energie Mihaela Al Madani a încercat anul trecut să se angajeze în Ministerul Energiei, dar nu a reușit să treacă de concursul de angajare. Singura sursă de venit a femeii a fost indemnizația de șomaj de 6.000 de euro anual, bani primiți din partea statului german. Ea a lucrat ca asistent manager (secretară) la o clinică din Germania. Soțul ei, germano-sirianul Ayman Al Madani, a avut venituri de 85.000 de euro din vânzarea de aparatură medicală. Citește și: Protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro: trezorierul PNL Sector 1, Daniel Cateliu, ne cere să ștergem articolul care arată că este asociat în două firme cu șefa POT Contactată de către DeFapt.ro, Mihaela Al Madani a declarat că a lucrat în Germania și este expert contabil. Întrebată dacă are vreo legătură cu sau experiență în domeniul energetic, Mihaela Al Madani a spus, sec:  "Am învățat destul". În toamna anului trecut, în timp ce se afla la Târgu Jiu, Mihaela Al Madani s-a implicat activ în campania electorală a PNL Gorj. A îmbrăcat jacheta albastră a partidului și a cutreierat județul în lung și-n lat alături de liberali. Pe 29 noiembrie 2024, a postat pe contul ei de Facebook o poză în care se afla alături de senatorul Ion Iordache, șeful PNL Gorj, care candida atunci pentru un post de deputat.  Campanie pentru PNL, angajată la minister PNL După munca la partid, a venit și răsplata: la începutul anului, s-a încris la un concurs pentru ocuparea funcției de consilier superior în Compartimentul Eficiență Energetică din Ministerul Energiei.  De data aceasta, a avut succes. Întrebată de către DeFapt.ro dacă a făcut campanie electorală pentru PNL Gorj, Mihaela Al Madani a negat. Dar când i s-a spus că a postat poze din campanie, Mihaela Al Madani s-a repliat. "Îmi pare rău, asta este înainte (de a fi angajată la Ministerul Energiei - n.r.). Și ce legătură are? Absolut nici o legătură. Nu am făcut campanie", a spus Al Madani. Apoi, când i s-a atras atenția că apare îmbrăcată cu jachetă albastră de la PNL, a negat din nou: "Mă rog, informați-vă mai bine. Da? Ce legătură poate să aibă partidul? Nu sunt membră de partid".     Mihaela Al Madani, în campanie electorală pentru PNL Gorj în toamna lui 2024 (sursa: Facebook/Mihaela Al-Madani) Mihaela Al Madani și deputatul PNL de Gorj Ion Iordache (sursa: Facebook/Mihaela Al-Madani) Case, apartamente și terenuri în România și Siria Șomera de lux Mihaela Al Madani, ajunsă consilier în Ministerul Energiei, a fost obligată de lege să-și depună prima declarație de avere. Din acest document aflăm că soțul ei, Ayman Al Madani, deține două terenuri intravilane în Alep (Siria). Unul de 3.000 de mp, iar celălalt, de 126 mp. Tot în Alep, acesta mai are pe numele lui un apartament moștenit, de 126 mp. Un alt apartament, de 57 mp, se află în Târgu Jiu.  Soții Al Madani dețin împreună un teren de 970 mp în Târgu Jiu, iar un altul, de 1.797 mp, în Runcu. Tot în Târgu Jiu, cei doi mai au în proprietate o casă de 247 mp, dar și o casă de vacanță de 591 mp în localitatea gorjeană Novaci. Cei doi soți au mai cumpărat un apartament de 71 mp în Craiova. Pe 15 februarie 2024, au vândut o casă cu suma de 480.000 de euro. Un Porsche, trei BMW, sute de mii de euro Mihaela Al Madani a menționat în declarația de avere că deține cinci mașini: un Porsche Cayenne, un BMW Z4, două BMW X1 și o Mazda. Plus o motocicletă Yamaha Vigaro. În perioada 2002 – 2024, ea a strâns bijuterii evaluate la 120.000 de euro, ceasuri de 150.000 de euro și obiecte de artă în valoare de 45.000 de euro. La capitolul "active financiare", ea a menționat patru conturi bancare. Într-unul din conturi, deschis în 2011 la Sparkasse Westerwald Sieg Deutschland, are 650.000 de euro. Într-altul, doar 3.000 de euro. Alte două conturi bancare au fost deschise în 2023 la BRD. Aici, ea are 115.000 euro și 380.000 lei. În total, doar în conturile bancare, Mihaela Al Madani are 768.000 de euro și 380.000 lei. Dar are și datorii: în cursul acestui an trebuie să plătească 490.000 de euro pentru un credit contractat de la Sparkasse Westerwald Sieg Deutschland. Nu a declarat firma soțului Mihaela Al Madani nu a menționat în declarația de interese firma soțului ei, Sari Dent SRL, înființată în anul 2003. Societatea deține o clinică stomatologică în Târgu Jiu, inaugurată la finalul anului trecut. Eveniment la care au participat mai mulți politicieni locali. Întrebată de ce a omis în declarația de interese firma soțului ei, așa cum prevede legea, Mihaela Al Madani a întrebat: "În ce an s-a înființat această clinică? Este pe anul trecut declarația. Anul acesta se depun declarații pe anul trecut. Clinica a fost înființată anul acesta." Dar documentele oficiale și fotografiile postate pe Facebook o contrazic. Așa că Mihaela Al Madani a venit cu o altă explicație: "Deci, soțul meu nu mai este soțul meu. În prezent, anul acesta eu sunt divorțată. Nu are nici o companie în afară de acea clinică medicală."

Toți sinecuriștii ministrului Burduja: poziții, bani și influență în companiile din Energie (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Investigații

EXCLUSIV Toți sinecuriștii lui Burduja: consilieri și colegi din PNL, funcții bănoase în Energie

Toți sinecuriștii ministrului Burduja: poziții, bani în instituții și companii de stat - liberalul Sebastian Burduja, ministrul Energiei, și-a plasat acolo consilieri și membri de partid. Toți sinecuriștii ministrului Burduja: poziții, bani De exemplu, Dragoș Ștefan Roibu, fostul director de cabinet al ministrului Sebastian Burduja, este încadrat acum pe postul de consilier la cabinetul ministrului, este director general la Nuclearelectrica Serv, dar și membru în două Consilii de Administrație. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele Șefa de cabinet a ministrului Sebastian Burduja, milionara Oana Babagianu, a fost și ea numită în două consilii de administrație. Iar un alt consilier, Adrian Vintilă, este director general la CCGT Power Ișalnița, companie înființată de Complexul Energetic Oltenia și ALRO Slatina. Tatăl lui Sebastian Burduja, Marinel Burduja, este membru non-executiv în Consiliul de Administrație al ALRO, companie controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Bate șaua să priceapă Roibu Ministrul Sebastian Burduja și Dragoș Ștefan Roibu au o relație veche de peste 15 ani. Când Burduja conducea Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) și Fundația CESAR, l-a numit pe Dragoș Ștefan Roibu vicepreședinte al LSRS și trezorier la Fundația CESAR. În această din urmă organizație regăsim specialiști în diverse domenii, foști și actuali politicieni, inclusiv de la USR. Printre aceștia se află și profesorul Florian Colceag, cel pe care George Simion voia să-l numească ministru Educației din partea AUR. În Consiliul Consultativ al Fundației CESAR se află și diplomatul comunist Sergiu Celac, mentorul lui Călin Georgescu și unul dintre traducătorii dictatorului Nicolae Ceaușescu. Trei salarii și o indemnizație de CA Dragoș Ștefan Roibu a prins primul loc la muncă la stat în anul 2020. Atunci, în calitate de membru al PNL Sector 1, a fost numit director general la Teletrans, o filială a Transelectrica, cu un salariu de aproape 250.000 lei pe an. De acolo, a ajuns director la CET Grivița, tot cu sprijinul partidului. În paralel a fost angajat ca director de cabinet al ministrului Sebastian Burduja, la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Roibu a fost luat de liberalul Sebastian Burduja și la Ministerul Energiei, unde a fost numit tot director de cabinet al ministrului, ca și la Digitalizare. Din ultima declarație de avere a lui Dragoș Ștefan Roibu aflăm că, în anul 2024, a avut patru surse de venit de la stat: trei salarii și o indemnizație de membru în CA. Pentru funcția de director de cabinet, a încasat aproximativ 70.000 lei, de la CET Grivița - lei, iar de la Societatea Electrica Furnizare SA - aproape 148.000 lei, plus în jur de 60.000 de lei pentru funcția de membru CA la Electrica Furnizare. În total aproape 330.000 lei anual. Adică 27.500 lei lunar, echivalentul a peste 5.500 de euro. 7.500 de euro lunar de la stat După ce Sebastian Burduja a fost numit în funcția de ministru al Energiei în guvernul Ciolacu 2, Dragoș Ștefan Roibu a fost numit din nou șef de cabinet. În februarie 2025, însă, a renunțat la funcția de șef de cabinet pentru a fi numit director general la Nuclearelectrica Serv, o filială a Societății Naționale Nuclearelectrica. Dar a rămas și în cabinetul lui Burduja, ca simplu consilier angajat cu două ore.   Întrebat de către DeFapt.ro ce salariu primește pentru funcția de director general, Dragoș Ștefan Roibu a făcut pe niznaiul. "Cred că patru sau cinci salarii medii pe ramură, nu știu, pentru că nu am salariu până acum", a declarat Roibu. Fostul director general primea un salariu lunar de 24.000 lei pe lună (4.800 de euro). Dragoș Ștefan Roibu mai figurează în Consiliile de Administrație ale companiilor Nuclearelectrica Serv și Electrica Furnizare SA, de unde primește, cumulat, 2.700 de euro lunar. În total, Roibu încasează de la stat peste 7.500 de euro lunar.  Șefa de cabinet, cu avere de milioane, la Fondul de Investiții Kazah – Român Oana Babagianu, actuala șefă de cabinet a lui Sebastian Burduja, primește un salariu lunar de aproape 7.000 lei de la Ministerul Energiei (în jur de 1.400 de euro pe lună).  Însă își rotunjește veniturile cu indemnizațiile primite de la două consilii de administrație. De la Fondul de Investiții Kazah – Român primește o remunerație de 2.100 de euro lunar net. Pentru funcția de membru în CA al Distribuție Energie Electrică România, mai primește 1.000 de euro pe lună. În total: 4.500 de euro lunar.   Oana Babagianu, fiica subprefectului liberal Gheorghe Babagianu, era în anul 2022 secretar general la PNL Diaspora, organizație condusă de eurodeputatul Rareș Bogdan. În acel an, a fost angajată la Ministerul Energiei, condus atunci de ministrul liberal Virgil Popescu. De la Energie, Babagianu a plecat pe funcția de consilier la Ministerul Digitalizării, condus de Sebastian Burduja. Apoi a revenit împreună cu ministrul Sebastian Burduja în Ministerul Energiei. Oana Babagianu are șase apartamente în București și o casă în Spania. A vândut alte patru apartamente cu 960.000 lei și un teren, cu 1,1 milioane euro. Consilierul Vintilă și relația cu tatăl lui Burduja Mihai Adrian Vintilă, un alt consilier al ministrului Sebastian Burduja, este director general provizoriu la compania CCGT Power Ișalnița. Această societate a fost înființată de Complexul Energetic Oltenia (59,9%) în asociere cu ALRO Slatina (40,1%). Inițial, Mihai Adrian Vintilă a făcut parte din CA al CCGT Power Ișalnița, dar în data de 30 septembrie 2024 a fost numit director general provizoriu cu o indemnizație netă de 15.000 lei lunar. Iar de la Ministerul Energiei, Vintilă mai primește în jur de 6.000 lei lunar. Cumulat, cele două salarii însumează 21.000 lei, echivalentul a 4.200 de euro. Din declarația de avere a lui Mihai Adrian Vintilă rezultă că acesta deține acțiuni la 17 firme, printre care se află și ALRO Slatina, companie controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Tatăl ministrului Sebastian Burduja, Marinel Burduja, este membru membru independent non-executiv al Consiliului de Administrație ALRO din 2019. Totodată, din martie 2020, Marinel Burduja face parte și din Comitetul de Risc și Sustenabilitate al ALRO Slatina. Consilierul Popa cu master la Academia SRI Andrei Nicolae Popa este consilierul ministrului Sebastian Burduja din iunie 2022. Inițial, l-a consiliat la Ministerul Digitalizării, apoi, la cel al Energiei. Conform CV-ului său, supervizează aspecte juridice, elaborează și avizează actele normative, dar răspunde și de probleme de securitate națională aferente domeniului de activitate al ministerului. Popa a absolvit Facultate de Drept, a făcut un master la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazu" a SRI, iar din 2023 a început școala doctorală. Pentru funcția de consilier al ministrului Sebastian Burduja, Andrei Nicolae Popa a primit în anul 2024 un salariu de 30.392 lei. Adică, 2.500 lei lunar, echivalentul salariului minim pe economie. Dar adaugă la acest  venit o indemnizație brută de aproape 25.000 lei pentru funcția de administrator la UCMH Reșița. După plata taxelor rămâne cu aproximativ 15.000 lei lunar, echivalentul a 3.000 de euro. Niculăiță, în rolul nelipsitului pensionar special Ministrul Sebastian Burduja este consiliat și de pensionarul special Nicolae Niculăiță, un fost polițist de poliție judiciară la Direcția Națională Anticorupție. Din declarația de avere a pensionarului Nicolae Niculăiță aflăm că în anul 2024 a încasat o pensie anuală de 186.000 lei, adică 15.500 lei lunar, de la un anume "George Georgescu". Întrebat de către DeFapt.ro cine este "George Georgescu" de la care primește pensia, consilierul Nicolae Niculăiță a declarat că "casa de pensii a MAI este pe strada George Georgescu". Consilierul Nicolae Niculăiță cumulează pensia specială cu salariul anual de aproape 48.000 lei de la Ministerul Energiei. Ceea ce înseamnă că salariul său lunar este de 4.000 lei net, de aproape patru ori mai mic decât pensia. Pensionarul a mai încasat 17.000 lei de la două consilii de administrație: Radioactiv Mineral Măgurele SA și Institutul de Cercetare Științifică, Inginerie Tehnologică și Proiectare Mine pe Lignit SA. Silviu Văduva, trezorierul PNL București, președinte de CA Silviu Văduva, trezorierul PNL București, organizație condusă de Sebastian Burduja, a fost numit pe filieră politică în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Electrocentrale București. Acesta primește o indemnizație fixă brută lunară de 33.299 lei. Absolvent al Colegiului Superior de Securitate Naționala și masterand al Academiei Naționale de Informații, fostul pedelist Silviu Văduva este mult mai cunoscut în lumea mondenă a Bucureștiului pentru relațiile pe care le-a avut cu Mioara Mantale, fosta prefectă a Bucureștiului, respectiv cu mondena Ramona Gabor.  Din declarația sa de avere reiese că nu deține nici un bun. Însă a dat un avans sub forma unui împrumut personal în valoare de 235.000 de euro și are datorii de 950.000 euro la firma B2Kapital. Oficial, nu are nici un cont bancar deschis pe numele său. În declarația de interese a menționat că este asociat în firmele Construcții Civile Premium, Global Property Research și Paraspera Solutions. Totodată, administrează și firma Panorama Lake SRL. Este și  președintele Asociației Dezvoltatorilor Imobiliari București – Ilfov.  

Mihai Lauruc, legături puternice în Rusia. Aici, împreună cu ministrul de Externe, Serghei Lavrov (dreapta) (sursa: Facebook/Михаило Лаурук)
Investigații

Mihai Lauruc, menționat în dosarul "Geția", legături puternice de afaceri în Rusia

Mihai Lauruc, legături puternice în Rusia. Lauruc, președintele Uniunii Rutenilor Subcarpatici, a fost implicat în mai multe afaceri ilegale, dar a scăpat de pușcărie după intervenția pesediștilor din Ministerul Justiției. Mihai Lauruc, legături puternice în Rusia Asta nu l-a împiedicat să se asocieze cu liberalul Valer Bindea, fost prefect și vicepreședinte al PNL Bistrița Năsăud, dar și cu colonelul rus Mikhail Mamiashvili, președintele Federației Ruse de Lupte. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS Numele lui Mihai Lauruc apare de cinci ori în dosarul „Geția”, anchetă care a dus la arestarea preventivă a subalternului său de la Uniunea Rutenilor Subcarpatici, profesorul Marius Semeniuc, pentru complicitate la trădare și spijinirea unui grup infracțional organizat. Promotor al ideii că invazia Rusiei în Ucraina este justificată, Mihai Lauruc s-a fotografiat la Moscova cu Petro Ivanovych Getsko, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru infracțiuni la adresa securității naționale a Ucrainei. Arestat pentru afaceri cu combustibil, finanțator al partidului lui Măgureanu Prorusul Mihai Lauruc, fost boxer la Clubul Sportiv Dinamo al Ministerului Afacerilor Interne, era considerat "baronul petrolului din Maramureș" la începutul anilor 2000. Afacerile ilegale cu combustibil i-au adus prima arestare preventivă în aprilie 2002. Presa vremii relata că a stat doar cinci zile în arest pentru că Doru Trifoi, pe atunci secretar de stat în Ministerul Justiției din partea PSD, ar fi dat ordin ca Lauruc să fie pus în libertate. După ce a scăpat de arest, afaceristul Lauruc a declarat public că s-a dus la Cotroceni pentru a se întâlni cu Ioan Talpeș, pe atunci șeful Administrației Prezidențiale. Întrebat despre legătura sa cu Mihai Lauruc, Ioan Talpeș declara în urmă cu șase ani că nu a avut nici o legătură cu acesta. Este cert, însă, că Lauruc a intrat în Palatul Cotroceni. Tot la începutul anului 2000, afaceristul Mihai Lauruc a înființat și finanțat filiala sigheteană a Partidului Noua Românie, formațiune politică controlată Virgil Măgureanu, fostul șef al SRI. Pe 27 ianuarie 2003, Lauruc a fost arestat din nou. Dar și de această dată, după câteva luni închis, a fost eliberat. Bizara afacere Loto prin SMS SA/Mobzoid SA Bazele unei noi afaceri controversate au fost puse de Mihai Lauruc și ruda sa Livius Lauruc în martie 2011. Atunci, cei doi au înființat firma Loto prin SMS SA, al cărei capital social a fost inițial de 10,9 milioane lei. În acte, Mihai Lauruc a contribuit cu doar 10 lei la capitalul social, în timp ce Livius Lauruc, cu 6 lei. Diferența de până la 10,9 milioane de lei o reprezenta un depozit de produse petroliere, adus ca aport în natură de Livius Lauruc. În iunie 2012, familia Lauruc a decis majorarea capitalul social cu suma de 789.475.230 lei, echivalentul a aproximativ 170 de milioane de euro la vremea respectivă. De această dată, suma provenea din evaluarea titlului de stat (emis în perioada interbelică) cu nr. 016375 și a 20 de cupoane, cu o valoare de 1.000 franci aur. Ruși, ucraineni și un offshore din Delaware Obligațiunea de stat a fost emisă de Ministerul Finanțelor pentru Renta Română, și figurează la datoria Publică a României. Totodată, firma Loto prin SMS SA a fost rebotezată cu numele Mobzoid SA. Ulterior, 79% din acțiunile firmei au ajuns la ucraineanul Ivan Chubyrko, la rușii Mikhail Mamiashvili și Yury Savyak, la offshore-ul Zoid LLC (Delaware, SUA), dar și la cetățeanul român Valer Bindea. La un moment dat, Bindea și Zoid LLC s-au retras din firmă, dar au fost înlocuiți de ucrainenii Maksym Tolkacov și Oleksandr Luchkov și de ungurul Attila Dene. Lauruc, asociat cu Mikhail Mamiashvili, șeful Federației Ruse de Lupte Rusul Mikhail Mamiashvili a fost campion olimpic la lupte sub steagul Rusiei. A primit numeroase distincții și ordine din partea statului rus, care i-a oferit și gradul de colonel în Armata rusă. Acum, Mamiashvili este președintele Federației Ruse de Lupte. Autoritățile din SUA au refuzat să-i acorde viză pentru a intra pe teritoriul american. Mamiashvili apare ca asociat în firma Triple Ltd. din Belarus. Două treimi din companie sunt deținute de oligarhul Yury Chyzh, cel mai bogat afacerist din Belarus.  Mamiashvili, asociat cu Anzor Kikalishvili, cap al mafiei ruse din SUA Potrivit presei din fostele state sovietice, un alt asociat ar fi Anzor Kikalishvili. În 1996, FBI l-a indicat pe Kikalishvili drept unul dintre șefii mafiei ruse responsabil cu supravegherea afacerilor ilegale din Statele Unite. Compania Triple a fost înființată de Yury Chyzh în anul 1992. În prezent, compania se ocupă construcții, servicii vamale, băuturi nealcoolice, hypermarket-uri, medicamente, restaurante, ba chiar deține o arenă de hochei și 57% din clubul de fotbal Dinamo Minsk. Mamiashvili și Kikalishvili au preluat o preluat o treime din compania Triple de la milionarul Vladimir Yaprintsev, președintele Federației de Lupte din Belarus, în contul unei datorii Lauruc, șeful lui Semeniuc, arestat în dosarul "Geția" Între timp, Mihai Lauruc a devenit președintele Uniunii Rutenilor Subcarpatici din România (URSR), o organizație pro Rusia. Pe funcția de director executiv al organizației îl regăsim pe Marius Semeniuc, care a fost arestat preventiv pentru complicitate la trădare și sprijinirea unei grup infracțional organizat în dosarul "Geția”.  Din referatul de arestare al lui Marius Semeniuc aflăm că acesta (în data de 24 octombrie 2024, la un eveniment organizat de Ambasada Rusiei) s-a întâlnit cu Ștefan Mateescu, unul din cei doi inițiatori ai Comandamentului "Vlad Țepeș", un alt grup prorus. Celălalt inițiator al grupului este Adrian Robertin Dinu. Ultimii doi păstrau legătura cu Biroul Atașatului Apărării Rus din cadrul Ambasadei Rusiei. "Conform actului de sesizare, în data de 29.11.2023, nucleul de conducere al grupului a realizat o întâlnire cu reprezentanții Biroului Atașatului Apărării Rus la București, colonel CHUPRINA Alexandr, respectiv colonel IGNATIEV Evgheny", se menționează în referatul de arestare al DIICOT. Ulterior, în data de 25 ianuarie 2025, Marius Semeniuc și Adrian Robertin Dinu au plecat la Moscova pentru a primi numele viitorului președinte al României, dar și pe cele ale celor nouă miniștri pe care voiau să îi instaleze în fruntea statului român. Rusul Getsko, condamnat în Ucraina la 20 de ani Înainte de a pleca la Moscova, Adrian Robertin Dinu s-a întâlnit cu Evgheni Ignatiev, adjunctul atașatului militar din cadrul Ambasadei Rusiei. Anchetatorii îi suspectează pe Dinu și Semeniuc că, la Moscova, s-au întâlnit cu mai multe persoane, inclusiv cu Petro Ivanovych Getsko, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru infracțiuni la adresa securității naționale a Ucrainei (Getsko se autoproclamase prim-ministrul Republicii Rusiei Subcarpatice, "stat" creat pe teritoriul Ucrainei).  Tot la Moscova s-a întâlnit cu Petro Ivanovych Getsko și Mihai Lauruc. Conform anchetatorilor, Petro Ivanovych Getsko se află în Federația Rusă, începând cu anul 2014. "Acest ultim fapt este confirmat și de fotografia inclusă într-un articol de presă postat în ianuarie 2022, cu ocazia conferinței Centrului Internațional <Matița Rusinov> (Matca Rutenilor), desfășurată la Moscova, fotografie în care GETSKO Petr (Petro) apare în centru, împreună cu Lauruc Mihai", spun anchetatorii. Apoi, pe 20 februarie 2025, Marius Semeniuc i-a trimis fotografii lui Petro Getsko de la ceremonie festivă de depunere de coroane la Memorialul Central Sovietic din București, respectiv de la recepție, organizate cu ocazia Zilei Apărătorului Patriei de către Ambasada Federației Ruse în România. Fotografiile au fost postate pe contul lui Mihai Lauruc, "cetățean român, cofondator al Mișcării Internaționale Rusofile (MIR), șeful secției din România". 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră