sâmbătă 07 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Petru Zoltan

685 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

FOTO EXCLUSIV Băluță, cu iubita la Paris. Tânăra a condus CA-ul unei mari companii a Primăriei București

Relația primarului Daniel Băluță cu tânăra care l-a însoțit la petrecerea de botez a celui de-al treilea copil al lui Alfred Simonis, șeful CJ Timiș, durează de ceva vreme. Și nu este doar o chestiune de viață privată: tânăra a fost numită în 2025 în Consiliul de Administrație al Companiei Municipale Iluminat Public fără să aibă nici o calificare în domeniu, ceea ce ridică serioase întrebări în legătură modalitatea de numire în această poziție importantă. În termeni seci, ar fi vorba de un conflict de interese: Băluță pare să-și fi folosit influența politică pentru a promova o tânără (cu care are o relație) într-o poziție publică remunerată. Băluță și o tânără misterioasă la Paris La sfârșitul lunii august a.c.. redacția DeFapt.ro a primit un pont referitor la o vizită la Paris a lui Daniel Băluță (49 de ani) împreună cu o tânără femeie neidentificată. Potrivit informațiilor, cei doi s-au întors la București sâmbătă, 8 august, cu zborul Air France AF1088 și au avut locuri la business class. Deși foarte apropiați fizic pe aeroportul Charles de Gaulle, cei doi au fost distanți la sosirea pe Otopeni, păstrând o distanță de câțiva metri între ei. Sursa care a oferit informația a pus la dispoziția DeFapt.ro și câteva fotografii realizate pe aeroportul Charles de Gaulle (vezi galerie mai jos). Băluță și iubita, pe aeroportul Charles de Gaulle din Paris (sursa: defapt.ro) Femeia, beneficiara influenței politice a primarului DeFapt.ro a verificat informațiile și a încercat să afle identitatea tinerei din fotografii, un demers care a durat câteva săptămâni. Alte câteva săptămâni, DeFapt.ro a încercat să o contacteze pe femeie, dar fără succes. Potrivit surselor noastre, tânăra se numește Iuliana Patricia Aldea. Cu sprijinul politic al lui Băluță, Aldea a fost numită în 2025 președintă a Consiliului de Administrație al Companiei Municipale Iluminat Public din subordinea Primăriei Municipiului București. Potrivit CV-ului său, despre care a scris jurnalul.ro, Aldea Iuliana Patricia s-a născut în 1998 și a obținut în 2020 licența în științe juridice și administrative la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, o instituție privată de învățământ superior. CV-ul indică o experiență profesională limitată în domeniul juridic. Între 2018 și 2024, Aldea Iuliana Patricia a lucrat la LORD INTERNATIONAL TRADING SRL, unde, potrivit propriei descrieri, a fost „responsabilă pentru elaborarea, revizuirea și negocierea contractelor, acordurilor și altor documente legale”. În perioada 2023–2024, în paralel cu activitatea de la LORD INTERNATIONAL TRADING SRL, Aldea Iuliana Patricia a lucrat și la NORIZ AUTO SRL. În CV, își descrie astfel rezultatele la companie: „Am optimizat rutele de transport pentru a atinge o eficiență maximă și am implementat sisteme avansate de urmărire a livrărilor. De asemenea, am dezvoltat relații sustained cu furnizorii și clienții, am efectuat analize detaliate ale datelor pentru îmbunătățirea continuă a proceselor, am respectat cu strictețe normele de siguranță și reglementările în vigoare”. Aldea Iuliana Patricia se declară neafiliată politic. Din CV-ul său nu reiese cum a ajuns în atenția conducerii Primăriei Generale a Capitalei pentru a fi selectată și desemnată în Consiliul de Administrație al Companiei Municipale Iluminat Public. Băluță: Nici o legătură cu realitatea DeFapt.ro i-a adresat întrebări pe acest subiect și primarului Daniel Băluță. Reacția acestuia a venit în scris. „Consider că întrebările pe care mi le adresați nu au nicio legătură cu esența profesiei de jurnalist, cu activitatea mea de primar al Sectorului 4 și nici cu realitatea. Ceea ce faceți dumneavoastră reprezintă un atac la persoană, iar esența întrebărilor formulate este, din punctul meu de vedere, realmente incalificabilă. Îmi permit, politicos, să vă atrag atenția că întrebările dvs. au un caracter tendențios, întrucât sugerează răspunsuri sau concluzii pe care doriți să le trageți! Pare, dacă nu este altceva, o lipsă de profesionalism total neonorabilă! Din respect pentru dumneavoastră și pentru profesia pe care o reprezentați, voi alege să nu răspund acestor întrebări”, a transmis primarul Sectorului 4 pentru DeFapt.ro. Citește și: VIDEO Băluță, apariție la cheful lui Simonis alături de noua sa parteneră: tânăra, „montată” de Băluță într-o companie publică. Cenzură masivă în presă La finalul lunii octombrie a.c., Băluță s-a afișat public cu Iuliana Aldea la petrecerea de botez a celui de-al treilea copil al lui Alfred Simonis, la Timișoara.

FOTO EXCLUSIV Băluță, cu iubita la Paris. Tânăra a condus CA-ul unei mari companii a Primăriei București
EXCLUSIV Teste Starlink în două baze militare din Brașov: sateliții lui Elon Musk, luni de măsurători în România
Investigații

EXCLUSIV Teste Starlink în două baze militare din Brașov: sateliții lui Elon Musk, luni de măsurători în România

În urmă cu doi ani, Pavel Popescu, vicepreședintele ANCOM, anunța că România va face lobby la ONU pentru modificarea legislației în domeniul comunicațiilor satelitarea astfel încât SpaceX, compania lui Elon Musk, să beneficieze de mai multă putere pentru sateliții din rețeaua Starlink.       Pentru a putea cere modificarea legislației la ONU, ANCOM și Ministerul Apărării Naționale au facilitat companiei SpaceX efectuarea unor teste în condiții reale pe teritoriul României pentru a demonstra că sateliții Starlink nu interferează cu rețeaua de sateliți geostaționari, inclusiv cu cei militari. DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că testele s-au făcut în două baze militare de lângă Brașov. Rețeaua Starlink, blocată în Ucraina Armata ucraineană se pregătea în urmă cu o săptămână să atace din nou Rusia. Întreaga operațiune militară a fost blocată din cauză că serviciul Starlink, al companiei americane Space X, și-a redus brusc viteza de la 400 km/h la 160 de km/h în Ucraina. Restricțiile de viteză afectează folosirea dronelor ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat atunci că restricțiile impuse Starlink fac parte dintr-o „operațiune planificată”.  Pavel Popescu, responsabil de testele SpaceX în România Pentru a obține mai multă putere pentru sateliții Starlink, miliardarul Elon Musk și-a trimis emisarii la București, în vara anului 2024, pentru a negocia realizarea unor teste pentru rețeaua sa. Dar, atenție, și pentru a obține susținerea statului român pentru a modifica legislația Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), un organism al ONU care reglementează comunicațiile prin satelit la nivel internațional. Susținere pe care nu a primit-o până acum.   Planul SpaceX era să realizeze un test în condiții reale pentru a demonstra că „sistemele de sateliți non-geostaționari (NGSO) ai rețelei Starlink pot funcționa fără a interfera cu rețelele de sateliți geostaționari (GSO), chiar și cu limite relaxate de densitate a fluxului de putere (epfd)”, potrivit comunicatului ANCOM. Pentru realizarea acestui test în România, compania lui Elon Musk avea nevoie de două acorduri. Unul, de la Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Celălalt de la Ministerului Apărării Naționale (MApN). Responsabil de gestionarea acestui proiect a fost liberalul Pavel Popescu, vicepreședintele ANCOM. Fără acord semnat între ANCOM și MApN Vicepreședintele Pavel Popescu i-a chemat atunci la mai multe discuții pe reprezentanții SpaceX pentru a-i pune față în față cu specialiștii în comunicații de la ANCOM și cu cei de la Ministerul Apărării Naționale. La solicitarea DeFapt.ro, ANCOM a transmis că în urma acestor discuții a fost de acord ca Starlink să execute testul ca parte a drepturilor de utilizare a spectrului radio conferite pentru furnizarea de servicii de comunicații prin satelit. Totul, cu argumentul că Starlink Internet Services Limited „deține o licență de utilizare a spectrului radio pentru furnizarea de servicii publice de comunicații prin satelit pe teritoriul României în benzile de frecvențe 14.00 – 14.50 GHz (sensul Pământ – spaţiu) și 10.70 – 12.75 GHz (sensul spaţiu – Pământ) începând cu 3 martie 2022”. În plus, deține și o „licență pentru amplasarea de stații de sol de tipul gateway în benzile de frecvențe 27,5 – 29,1 GHz și 29,5 – 30,0 GHz (sensul Pământ – spațiu), respectiv, 17,8 – 18,6 GHz și 18,8 – 19,3 GHz (sensul spațiu – Pământ)”, a mai arătat ANCOM. Dar aceste licențe nu ofereau și dreptul legal să se efectueze teste experimentale. Mai mult, nu s-a semnat nici un acord între SpaceX, ANCOM și MApN. „Vă comunicăm faptul că între SpaceX, MApN și ANCOM discuțiile s-au derulat în cadrul experimentului fără a fi semnat un act special, aprobarea efectuării de măsurători pe o durată de șase luni în România începând cu data de 24.07.2024”, a menționat ANCOM, la solicitarea DeFapt.ro.  Pavel Popescu: „Starlink nu a plătit nimic” Pe 2 octombrie 2024, ANCOM a anunțat într-un comunicat de presă că „a instalat în România, în perioada 23 - 24 iulie 2024, echipamente pentru un „test epfd” în condiții reale, primul de acest fel din lume”. DeFapt.ro a întrebat ANCOM care au fost toate costurile generate de achiziția acestor echipamente pe care le-a instalat pentru efectuarea testului. Din răspunsul ANCOM aflăm că singurele costuri au fost legate de deplasarea, masa și cazarea angajaților la locul de efectuare a testului. În total: 1.739 lei, adică în jur de 350 de euro. Dar nici o informație despre costul echipamentelor. De la vicepreședintele Pavel Popescu am aflat că firma lui Elon Musk nu a plătit nici un leu statului român pentru efectuare testului, dar și că echipamentele folosite la teste aparțineau SpaceX. „Starlink nu a plătit nimic. Nu au avut ce să plătească către ANCOM pentru că și-au folosit echipamentele lor. Nu sunt echipamentele ANCOM. Rolul ANCOM a fost să facă niște măsurători în zona respectivă pe comunicațiile din zonă. Să descoperim dacă pe zona respectivă există comunicații ce pot fi perturbate”, a declarat Pavel Popescu. Testele s-au făcut gratuit pe terenurile de instrucție ale MApN DeFapt.ro a mai aflat de la vicepreședintele Pavel Popescu că testele SpaceX s-au făcut în centrul României, undeva prin zona Brașovului. „Ministerul Apărării a pus la dispoziție două baze, unde practic ei (SpaceX – n.r.) au făcut o chestie foarte simplă. Au adunat date timp de șase luni simulând interacțiunea. Ce face testul în sine? Când satelitul mare militar transmite date spre pământ, pe ultimii 300 de kilometri de unde începe să lucreze și sateliții lui Musk, cei doi sateliți lucrează simultan. Ce vor să demonstreze ei e că cele două tipuri de date nu interferează”, a explicat Pavel Popescu. Biroul de Presă al Ministerului Apărării Naționale a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că „testele s-au efectuat pe terenuri de instrucție, în afara unităților militare și nu a fost necesară mutarea personalului din acele unități. MApN a colaborat exclusiv cu ANCOM pentru efectuarea testelor, iar această colaborare nu a presupus costuri din partea ministerului. MApN nu a avut o relație directă cu SpaceX, nu a pus la dispoziție și nu a închiriat terenuri către SpaceX”. Era nevoie de Hotărâre de Guvern și aviz CSAT? DeFapt.ro a solicitat ANCOM și MApN să comunice dacă era necesară emiterea unei Hotărâri de Guvern, respectiv o decizie a Consiliului Suprem de Apărare al Țării, pentru aprobarea testului pe teritoriul României deoarece testul în condiții reale își propunea să demonstreze că sateliții lui Musk nu interferează cu rețeaua de sateliți geostaționari, inclusiv cei militari. Mai mult, MApN a pus la dispoziție terenurile de instrucție aferente a două baze militare.   ANCOM a transmis că „desfășurarea unui astfel de test nu necesită avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) sau emiterea unei hotărâri de guvern”. La rândul său, Ministerul Apărării a transmis prin Biroul de Presă că „natura testelor nu a impus elaborarea unei HG sau aprobarea CSAT, managementul spectrului radio utilizat în scopul apărării, implicit protejarea acestuia, fiind una din atribuțiile ministerului stabilită prin lege”. Lobby la ONU pentru compania lui Elon Musk ANCOM, respectiv liberalul Pavel Popescu, și-au asumat oficial să facă lobby la ONU pentru modificarea tratatelor internaționale, vechi de peste 25 de ani, în cazul în care testul experimental al SpaceX ar fi fost unul reușit. Informațiile au fost făcute publice de către ANCOM într-un comunicat de presă din octombrie 2024 (citat anterior) prin care se anunța „ANCOM și SpaceX/Starlink – test în premieră pentru revizuirea unor reglementări mai vechi de 25 de ani privind comunicațiile prin satelit”. Practic, testul reușit a avut ca scop modificarea legislației internaționale în favoarea companiei lui Elon Musk: dacă s-ar modifica legislația astfel încât sateliții non-geostaționari să primească mai multă putere, compania SpaceX ar fi singurul beneficiar. Practic, Pavel Popescu, în calitate de vicepreședinte ANCOM, și-a asumat public să facă lobby la ONU pentru miliardarul Elon Musk. La solicitarea DeFapt.ro, ANCOM, respectiv Pavel Popescu, și-au mai nuanțat răspunsul legat de lobby-ul pe care urma să îl facă pentru SpaceX. „Situația de față nu trebuie privită sub aspectul modificării unor raporturi internaționale, ci în legătură cu activitatea internațională a ANCOM. (...) Beneficiile potențiale pentru ANCOM și România în urma modificărilor limitelor EPFD sunt strategice și variate, având impact atât la nivel național, cât și internațional”, a precizat ANCOM. Elon Musk, fanul lui Călin Georgescu Elon Musk a lansat mai multe atacuri la adresa României după anularea alegerilor prezidențiale din 2024. De exemplu, a contestat suveranitatea României și l-a numit „tiran, nu judecător” pe Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României. Într-o altă postare, preluată de Musk pe contul său de pe platforma X, s-a atras atenția că Sandra Pralong, consilieră prezidențială, s-ar fi folosit de ONG-ul RePatriot, finanţat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) şi din care ar face parte şi judecătoarea Iulia Scântei, pentru a influenţa procesul de anulare a alegerilor prezidenţiale. Elon Musk menționase anterior că „România își merită propria suveranitate”, cu referire la o victorie a lui Călin Georgescu. 

EXCLUSIV România, implicată în scandalul european al obuzelor pentru Ucraina cumpărate de Estonia. Rețeaua: un fost ofițer DGIA, un ex-militar american, Romarm
Investigații

EXCLUSIV România, implicată în scandalul european al obuzelor pentru Ucraina cumpărate de Estonia. Rețeaua: un fost ofițer DGIA, un ex-militar american, Romarm

60 de milioane de euro a plătit în avans Estonia pentru a cumpăra obuze de la compania italiană Datasel, reprezentată de indianul Sagar Jayaswal. Defapt.ro a aflat în exclusivitate că o parte din proiectile au fost încărcate cu explozibil în România și zac abandonate într-un depozit românesc până când vor fi recepționate de Estonia, țară care ar urma să le livreze Ucrainei. O afacere controversată și acuzații publice explozive care au dus la demisia lui Hanno Pevkur din funcția de ministru al Apărării din Estonia. Mai mult, întreaga afacere este investigată atât de Parchetul General din Estonia, cât și de Parchetului European (EPPO), deoarece banii plătiți companiei Datasel provind din Instrumentul European pentru Pace al Uniunii Europene. RKIK (Estonia) dă contractul firmei Datasel SRL (Italia) Povestea a început în anul 2024, atunci când s-au întâmplat două evenimente aparent fără nici o legătură. Primul a avut loc în Italia, acolo unde grupul indian Neco Defence Munitions, un conglomerat al familiei Jayaswal, a cumpărat producătorul de muniții Datasel SRL de la Sandro Pazzini, fost manager al Oto Melara (Leonardo) și ulterior administrator italian al consorțiului european de rachete MBDA. Cel de-al doilea eveniment a avut loc în Estonia, în vara anului 2024: Centrul Estonian pentru Investiții în Apărare (RKIK), o agenție care funcționează în subordinea Ministerului Apărării din Estonia, a atribuit contracte publice în valoarea de peste 150 de milioane de euro companiei italiene Datasel SRL, de la care urma să cumpere obuze de artilerie pentru a fi livrate în Ucraina. Reprezentanții RKIK nu știu oficial cum au ajuns să semneze contractele cu Datasel, dar Kusti Salm, fostul secretar general al Ministerului Apărării, a declarat pentru publicația ERR News că firma a fost recomandată de Hanno Pevkur, ministrul Apărării de atunci, care răspundea direct de procesul de procurare a muniției pentru Ucraina. Însă nici Datasel, nici Neco Defence Munitions nu erau specializate în fabricarea sau vânzarea de obuze de artilerie. Cu toate acestea, RKIK a plătit în avans aproximativ 60 de milioane de euro. Banii au fost primiți de guvernul estonian prin Instrumentul European pentru Pace al Uniunii Europene. Datasel SRL (Italia) încheie un contract cu Explorom Special Services SRL (România) DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că la începutul anului 2025 au ajuns la București indianul Sagar Jayaswal, unul dintre reprezentanții Datasel, italianul Amigoni Davide, un dealer de arme, și estonianul Janno Ats, director general adjunct al Centrului Estonian pentru Investiții în Apărare (RKIK).  Inițial, cei trei au luat contact cu dealer-ii de arme locali, apoi s-au dus la Romarm și au vizitat câteva fabrici de munție din România. Într-un final, au ajuns la Explorom Special Services SRL, o companie românească care a cumpărat în anul 2009 fabrica de arme „Uzina Mecanică Filiași”. Explorom Special Services SRL a fost controlată, în primă fază, doar de Cornel Purcărea, ex-ofițer în cadrul Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA) până în anul 1995. Dar, în octombrie 2024, Purcărea a vândut jumătate din firmă către Bizzel Europe, controlată de americanul Michael Paul Hrobuchak, un fost militar american care a ajuns să intermedieze vânzarea de arme și muniții în Ucraina.  Contractul dintre Datasel și Explorom Special Services a fost intermediat de OXO Network Corporation, o altă firmă a familiei Purcărea, și prevedea doar încărcarea unor obuze cu explozibil. Obuzele astfel încărcate urma să ajungă în Estonia, iar de acolo, în Ucraina.   Obuzele, probleme la calitate și livrări. Ministrul Apărării din Estonia demisionează Întreaga afacere a fost ținută la secret până la începutul finalul lunii august a acestui an, atunci când Biroul Național de Audit al Estoniei a făcut public un raport privind chetuielile pentru apărare. Informațiile publicate de presa estoniană arată că obuzele cumpărate cu bani europeni de Estonia pentru Ucraina de la Datasel au fost livrate cu întârziere din cauza unor probleme în lanțul de producție. Mai mult, primul lot, care a fost recepționat în 2025, nu a îndeplinit cerințele de calitate ale estonienilor. Motiv pentru care Centrul Estonian pentru Investiții în Apărare (RKIK) a solicitat anularea contractelor cu Datasel și returnarea avansului de aproape 60 de milioane de euro. Disputa comercială va fi tranșată de Curtea Europeană de Arbitraj de la Strasbourg. Însă Hanno Pevkur, ministrul Apărării al Estoniei, și-a dat demisia din funcție la scurt timp după publicarea raportului. Întâmplător sau nu, în aceeași perioadă Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, a început să investigheze contractele dintre RKIK și Datasel. O altă anchetă este coordonată de Parchetul General al Estoniei. Purcărea despre adjunctul RKIK (Estonia): S-a fotografiat cu obuzele, le-a luat în brațe Cornel Purcărea, unul din cei doi patroni ai fabricii de arme de la Filiași, nu a vrut să vorbească cu DeFapt.ro despre contractul cu Datasel din cauza clauzelor de confidențialitate. „E grav că știți”, a spus Purcărea. Întrebat dacă Janno Ats, director general adjunct RKIK, a vizitat fabrica și a inspectat obuzele încărcate, Cornel Purcărea a spus în exclusivitate pentru DeFapt.ro că a fost vizitat de foarte mulți reprezentanți ai Estoniei, inclusiv de Janno Ats.   „Ăia care acuma zic... (contestă contractul cu Datasel - n.r.). Le-au văzut (obuzele - n.r. ), le-au mirosit, le-au luat în brațe, s-au fotografiat cu ele, așa... Au luat certificatele de calitate. Au zis <Ura, ura, ura!>. Îi lăsăm pe ei să își spele rufele în familie. Eu nu știu ce relații există între estonian și indianul de la Datasel. Noi nu intrăm în intimități de genul acesta. Cert este un lucru: tot ceea ce livrăm noi, livrăm cu recepție făcută vizual, cantitativ, calitativ, primesc declarații de conformatitate, certificate de calitate. Noi doar încărcăm obuzele! De asamblare nu știu cine se ocupă. Nu e treaba mea! Ei au venit să preia marfa. De la poartă, se descurcă! Camioane, însoțire, destinație - toate au fost în sarcina lor. Nici nu m-au interesat pentru că avem prea multe”, a declarat Cornel Purcărea pentru DeFapt.ro.   DeFapt.ro i-a solicitat un punct de vedere lui Janno Ats, director general adjunct al RKIK, în legătură cu vizitele și fotografiile cu obuze făcute în România, dar Ats nu a comentat cazul. Însă a răspuns Andra Nõlvak, ofițerul de presă al RKIK, care a precizat că „următorii pași în acest litigiu sunt încă în analiză, prin urmare nu putem comenta circumstanțele aferente”. Purcărea arată cu degetul spre indienii de la Datasel  Cât despre problemele constatate de estonieni la obuze, Cornel Purcărea a spus că Datasel nu a putut să ofere în timp util niște furnituri sau alte elemente componente pentru proiectile. „Știu că sunt probleme pe lanțurile de aprovizionare cu așa ceva. El (Sagar Jayaswal - n.r.) le-a spus că le are, le-a oferit! Toate sunt în proprietatea estonienilor. El le-a zis că le furnizează și ceea ce le-a promis în plus. De aici a plecat problema. Obuzele erau, dar nu erau încărcăturile explozive, focoasele, că fără alea nu au nici o valoarea. Sunt niște fiare cu exploziv”, a menționat Purcărea pentru DeFapt.ro.   Dar o parte dintre obuzele încărcate la fabrica de arme de la Filiași nu au părăsit încă teritoriul României, potrivit fostului ofițer DGIA, care susține că muniția a ajuns într-un depozit intermediar care nu ar îndeplini integral condițiile legale de depozitare.  „Dacă depozitul ăla intermediar a putut să stocheze ceva în condiții optime? Știți, dacă depășește anumite temperaturi cu minus sau în plus, degradarea este imensă. E un depozit specializat în deținere și depozitare conform standardelor munițiilor?”, se întreabă enigmatic afaceristul.   Chisăliță (Romarm): La noi au fost trimise obuze doar pentru testare DeFapt.ro a aflat că o parte dintre obuzele încărcate la Filiași au fost duse la fabrica de arme Arsenal Reșița, deținută de compania de stat Romarm, pentru a fi asamblate și testate. Ioan Narcis Chisăliță, directorul Arsenal Reșița, a fost zgârcit cu DeFapt.ro în declarații. „Noi facem focul zero (prima testare - n.r.) pentru testarea obuzelor 155”, a spus Chisăliță. Acesta nu a vrut să menționeze ce cantitate de obuze a primit de la Datasel. Întrebat dacă a primit toate componentele de la Datasel pentru asamblarea obuzelor, directorul Ioan Narcis Chisăliță a spus că „deocamdată sunt doar componentele pentru lotul zero. Atât!” Cât despre depozitarea obuzelor în condiții improprii, directorul Ioan Narcis Chisăliță a insistat că informația nu este adevărată.  „Ați înțeles rău! Puneți niște întrebări la care nu știu ce să răspund. La mine sunt doar în testare. Atât! Nu are rost să îmi cereți mie informații”, a menționat Chisăliță.   Datasel își apără obuzele DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Sagar Jayaswal, reprezentantul Datasel, dar acesta a refuzat să ofere vreun răspuns. Însă compania Datasel a emis un punct de vedere pentru presa din Estonia în care menționează că munițiile au fost fabricate și livrate, iar acuzațiile privind calitatea sunt contestate încă.  „Datasel a avut capacitatea și accesul la lanțul de aprovizionare pentru a îndeplini aceste contracte. Bunurile au fost fabricate, inspectate și livrate sau puse la dispoziție pentru ridicare, iar acuzațiile ulterioare privind calitatea și rezilierea contractului rămân irelevante. Nicio instanță judecătorească sau arbitraj nu a decis încă aceste probleme”, se menționează în comunicatul Datasel. Datele contractuale și contabile ale Datasel arată că valoarea contractelor RKIK este de peste 150 de milioane de euro, din care plățile în avans primite se ridică la aproximativ 59 de milioane de euro, iar valoarea bunurilor livrate și facturate, la aproximativ 58 de milioane de euro. 

FOTO EXCLUSIV Șeful PSD Sector 4 pregătește o răscoală la STB, societate în insolvență cu datorii uriașe
Investigații

FOTO EXCLUSIV Șeful PSD Sector 4 pregătește o răscoală la STB, societate în insolvență cu datorii uriașe

Fost director general al STB (Societatea de Transport București) și actual președinte al PSD Sector 4, Alexandru Hazem Kansou pregătește o revoltă cu ajutorul unor angajați ai societății de transport a Capitalei. Potrivit mai multor surse, insolvența STB va duce la reorganizarea societății, dar și imputarea unor sume foarte mari unor foști directori ai companiei pentru achiziții inutile și la prețuri foarte mari. Mesaj de mobilizare în față la PSD4 Pe 13 octombrie 2026, un mesaj de mobilizare a început să circule printre angajații STB. „Bună ziua. Datorită faptului că în prezent se desfășoară mai multe acțiuni incorecte asupra angajaților cu vechime mare în RATB și STB, (chiar și în ITB), având ca scop eliminarea acestora lăsându-i fără Loc de Muncă și protejarea angajaților pe pile, am răspuns afirmativ solicitării unui fost Director General, de a mă întâlni cu el joi 15 octombrie la ora 17,15 la sediul Primăriei sectorului 4 (de fapt, era vorba de sediul PSD Sector 4 - n.r.). Dumnealui dorește ca eu să fiu susținut de un număr de angajați în timpul discuției, pentru a se baza pe prezentarea mea. Dacă mai credeți în mine, (mă refer la dreptate, adevăr, cinste și omenie), vă aștept la ora 16,50 în stația de tramvai (linia 32) "Piața Regina Maria" sens Piața Unirii. Atenție: eu nu doresc nimic pentru mine, ci doresc să vă păstrez locurile dumneavoastră de muncă. Domnul fost D. General, are posibilitatea să ne ajute. Doresc să confirmați până mâine 14 octombrie ora 16 întâlnirea dumneavoastră cu mine. Dacă vor fi puțini doritori, eu îl voi anunța pe fostul DG că nu mă pot implica în întâlnirea dorită de el. O zi bună!”, spunea mesajul trimis angajaților STB. DeFapt.ro nu a identificat persoana care-și asuma mesajul. Adunare de zeci de angajați STB Exact așa cum fusese anunțat în mesaj, pe 15 octombrie, la ora și locul indicate, adică în fața sediului PSD Sector 4, câteva zeci de angajați ai STB s-au adunat pentru a sprijini planul de mobilizare. Un reporter al DeFapt.ro, prezent acolo, a imortalizat în mai multe fotografii adunarea nemulțumiților din STB. Aceștia s-au strâns în fața PSD Sector 4, apoi au intrat în sediu. Unde, potrivit surselor DeFapt.ro, s-au întâlnit cu Alexandru Hazem Kansou, șeful PSD Sector 4, dar și fost director general al STB, cum se anunța în mesajul primit de angajații STB. Contactat pe mai multe căi de către DeFapt.ro, Alexandru Hazem Kansou a refuzat să comenteze. Fostul director Istrate (PNL) neagă implicarea Surse din rândul angajaților STB au arătat pentru DeFapt.ro, sub protecția anonimatului, că angajații au fost convocați pentru a-și arăta susținerea față de liberalul Daniel Istrate, fost director general al STB și actual director tehnic la STB, care ar vrea să se înregimenteze în PSD Sector 4. Principala nemulțumire a lui Daniel Istrate este că PNL București nu i-ar fi recunoscut meritele. În plus, este nesatisfăcut că acum încasează un salariu brut de doar 13.430 lei, la care se adaugă un spor de conducere de 35%, plus sporul de vechime de 32%. Citește și: FOTO Singur, cu o valiză carry-on, Ilie Bolojan s-a întors la Oradea Astfel, după plata taxelor, Istrate încasează în jur de 2.000 de euro lunar, de șase ori mai puțin decât salariul pe care-l avea ca director general (12.000 de euro net). Contactat de către DeFapt.ro, liberalul Daniel Istrate a spus că nu prea mai are legătură cu STB. Întrebat dacă a renunțat la funcția de director tehnic al STB, Istrate a spus că încă mai deține funcția, dar nu se compară cu cea de director general. „Am rămas pe craca mea, nu mai sunt director general. Acum suntem și în insolvență. Ce treabă am eu cu PSD?! Nu am treabă cu politica. Am fost la PNL, nu mai sunt nici acolo. Am mai fost la ședințe. Nu am nici o treabă cu PSD”, a  declarat Daniel Istrate.

EXCLUSIV STS, SRI și alte instituții, afectate grav de breșa de securitate cibernetică Fortinet, echipamente cumpărate cu zeci de milioane de euro
Investigații

EXCLUSIV STS, SRI și alte instituții, afectate grav de breșa de securitate cibernetică Fortinet, echipamente cumpărate cu zeci de milioane de euro

O grupare de hackeri a spart echipamente de securitate Fortinet și Palo Alto Networks din întreaga lume. Pe lista victimelor se află și România, care a cumpărat, prin Serviciul de Telecomunicații Speciale și toate serviciile secrete de informații, echipamente de securitate și protecție Fortinet în valoare de zeci de milioane de euro. Deocamdată nu se știe ce instituții publice și companii private au fost afectate, dar datele de acces în serverele și calculatorele publice și private sunt în continuare la vânzare pe darkweb. Contactat de către DeFapt.ro, Adrian Danciu, directorul regional Fortinet, a refuzat să spună dacă a informat serviciile secrete și companiile private din România cu privire la furtul de date de acces. Compania Fortinet nu a răspuns întrebărilor transmise de către DeFapt.ro și nu a comunicat cine verifică dacă au fost închise toate căile de acces ale hackerilor în serverele și calculatoarele serviciilor secrete și ale companiilor private românești. Dar a recunoscut că are probleme grave privind securitatea echipamentelor care ar trebui să protejeze infrastructura IT. România, victima „securității” cumpărate de la Fortinet Timp de aproape opt luni, în perioada 22 octombrie 2025 – 9 iulie 2026, echipamente de protecție și securitate vândute de compania Fortinet în întreaga lume au fost stoarse de informații în urma unui atac cibernetic. Un raport obținut în exclusivitate de către DeFapt.ro arată că hackerul sau gruparea de hackeri „k0t” a obținut peste 70.000 de date de autentificare (usere și parole), dar și informații de acces în servere și calculatoare. Citește și: Bani pentru care nu plătești impozit în România în 2026: ce venituri sunt scutite și care sunt excepțiile Pe lista victimelor se află instituții guvernamentale, militare și companii private din 70 de state, inclusiv România. Soluțiile de securitate cibernetică FortiWeb și FortiGate, vândute de compania Fortinet prin intermediari, sunt printre cele mai utilizare în sectorul public românesc, de la Serviciul de Telecomunicații Speciale, servicii secrete, ministere, până la companii din energie și administrații locale. Deocamdată nu se știe ce instituții publice și private din România sunt afectate de furtul de date prin intermediul soluțiilor de securitate Fortinet. STS nu a răspuns, până la data publicării articolului, solicitării de informații transmise de către DeFapt.ro Vulnerabilități la FortiWeb și FortiGate FortiWeb, soluția de securitate cibernetică care ar trebui să protejeze aplicațiile web, are vulnerabilitatea CVE-2025-64446, care este descrisă ca o cale de executare a unor operațiuni administrative fără autentificarea normală. Un cod CVE este un identificator public al unei vulnerabilități, util echipelor tehnice pentru a găsi explicația și remedierea corectă. În cazul FortiGate, raportul descrie încercări automate de autentificare cu combinații de nume de utilizator și parole. Atacul de tip „brute force” înseamnă încercarea repetată a unor parole până când una funcționează. Instrumentul analizat așteaptă aproximativ 60 de secunde după detectarea unei blocări și încearcă din nou. O blocare temporară poate încetini atacul; dar o parolă puternică, limitarea accesului administrativ și autentificarea suplimentară sunt metodele sigure de protecție. O mare problemă apare după obținerea accesului: copierea configurației FortiGate. Fișierul poate conține harta conexiunilor și secrete necesare pentru integrarea cu alte sisteme. Specialiștii afirmă că operatorii au recuperat offline unele secrete folosind cheia FortiOS implicită cunoscută și asociază mecanismul cu CVE-2019-6693. „Offline” înseamnă că atacatorul lucrează pe copia furată, fără să mai trimită cereri dispozitivului victimei. Documentația Fortinet distinge parolele administrative stocate ca hash de secretele criptate reversibil. Un hash este o reprezentare folosită la verificarea parolei, nu o parolă care se decriptează pur și simplu cu aceeași cheie. Directoratul Național de Securitate Cibernetică a avertizat încă din decembrie 2025 utilizatorii Fortinet de existența breșei de securitate, dar nu a pomenit nici o clipă că printre utilizatori se află și multe instituții ale statului român. Fortinet se ascunde în spatele FBI și US Secret Service  Adrian Danciu, directorul regional al Fortinet, nu știe sau nu vrut să spună ce instituții publice și private din România au fost afectate de atacul cibernetic. DeFapt.ro l-a întrebat inclusiv dacă a informat principalii clienți din România, STS, serviciile secrete și băncile cu privire la furtul de date de acces, dar mai ales cine verifică dacă atacatorii au în continuare acces în servere și calculatoare atacate. Danciu a refuzat să răspundă și nu a dorit să confirme nici dacă au fost închise toate căile de acces ale hackerilor în calculatoarele guvernamentale sau militare. Directorul Adrian Danciu ne-a pasat departamentului de comunicare al Fortinet. Reprezentanta departamentului, Debi Christie North, a refuzat și ea să răspundă întrebărilor transmis de către DeFapt.ro. Dar a transmis o declarație referitoare la avertizarea comună a FBI și US Secret Service prin care recunoaște că echipamentele Fortinet au probleme grave de securitate.     „Fortinet este la curent cu avertizarea comună emisă de FBI și US Secret Service privind campania în curs de compromitere a credențialelor care vizează dispozitivele FortiGate expuse la internet – o situație pe care o monitorizăm activ încă de la anunțul nostru inițial din 19 iunie. Această activitate nu implică nicio vulnerabilitate nouă sau necorectată a produselor Fortinet. Avertizarea reflectă recomandările pe care Fortinet le-a transmis deja clienților”, potrivit companiei Fortinet. Fortinet nu își anunță clienții cu privire la riscuri majore Reputația companiei Fortinet a fost pătată inițial în perioada 2016–2019, când cercetătorii au descoperit un „magic string” hardcodat în codul sistemului de operare FortiOS. Această linie de cod secretă permitea oricui o cunoștea să treacă de autentificare și să schimbe parolele de administrator direct prin protocolul SSH. Fortinet a susținut atunci că a fost o eroare de management al codului destinată testării, dar incidentul a lăsat suspiciuni de „backdoor” guvernamental intenționat. Practic, serverele și calculatoarele guvernamentale puteau fi accesate de la distanță printr-o ușă secretă. De exempu, Serviciul de Informații Militare din Olanda a dezvăluit că actori sponsorizați de statul chinez au exploatat vulnerabilități din sisteme FortiGate cu mult înainte ca Fortinet să le recunoască public. Chinezii au compromis zeci de mii de sisteme la nivel global și au instalat backdoor-uri persistente, care supraviețuiau chiar și după actualizarea firmware-ului sau resetarea completă a dispozitivului. Încă și mai grav este că Fortinet practică „silent patching”, adică repară vulnerabilități critice în actualizările de firmware fără a anunța public clienții că existau riscuri majore, pentru a evita publicitatea negativă. Cine este hackerul „k0t” care vinde datele de acces? „k0t” este un infractor cibernetic a cărui activitate este urmărită de mai multe grupuri de investigații. Mai multe rapoarte indică că „k0t” ar putea fi asociat cu grupuri ransomware precum Qilin și Gentelmen, putând acționa ca un broker de acces sau ca afiliat pentru oricare dintre grupuri. Datele analizate arată că hackerul „k0t” are un interes deosebit pentru achiziționarea de coduri și instrumente de exploatare a vulnerabilităților și le-ar fi putut folosi în atacurile de rețea expuse.   Ce îl motivează? Specialiștii consideră că „k0t”este interesat în principal de bani. „Din activitățile lui k0t, am observat o concentrare pe obținerea accesului inițial la victime prin intermediul vulnerabilităților și/sau dispozitivelor de rețea configurate greșit, după care ar continua să compromtită <Active Directory-ul> țintei”, se arată în raportul menționat anterior.  Hackerul k0t nu vinde căile de acces pe forumurile clandestine, dar există posibilitatea ca acestea să fie vândute printr-un canal privat sau să efectueze ei înșiși compromiteri și extorcări suplimentare. 

EXCLUSIV Planul cuscrului lui Călin Georgescu: vrea sprijinul BNR, dar și din SUA și Israel, pentru a construi următoarea „generație de lideri”
Investigații

EXCLUSIV Planul cuscrului lui Călin Georgescu: vrea sprijinul BNR, dar și din SUA și Israel, pentru a construi următoarea „generație de lideri”

Dan Mihai Neagu, fostul președinte al PDL Giurgiu, vrea să fie „garantat” de oficiali ai Băncii Naționale Române, diplomați, academicieni și afaceriști din SUA și Israel. După un tipar care pare patentat deja de cuscrul său, Călin Georgescu. Totul, sub pretextul de a construi o nouă „generație de lideri” în România. Dan Neagu, sinecuristul lui Vasile Blaga Dan Mihai Neagu a fost un politician influent în urmă cu aproape două decenii. Primul pas în politică l-a făcut în anul 2007, iar un an mai târziu avea să ajungă consilier în Consiliul General al Municipiului București. A intrat rapid sub aripa protectoare a pedelistului Vasile Blaga, fostul ministru al Afacerilor Interne, care l-a impus la șefia organizației PDL Giurgiu în anul 2012. Citește și: FOTO EXCLUSIV Cuscrul lui Călin Georgescu, la braț cu colonelul Albăceanu din gruparea procurorilor arestați din Constanța În același an, Neagu a candidat la alegerile parlamentare, dar nu a reușit să obțină voturile necesare pentru a fi ales senator. Partidul l-a răsplătit, însă, cu funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Companiei Naționale a Uraniului, o companie strategică a statului român. Nuclearelectrica, fiica și ginerele Georgescu Apoi, Neagu a gravitat în jurul companiei Nuclearelectrica. Coincidență, fiica lui Neagu, Alexandra Roxana Neagu, a înființat firma Nopark System SRL împreună cu Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearlelectrica. Aceeași Alexandra Roxana fostă Neagu s-a căsătorit cu Cosmin Georgescu, fiul lui Călin Georgescu. În anul 2020, Cosmin Ghiță, prin Nuclearelectrica, a sponsorizat cu suma de 25.000 de lei clubul de tenis al lui Cosmin Georgescu, soțul partenerei sale de afaceri. Planul pentru România al lui Dan Neagu. Rolul BNR În timp ce Călin Georgescu este o figură publică de care a aflat toată România, cuscrul său, Dan Mihai Neagu, este mai discret. Dar, din culise, lucrează să construiască următoarea „generație de lideri” capabili să asigure stabilitatea, inovarea și reziliența. DeFapt.ro a intrat în posesia unui document care menționează planul lui Dan Mihai Neagu. Potrivit documentului, prima fază a planului este organizarea unei conferințe la sediul Băncii Naționale Române care să „aducă în prim-plan contribuția discretă, dar esențială, a generațiilor de diplomați, bancheri centrali, oameni de afaceri, profesori și lideri instituționali care au construit și au păstrat punțile de cooperare internațională ale României de-a lungul mai multor decenii”. Ambasadorii SUA și Israel Conferința ar urma să fie deschisă de oficiali BNR, dar și ambasadorii din SUA și Israel în misiune la București. Pe lista participanților, Neagu ar vrea lideri din SUA și Israel, dar și membri ai conducerii BNR. De altfel, Dan Mihai Neagu a făcut profilul participanților și criteriile de selecție a acestora. La finalul documentului se arată că „participanții discută informal în spațiile BNR”. „Proiectul deranjează anumite fundații, ONG-uri” Contactat de către DeFapt.ro, Dan Mihai Neagu a declarat că subiectul este închis. „A fost o idee, dar au fost niște oameni ostili care s-au opus. E un un lucru care deranjează și nu trebuie făcut. Nu deranjează politic”, a spus fostul lider PDL. Întrebat de ce Banca Națională a României se află în centrul proiectului său, Dan Mihai Neagu a spus că și-a propus ca banca să fie gazda pentru că este reprezentativă: „Are un istoric serios. E un reper important pentru reprezentarea internațională. Pentru că Excelența Sa, domnul guvernator, este un personaj foarte important și are stabilitate. Proiectul deranjează anumite fundații, ONG-uri, mai bine ne vedem de treaba noastră”. Neagu: „Nu am nici o treabă cu Călin Georgescu” Cât despre implicarea lui Călin Georgescu întru-un asemenea proiect, Dan Mihai Neagu a declarat că „habar nu are, domnule! Nu are nici o treabă! Este exclus! Nu am nici o treabă cu Călin Georgescu, nu vorbesc cu el de doi ani de zile. Nu este adevărat că i-am făcut campanie electorală. Că lumea vorbește... gura lumii nu o acoperă decât pământul. Nu este adevărat. Demontăm un mit care nu este real! Nu am nici o treabă cu Călin Georgescu! Rudele ți le dă Dumnezeu, prietenii îi faci. Am o fată care este cuminte, băiatul e un tip cuminte care își vede de treaba lui. Familist, un bun sportiv, antrenor.”

EXCLUSIV România a plătit drone Watchkeeper X pe care nu le-a recepționat. Penalități de 500 de milioane de lei impuse israelienilor de la Elbit
Investigații

EXCLUSIV România a plătit drone Watchkeeper X pe care nu le-a recepționat. Penalități de 500 de milioane de lei impuse israelienilor de la Elbit

100 de milioane de euro este valoarea penalităților pe care trebuie să le plătească, pentru întârzierile de până acum, compania israeliană Elbit Systems pentru că nu a livrat la termen dronele Watchkeeper X comandate și plătite în avans de Ministerul Apărării Naționale. Penalitățile au fost calculate pentru primele 301 zile de întârziere, dar continuă să crească. O afacere păguboasă atât pentru stat, cât și pentru Armata română, dar protejată discret de generalii din Direcția generală pentru armamente, condusă de generalul de brigadă Ion Cornel Pleșa. Radu Miruță, ministrul Apărării, a amenințat public că ar putea să rezilieze contractul, dar s-a răzgândit în urma intervențiilor și presiunilor diplomatice.   DeFapt.ro a dezvăluit încă din noiembrie 2023 că Elbit Systems nu va livra în termenul asumat prin contract, adică până la jumătatea anului 2025, primele trei sisteme Watchkeeper X, din cauza războiului regional în care este implicat statul Israel.   Elbit a încasat 300 de milioane lei în avans, dar nu a livrat nici o dronă  La finalul anului 2022, Ministerul Apărării Naționale anunțat că urma să  cumpere șapte sisteme de drone Watchkeeper X de la compania israeliană Elbit Systems, în baza unui acord-cadru în valoare de 1,891 miliarde lei, fără TVA. Adică în jur de 380 de milioane de euro la acea vreme. Citește și: Reacții furioase din PSD după desemnarea lui Siegfried Mureșan: „trădare”, „dezamăgire”, „vom lupta” „În urma finalizării procedurii de atribuire organizate în baza prevederilor HG 912/2021, în data de 20.12.2022, Ministerul Apărării Naționale - Direcția generală pentru armamente, prin C.N. Romtehnica S.A., a semnat cu compania ELBIT SYSTEMS LTD. Acordul-cadru nr. 02/267/2022 de furnizare a produsului ,,Sistem UAS tactic-operativ clasa II WK-XR” (cantitate totală 7 sisteme: 6 sisteme varianta terestră și 1 sistem varianta navală), în valoare totală de 1.891.680.449 lei fără TVA”, a transmis Ministerul Apărării Naționale, la solicitarea DeFapt.ro. Jumătate de an mai târziu, pe 19 iunie 2023, a fost semnat primul contract subsecvent, în baza căruia a fost plasată comanda pentru trei sisteme de drone Watchkeeper X și suport logistic în valoare de 825 de milioane lei. Conform contractului, Ministerul Apărării Naționale a plătit un avans de aproape 300 de milioane de lei, în timp ce compania israeliană se obliga să livreze echipamentele până la data de 19 iunie 2025. Ceea ce nu s-a întâmplat. S-a invocat forța majoră din cauza războiului din Gaza  Compania Elbit System Ltd. a cerut la data de 8 octombrie 2023 decalarea cu șase luni a termenului de livrare a dronelor din cauza operațiunii militare „Iron Swords”, lansată de Israel în Fâșia Gaza în urma atacurilor teroriste ale grupării Hamas. Apoi, printr-o plângere prealabilă, a cerut un nou răgaz de nouă luni. „Întrucât din documentele justificate puse la dispoziție de către ELBIT SYSTEMS LTD. nu a rezultat că se impune acordarea forței majore pentru 6-9 luni, s-a constatat că evenimentul de forță majoră a acționat în cadrul contractului subsecvent nr. 1 doar pentru o perioadă de 3 luni. Astfel, termenul de livrare, prevăzut inițial ca fiind 19.06.2025, a fost decalat cu 3 luni, până la 19.09.2025”, potrivit MApN. Cu trei luni înainte de prima livrare, Elbit Systems Ltd. notificat Ministerul Apărării Naționale că nu poate livra dronele din cauza altei operațiuni militare, și anume „Rising lion”. Motiv pentru care a mai cerut o amânare de 33 de zile. În acest nou context, dronele plătite în avans urma să ajungă în data de 22 octombrie 2025.  Ministrul Miruță voia rezilierea contractului cu Elbit Chiar și după amânările succesive cerute de Elbit, compania israeliană nu și-a onorat contractul față de statul român. Dar generalii din cadrul Direcției generale pentru armament au închis ochii și au arătat clemență, deși Armata română avea nevoie urgentă de drone de supraveghere în contextul războiului ruso-ucrainean. În acest context, Radu Miruță, ministrul Apărării, a anunțat pe 2 aprilie 2026 că România ia în calcul rezilierea contractului cu Elbit din cauza întârzierilor de livrare. „Analizez dacă să reziliem acest contract. Există unele dispozitive cu anumite caracteristici tehnice care, dacă sunt primite câțiva ani mai târziu, nu mai sunt relevante”, declara ministrul. Două zile mai târziu, Elbit Systems a încercat să obțină o nouă amânare invocând o a treia operațiune militară, „Lion's roar”, lansată de Israel și SUA împotriva Iranului. „Evenimenul de forță majoră nu a fost recunoscut de cumpărător întrucât acesta survenit după termenul de livrare prevăzut în contract (22.10.2025)”, conform răspunsului transmis de MApN. Bezhalel Machlis, președintele Elbit, cere clemență de la MApN Declarațiile amenințătoare ale ministrului Radu Miruță i-au forțat pe israelienii de la Elbit Systems să reacționeze puternic, mai ales pe căi diplomatice. Astfel, pe 17 aprilie 2026, la sediul Ministerului Apărării Naționale s-a prezentat Bezhalel Machlis, președintele Elbit Systems, pentru a se întâlni cu ministrul Radu Miruță, în prezența E.S. Lior Ben Dor, ambasadorul statului Israel în România. Potrivit MApN, discuțiile s-au concentrat pe identificarea de măsuri concrete pentru remedierea întârzierilor în implementarea unor programe aflate în derulare, precum și pe clarificarea calendarului de livrare și a responsabilităților contractuale, pentru programul sisteme tactice de avioane fără pilot (UAS) Watchkeeper X. „În acest context, Ministerul Apărării Naționale are în vedere toate opțiunile prevăzute de cadrul contractual, inclusiv posibilitatea rezilierii, în funcție de capacitatea companiei de a-și îndeplini obligațiile asumate prin contractul semnat în anul 2023”, potrivit comunicatului de presă al MApN. Penalități de 100 de milioane de euro pentru Elbit Systems De atunci au trecut aproape cinci luni de zile, timp în care Ministerul Apărării Naționale nu a recepționat nici o dronă Watchkeeper X. La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis că „Ministerul Apărării Naționale a notificat compania Elbit Systems cu privire la înregistrarea zilnică a penalităților. La acest moment sunt 301 zile de întârziere, timp în care s-au cumulat penalități de aproximativ 500 de milioane de lei, fără TVA.” Adică aproximativ 100 de milioane de euro. Conform legii, penalitățile se plătesc la închiderea contractului.

EXCLUSIV Secretele Poliției Române, scoase la vânzare de hackeri: documentele ar conține informații despre polițiști, misiuni și infractori
Investigații

EXCLUSIV Secretele Poliției Române, scoase la vânzare de hackeri: documentele ar conține informații despre polițiști, misiuni și infractori

Documente secrete și confidențiale ale Poliției Române au fost scoase la vânzare de hackeri pe dark web, potrivit unui anunț postat recent. Poliția Română nu ar fi singura victimă: hackerii se laudă că au la vânzare bazele de datele ale polițiilor naționale din 27 de state, inclusiv Turcia, Israel, SUA, Pakistan, India, Iran sau Franța. La solicitarea DeFapt.ro, Poliția Română a trasmis că deocamdată nu a fost identificată nici o breșă de securitate, iar informațiile scoase la vânzare de hackeri ar putea fi false. Hackerii cer 10.000 de dolari pentru informații despe polițiști Hackerul „MrDarkRoot” a anunțat pe dark web că vinde bazele de date ale polițiilor naționale din 27 de state. Printre acestea se află unitățile de poliție naționale din Turcia, Israel, SUA, Pakistan, India, Italia, Irak, China, Argentina, Venezuela, Marea Britanie, dar și România.   Citește și: FOTO Cu ce avioane au zburat Băluță, Manole și Deliorga: jet-uri de lux, cu însoțitoare de zbor, puteau să-și plimbe și cățeii „Informațiile includ toate documentele secrete și confidețiale, inclusiv fotografiile angajaților din 2023 până în 2025. Lista conține informații despre mii de ofițeri de poliție, misiuni, infractori, cazuri și e-mailuri. Prețul: 10.000 de dolari”, susține hackerul în anunțul de vânzare. Anunț de vânzare pe darkweb a datelor mai multor poliții naționale (sursa: defapt.ro) Poliția Română a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că până în prezent nu a fost identificată nici o breșă de securitate și nici nu a fost deschis vreun dosar penal în acest sens. Dosarele de personal ale ofițerilor, cele mai valoroase informații Datele personale însoțite de fotografiile polițiștilor sunt extrem de valoroase din motive de securitate națională, tactice sau finaciare. Astfel de date sunt ținte de interes major atât pentru grupările de crimă organizată, cât și pentru diverși actori statali. De exemplu, grupările de crimă organizată pot folosi adresele de domiciliu, detaliile financiare sau informațiile despre familie pentru a amenința, șantaja sau influența deciziile unui polițist în timpul unei anchete. În plus, datele personale pot fi folosite pentru a crea documente false sau profile digitale credibile, care pot fi utilizate ulterior în fraude financiare complexe sau pentru a trece de verificări stricte de securitate.

EXCLUSIV Judecătorul CCR Deliorga, cu jet privat pe Coasta de Azur. Un alt zbor, către o insulă de lux
Investigații

EXCLUSIV Judecătorul CCR Deliorga, cu jet privat pe Coasta de Azur. Un alt zbor, către o insulă de lux

În numai o săptămână, judecătorul CCR Cristian Deliorga a beneficiat, împreună cu fiica și soția, de două zboruri private către destinații de lux. Nu a plătit nimic. DeFapt.ro a scris în exclusivitate că primarul Daniel Băluță și judecătorul CCR Cristian Deliorga au fost beneficiari ai zborurilor private de lux ale Toyo Aviation. De la Mihail Kogălniceanu, pe Coasta de Azur Primul zbor a avut loc pe 3 iulie a.c., cu plecare de pe aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanța și destinația Coasta de Azur. Judecătorul Deliorga a fost însoțit de soție, fiică, de mai mulți membri ai familiei lui Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, și de soții Florin (om de afaceri din Constanța) și Manuela Cârstocea. După cinci zile, la luxul din Mykonos Mihai Daraban a fost și în al doilea avion de lux în care a călătorit Deliorga. Citește și: Cine este candidatul-surpriză pe care Nicușor Dan l-ar fi propus premier Daraban chiar a închiriat jet-ul de lux de la compania Toyo Aviation pentru o scurtă escapadă pe insula grecească Mykonos, celebră pentru petrecerile scumpe. În avion: Ponta, Bănicioiu, Manole, Mîndrescu Printre pasagerii avionului de lux se aflau, pe lângă judecătorul CCR Cristian Deliorga, și prietenul său Marius Cătălin Croitoru, dar și pesedistul Petre Florin Manole, fostul ministru al Muncii, alături de nașul său, afaceristul Gruia Stoica, cel care controlează Grupul Feroviar Român. Pe lista pasagerilor îi mai regăsim pe pesedistul Nicolae Bănicioiu, fostul ministru al Sănătății, dar și pe Victor-Viorel Ponta, fost prim ministru al României. Liberalii au fost reprezentați de Ovidiu Ioan Silaghi, fost ministru al Transporturilor, actualul secretar general al Camerei de Comerț și Industrie a României, dar și de Ion Virgil Lixandru, fost consilier PNL și dezvoltator imobiliar în Constanța. Din partea UDMR a participat senatorul Istvan Lorant Antal. Printre pasageri s-a strecurat și Bogdan Mîndrescu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor și actualul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București. Lista pasagerilor a fost completată de Mihai Daraban, președintele CCIR, și Gabriel Daraban. Deliorga: „Nu vă mai aud, nu vă mai aud!” DeFapt.ro l-a contactat în urmă cu aproape două săptămâni pe Mihai Daraban, președintele CCIR, în legătură cu avioanele private închiriate de la Toyo Aviation. Atunci, Daraban a recunoscut că zboară cu avioanele de lux deoarece „CCIR are un contract cu Toyo Aviation în baza căruia închiriază avioane private”. Deși a fost sunat de mai multe ori în legătură cu aceste două zboruri încă de duminică, 6 septembrie Daraban nu a mai răspuns întrebărilor DeFapt.ro.  Totuși, șeful CCIR a confirmat zborurile și plata pentru publicația newscenter.ro, care a scris despre subiect cu puțin timp înaintea DeFapt.ro, ambele redacții având aceleași informații, dar obținute în mod independent una de cealaltă. DeFapt.ro, însă, a scris în exclusivitate, recent, că primarul Daniel Băluță și judecătorul CCR Cristian Deliorga au fost beneficiari ai zborurilor private de lux ale Toyo Aviation. Contactat de către DeFapt.ro, judecătorul Cristian Deliorga a răspuns inițial la telefon, dar când a auzit întrebarea despre zborurile spre Coasta de Azur și Mykonos, a repetat obsesiv: „Nu vă mai aud, nu vă mai aud!”. Apoi a refuzat să mai raspundă la telefon. Afaceristul Gruia Stoica: „A fost o invitație din partea Camerei de Comerț” Afaceristul Gruia Stoica a declarat pentru DeFapt.ro că știe despre faptul că baza de date a Toyo Aviation a fost furată de hackeri (vezi paragraful de mai jos). Cât despre vizita în Mykonos, Gruia Stoica a declarat că pe o parte dintre pasageri i-a cunoscut atunci, inclusiv pe judecătorul Deliorga, pentru că „a fost o invitație din partea Camerei de Comerț. A fost o fugă până acolo (Mykonos - n.r.), am avut o întâlnire. A fost o zi, a fost o plecare”.   Cât despre furtul de date, Gruia Stoica a spus că a informat deja băncile despre furtul de date, dar își va schimba în actele de identitate. Datele pasagerilor Toyo, la vânzare pe dark web Potrivit unui anunț postat pe dark web, a fost scoasă la vânzare o bază de date a companiei Toyo Aviation, o companie românească care închiriază avioane private de lux la nivel internațional. Baza de date conține 2.600 de pașapoartele, cărți de identitate, permise de ședere, liste de îmbarcare și facturi ale unor bogați din întreaga lume. Pe listă se află și afaceriști și politicieni români care și-au permis să plătească „30.000 - 70.000 de euro pentru un zbor cu avionul privat al companiei Toyo Aviation”, se menționează în anunț. Un raport realizat de o companie care are oferă soluții cibernetice pentru urmărirea și analizarea infrastructurii hackerilor în timp real arată că cei care vând datele susțin că „Toyo Aviation, cea mai mare companie de avioane private din România, a fost neglijentă și nu a protejat corespunzător datele private și confidențiale”. Reprezentanții companiei Toyo Aviaton au declarat pentru DeFapt.ro că vor oferi detalii în legătură cu acest subiect, dar nu au făcut-o până în momentul publicării acestui articol. Vom reveni cu punctul de vedere al Toyo Aviation când acesta ne va fi comunicat.

EXCLUSIV Judecătorul CCR Deliorga, zbor cu jet privat de zeci de mii de euro împreună cu familia: „Nu are importanță cine a plătit!”
Investigații

EXCLUSIV Judecătorul CCR Deliorga, zbor cu jet privat de zeci de mii de euro împreună cu familia: „Nu are importanță cine a plătit!”

Judecătorul Cristian Deliorga, ajuns la Curtea Constituțională a României cu sprijinul PSD, a avut la dispoziție un avion privat de lux pentru a participa împreună cu familia sa la un eveniment privat. Închirierea unui avion privat de la Toyo Aviation costă între 30.000 și 70.000 de euro, dar judecătorul a refuzat să spună, la solicitarea DeFapt.ro, cine a suportat costurile cu deplasarea de lux. DeFapt.ro a dezvăluit că baza de date a companiei Toyo Aviation (compania preferată de Administrația Prezidențială în mandatul președintelui Klaus Iohannis), care conține 2.600 de pașapoarte, cărți de identitate, permise de ședere, liste de îmbarcare și facturile plătite pentru închirierea avioanelor de lux, a fost scoasă la vânzare de hackeri pe dark web. Judecătorul Deliorga, la CCR pe mâna PSD Cristian Deliorga a fost numit judecător la Curtea Constituțională a României în primăvara anului 2019, la propunerea Partidului Social Democrat, din partea Senatului României. În timpul audierilor de la Comisia Juridică din Senat, judecătorul Cristian Deliorga a fost întrebat de senatoarea Alina Gorghiu dacă a informat Consiliul Superior al Magistraturii despre faptul că a primit propunerea de a candida la CCR din partea PSD. Răspunsul lui Cristian Deliorga a fost extrem de sincer. „Când am ales să candidez pentru acest post, ca orice cetăţean al României care îşi doreşte o reuşită în viaţă după 36 de ani şi jumătate de magistratură, m-am gândit că singurul grup parlamentar mai numeros de la Senat este cel al PSD şi atunci m-am gândit că pentru şanse de reuşită ar trebui să fac această solicitare grupului parlamentar al PSD. Nu am avut întâlniri cu niciunul din liderii PSD, dar nu pot să nu afirm că îl cunosc pe domnul Şerban Nicolae de peste 20 de ani, că îl cunosc pe domnul Cazanciuc, cu care am lucrat când a fost procuror, secretar de stat la Externe sau când a fost ministru”, a declarat Cristian Deliorga, citat de agerpres.ro. Totodată, Cristian Deliorga a explicat că a depus toate documentele la senatorul Șerban Nicolae. Pensie specială și salariul de judecător: 1,32 milioane lei în anul 2024 Judecătorul Cristian Deliorga s-a pensionat de la Curtea de Apel Constanța cu puțin timp înainte de a fi ales judecător la CCR din partea Senatului României. Acum cumulează pensia specială cu salariul de judecător CCR. Conform declarației de avere depusă în anul 2025 pentru anul 2024, judecătorul Cristian Deliorga a încasat o pensie specială și sume restante în cuantum de 825.967 lei, plus salariul de judecător CCR în valoare de 480.679 lei.  Citește și: Probabil cea mai mare pensie din România: 825.967 lei, net, “pensie și sume restante“. Cine este clientul PSD-Dragnea care a încasat-o Pe lângă aceste sume, a mai primit drepturi salariale restante de la Curtea de Apel Constanța în valoare de 20.153 lei. Cumulat, judecătorul Deliorga a încasat în anul 2024 peste 1,32 milioane lei. Adică în jur de 110.000 lei lunar, echivalentul a 22.000 de euro. În același timp, soția sa, Anca Lavinia Deliorga, încasează anual o pensie de doar 37.300 lei, adică puțin peste 3.000 de lei lunar. Totodată, familia Deliorga deține două apartamente în Constanța, plus un teren agricol de 4,4 hectare. Familia Deliorga a strâns în conturi 30.422 de euro și aproape un milion de lei. Judecătorul Deliorga: „Am fost la un eveniment privat! Da, am fost cu familia” Din documentele furate de hackeri rezultă că familia Deliorga a zburat cu avioanele private ale companiei Toyo Aviation. Contactat de către DeFapt.ro, judecătorul Cristian Deliorga a recunoscut direct că a folosit avioanele de lux ale Toyo Aviation, dar a refuzat să spună cine a plătit pentru închirierea acestora. „Dar de ce vă interesează pe dumneavoastră chestiunea asta? Am fost la un eveniment privat și nu pot să fac alte comentarii. Deci, am fost la un eveniment privat! Da, am fost cu familia”, a declarat judecătorul Cristian Deliorga. Întrebat dacă avionul privat a fost plătit de organizatorii evenimentului sau de către dânsul, judecătorul Deliorga a spus: „Nu are importanță! Am fost la un eveniment privat. Și nu pot să fac alte comentarii. Cred că e suficient cât v-am spus. De ce e vorba de poziția mea când e vorba de un eveniment privat?”

EXCLUSIV Daniel Băluță, zbor de câteva zeci de mii de euro cu jet privat împreună cu familia. „Din venituri proprii”, spune primarul de la Sectorul 4
Investigații

EXCLUSIV Daniel Băluță, zbor de câteva zeci de mii de euro cu jet privat împreună cu familia. „Din venituri proprii”, spune primarul de la Sectorul 4

Pesedistul Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, împreună cu soția și fiica sa au zburat cu un avion privat de lux închiriat de la compania Toyo Aviation. Închirierea unui avion privat costă în medie în jur de 50.000 de euro, cam cât salariul său de primar pe un an de zile. Contactat de către DeFapt.ro, edilul Daniel Băluță a recunoscut că închiriat avioane private de la Toyo Aviation, dar a ținut să transmit că banii pentru acoperirea cheltuielilor provin din fondurie familiei sale. Datele pasagerilor Toyo, la vânzare pe dark web Potrivit unui anunț postat pe dark web, a fost scoasă la vânzare o bază de date a companiei Toyo Aviation, o companie românească care închiriază avioane private de lux la nivel internațional. Baza de date conține 2.600 de pașapoartele, cărți de identitate, permise de ședere, liste de îmbarcare și facturi ale unor bogați din întreaga lume. Pe listă se află și afaceriști și politicieni români care și-au permis să plătească „30.000 - 70.000 de euro pentru un zbor cu avionul privat al companiei Toyo Aviation”, se menționează în anunț. Citește și: EXCLUSIV Extinderea plajelor, un dezastru ecologic de un miliard de euro: curenți mortali, țărm distrus, faună și floră marine periclitate Un raport realizat de o companie care are oferă soluții cibernetice pentru urmărirea și analizarea infrastructurii hackerilor în timp real arată că cei care vând datele susțin că „Toyo Aviation, cea mai mare companie de avioane private din România, a fost neglijentă și nu a protejat corespunzător datele private și confidențiale”. Reprezentanții companiei Toyo Aviaton au declarat pentru DeFapt.ro că vor oferi detalii în legătură cu acest subiect, dar nu au făcut-o până în momentul publicării acestui articol. Vom reveni cu punctul de vedere al Toyo Aviation când acesta ne va fi comunicat. Primarul de la 4 a plătit 30.000-70.000 de euro pe un zbor Pesedistul Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, apare pe lista celor care au zburat cu avioanele private de lux ale Toyo Aviation. Potrivit anunțului postat de hackeri, printre pasagerii avioanelor de lux s-au aflat și soția și fiica primarului Băluță.  În anunț nu sunt furnizate și alte date referitoare la zboruri, dar cert este că documentele de identitate ale familiei Băluță, facurile pentru închirierea avionului și informațiile legate de zboruri sunt scoase la vânzare de hackerii care le-au furat de la Toyo Aviation. Închirierea unui avion de lux variază în funcție de tipul avionului, orele de zbor, destinația etc. De exemplu, în anul 2021, închirierea unui avion pe ruta București – Mikonos – București a costat 19.500 de euro, potrivit unor informații deja publicate de presă. Banii au fost plătiți de către compania Nordis Travel firmei Toyo Aviation. Însă din documentele aflate în posesia hackerilor rezultă că închirierea unui avion privat costă între 30.000 și 70.000 de euro. Ceea ce înseamnă un preț mediu de 50.000 de euro, cam cât salariul anual al primarului Daniel Băluță. Băluță, bani de jet privat din cabinetul stomatologic DeFapt.ro l-a întrebat pe edilul Daniel Băluță cine a achitat cheltuielile de zeci de mii de euro pentru închirierea avionului de lux. Primarul nu a răspuns direct, ci prin intermediul Violetei Boerescu, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Sector 4. „Toate cheltuielile și le susține singur din veniturile proprii ale familiei. Sursa acestor venituri poate fi verificată și în declarația de avere, dar și în documentele oficiale de la Registrul Comerțului. Acolo, la Registrul Comerțului, figurează un cabinet stomatologic cu o activitate de 24 de ani. Toate veniturile au fost verificate și de Agenția Națională de Integritate”, a declarat Violeta Boerescu. Ce avere are primarul Sectorului 4 Primarul Daniel Băluță a depus ultima declarați de avere la finalul anului 2024. Conform acestui document oficial, pe numele său nu se mai află nici o proprietate. În schimb, pe numele fiicei sale, Alexandra Andreea Băluță, se află o vilă de 269 mp din București pe care aceasta a primit-o ca donație. La fel și terenul de sub vilă. Totodată, familia Băluță a moștenit părți din mai multe terenuri intravilane și agricole din Câmpina și Lăușel. Edilul Daniel Băluță deține bijuterii, ceasuri și tablouri evaluate la 15.000 de euro. În conturi a strâns în jur de 175.000 lei, 2.700 de euro și vreo 600 de dolari. În plus, într-un fond de pensii privat a acumulat în jur de 112.000 lei. Salariul său de primar este de aproximativ 200.000 de lei anual. Băluță a încasat și dividende în cuantum de 170.895 de lei de la firma AAB Spectra Dent SRL. Soția sa, Andreea Mihaela Băluță, a câștigat în jur de 117.000 lei din salariile de la AAB Spectra Dent, Colegiul Medicilor Stomatologi și UMF „Carol Davila”, acolo unde este asistent universitar. Pe lângă acești bani, a mai încasat dividende de aproximativ 54.000 lei de la AAB Spectra Dent. 

EXCLUSIV Cea mai mare primă de pensionare la stat: 532.000 de euro, pentru un angajat al ROMATSA
Investigații

EXCLUSIV Cea mai mare primă de pensionare la stat: 532.000 de euro, pentru un angajat al ROMATSA

532.000 de euro este cea mai mare primă de pensionare oferită de statul român. Fericitul pensionar a fost angajat al ROMATSA, o instituție publică aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Cu această sumă se pot cumpără cinci apartamente în București sau se poate plăti salariul președintelui României pe o perioadă de 15 ani. Mai mult, DeFapt.ro a obținut un document din care rezultă că ROMATSA a plătit în ultimii doi ani și jumătate prime de pensionare în valoare de 20 de milioane de euro unui număr de 96 de angajați. Așadar, în medie, 200.000 de euro pentru fiecare tânăr pensionar. ROMATSA se laudă că se autofinanțează  România se confruntă cu o situație paradoxală: în timp ce guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a decis să ca indemnizațiile văduvelor de război și cele ale veteranilor de război să fie impozitate cu 10% pentru a face economie la bugetul de stat, în birourile Administrației Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) se împart sporuri, prime și bonusuri de pensionare de ordinul sutelor de milioane de lei anual. Citește și: Primarul PSD Fălticeni: de la locuință socială și Ford vechi la avere de 2 milioane de euro - presă Beneficii acordate cu generozitate de același stat român. La solicitarea DeFapt.ro, ROMATSA a ținut să menționeze că se auto-finanțează din tarifele încasate de la companiile aeriene pentru serviciile de navigație aeriană prestate. „Tarifele ROMATSA sunt stabilite în totală transparență în plan național și internațional, cu respectarea strictă a Regulamentului (UE) nr. 317/2019 de instituire a unui sistem de performanță și de tarifare în cadrul cerului unic european, exclusiv pentru acoperirea costurilor de furnizare a serviciilor de navigaţie aeriană”, a transmis Adrian Cojoc, directorul general al ROMATSA, la solicitarea DeFapt.ro. 20 de milioane de euro, prime de pensionare la ROMATSA În anul 2024 s-au pensionat 43 de angajați de la ROMATSA. Regia statului a fost generoasă cu tinerii pensionari cărora le-a plătit cumulat „ajutoare pentru pensionare” în cuantum de 38.433.396 lei. Adică în jur de 7,4 milioane de euro. Ceea ce înseamnă că fiecare angajat a primit o primă de pensionare medie de 172.000 de euro. Primele de pensionare au crescut în 2025. An în care s-au pensionat 42 de angajați, care au primit bonusuri de pensionare în valoare de 46.707.302 lei. Echivalentul a aproximativ nouă milioane de euro.  Deci, în medie, fiecare pensionar a încasat 214.000 de euro. Anul acesta s-au pensionat de la ROMATSA 12 angajați, care au primit cumulat nu mai puțin de 19.449.892 lei. Practic, fiecare din cei 12 pensionari a încasat în medie câte o primă de pensionare de 312.000 de euro. Primă de pensionare: 2,771 milioane lei, echivalentul a 532.000 de euro Cea mai mare primă de pensionare acordată în perioada 2024-2026 a fost de 2.771.040 lei, echivalentul a 532.000 de euro. Iar cea mai mica primă de pesionare a fost de doar 53.316 lei, echivalentul a 10.500 de euro. La solicitarea DeFapt.ro, ROMATSA a transmis oficial că „valoarea minimă a ajutorului pentru pensionare plătit în perioada 2024-2026 a fost de 53.316 lei iar valoarea maximă a fost de 2.771.040 lei. Menţionăm că acestea sunt valori brute din care s-au reținut și virat către bugetul de stat contribuții sociale şi impozit pe venit”. Un răspuns al ROMATSA pentru DeFapt.ro arată ce sume imense se plătesc la pensionare (sursa: ROMATSA) Șefii ROMATSA, nababi la stat Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) este una din instituțiile publice ale statului român din subordinea Ministerului Transporturilor. Principalul atribut al ROMATSA este de a furniza servicii de trafic aerian în spațiul aerian al României. DeFapt.ro a dezvăluit că Adrian Marius Cojoc, directorul general al ROMATSA, și-a mărit salariul cu 150% în anul 2025, de la 7.610 euro, la 18.300 de euro lunar. Adică în jur de 220.000 de euro anual. Directorul economic al ROMATSA, Radu Cristian Cîțu, are un salariu chiar mai mare: 21.000 de euro lunar. Ceea ce înseamnă că, anual, ridică de la instituția statului român nu mai puțin de 252.000 de euro.

EXCLUSIV Scandalul armei de asalt prin SAFE: Predoiu și Cotroceniul insistă pentru Sig Sauer, deși România are oferte clare de la Heckler & Koch și FN Herstal
Investigații

EXCLUSIV Scandalul armei de asalt prin SAFE: Predoiu și Cotroceniul insistă pentru Sig Sauer, deși România are oferte clare de la Heckler & Koch și FN Herstal

Producătorul de arme Heckler & Koch a propus României să cumpere arme de asalt și pistoale în valoare de 816,5 milioane de euro, bani alocați prin SAFE, printr-o achiziție comună cu Germania și Ucraina. Belgienii de la FN Herstal au făcut și ei o ofertă: achiziția de arme să fie făcută împreună cu Belgia și Franța. Însă Ministerul Afacerilor Interne, aflat încă sub comanda liberalului Cătălin Predoiu, preferă compania americano-germană Sig Sauer, care încercă să convingă autoritățile din Ucraina și Moldova să se alăture unui program de achiziție a armelor de asalt. Citește și: VIDEO „Tunul” lui Predoiu, unic în lume: Poliția cumpără arma de asalt pentru Armată (comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu la podcastul „Cum e, de fapt?”) Comisia Europeană a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că „va monitoriza îndeaproape respectarea de către statele membre a dreptului Uniunii Europene, în conformitate cu obligația acestora de cooperare loială”. Contract cu dedicație prin liberalii înșurubați la Sig Sauer România riscă să piardă 816,5 milioane de euro, bani alocați prin Programul SAFE, dacă Ministerul Afacerilor Interne nu va semna până la sfârșitul anului un acord pentru o achiziție comună de arme de asalt și pistoale necesare pentru dotarea Armatei Române și a forțelor de ordine publică. DeFapt.ro a dezvăluit că acest contract pentru achiziția de arme de asalt trebuia semnat până la data de 31 mai 2026. Însă procedura s-a transformat într-un eșec după ce contractul a fost atribuit cu dedicație companiei SSI Legion SRL, o filială a companiei americane Sig Sauer. Administratorul filialei românești este generalul – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fost director al Statului Major General și un apropiat al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei de Apărare din Senatul României. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Senatoarea Pauliuc și colegul ei de partid, ministrul Cătălin Predoiu, fac parte din grupul de disidenți care îl contestă pe premierul Ilie Bolojan. HK propune achiziție comună cu Germania și Ucraina   Pentru a putea salva cele 816,5 milioane de euro, respectiv dotarea militarilor români cu arme de asalt de ultimă generație, autoritățile de la București, împreună cu reprezentanții Sig Sauer, încearcă să convingă Ucraina să se alăture unei achiziții comune din care ar putea să facă parte și Republica Moldova. Dar, până în prezent, nu s-a ajuns la nici un rezultat. Citește și: Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de Guvern: armele de asalt Sig Sauer, cumpărate prin achiziție comună SAFE cu alt stat pentru a nu pierde banii Pe de altă parte, producătorul german de arme Heckler & Koch a invitat România să se alăture unei achiziții comune de arme de asalt alături de Germania și Ucraina. Germania, de altfel, are în derulare un contract prin care furnizează Ucrainei celebrele arme de asalt HK416. Această armă este folosită de numeroase unități de elită din întreaga lume. Documentele oficiale au fost trimise de producătorul Heckler & Koch către Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președintele Nicușor Dan, miniștrilor Radu Miruță și Irineu Darău, generalilor Vlad Gheorghiță și Ion Cornel Pleșa, dar și șefului Cancelariei premierului, Mihai Jurcă.  Ministerul lui Darău nu-și asumă nici o responsabilitate Ministrul Economiei, useristul Irineu Darău, nu a răspuns la propunerea făcută de nemții de la HK. Însă un răspuns oficial a fost trimis de secretarul de stat Daniela Geanina Lăzanu în data de 25 iunie 2026. „Pentru evitarea oricărei interpretări contrare, precizăm că expres că Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului nu are și nu își asumă un rol în selecția furnizorului, în stabilierea soluției tehnico – operative, în derularea procedurii de achiziție, sau în mecanismul decizional al autorității contractante competente”, menționează în răspuns secretarul de stat Daniela Geanina Lăzanu. FN Herstal a propus achiziție comună cu Franța și Belgia Producătorul de arme belgin FN Herstal a propus României să se alăture unei achiziții comune de arme de asalt alături de Belgia și Franța. În anul 2025 a fost semnat un acord-cadru pentru achiziția de arme de asalt între statul belgian și compania de stat FN Herstal. Un an mai târziu, la Salonul Mondial de Apărare și Securitate -  Eurosartory 2026, s-a semnat un contract prin care Franța a devenit parte a acordului-cadru. Cele două state au invitat România să adere la acest program de achiziție comun, dar Guvernul României, respectiv Cancelaria Prim-ministrului, condusă de Mihai Jurcă, nu a dat nici un răspuns până în prezent. Comisia Europeană, cu ochii pe banii SAFE  DeFapt.ro a solicitat Consiliului Uniunii Europene și Comisiei Europene să comunice ce se întâmplă în cazul în care România nu va semna contractul de achiziție a armelor de asalt până la sfârșitul acestui an. Consiliul Uniunii Europene a refuzat să răspundă, dar ne-a îndrumat către Comisia Europeană. „Comisia nu comentează cazuri individuale de achiziții, planurile naționale ale statelor membre și contractele individuale. Comisia va monitoriza îndeaproape respectarea de către statele membre a dreptului Uniunii Europene, în conformitate cu obligația acestora de cooperare loială. Acordul de împrumut SAFE va conține dispoziții privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii, iar în cazul nerespectării acestora, împrumutul ar putea fi suspendat”, a transmis Comisia Europeană, la solicitarea DeFapt.ro. 

EXCLUSIV Diana Buzoianu a refuzat protecția și transportul SPP. Are un birou de parlamentar într-un apartament lângă Guvern
Investigații

EXCLUSIV Diana Buzoianu a refuzat protecția și transportul SPP. Are un birou de parlamentar într-un apartament lângă Guvern

Diana Buzoianu, deputată USR și ministră a Mediului, cere lunar să i se deconteze 2.100 de lei de către Camera Deputaților pentru a plăti chiria unui apartament în care susține că funcționează unul din cele două birouri ale sale de parlamentar.  În calitatea sa de parlamentar de București, Buzoianu cere lunar și câte 1.400 de lei de la Camera Deputaților pentru transport  în circumscripția sa electorală din București. Citește și: CNAIR tergiversează deschiderea unei autostrăzi ca să nu „contabilizeze” USR - secretar de stat DeFapt.ro a vizitat unul din birourile de parlamentar ale deputatei Diana Buzoianu, aflat într-un într-un bloc din Piața Victoriei, vizavi de clădirea Guvernului României. Acolo, însă, nu există nici măcar un indiciu din care să rezulte că apartamentul ar adăposti vreun cabinet de parlamentar. Contactată de către DeFapt.ro, ministra Diana Buzoianu a declarat că apartamentul este folosit în continuare ca birou parlamentar, dar că asociația de proprietari ar fi interzis amplasarea de materiale prin care să semnaleze că acolo funcționează biroul său pentru relația cu cetățenii. Biroul-„fantomă” de lângă sediul Guvernului Pe Bulevardul Iancu de Hunedoara nr. 2, într-un bloc situat vizavi de clădirea Guvernului României și la câțiva pași de Piața Victoriei, se află oficial unul din cele două birouri de parlamentar ale deputatei USR Diana Buzoianu. Pe fațada blocului se află o reclamă luminoasă care atrage atenția că acolo se află un cabinet de avocatură. Ușa de la intrarea în blocul de lângă Guvern în care Diana Buzoianu susține că are cabinet parlamentar (sursa: defapt.ro) În scara blocului, câțiva locatari aranjau cutiile poștale când reporterul DeFapt.ro a vizitat locul. Întrebat dacă în acea scară de bloc, la etajul 2, se află biroul de parlamentar al deputatei Diana Buzoianu, unul dintre locatari a spus că nu există așa ceva acolo. Apoi, reporterul a fost îndrumat să se convingă singur. Într-adevăr, nici pe ușa apartamentului 6, acolo unde ar funcționa biroul de parlamentar, nu era pus nici un afiș sau măcar orarul de funcționare. Ușa apartamentului dintr-un bloc de lângă Guvern în care Diana Buzoianu susține că are cabinet parlamentar (sursa: defapt.ro) Chiria de 2.100 de lei îi este decontată de Camera Deputaților Dianei Buzoianu, deputat USR București, conform unui răspuns oficial obținut de către DeFapt.ro. Diana Buzoianu versus asociația de proprietari DeFapt.ro a întrebat-o pe deputata Diana Buzoianu de ce nu a pus nici un afiș prin care să informeze cetățenii că la acea adresă se află biroul său de parlamentat. „Am propus de mai multe ori să punem informații la intrare. Răspunsul primit a fost că regulile impuse de administrația de proprietari interzic amplasarea de materiale cu informații pe clădire. Chiar și așa, spațiul a fost folosit de sute de ori pentru audiențe cu cetățeni, ședințe de lucru, dezbateri”, a declarat Diana Buzoianu pentru DeFapt.ro. Se pare, însă, că regulile administrației nu se aplică și biroului de avocatură aflat în aceeași scară de bloc. Totodată, ministra Diana Buzoianu a explicat că în apartamentul respectiv funcționează biroul său de parlamentar încă din anul 2022, atunci când l-a închiriat cu ajutorul unei firme de imobiliare. „Ne-am dorit să fie un contract serios, corect, într-o locație unde cetățenii să poată ajunge cât mai rapid. Biroul parlamentar se regăsește la cațiva metri de o stație de metrou centrală, fiind foarte ușor de ajuns acolo pentru bucureșteni. Biroul a fost folosit ca spațiu pentru sute de discuții cu cetățenii în ultimii ani de zile”, a precizat Diana Buzoianu. Ministra Diana Buzoianu, fără protecție și transport de la SPP Deputata Diana Buzoianu mai are un birou de parlamentar în Piața Drumul Taberei, pentru care Camera Deputaților îi decontează o chirie lunară de 197 euro. Totodată, ea mai primește lunar suma de 1.400 lei pentru transportul din circumscripția electorală, adică din București, la sediul Camerei Deputaților, care se află tot în București. Însă Diana Buzoianu nu este la fel ca ceilalți membri ai Guvernului, care cer banii de transport de la Camera Deputaților, iar în paralel beneficiază de pază și transport asigurate gratuit de Serviciul de Protecție și Pază (SPP), condus de generalul Lucian Pahonțu. „Nu am cerut și nu am avut nicio zi din mandatul de ministră paza, protecție sau transport din partea SPP. Sunt, de altfel, unul dintre puținii miniștri care nu au cerut aceste servicii de la SPP”, a mai declarat ministra Diana Buzoianu. 

EXCLUSIV Pahonțu, șeful SPP, a cumpărat mașini blindate de 215.000 de euro bucata. Serviciul a cumpărat autoturisme de șase milioane de euro în ultimele luni
Investigații

EXCLUSIV Pahonțu, șeful SPP, a cumpărat mașini blindate de 215.000 de euro bucata. Serviciul a cumpărat autoturisme de șase milioane de euro în ultimele luni

Generalul Lucian Silvian Pahonțu, pensionarul care conduce încă Serviciul de Protecție și Pază, a cumpărat prin achiziție directă nu mai puțin de zece mașini cu blindaj ușor în valoare de 2,148 milioane de euro pentru a-și mări flota de transport a oficialităților. Prețul de achiziție al unei mașini este, așadar, de 214.800 de euro. Citește și: VIDEO De ce stă Pahonțu la masă cu Nicușor Dan când președintele are întâlniri. Explicațiile lui Eugen Tomac, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” Informațiile publice din Sistemul Electronic de Achiziții Publice arată că Serviciul de Protecție și Pază a mai cumpărat în ultima lună încă 60 de mașini, din care 40 sunt electrice.   Niște oficiali au nevoie de mașini blindate  Serviciul de Protecție și Pază, condus de generalul Lucian Pahonțu, a cumpărat printr-o achiziție directă nu mai puțin de zece mașini cu blindaj ușor (5-7 locuri) în valoare de 2,148 milioane euro. Adică a plătit 214.800 de euro pe bucată. Contractul a fost atribuit firmei Auto Vision, care vinde autoturisme și autovehicule din stoc sau la comandă. „Oferim aproape toate mărcile și modelele disponibile pe piețele comerciale, cu zero kilometri, pe care ți le punem la dispoziție la prețuri greu de egalat de către dealerii auto”, se menționează pe site-ul companiei Auto Vision. Firma Auto Vision este deținută în prezent de Andrei Mircea Dumitrescu (85%) și Andrei Mihai (15%). Cel din urmă a preluat părțile sociale de la Adrian Constantin Ștefan. Contactat de către DeFapt.ro, Andrei Mircea Dumitrescu a spus că nu poate da detalii despre modelul mașinilor vândute către SPP pentru că nu are acordul instituției. „În primul rând, prin contractul pe care l-am semnat cu autoritatea contractantă, nu am voie să vă dau nici un fel de informație. De fapt, pot să vă dau numai după ce eu îi consult pe ei, pentru că e vorba despre un contract. Contractul are niște clauze confidențiale. Trimiteți-mi un mail cu cererea dumneavoastră, cererea dumneavoastră o voi prezenta celor de la Serviciul de Pază și Protecție. Eu nu am nici un fel de problemă să vă dau aceste informații. Dar, pentru că informațiile se regăsesc într-un contract cu două părți...”, a declarat Andrei Mircea Dumitrescu. Autoturisme de teren de la Porsche  SPP a mai achiziționat un lot de 20 de autoturisme, de teren, cu transmise integrală, pentru misiuni operative. Achiziția s-a făcut pe 29 iunie 2026. În aceeași zi s-au semnat atât acodul-cadru, cât și contractul subsecvent, cu firma Porsche România SRL. Valoarea contractului a fost de 6,485 milioane lei. Adică 324.250 lei pentru fiecare mașină de teren, echivalentul a 64.000 de euro.   2,6 milioane de euro pentru mașini electrice Mai mult, în prima zi a lunii iulie a.c., SPP a cumpărat încă 40 de autoturisme, electrice, în valoare de 13 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 2,6 milioane de euro. Primul lot de patru autorisme are o capacitate de opt locuri. Contractul, în valoare de 1,78 milioane lei, a fost atribuit firmei Vag Service SRL. Practic, fiecare mașină electrică costă 445.000 lei, adică în jur de 89.000 de euro. Alte 36 de mașini electrice cu cinci locuri au fost cumpărate de la Țiriac Auto SRL cu 11,3 milioane lei. Prețul pentru fiecare mașină este de aproape 314.000 lei, echivalentul a 62.000 de euro. Banii pentru achiziția celor 40 de mașini electrice provin din Fondul pentru modernizare în cadrul căruia a fost finanțat proiectul: „Reînnoirea parcului de autovehicule al Serviciului de Protecție și Pază prin achiziția de autovehicule cu emisii zero și instalarea infrastructurii de reîncărcare aferente”.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră