vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

663 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

EXCLUSIV „Spor de dronă” de 426 de milioane de euro anual pentru MApN, MAI și servicii secrete. Categoriile beneficiare, secretizate

426 de milioane de euro anual este valoarea „sporului de dronă Bayraktar”, o mită electorală mascată dată de Guvernul Ciolacu și girată de toți șefii serviciilor secrete. Beneficiarii: civilii, polițiștii și militarii din instituțile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, încă din primăvara anului electoral 2024. Inițial, acest spor de până la 30% din salariul de bază, urma să fie acordat doar militarilor din unitățile care operau sistemele de drone turcești Bayraktar și sisteme din alte programe de înzestrare. Dar a ajuns să fie acordat pe capete șefilor civili și generalilor din MAI și MApN, personal care nu are nici o legătură directă cu „realizarea și menținerea capacității operaționale”. Citește și: VIDEO Alfred Simonis, care poartă pantofi italienești de 1.500 USD, scârbit de faptul că useriștii au „galoși” DeFapt.ro a încercat să afle câți angajați MAI și MApN primesc acest spor, dar s-a lovit de secretomanie totală. Mită mascată în campania electorală: spor de până la 30% În februarie 2024, Guvernul de la București era condus de premierul Marcel Ciolacu, liderul de atunci al Partidului Social Democrat, care se bucura de sprijinul necondiționat al Partidul Național Liberal, controlat de generalul Nicolae Ciucă. Tot în acea perioadă, întreaga clasă politică românească se pregătea pentru patru runde de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Cel mai probabil pentru a sensibiliza electoral militarii, pesedistul Angel Tîlvăr, în calitatea sa de ministru al Apărării, a inițiat un proiect de Ordonanță de Urgență prin care se dorea ca „personalul din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, care participă la realizarea și menținerea capacității operaționale a structurilor/unităților, pentru îndeplinirea misiunilor specifice, beneficiază de o majorare salarială în cuantum de până la 30% din solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază”. Chiar formularea din proiectul de OUG arată că, de la ideea unui spor specific pentru operatorii de drone, se ajunsese la o propunere mult mai generală. „E un spor pentru a fideliza angajații structurilor de forță ale statului în contextul războiului din Ucraina. Se dă prin ordin de ministru, pe criterii stabilite de ordonatorul de credite. La unii, cum ar fi MAI, criteriile sunt clasificate”, a spus Cosmin Dorobanțu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Penitenciarelor.   „Sporul de dronă Bayraktar”, împărțit de președintele României Inițiativa legislativă a fost numită popular „sporul de dronă Bayraktar”, după sistemul de drone turcești cumpărate de MApN. Prin acordarea acestui spor se dorea stoparea exodului militarilor din sistem. De prevederile acestei inițiative urmau să beneficieze militarii din toate instituțiile militarizate, inclusiv SPP, SRI, SIE, STS, Rezervele de Stat, dar și polițiștii, inclusiv cei de penitenciare.  Potrivit Notei de Fundamentare a Ordonanței de Urgență, structurile și unitățile militare care urmează să beneficieze de „sporul Bayraktar” se stabilesc „prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar perioada, categoriile de personal și mărimea concretă a acestui drept salarial fiind stabilite prin ordin al conducătorului instituției”. Practic, Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus la acea dată de președintele Klaus Iohannis, decidea ce structuri și unități militare pot primi sporul de până la 30%. 426 de milioane de euro pentru „sporul de dronă” Nota de Fundamentare a inițiativei legislative conține și câteva date legate de impactul bugetar. De exemplu, de la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 26 din 21 martie 2024 până la finalul anului 2024, era prevăzută o sumă de 1,79 miliarde lei, echivalentul a 360 de milioane de euro. Pentru anii 2025 și 2026 erau prevăzuți câte 2,129 miliarde lei, adică în jur de 426 milioane de euro anual. Calculele din Nota de Fundamentare pare că nu au luat în calcul creșterile salariilor de bază sau ale soldelor și nici măcar indexarea cu inflația. Primesc spor de dronă și șefi de instituții care nu au drone La adăpostul lipsei de transparență a Consiliului Suprem de Apărare al Țării, de „sporul de dronă” au ajuns să beneficieze funcționari și generali din Ministerul Afacerilor Interne și din Ministerul Apărării Naționale, care nu au nici o legătură directă cu „realizarea și menținerea capacității operaționale”. De exemplu, o parte dintre directorii de direcții din cadrul MAI primesc „sporul de dronă Bayraktar” în cuantum de 21% din salariul de bază. La fel și șefii Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, instituție care nici măcar nu are în dotare drone sau tehnică militară. MAI invocă „secretul de stat” DeFapt.ro a încercat să afle de la Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu, numărul total de angajați, respectiv numărul directorilor care primesc „sporul de dronă Bayraktar”, dar și valoarea totală a acestui spor plătit din bani publici. Ministerul Afacerilor Interne a transmis că acordarea sporului de dronă Bayraktar era necesar pentru „stabilirea unei majorări salariale pentru personalul din instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională care participă la realizarea și menținerea capacității operaționale a structurilor/unităților, astfel încât să se asigure motivarea, evoluția în carieră și retenția personalului, dar și atragerea de personal nou care să acopere deficitul existent, în limita bugetului de cheltuieli aprobat în acest sens”. Însă a refuzat să răspundă concret la întrebări, sub pretextul că informațiile solicitate fac parte din categoria informațiilor clasificate secret de stat și secret de serviciu.   Râsu'-plânsu' la MApN: ministerul spune că nu are datele Ministerul Apărării Naționale nu a invocat secretul de stat, ci de-a dreptul ignoranța. „În ceea ce privește valoarea acestei majorări la nivelul central al Ministerului Apărării Naționale, vă comunicăm faptul că informațiile nu pot fi identificate din datele transmise de ordonatorii de credite din finanțare. (...) Astfel, evidența informațiilor solicitate este gestionată la nivel de ordonator terțiar de credite, cu respectarea legislației incidente, iar centralizarea sumelor de la toți ordonatorii de credite din finanțare, la nivel de ordonator principal de credite, necesită implicarea unei resurse de timp și de personal, suplimentar activităților curente”, a transmis MApN pentru DeFapt.ro. Un răspuns, evident, mincinos: MApN este ordonator principal de credite și redistribuie banii primiți de la bugetul de stat către ordonatorii terțiari de credite, deci nu poate invoca lipsa datelor. 

Ciolacu și Ciucă au dat o șpagă electorală camuflată într-un spor de dronă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Drona ucraineană ajunsă în portul Constanța, la un pas de catastrofă (sursa: TVR)
Investigații

EXCLUSIV DeFapt.ro a vorbit cu un martor prezent lângă drona ucraineană din Portul Constanța: „Reprezentanții MApN ne-au spus să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj”

România a fost la un pas de o catastrofă din cauza unei drone maritime ucrainene care a explodat în Portul Constanța. Scandalos, însă, este că autoritățile române s-au uitat timp de trei ore la drona maritimă, blocată în barajul antipoluant din port, fără a lua nici o măsură. Surse prezente la fața locului au descris o situație halucinantă: reprezentanții MApN încercau să-i calmeze pe cei prezenți în timp ce izolau zona spunându-le să stea „liniștiți, este o dronă de bruiaj”. Abia după ce MApN a fost informat de Kiev că drona urmează să se auto-detoneze, toți cei prezenți s-au îndepărtat în grabă. Citește și: Comandant de navă arată că drona de la Constanța a fost atent dirijată spre zona cea mai sensibilă a portului După explozie, autoritățile centrale au început să-și paseze vina pentru gestionarea proastă a situației din Portul Constanța. Drona era în port de la 05.40  Drona maritimă ucraineană a rămas blocată în barajul antipoluant din dana 78 a Portului Constanța, aflată în apropierea Oil Terminal. Semnalul de alarmă a fost tras de câțiva muncitori care au observat drona în port, în jurul ore 5:40 dimineața. „Nimeni nu a văzut drona când a intrat în port. SCOMAR (sistemul de detecție al Poliției de Frontieră - n.r.) nu a văzut drona! Poliția de Frontieră, Administrația Portului Constanța, nimeni. A fost văzută de doi muncitori din zonă care au alertat ARSVOM (Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare - n.r.), care la rândul ei a alertat celelalte autorități locale.”, a povestit, sub anonimat, pentru DeFapt.ro, o sursă care a fost prezentă în Portul Constanța. „MApN ne spunea să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj” Reprezentanții mai multor instituții, inclusiv cei ai Serviciului Român de Informații și ai Ministerului Apărării Naționale, au ajuns la fața locului.   „Un haos greu de descris! Noroc că drona s-a înfipt în barajul antipoluant. Dacă ajungea la Terminal Oil și exploda, se termina”, conform sursei citate anterior.  Sursele DeFapt.ro mai susțin că „oficialii MApN nu și-au asumat coordonarea, deși era responsabilitate lor directă fiind vorba de o dronă militară. Dar ei își asumă doar succesul, nu și eșecul.  MApN spunea: stați liniștiți, este o dronă de bruiaj. Probabil pentru că vedeau că îi merge elicea Dar când au aflat că se auto-detonează, au început să fugă.” MAI se lăuda că SCOMAR vede și un cap de om Sistemul Integrat de Supraveghere Maritimă (SCOMAR) a fost prezentat publicului de mai multe ori de Poliția de Frontieră. Operatorii susțineau că pot identifica un frigider care plutește, chiar și capul unui om aflat în mare. Acum, însă, sistemul nu a reperat drona ucraineană, semnificativ mai mare decât un cap de om. Ministerul Afacerilor Interne a transmis că SCOMAR funcționează în parametrii tehnici și operaționali pentru care a fost conceput, dezvoltat și integrat în activitatea Poliției de Frontieră. „SCOMAR este un sistem integrat de supraveghere maritimă, nu un radar singular și nu un sistem militar anti-dronă. Acesta este destinat pentru implementarea funcțiilor de Gardă de Coastă, precum: controlul frontierei maritime, monitorizarea și supravegherea maritimă, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere.  Sistemul a fost proiectat și optimizat pentru detectarea, identificarea și monitorizarea ambarcațiunilor și navelor de interes, în special a celor cu dimensiuni mai mari de 6 metri”, se menționează în comunicatul de presă al MAI. MAI vrea să împartă eșecul cu toate instituțiile responsabile Ministerul Afacerilor Interne susține, însă, că mai sunt și alte instituții care trebuia să detecteze drona maritimă. „Incidentul din Portul Constanța privește o categorie tehnică diferită de ținte față de cele pentru care SCOMAR a fost proiectat și configurat operațional. Drona maritimă fără pilot identificată în port are caracteristici specifice unei platforme de dimensiuni reduse, cu profil de detecție foarte scăzut și amprentă radar redusă, diferite de profilul ambarcațiunilor și navelor pentru care sistemul este optimizat”, potrivit MAI.  „În domeniul siguranței și securității maritime, statul acționează prin mai multe autorități, fiecare cu atribuții tehnice și operaționale stabilite prin lege. Ministerul Afacerilor Interne își exercită atribuțiile prin structurile sale competente și cooperează cu toate instituțiile responsabile pentru clarificarea elementelor relevante și coordonarea măsurilor necesare”, potrivit comunicatului de presă citat. 

Eșecul SAFE al lui Predoiu, confirmat de Guvern (sursa: Facebook/Cătălin Predoiu)
Investigații

Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de Guvern: armele de asalt Sig Sauer, cumpărate prin achiziție comună SAFE cu alt stat pentru a nu pierde banii

DeFapt.ro a dezvăluit că România riscă să piardă 816,5 milioane de euro, bani împrumutați prin SAFE, și să îi lase pe militarii români fără arme de asalt, pisoale și lansatoare de grenadă. Totul, după ce Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, nu a reușit să semneze până la data de 30 mai 2026 contractul de achiziție cu compania americano-germană Sig Sauer. Responsabilitatea eșecului este împărțită de Predoiu cu Mihai Jurcă, omul de casă al premierului Ilie Bolojan și cel care-i conduce cancelaria, care a coordonat dezastruos programul SAFE la nivelul guvernului. Citește și: Încă un dezastru lăsat în urmă de Grindeanu pe autostrăzile construite în mare grabă: pe centura Capitalei, A0, lipsesc conexiuni esențiale cu drumuri naționale Guvernul României a confirmat dezvăluirile DeFapt.ro și a anunțat că, pentru a salva cele 816,5 milioane de de euro alocate acestei achiziții, va apela la o procedură de achiziție comună, realizată în cooperare cu un alt stat. Contractul ar urma să fie atribuit americanilor de la Sig Sauer, care vor ca achiziția comună să se facă cu Ucraina. Eșec uriaș al lui Predoiu: contractul SAFE cu Sig Sauer  România vrea să cumpere pentru militarii români arme de asalt, pistoale și lansatoare de grenadă de ultima generație. Conform documentelor inițiale, Ministerul Apărării Naționale urma să gestioneze achiziția a 240.000 de arme de asalt. Alte aproximativ 160.000 de arme urmau să fie achiziționate de Ministerul Afacerilor Interne, SRI, SPP, SIE, STS și Administrația Națională a Penitenciarelor. Dar toate negocierile au fost sistate pe 13 mai 2026, atunci când s-a decis ca Ministerul Afacerilor Interne, condus de Cătălin Predoiu, să fie unitate centrală de achiziții. Adică MAI urma cumpere arme pentru toate instituțiile militarizate, inclusiv pentru Armata Română. Tot atunci, s-a decis ca contractul în valoare de 816,5 milioane de euro să fie atribuit firmei Sig Sauer, a cărei filială românească, SSI Legion SRL, este administrată de general – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fost director al Statului Major General, care are o relație foarte strânsă cu senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc. Ulterior, MAI a cerut acordul pentru achiziție de la Comisia de Apărare din Senat, condusă chiar de penelista Nicoleta Pauliuc, acord pe care l-a primit rapid. Întâmplător sau nu, Nicoleta Pauliuc este susținută politic de influentul baron PNL de Ilfov Hubert Thuma. DeFapt.ro a scris în exclusivitate că contractul nu a fost semnat până la data de 30 mai 2026, cum cere Regulamentul SAFE, pentru că nu au fost îndeplinite toate condițiile tehnice. Astfel, cele 816,5 milioane euro din SAFE destinate achiziției  riscau să fie pierdute.   Guvernul României confirmă dezvăluirile DeFapt.ro Pentru a putea fi salvată întreaga sumă de bani, singura soluție era să fie notificată Comisia Europeană, care la rândul ei să aprobe ca banii să fie folosiți pentru o achiziție comună de arme, au arătat surse din cadrul MApN pentru DeFapt.ro. Informațiile publicate de către DeFapt.ro au fost confirmate oficial de Guvernul României. „Contractul nu a fost semnat din cauză că până la acest moment nu au fost finalizate procedurile tehnice. În vederea implementării acestui program a fost semnat un acord de cooperare industrială care asigură localizarea integrală în România a producției armelor automate, respectiv a pistolului și a muniției la Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir și Uzina Mecanică Sadu. Această localizare este valabilă și în cazul unei achiziții comune, rămânând o condiție obligatorie și obiectivul nostru major. În cadrul Grupului de lucru interinstituțional se va iniția transformarea acestei achiziții într-o achiziție comună, fiind realizată în cooperare cu un alt stat, păstrând însă cantitățile și sumele aprobate, precum și condițiile de localizare a producției”, se menționează în comunicatul de presă al Guvernului. Atât Guvernul de la București, cât și americanii de la Sig Sauer vor ca achiziția comună să fie făcută împreună cu Ucraina, potrivit informațiilor DeFapt.ro. 

Brațul de afaceri al SRI o duce foarte bine din contracte pe bani publici (sursa: Facebook/SRI - Serviciul Român de Informații)
Investigații

Firma oficială a SRI a luat câteva milioane de euro și din SAFE. RASIROM dă pe dinafară de contracte cu statul

Firma oficială a Serviciului Român de Informații, RASIROM SA, a primit două contracte, în valoare cumulată de 5,7 milioane euro, de la Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu. În schimbul banilor împrumutați de statul româ prin programul SAFE, RASIROM va oferi un centru de comandă și echipamente mobile de monitorizare a rețelelor de comunicații. Citește și: EXCLUSIV Eșec uriaș al lui Predoiu: contractul SAFE cu Sig Sauer nu a fost semnat, România pierde 816 milioane de euro Regia Autonomă RASIROM, abonată la contractele cu statul, a primit doar în luna mai a acestui an trei contracte a căror valoare depășește zece milioane de euro. Cel mai mare contract a fost semnat cu Curtea de Conturi a României, condusă de Mirela Călugăreanu, fosta șefă a ANAF. Programul aferent mobilității militare Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a făcut publică lista programelor de achiziții a căror finanțare va fi asigurată prin programul „Acțiune pentru Securitatea Europei” – SAFE. Din documentele prezentate reiese că MAI a atribuit două contracte Regiei Autonome RASIROM SA, firma oficială a Serviciului Român de Informații. Primul contract, în valoare de 500.000 de euro, are ca obiect furnizarea unui centru mobil de comandă. Cel de-al doilea contract semnat, de 5,2 milioane de euro, prevede furnizarea unor echipamente mobile de monitorizare a rețelor de comunicații. Ambele achiziții au fost incluse în programul aferent mobilității militare. 3,3 milioane de euro de la Aeroporturi București Firma SRI nu este la primele contracte cu statul. Pe lista clienților se află Administrația Prezidențială, Senatul României, Camera Deputaților, Banca Națională a României, ministerele și serviciile secrete românești. În ultima lună, RASIROM a semnat trei contracte, în valoare totală de zece milioane de euro. Compania Națională Aeroporturi București, de exemplu, i-a atribuit un contract de aproximativ 3,1 milioane euro pentru modernizarea, dezvoltarea software personalizata, instruire, întreținere și reparații în perioada de garanție și post garanție pentru sistemul electronic de control acces electronic. Un alt contract, în valoare de 1,15 milioane lei (peste 200.000 de euro), a fost atribuit pentru servicii de întreținere și reparații post garanție pentru componentele sistemului de control acces al persoanelor, bazat pe tehnologia biometrică și turnicheți, în punctele de control al accesului și de securitate al Aeroportului Otopeni. Curtea de Conturi, 6,66 milioane de euro, unic ofertant Curtea de Conturi a României, condusă de Mirela Căugăreanu, a atribuit un contract de 33,97 milioane de lei, echivalentul a 6,66 milioane de euro, firmei RASIROM SA, în urma unei licitații un singur ofertant. Contractul prevede proiectarea și furnizarea sistemelor de securitate pentru Curtea de Conturi a României și conectarea la dispeceratele teritoriale ale Jandarmeriei Române. „Sistemele de securitate care fac obiectul achiziției sunt destinate dotării celor 42 de obiective și includ sisteme de securizare a rețelei de tip firewall, sisteme de supraveghere video (CCTV), sisteme de detecție efracție, sisteme de control acces prin videointerfon și sisteme de detecție incendiu”, se menționează în anunțul de atribuire al contractului publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice.

După o operațiune de deturnare a achiziției pentru arma de asalt de la MApN la MAI, Cătălin Predoiu a eșuat răsunător: contractul Sig Sauer pe SAFE nu a fost semnat (sursa: Facebook/Cătălin Predoiu)
Investigații

EXCLUSIV Eșec uriaș al lui Predoiu: contractul SAFE cu Sig Sauer nu a fost semnat, România pierde 816 milioane de euro

Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu, nu a semnat contractul de 816,5 milioane de euro cu compania germano-americană Sig Sauer, de la care urma să cumpere aproximativ 400.000 de arme de asalt, pistoale și aruncătoare de grenadă pentru Armata Română, polițiști, jandarmi și agenții serviciilor secrete. Un eșec răsunător pe programul de înzestrare „Sistem armament individual tip NATO” – SAI, care poate duce la pierderea celor 816,5 milioane de euro pe care România urma să îi împrumute prin programul SAFE. Citește și: Surse: Tomac va fi desemnat premier peste un guvern tehnocrat, majoritatea - pe cale de a fi asigurată. Primele nume din viitorul Guvern DeFapt.ro a dezvăluit că acest contract urma să fie atribuit cu dedicație companiei Sig Sauer, ale cărei interese sunt reprezentate pe plan local de general – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fost director al Statului Major General, care are o relație foarte strânsă cu senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc. Aceasta este susținută politic de baronul PNL de Ilfov Hubert Thuma. Interesul esențial de securitate: arme de asalt fabricate integral în România Ministerul Apărării Naționale (MApN) se pregătea în primăvara anului trecut să înlocuiască vechile arme de tip sovietic cu arme individuale de tip NATO. În acest sens, a fost pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern prin care urma să se aprobe circumstanțele și procedura specifică de înzestrare „Sistem armament individual tip NATO” – SAI. Pe scurt, MApN voia să cumpere în jur de 240.000 de arme de asalt, pistoale și aruncătoare de grenadă în valoare de aproximativ 440 de milioane de euro. Dar nu oricum: ofertanții erau obligați să satisfacă „interesul esențial de securitate pentru statul român”, care prevedea ca o parte din armele de asalt, pistoale și aruncătoare de grenadă să se fabrice integral pe teritoriul României pentru a putea aproviziona cu armament Armata în caz de situații de criză sau de război. „Interesul esențial de securitate pentru statul român îl constituie protejarea lanțului de aprovizionare prin realizarea, prin transfer tehnologic, pe teritoriul României a unei/unor capacități de fabricare integrală a armei de asalt cal. 5,56 mm, a aruncătorului de grenade cal. 40 mm şi a pistolului cal. 9 mm, de fabricare parțială a mitralierei uşoare de sprijin cal. 5,56 mm, a mitralierei cal. 7,62 mm şi a sistemului SNIPER cal. 7,62 mm, testare şi mentenanță a armamentului individual tip NATО război, pe durata ciclului de viață, pentru asigurarea aprovizonării pe timp de pace, criză și război”, se menționează în documentul citat. MApN pregătea 440 de milioane de euro pentru arma de asalt Contractul de 440 de milioane de euro pentru arme de asalt era râvnit de marii producători de arme din Europa. Astfel, au fost depuse oferte preliminare de către FN Herstal, companie de stat din Belgia, și Heckler & Koch Germania. Italienii de la Beretta nu era agreați la nivelul conduceri MApN. În paralel, Uniunea Europeană a anunțat lansarea instrumentului „Acțiune pentru Securitatea Europei” (SAFE), prin care statele membre puteau accesa împrumuturi pentru stimularea investițiilor în domeniul apărării. România a luat cu împrumut 16,68 miliarde de euro, cu o perioadă de grație de zece ani și o dobândă de maximum 3%. Împrumutul va fi restituit începând cu anul 2035 și până în 2065. În acest context, MApN a decis ca armele de asalt să fie achiziționate prin SAFE, achiziție aprobată inclusiv în Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președintele Nicușor Dan.   Motiv pentru care negocierile cu producătorii de arme au continuat într-o primă fază cu MApN la vârf.  Predoiu i-a suflat lui Miruță banii pentru arma de asalt DeFapt.ro a dezvăluit că pe fir a intrat și firma germano-americană Sig Sauer, reprezentată în România de generalul – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fostul director al Statului Major General. Anterior, pe 21 mai 2025, reprezentanții Sig Sauer se întâlniseră la Palatul Victoria cu premierul interimar de atunci, liberalul Cătălin Predoiu, care se arătase deschis la proiecte de investiții în industria de armament românească. Iar negocierile cu belgienii de la FN Herstal și germanii de la Heckler & Koch au fost abandonate subit. Însă oferta făcută de Sig Sauer nu a satisfăcut integral „interesul esențial de securitate”, motiv pentru care Consiliul de Supraveghere a Cerințelor, organism cu rol deliberativ din cadrul MApN, s-a opus atribuirii contractului. Ceea ce a declanșat un scandal ținut sub preș atât la nivelul Consiliului Suprem de Apărare al Țării, cât și la nivelul Guvernului. Pentru a acoperi scandalul guvernamental, cancelarul Mihai Jurcă, omul de casă al premierului Ilie Bolojan, a decis ca achiziția de arme pentru Armata României să fie făcută de Ministerul Afacerilor Interne, care a fost desemnat unitate centrală de achiziții pentru armele de asalt. Adică Internele au preluat inclusiv achiziția armelor pentru poliție, jandarmerie și serviciile secrete. În total aproape 400.000 de arme în valoare de 816,5 milioane euro. Tensiuni pe trecerea contractului la MAI Ministrul Apărării, Radu Miruță, s-a opus acestei operațiuni, potrivit surselor DeFapt.ro. Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, Miruță a susținut, însă, că a fost de acord ca MAI să se ocupe de achiziția armei de asalt pentru MApN, dar că a cerut ca Armata să testeze armele înainte de preluare (de la minutul 17.00). Predoiu a lăsat Armata României fără arme Ministerul Afacerilor Interne trebuia să semneze contractul cu Sig Sauer până la data de 30 mai 2026, așa cum era prevăzut în Regulamentul SAFE. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Informația a fost confirmată pentru Defapt.ro de mai multe surse din cadrul Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale. Întreaga afacere a picat în ultima săptămână, după ce o serie de evenimente neprevăzute au blocat semnarea contractului. De exemplu, spun sursele DeFapt.ro, în cursul zilei de joi a avut loc o ședință cu scântei: reprezentanții Sig Sauer au cerut mai puțină localizare în România, adică armele să nu fie produse integral la fabricile de arme Cugir și Sadu, solicitare respinsă de Direcția Generală pentru Armamente, condusă de generalul-maior Ion Cornel Pleșa, pe motiv că nu satisface „interesul esențial de securitate” al României. Totodată, li s-a cerut reprezentanților Sig Sauer să transfere licența printr-un contract autentificat la notar. Ceea ce nu s-a întâmplat. O altă problemă este legată de compania italiană Beretta, care a semnat anterior un contract de exclusivitate cu Romarm pentru producția de arme. În cazul în care contractul cu Sig Sauer ar fi fost semnat fără acordul Beretta, compania italiană putea cere despăgubiri de minimum opt milioane de euro pentru investițiile offset făcute la Uzina Mecanică Cugir. Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm, nu a putut fi contactat pentru a comenta situația. La ce tertipuri a apelat MAI pentru a justifica eșecul achiziției La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Afacerilor Interne a recunoscut că nu a semnat contractul, dar a adăugat că speră să obțină clemență din partea Comisiei Europene pentru semnarea contractului. „Contractul privind achiziția Sistemelor de Armament Individual de infanterie tip NATO și Muniție nu a fost încă încheiat, procedura continuând potrivit procedurilor de lucru și regulilor Comisiei Europene emise pentru aplicarea Regulamentului SAFE (UE) Nr. 2025/1106”, a transmis MAI la solicitarea DeFapt.ro. Însă Regulamentul UE 2025/1106 specifică la articolul 30 că „achizițiile publice efectuate de un stat membru ar trebui, de asemenea, să fie eligibile pentru sprijin atunci când contractul a fost semnat până la 30 mai 2026, cu condiția ca statul membru respectiv să fi luat toate măsurile necesare, agreate prin acordul operaționale, pentru a extinde beneficiul contractului respectiv adresându-se în mod activ altor state membre, statelor SEE-AELS și Ucrainei (...)”. Sig Sauer a semnat Acordul de cooperare industrială Ministerul de Interne a mai transmis că „deciziile comisiei de evaluare se fundamentează pe evaluările tehnice, juridice și operaționale ale tuturor reprezentanților instituțiilor membre ale Acordului de asociere sus-menționat. Reprezentanții Asocierii au ridicat în rundele de discuții și analize din cadrul ședințelor comisiei de evaluare din data de 30.05.2026 o serie de solicitări suplimentare de clarificare, cu privire la datele și rezultatele rapoartelor tehnice de conformitate depuse de furnizor. Ca urmare, aceste elemente sunt analizate de reprezentanții instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională.” Totodată, la data de 30.05.2026, a fost încheiat Acordul de cooperare industrială, prin care furnizorul și Ministerul Economiei au agreat condițiile de localizare a producției de repere care fac obiectul contractului în proporție de peste 65% în România, în cadrul filialelor CN Romarm. „De precizat că pentru armă de asalt 5.56 mm, pistolul de 9 mm, pistolul semiautomat de 9 mm și aruncătorul de grenade de 40 mm localizarea va fi în proporție de 100% în România. Obiectivul instituțiilor din cadrul Sistemului Național de Apărare rămâne finalizarea procedurii în conformitate cu regulile naționale și europene aplicabile”, potrivit MAI. Cum speră MApN să salveze banii pierduți de ministrul Predoiu Ministerul Apărării Naționale, condus de Radu Miruță, are un plan de rezervă pentru a salva cele 816,5 milioane de euro, respectiv pentru dotarea cu arme de asalt a militarilor români. Surse din cadrul MApN au explicat pentru DeFapt.ro că se va trimite o nouă solicitare la Comisia Europeană prin care se va cere acordul ca banii respectivi să fie folosiți pentru o achiziție comună de arme de asalt. Variantă propusă inițial atât de belgienii de la FN Herstal, cât și germanii de la Heckler & Koch. În plus, FN Herstal a propus, pe lângă achiziția comună (ceea ce înseamnă că minimum două state UE și/sau Ucraina vor cumpăra același tip de armă la același preț), și trasferul integral de tehnologie. În același timp, Sig Sauer speră la o achiziție comună făcută de România împreună cu Ucraina. 

Pentru Cobra II, Otokar a fost penalizat cu 88 de milioane de euro de către MApN (sursa: Otokar)
Investigații

EXCLUSIV Penalități de 88 de milioane de euro pentru blindatele ciuntite Cobra II livrate de Otokar Ministerului Apărării

Ministerul Apărării Naționale a impus penalități de peste 88 de milioane de euro companiei turcești Otokar pentru că aceasta nu a respectat termenul de livrare al blindatelor Cobra II, dar și pentru că înregistrează întârzieri „în îndeplinirea interesului esențial de securitate” al României. DeFapt.ro a dezvăluit că turcii de la Otokar au câștigat un contract de 4,26 miliarde lei, echivalentul a 852 de milioane de euro, pentru a livra 1.059 blindate Cobra II 4X4. O achiziție controversată, câștigată după ce turcii de la Otokar au fost tăiat pur și simplu spatele blindatului pentru a reduce greutatea mașinii de luptă de la 14.500 kg la 10.580 kg ca să îndeplinească cerințele MApN. Citește și: Chestorul Georgian Drăgan „Bebeto”, tânăr bugetar, a deținut patru apartamente, din care trei, în București Turcii au fost reprezentați în relația cu MApN de către consultantul Dorin Iacob, șeful de cabinet al fostului director SRI Virgil Măgureanu și fost secretar executiv al Partidului Democrat. Cerințele tehnice ale MApN din contractul pentru blindatele 4x4 La finalul anului 2022, Guvernul condus de liberalul Nicolae Ciucă a emis Hotărârea de Guvern 1489/2022 prin care s-a aprobat achiziția a 1.059 de blindate ușoare 4x4 pentru Armata română. Prin acest act normativ s-au stabilit caracteristicile tehnice ale mașinii de luptă care urma să fie cumpărată de către Ministerul Apărării Naționale. Una dintre condițiile impuse de MApN prevedea ca blindatul să aibă o greutate proprie în stare de funcționare de maximum 10.580 kilograme. Tot în Hotărârea de Guvern se mai cerea ca primele 278 de blindate să fie livrate direct din fabricile producătorului care va câștiga contractul, iar restul blindatelor să fie produse pe teritoriul României. Cu condiția ca pe teritoriul României să se fabrice „sistemul de protecție balistică și antimină, sistemul de armament, sistemul de comunicații și informatică și suita de aplicații software de comandă control, aparatura de ochire și observare, sistemul de avertizare și reacție împotriva dispozitivelor de vizare/dirijare asociate sistemelor de lovire ale inamicului”. Contract de 852 milioane de euro pentru blindate ciuntite Turcii de la Otokar au oferit MApN blindatul 4X4 Cobra II. Care, însă, conform specificațiilor menționate pe site-ul producătorului, are o greutate standard de 14.500 de kilograme, adică e cu patru tone mai greui decât cerea Ministerul român al Apărării. DeFapt.ro a dezvăluit că, pentru a putea îndeplini cerința MApN legată de greutate, turcii au ciuntit la propriu spatele blindatului și l-au transformat într-un model pick-up. În ciuda riscurilor de securitate după acest „lifting” din topor, MApN a atribuit Otokar contractul, la o valoare de 4,263 miliarde de lei fără TVA. Adică în jur de 852 de milioane de euro. Conform contractului, MApN a plătit un avans de 30% din valoarea contractului, adică în jur de 1,5 miliarde de lei, cu condiția ca turcii să livreze primele 278 de blindate până la data de 27 noiembrie 2025.   Otokar a livrat cu întârziere și nici nu a produs în România Dar Otokar nu a respectat contractul cu Ministerul Apărării Naționale. Pe de-o parte, nu a respectat termenul de livrare al primului lot de blindate, care a ajuns în România cu o întârziere de câteva luni. „Până la data de 14.05.2026 au fost recepționate 276 de vehicule Cobra II. Acestea au fost livrate la beneficiari în perioada 20.12.2025 – 10.03.2026”, a transmis MApN la solicitarea DeFapt.ro. Pe de altă parte, Otokar a înregistrat întârzieri „în îndeplinirea interesului esențial de securitate” al României. Adică nu a început producția componentelor și asamblarea blindatelor 4x4 în România. Motiv pentru care au fost sancționați drastic.  Penalități de 88 de milioane de euro La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al MApN a transmis că „până la data de 14.05.2026, au fost emise facturi de penalități aferente întârzierii în îndeplinirea interesului esențial de securitate în valoare de 422.065.379,34 lei, iar pentru întârzierea în livrare a produselor au fost emise facturi de penalități în valoare de 16.401.053,24 lei”.  În total 438,46 milioane lei, echivalentul a 88 de milioane de euro. Însă penalitățile vor continua să curgă până la respectarea integrală a termenilor asumați prin contract. „Valoarea totală a penalităților care pot fi impuse companiei Otokar este limitată la valoarea contractului, în conformitate cu prevederile HG 1489/2022 - privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente fazei I din cadrul etapei I a programului de înzestrare „Autovehicule tactice blindate de tip ușor” – ATBTU”, potrivit răspunsului MApN. Automecanica a fost cumpărată de Otokar Diferența de 781 de blindate Cobra II urmează să fie asamblate la Automecanica SA, societatea cumpărată în proporție de 96% de Otokar de la controversatul afacerist Serghei Glinka și asociatul său, Andrei Scobioală. Documentele publicate în „Monitorul Oficial” arată că în data de 8 iunie 2026 va avea loc Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor Automecanica, ocazie cu care Haydar Yenigün, Ibrahim Aykut Özüner și Uğur Sedef Vehbi vor deveni membri ai Consiliului de Administrație al Automecania SA pe o perioadă de trei ani. Apoi, pe 15 iunie 2026, se va lua la cunoștință transferul acțiunilor deținute de acționarii majoritari Andrei Scobioală și Automecanica SKB Property SRL, controlată de Serghei Glinka, către Otokar.   Serghei Glinka, consilierul oligarhului rus Andrei Bokarev Afaceristul estonian Serghei Glinka a preluat Automecanica SA în anul 2022, însă a fost și unul dintre acționarii minoritari ai companiei rusești Transmashholding, condusă de controversatul miliardar rus Andrei Bokarev în perioda 2008 – 2022. Pentru a-și crește notorietate a comandat mai multe materiale publicitare în care își etala cariera și succesul în afaceri. Unul dintre acestea a fost publicat pe site-ul antena3.ro cu titlul „Mr. Serghei Glinka și succesul său în afaceri”. Din acest material publicitar aflăm că Serghei Glinka a fost „figură influentă a grupului de companii Transmashholding din 2004 până în 2016, a jucat un rol crucial în modelarea succesului acestuia. A deținut diverse poziții cheie în cadrul companiei, lăsând un impact de durată asupra rețelei de transport public și feroviar din Rusia prin proiecte semnificative în colaborare cu Alstom și un interes puternic pentru tehnologiile europene”. Totodată, se mai menționa că „în calitate de acționar și consilier al președintelui Transmashholding la începutul anului 2009, domnul Sergei Glinka și-a demonstrat perspicacitatea în afaceri”. Oligarhul Andrei Bokarev, „arhitectul” Centrului 795 Publicația The Insider a dezvăluit că acționarul majoritar și președinte al Transmashholding, miliardarul rus Andrei Bokarev, a fost „arhitectul ideologic și principalul susținător” al Centrului 795, o entitate ultrasecretă formată din unitățile de elită ale serviciilor secrete rusești GRU și FSB, care executa de la misiuni militare în Ucraina până la asasinate politice și răpiri în afara Rusiei. Mai multe publicații din România au preluat ancheta jurnalistică a publicației The Insider referitoare la legăturile dintre estonianul Serghei Glinka și Andrei Bokarev. Reprezentanții estonianului au emis atunci un drept la replică prin care încercau să minimalizeze legătură de afaceri cu oligarhul Bokarev. „Calitatea de coacționar a izvorât dintr-o structură de capital deschisă și nu dintr-un acord bilateral. (…) Dl. Glinka și-a lichidat integral participația din Transmashholding în 2017, cu cinci ani înainte de invazia Rusiei în Ucraina și cu cinci ani înainte ca dl Bokarev să fie plasat sub sancțiuni internaționale. Începând cu 2022, lichidarea sau vânzarea tuturor business-urilor dlui Glinka din spațiul ex-sovietic a fost finalizată în integralitate”, se menționa în dreptul la replică. Totodată, Glinka susține că în prezent are afaceri exclusiv în Europa și SUA. 

Oana Țoiu a "uitat" să renunțe la banii de transport de la Camera Deputaților după ce a devenit ministră (sursa: Facebook/Oana Țoiu)
Investigații

EXCLUSIV Ministra Țoiu, care circulă cu autoturism și șofer SPP, cere bani de transport și de la Parlament. Dar nu și bani de chirie, deși are buletin de Târgoviște

Oana Țoiu, ministra Afacerilor Externe din partea USR, are asigurat transportul gratuit din partea Serviciului de Protecție și Pază, dar „ciupește” lunar câte 1.400 de lei de la Camera Deputaților, instituție căreia îi cere să-i deconteze banii pentru transport în calitate de deputat de București. Mai mult, Țoiu a solicitat pentru o scurtă perioadă să i se deconteze chiar și chiria pentru un apartament în care trebuia să funcționeze biroul său de parlamentar, dar pe care l-a tranformat în spațiu privat de lucru. Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Manole: 80.000 de euro pentru birou parlamentar fantomă și bani de transport, deși are mașină SPP cu șofer  Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Contactată de către DeFapt.ro, ministra Oana Țoiu a recunoscut că are asigurat transportul gratuit din partea SPP, dar a susținut că nu-și mai aduce aminte dacă a cerut banii pentru transport de la Camera Deputaților. Un răspuns oficial pentru DeFapt.ro arată că i-a cerut și primit. 1.400 de lei lunar pentru transport  Oana Țoiu a fost aleasă deputat de București în decembrie 2024, pe listele USR. Documente obținute de către DeFapt.ro arată că deputata Oana Țoiu a solicitat Camerei Deputaților să-i deconteze lunar banii pentru transport din circumscripția electorală București până la locul în care își desfășura activitatea politică. Adică 1.400 lei lunar pentru a se deplasa până la sediul Palatului Parlamentului, acolo unde își are sediul Camera Deputaților. Începând cu 23 iunie 2025, Oana Țoiu a fost numită și ministră a Afacerilor Externe, tot din partea USR, în guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. Funcția politică a venit cu o serie de beneficii. În calitatea sa de șefă a diplomației românești, de exemplu, ministra Oana Țoiu beneficia de pază, protecție și transport gratuit din partea Serviciului de Protecție și Pază. SPP îi asigură gratuit transportul Cu toate acestea, Oana Țoiu a continuat să ceară Camerei Deputaților să-i deconteze lunar banii pentru transport. Camera Deputaților a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că Oanei Țoiu i s-a decontat în perioada ianuarie – decembrie 2025 câte 1.400 lei lunar pentru cheltuieli legate de transport. În total: 16.800 lei, Întrebată de către DeFapt.ro dacă beneficiază de serviciile SPP, ministra Oana Țoiu a răspuns afirmativ. Răspunsul Camerei Deputaților pentru DeFapt.ro (sursa: Camera Deputaților) „Da, dar nu cred că am luat banii de transport. Dacă verificați, o să vedeți că nu sunt. Vă zic sigur că nu. De la începutul mandatului meu de ministru nu am mai cerut banii respectivi. O să mă întorc la parlament să cer o adeverință pentru asta”, a declarat ministra Oana Țoiu. 1.300 de euro de la Camera Deputaților pentru un birou-fantomă La finalul anului 2024, deputata Oana Țoiu a închiriat un apartament într-un bloc de pe Calea Victoriei din București. Costul chirieri era de 650 de euro pe lună, bani decontați de Camera Deputaților. Acolo urma să funcționeze biroul de parlamentar al deputatei Oana Țoiu. Ceea ce, însă, nu s-a întâmplat niciodată.  Actuala ministră a renunțat să mai ceară banii pentru chiria apartamentului pe data de 28 februarie 2025, după doar două luni. Întrebată dacă a locuit în apartamentul închiriat din bani publici, Oana Țoiu a negat.   „Nu locuiesc acolo. A funcționat ca și cabinet parlamentar o perioadă, în timp ce am avut și cabinetul la Camera Deputaților, de vicepreședinte. E o chestie de mai bine de un an. E închis contractul. A fost o perioadă temporară, timp în care am avut și biroul de la Camera Deputaților. A funcționat ca spațiul meu de lucru și cabinet parlamentar în perioada respectivă. Audiențele au fost în parlament. Pentru că, fiind un bloc, nu era cel mai la îndemână loc pentru audiențe. Audiențele le-am făcut în parlament. A funcționat în perioada respectivă ca și cabinet parlamentar și spațiu de lucru”, a declarat Oana Țoiu pentru DeFapt.ro. Doar că Camera Deputaților nu decontează chiria spațiilor private de lucru ale deputaților. Nu a cerut bani de chirie: „Am avut întotdeauna buletin de Târgoviște”  În apărarea ei, ministra Oana Țoiu a mai spus că ea nu a solicitat banii pentru închirierea unei locuințe, deși a avut întotdeauna buletin de Târgoviște. „Eu am lăsat toți banii de chirie, chiar dacă am avut întotdeauna buletin de Târgoviște, la bugetul public. Cu o excepție: o perioadă de timp, după începerea războiului din Ucraina, i-am redirecționat către adăposturi. Fie către victimele violenței domestice, care aveau și românce și ucrainence, fie pentru alte tipuri de ONG-uri. Chiar dacă era dreptul meu legal să iau chiria”, a mai precizat Oana Țoiu. 

Eternii Predoiu și Arafat au decis unde merg contractele SAFE pentru MAI (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Cui au împărțit Predoiu și Arafat 2,67 miliarde de euro din SAFE. „Tunul” Sig Sauer, oficial. Revine Deltamed, firma preferată a lui Arafat

2,671 miliarde de euro este valoarea celor zece programe finanțate prin SAFE, contracte care urmează să fie atribuite și semnate de Ministerul Afacerilor Interne de Cătălin Predoiu, actualul ministru al Afacerilor Interne, și de subalternul său, secretarul de stat Raed Arafat. DeFapt.ro a dezvăluit, în urmă cu o săptămână, că liberalul Cătălin Predoiu va atribui contractul pentru „arma de asalt” companiei americane Sig Sauer, a cărei filială este condusă în România de general – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fost director al Statului Major General, un apropiat al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc din gruparea Hubert Thuma. Citește și: EXCLUSIV Șantaj la MApN pe miliardele SAFE: Rheinmetall nu mai vrea să producă în România. Contract de 5,7 miliarde de euro Partea leului și-a luat-o și compania Deltamed SRL, patronată de Dan Gorgan, un apropiat al secretarului de stat Raed Arafat. 1. Armament de tip NATO și muniție: 816,6 milioane de euro Contractul va fi semnat cu Asocierea SSI Legion SRL, filiala Sig Sauer Inc. SUA, și Compania Națională Romarm – Fabrica de Arme Cugir și Uzina mecanică Sadu 2. Echipament balistic: 119,6 milioane de euro DeFapt.ro a dezvăluit că pentru echipamentele de protecție (cască de protecție balistică, vestă antiglonț și mască de gaze) a fost alocată inițial suma de 104,1 milioane de euro. Dar valoarea a fost majorată cu 15,5 milioane de euro.  Contractele vor fi semnate cu Asocierea Stimpex SA – Cess Plus Solutions SRL – Motexco SRL – BlueSpace Technology SA, dar și cu Invictus Force & Safe SA. 3. Drone (UAS, UGS, drone acvatice și subacvatice): 116,3 milioane de euro Contractele vor fi semnate cu mai multe firme. Unul dintre acestea va fi atribuit firmei Autonomous Fligt Techonologies SA. Al doilea contract va fi atribuit asocierii dintre Qognifly System SRL în asociere cu Oves Enterprise SRL. Cel de-al treilea contract va fi semnat cu consorțiul format din Orbotix Industries și BraveX Aero SRL. 4. Sisteme antidronă (C-UAS), majorat la 106,3 milioane de euro Pentru sistemele antidronă, Ministerul Afacerilor Interne a alocat inițial suma de 61,8 milioane euro. Dar, după ce programul a fost aprobat de Parlament, suma a crescut la 106,3 milioane euro. Ministerul Afacerilor Interne va semna trei contracte. Primul contract va fi atribuit asocierii formate dintre BlueSpace Techonology SA, Starc4Sys și MarcTel S.I.T. SRL. Optoelectronica 2001 SA va fi primi un alt contract iar asocierea Argonian SRL și Sim-Soft SRL va primi al treilea contract. 5. Mobilitate militară: 286,5 milioane de euro Ministerul Afacerilor Interne a prevăzut în cadrul acestui program achiziția de blindate de intervenție, vehicule de transport operațional, de monitorizare și cu capacitate de protecție mărită, dar și ambarcațiuni operative. Valoarea achizițiilor prevăzute în acest program a fost stabilită inițial la 283,765 milioane de euro, însă a crescut la 286,5 milioane de euro. Pe lista furnizorilor se află firmele Daimler Truck & Bus Romania SRL, MHS Truck & Bus, Klassen Automobile GmbH, Rasirom SA, Marinescu Trading Company Tulcea, Damen Shipyards Galați, Fr. Frassmer GmbH & Co KG, Renault Group, VAG Service SRL, Țiriac Auto SRL, Stimpex SRL, BlueSpace Techonology SA, Auto Vision SRL – partener local Aurum Security GmbH, Arminius Armouring GmbH, Rohde & Schwarz România SRL. 6. Managementul victimelor multiple și protecția CRBNe: 520,5 milioane de euro Valoarea estimată a contractelor aferente acestui program a crescut de la 514,6 milioane de euro la 520,5 milioane de euro. Contractele vor fi semnate cu firmele Deltamed SRL, Leonardo S.p.a. Italia, Simultec SRL, Șantierul Naval Mangalia, Kewatec Shipyards Finlanda, Stimpex SA, Asocierea Lanco SRL – Stimpex SA – Cess Plus Solutions SRL, Cess Plus Solutions SRL, Draeger, MATE-FIN SRL, ADS Solutions – reprezentând PexRay OY, Ceia Spa, Garant GmbH, Telerob GmbH și Canadian Technology Systems. Totodată, se vor mai semna contracte cu ICCO Medical SRL - firmă ce reprezintă Vallon GmbH, Med-Eng, ICP New Tech și Canadian Technology Systems, dar și cu Proparms Ltd. Canada – reprezentată de Transcarpat Sportours International SRL. 7. Managementul continuității energetice: 44,3 milioane de euro DeFapt.ro a dezvăluit că Departamentul pentru Situații de Urgență va cumpăra prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) trei tipuri de generatoare de curent electric: 100 de generatoare de 250kVA și câte 50 de generatoare de 450kVA, respectiv 700 kVA. Contractele vor fi semnate cu B&P Engine Drive SRL, dar și cu Electro Optic Components SRL. 8. Managementul evacuării în masa: 384,4 milioane de euro O parte din bani, 96 de milioane de euro, au fost alocați pentru Ordine Publică, iar restul au fost împărțiți de Departamentul pentru Situații de Urgență între IGSU și IGAv. Inițial se preconiza achiția a șapte elicoptere multiroll categoria mediu – greu și cinci, categoria mediu – ușor pentru transport medical. Contractul pentru cele 12 elicoptere va fi atribuit companiei Airbus Helicopters. 85 de camioane de intervenție vor fi cumpărate de la Iveco România SRL. Însă se vor mai semna contracte pentru alte produse cu Șantierul Naval Mangalia, Kewatec Shipyards și Stimpex SA. 9. Sisteme critice de comunicații: 298,4 milioane de euro Contractele vor fi semnate cu Airbus Defence and Space România SRL, Thales România, consorțiul Dendrio Solutions – Drendio Innovations SRL – Arctic Stream SA – Tema Energy SA. Partea leului o va fi primi și consorțiul format din Deltamed – Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații (CSR), dar și parteneriatul format din Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații – Axxatel Service SRL. În plus, se vor mai semna contracte cu Bull România SRL și BlueSpace Technology SA. 10. Sisteme Optice & optoelectronice: 14,4 milioane de euro     Achiziția sistemelor de optică și optoelectronică se va face pentru Poliția Română, Poliția de Frontieră și Jandarmeria Română. Contractul în valoare de 14,4 milioane euro se va semna cu compania de stat IOR SA. Lista contractelor MAI cu finanțare SAFE (sursa: Guvernul României)

Compania germană Rheinmetall șantajează România pe banii SAFE (sursa: X/Rheinmetall)
Investigații

EXCLUSIV Șantaj la MApN pe miliardele SAFE: Rheinmetall nu mai vrea să producă în România. Contract de 5,7 miliarde de euro

5,7 miliarde de euro, fonduri SAFE, este valoarea contractelor pe care urmează să i le atribuie Ministerul Apărării Naționale companiei germane de armament Rheinmetall, implicată în mai multe cazuri de corupție la nivel mondial în ultimii ani. Dar, cu trei săptămâni înainte de termenul-limită pentru semnarea contractelor, reprezentanții Rheinmetall s-au răzgândit și au solicitat renegocierea termenilor contractuali în defavoarea statului român. Practic, Rheinmetall nu mai vrea să facă „localizare” și „producție” de aproximativ 60% în România.   Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, nu a cedat de această dată presiunilor făcute de compania Rheinmetall și a anunțat printr-un comunicat de presă că „MApN nu va semna contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase”. Amendă de 37 de milioane de euro pentru corupția din Grecia Conglomeratul german de armament Rheinmetall a fost implicat într-o serie lungă de scandaluri de corupție în India, Grecia sau Africa de Sud în ultimii 15 ani. De exemplu, procurorii au deschis un dosar de corupție la finalul anului 2013, după ce s-a aflat că filiala Rheinmetall Defence Electronics (RDE) a mituit mai mulți oficiali greci pentru a obține contracte de armament. Intermediar a fost Papagiotis Efstathiou, fost ofițer de marină, care le-a declarat anchetatorilor germani că a dat mită regulat, în perioda 1998 – 2011, în urma presiunilor făcute de conducerea Rheinmetall Defence Electronics. Compania germană a negat inițial acuzațiile, dar și-a schimbat poziția după mai multe percheziții făcute la sediul RDE din Bremen. Armin Papperger, directorul general al Rheinmetall, a recunoscut într-un final că s-a dat mită pentru contractele de armament. „S-au făcut greșeli la Rheinmetall și ne asumăm responsabilitatea pentru ele”, a declarat Armin Papperger pentru ziarul Süddeutsche Zeitung. Astfel, directorul Armin Papperger împreună cu colegii săi din consiliul de administrație și consiliul de supraveghere al Rheinmetall au acceptat amenda impusă de Parchetul din Bremen: 300.000 de euro, plus 36,77 milioane de euro profituri obținute ilegal de pe urma vânzării sistemului de apărare Asrad către Grecia. În total, peste 37 de milioane de euro. Armin Papperger, primit la Palatul Victoria de premierul Ilie Bolojan   Pe 12 noiembrie 2025, o delegație a companiei Rheinmetall, condusă de Armin Papperger, a fost primită la Palatul Victoria de premierul Ilie Bolojan și de cancelarul Mihai Jurcă, cel care gestionează programul SAFE. La finalul întâlnirii, Guvernul României a emis un comunicat de presă prin care anunța că cele două părți „au ajuns la o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare echipamente militare, care răspunde unor nevoi imediate ale României. Acestea au în vedere dotarea Armatei cu echipamente de ultimă generație care vor fi finanțate din programul SAFE, precum și susținerea investițiilor străine în dezvoltarea industrială din România”. Ulterior, compania Rheinmetall a trimis oferte pentru șapte programe incluse de Ministerul Apărării Naționale în programul SAFE. Câți bani s-au alocat inițial prin SAFE La începutul anului 2026, Ministerul Apărării Naționale a publicat lista cu 21 de proiecte aprobate de Comisia Europeană, care urmau să fie finanțate prin programul SAFE. Documentul conținea tipurile de tehnică militară și armament ce urmau să fie cumpărate, cantitățile și valorile estimate. De exemplu, pentru înzestrarea Forțelor Terestre cu 298 de mașini de luptă pentru infanterie pe șenile (MLI) s-au alocat 2,98 miliarde euro. Pentru achiziția a două nave de patrulare maritime (OPV), valoarea estimată a contractului era inițial de 700 de milioane de euro. Cele două vedetele de intervenție pentru scafandri era estimate la 57 de milioane de euro. Achiziția a 139 de transportoare blindate 8x8 Piranha V era estimată la 761 milioane de euro. Iar pentru continuarea achiziției a minimum 1.370 de platforme multifuncționale de transport și logistică pe roți a fost prevăzută o sumă de 472 de milioane de euro. România, șantajată de producătorii de armament În timp ce negocierea contractelor era în plină desfășurare la nivelul Cancelariei prim-ministrului, producătorii de armament s-au răzgândit și au cerut majorarea prețurilor cu o treime. Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării Radu Miruță: pe 2 aprilie a.c., într-o conferință de presă susținută la sediul MApN, ministrul Miruță anunța nervos că, atâta timp cât va ocupa funcția, nu va dispune semnarea unui contract cu 30% mai scump. „Am trimis, conform deciziei CSAT, request for information cu aceste caracteristici entităţilor care sunt interesate să producă respectând şi decizia CSAT, şi condiţiile din SAFE şi, cu toate că anunţaseră nişte preţuri nu de mult, acum câteva luni, fiindcă se îngustează perioada de timp în care trebuie semnate aceste contracte, au început să se întoarcă cu propuneri financiare cu o treime mai scumpe. V-am spus şi de la Ministerul Economiei şi de aici că nu vom negocia cu aceste companii cu mâinile întoarse la spate, ajungând să plătim preţuri artificiale doar pentru că simt ele că există nişte bani pe care Armata Română, Ministerul Economiei, Ministerul de Interne, Ministerul Transporturilor vor să îi utilizeze”, declara iritat ministrul Radu Miruță. Printre producătorii de armament la care făcea referire șeful Apărării se afla și compania germană Rheinmetall, care solicitase majorarea contractului pentru contractul aferent achiziției de mașini de luptă pentru infanterie pe șenile. Cu cât s-au majorat contractele pentru Rheinmetall În final, însă, Guvernul României și Ministerul Apărării Naționale au cedat „șantajului” și presiunilor exercitate de producătorii de armament. Astfel, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că valoarea contractului pentru mașinile de luptă Lynx a crescut de la 2,98 miliarde de euro la 3,337 miliarde de euro. Adică o creștere de aproximativ 12%. Prin programul SAFE se vor cumpăra 232 de mașini de luptă, în valoare de 2,598 miliarde euro. „Suplimentar, diferența de 66 MLI și derivate va face obiectul unor contracte subsecvente ulterioare cu valoarea totală estimată de 738,6 mil. euro”, a anunțat MApN. Rheinmetall a acceptat un grad de localizare a producției de minimum 40% la Automecanica Mediaș.     Dar acesta nu este singurul contract pentru care Rheinmetall a solicitat creșterea prețului. În cazul celor două nave de patrulare, prețul a crescut de la 700 de milioane de euro la 836 de milioane de euro. O creștere de aproape 20%. Iar ce prețul vedetelor de scafandri a fost majorat de Rheinmetall de la 57 de milioane de euro la 84 de milioane de euro. Adică 47% mai mult. Rheinmetall vrea să producă cât mai puțin în România Dar, pe 11 mai a.c., cu trei săptămâni înainte de termenul limită pentru semnarea contractelor finanțate prin SAFE stabilit de Comisia Europeană, a fost declanșat un nou scandal. De data aceasta, compania Rheinmetall i-a anunțat pe reprezentanții Guvernului și ai Ministerului Apărării Naționale că nu mai sunt de acord cu termenii contractuali negociați. Surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale au declarat pentru DeFapt.ro că „Rheinmetall nu ar mai vrea să semneze contractele până la data de 31 mai 2026 deoarece vrea să renegocieze termenii contractuali. Principala cerință este legată de reducerea gradului de localizare a producție stipulată în contract. Încearcă să dea cât mai puțin și să ia cât mai mult. Dar nu se poate. Ce e negociat e negociat!” Despre decizia conglomeratului german a fost informat și Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președinele Nicușor Dan. Surse guvernamentale au declarat că „nici Guvernul, nici CSAȚ, nu sunt mulțumite de decizia Rheinmetall și nici nu vor accepta acest șantaj”. Radu Miruță amenință iar că MApN nu va semna contractele  Solicitarea companiei Rheinmetall nu a rămas fără ecou. Ministerul Apărării Naționale, condus încă de Radu Miruță, a emis un comunicat de presă foarte dur, dar fără a nominaliza compania germană. Potrivit comunicatului, „procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică sunt în derulare” iar comisiile de evaluare și experții cooptați din cadrul MApN au „deplina responsabilitate a derulării acestora”. La finalul comunicatului, MApN a amenințat că „nu va semna contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase pentru instituție prin raportare la prevederile documentației de atribuire aprobate și care contravin principiului eficienței utilizării fondurilor publice”.     Ce se întâmplă în cazul în care nu se semnează contractele? DeFapt.ro a încercat să afle ce se va întâmpla cu cele 5,7 miliarde de euro, valoarea cumulată a contractelor pentru Rheinmetall, în cazul în care nu se vor semna contractele până la data de 31 mai 2026. Mai multe surse din cadrul MApN și Guvernul României au declarat pentru DeFapt.ro că există mai multe variante pentru a nu se pierde cele 5,7 miliarde de euro. O soluție ar fi ca Guvernul României să solicite Comisiei Europene să folosească banii rămași pentru achiziții comune cu alte state europene din cadrul programului SAFE. Contractele aferente achizițiilor comune finanțate prin SAFE se pot semna până la finalul anului 2026.

Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP (sursa: Facebook/Irineu Darău)
Investigații

EXCLUSIV Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP

Senatorul Irineu Ambrozie Darău, actualul ministru al Economiei din partea USR, cere lunar bani de la Senatul României pentru plata chiriei a șase birouri de parlamentar din județul Brașov, dar nu are nici un consilier angajat care să gestioneze relația cu cetățenii care l-au votat. Cinci din cele șase birouri închiriate pe banii Senatului României au fost transformate în sedii ale filialelor USR Brașov, deși USR primește subvenții de la statul român pentru plata chiriilor. DeFapt.ro a dezvăluit că o situație asemănătoare se întâmplă și la PSD, acolo unde foștii miniștri de la Muncă și Transporturi, Petre Florin Manole, respectiv Ciprian Constantin Șerban, primesc peste 80.000 de euro anual pentru birouri parlamentare fantomă. Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Manole: 80.000 de euro pentru birou parlamentar fantomă și bani de transport, deși are mașină SPP cu șofer  Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Senatorul Darău plătește din banii Senatului chiriile pentru USR Senatorul Irineu Ambrozie Darău, actualul ministru al Economiei, este președintele filialei județene USR Brașov. În calitatea sa de senator al României, Irineu Darău a încasat în perioada ianuarie – decembrie 2025 nu mai puțin de 27.530 lei, adică echivalentul a 5.500 de euro, pentru a plăti chiria a șase spații în care ar trebui să funcționeze biroul său de parlamentar. Însă în cinci din cele șase spații funcționează exclusiv filiale locale ale organizației județene USR Brașov, dar și acelea sunt închise. Filiale a căror chirie ar trebui decontată din banii pe care USR îi primește ca subvenție din partea statului român, nu din banii Senatului României. Un raport de monitorizare al Expert Forum arată că USR a cheltuit anul trecut 37,4 milioane lei, din care trei milioane lei pentru chirii și utilități sedii. 7.000 de euro lunar pentru funcționare, zero angajați Biroul parlamentar reprezintă structura locală de lucru a unui deputat sau senator, situată în circumscripția electorală în care parlamentarul a fost ales. Acesta funcționează ca o punte de legătură directă între cetățeni și parlamentar, oferind un spațiu fizic în care alegătorii pot fi primiți în audiență sau să fie informați despre proiectele legislative. Dar în realitate nu se întâmplă acest lucru.   Cele șase sedii în care ar trebui să funcționeze cabinetul de parlamentar al senatorului Irineu Darău sunt situate în localitățile Cristian, Râșnov, Săcele, Sânpetru, Făgăraș și Dumbrăvița. Majoritatea acestor spații a căror chirie este plătită senatorului Irineu Darău de către Senatul României par a fi lăsate în paragină. Asta, deși pentru funcționarea cabinetului său de parlamentar (nu pentru chirie), senatorul Irineu Darău a primit aproximativ 7.000 de euro lunar în decursul anului 2025. La solicitarea DeFapt.ro, Senatul României a transmis că senatorul Irineu Darău nu are angajată nici o persoană pe cabinetul său de parlamentar. Chirii plătite de stat, spații lăsate în paragină Pe Strada Mare din localitatea brașoveană Dumbrăvița, la nr. 128, vizavi de biserică, se află un corp mic de casă neîngrijit, parcă abandonat, cu geamuri și ușa ferecate cu grilaje. Un banner prins deasupra ușii indică faptul că acolo își are sediul doar USR Dumbrăvița, una din filialele locale a USR. Nici urmă de cabinet parlamentar. La aproape 38 de kilometri distanță de această cămăruță, în localitatea brașoveană Săcele, pe bulevardul George Moroianu la nr. 289 B, se află un spațiu închiriat în care ar trebui să funcționeze un alt birou de parlamentar al senatorului Darău. Imaginile surprinse de Google Street View arată că acolo se află o cameră dotată cu un frigider, de care stă rezemată o mătură, un birou și două scaune. Pe geam a fost lipit un afiș al USR cu Daniela Olariu. Biroul de parlamentar din Săcele al lui Irineu Darău (sursa: Google Street View) Situația este identică pe Strada Lungă, din localitatea Cristian. Acolo, pe un corp de casă veche, a fost montată o casetă din plastic pe care stă scris „Uniunea Salvați România Filiala Cristian – Brașov”. Iar pe geam a fost lipit un afiș cu mesajul „USR, singurul partid care luptă împotriva hoției”. Biroul de parlamentar din Cristian al lui Irineu Darău (sursa: Google Street View) Seidler: „Orice parlamentar plătește chirie doar pentru biroul său parlamentar”  Contactat de către DeFapt.ro, senatorul Irineu Ambrozie Darău a refuzat să comenteze. A răspuns, însă, Cristian Seidler, purtătorul de cuvânt al USR, care a transmis la solicitarea DeFapt.ro că „USR plătește chiriile aferente sediilor de partid din toată țara, atât din fonduri publice cât și din surse proprii, conform legii, fiind verificat în acest sens atât de Curtea de Conturi cât și de Autoritatea Electorală Permanentă”. Întrebat cum explică faptul că senatorul Irineu Darău plătește din suma forfetară pe care o primește de la Senatul Romaniei chiriile pentru filiale USR nefuncționale, Cristian Seidler a expicat că „orice parlamentar plătește chirie doar pentru biroul său parlamentar. Faptul că un spațiu poate fi împărțit, ca suprafață și costuri, între mai mulți chiriași, dintre care unul este un birou parlamentar, se încadrează în prevederile legale”. Ia bani de transport, deși îl plimbă gratuit SPP Senatorul Irineu Ambrozie Darău a preluat funcția de ministru al Economiei în data de 23 decembrie 2025. De atunci și până în prezent, a cerut Senatului României să-i plătească cheltuielile cu transportul, adică 1.400 lei pe lună, deși acest serviciu este asigurat non-stop de Serviciul de Protecție și Pază. Am încercat să obținem un punct de vedere de la senatorul Darău, dar acesta a refuzat să răspundă. Însă Cristian Seidler a transmis că „regulile sunt unitare și se aplică la fel parlamentarilor care ocupă și o funcție de ministru”. Dar atunci când a fost întrebat dacă este legal și moral ca senatorul Irineu Ambrozie Darău să primească banii pentru transport, în contextul în care serviciul îi este asigurat de SPP, Seidler a refuzat să mai răspundă. 

Predoiu încearcă să acopere tunul Sig Sauer de 816 milioane de euro. Reacția după dezvăluirile DeFapt.ro (sursa: Facebook/Cătălin Predoiu)
Investigații

EXCLUSIV Predoiu încearcă să acopere tunul Sig Sauer de 816 milioane de euro. Reacția după dezvăluirile DeFapt.ro

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a transmis o serie de precizări în urma dezvăluirilor făcute de către DeFapt.ro cu privire la contractul de 816,5 milioane euro, bani împrumutați prin SAFE, care ar urma să fie atribuit companiei Sig Sauer. Filiala românească a Sig Sauer este administrată de general – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fost director al Statului Major General, un apropiat al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc din gruparea Hubert Thuma. Ministrul Predoiu susține, în precizările trimise DeFapt.ro, că contractul nu este pregătit pentru compania Sig Sauer. Dar italienii de la Beretta, germanii de la Heckler & Koch și belgienii de la FN Herstal îl contrazic: reprezentanții ultimelor două companii producătoare de arme susțin că nu au primit scrisoarea oficială de acceptare sau invitația la negocierile finale, spre deosebire de concurenții lor de la Sig Sauer. Ministrul Predoiu, contrazis de producătorii de arme DeFapt.ro a dezvăluit că liberalul Cătălin Predoiu, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, pregătește atribuirea unui contract de 816,5 milioane de euro pentru achiziția a aproximativ 400.000 de arme de asalt și pistoale companiei germano – americane Sig Sauer, care deja a primit scrisoare oficială de acceptare a ofertei. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Însă ministrul Predoiu susține că „teza enunțată de dumneavoastră (DeFapt.ro – n.r.), potrivit căreia contractul ar fi pregătit pentru o anumită persoană, ori pentru o anumită companie este în totalitate falsă și nu se susține pe nicio dovadă”. Pe de-o parte, Predoiu este contrazis de documentul publicat de către DeFapt.ro din care rezultă că se vrea achiziționare de arme semi automate, calibru 7,62x51 mm, convertibile în calibru 6,8x51 mm, care este produs exclusiv de compania Sig Sauer. Pe de altă parte, poziția ministrului de Interne este contracarată oficial și neoficial de către reprezentanți ai marilor companii producătoare de arme. De exemplu, compania italiană Beretta susține într-un comunicat de presă că atribuirea contractului pentru achiziția de arme companiei Sig Sauer nu respectă intregral Regulamentul SAFE. Predoiu se ascunde după Jurcă de la Cancelaria premierului Ministrul Cătălin Predoiu a prezentat propria versiune cu privire la contractul de 816,5 milioane euro: „Ministerul Afacerilor Interne a preluat recent de la Ministerul Apărării Naționale coordonarea eforturilor forțelor Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională pentru implementarea proiectului de înzestrare cu armament și muniție de infanterie (inclusiv pistolul de calibru 9 mm și arma de asalt de calibru 5,56), prevăzut în Planul Național de Investiții al României aprobat de către Comisia Europeană. În acest sens, a fost creat un grup de lucru dedicat, care beneficiază de o coordonare operațională și strategică la nivelul ministerului, cu sprijinul celorlalte structuri din SNAOP, iar întregul demers este subsumat coordonării Grupului de lucru care gestionează programul SAFE la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului (al cărei șef este Mihai Jurcă - n.r.). Până în prezent au fost parcurse toate etapele procedurale prevăzute de Regulamentul SAFE nr. 1106/2025 transpus în legislația națională prin Ordonanța de Urgență numărul 62/2025, cu modificările și completările ulterioare. Precizăm că parte din proceduri au fost realizate de către MApN, anterior preluării de către MAI a coordonării eforturilor forțelor Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională pentru implementarea proiectului de înzestrare cu armament și muniție de infanterie.” Heckler & Koch și FN Herstal, scoase pe șest din joc  „Au fost stabilite cerințele operaționale ale produselor, cerințele de eligibilitate, precum și cerințele de cooperare, prin raportare la criteriile prevăzute de regulament referitoare la securitatea lanțului de aprovizionare și la reziliență industrială a capacităților de producție de apărare. Cerințele operaționale au fost stabilite de Ministerul Apărării Naționale, în conformitate cu standardele NATO, fiind identice pentru toate instituțiile din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Național”, a mai transmis ministrul Cătălin Predoiu prin Biroul de Presă al MAI. Însă aici apare o problemă: reprezentanții Heckler & Koch și ai FN Herstal susțin că, până în present, nu li s-au prezentat cerințele operaționale ale armelor de asalt și ale pistoalelor sau cerințele de eligibilitate integral, motiv pentru care au transmis doar oferte estimative. Și asta, fără să mai primească vreun răspuns sau vreo invitație pentru a depune oferta completă.   „Crearea unei sinergii la nivelul antreprenorial autohton” „Ca atare, obiectivul vizat este crearea unei sinergii la nivelul antreprenorial autohton din domeniul industriei de apărare pentru operaționalizarea unor capabilități de producție public-private pentru realizarea unor produse cu performanțe tehnice recunoscute la nivelul aliaților din cadrul NATO, având în centru filialele de profil ale Companiei Naționale Romarm, realizându-se dezideratul de localizare a producției pe teritoriul național al României. Astfel, pistoalele de calibru 9 mm, arma de asalt de calibru 5,56 mm și munițiile aferente vor fi realizate în proporție de 100% în România. După aprobarea în Parlamentul României a proiectului de investiții în cauză, Grupul de lucru al MAI va iniția, în perioada următoare, demersurile pentru semnarea acordului de asociere a autorităților contractante și pregătirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție conform prevederilor OUG nr. 62/2025, în scopul semnării angajamentului legal pentru furnizarea produselor militare”, se mai arată în precizările MAI pentru DeFapt.ro.

Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer

816,5 milioane de euro este valoarea contractului pregătit de Cătălin Predoiu, actualul ministru de Interne, cel mai probabil pentru compania Sig Sauer, de la care urmează să se cumpere aproximativ 400.000 de arme de asalt și pistoale prin programul SAFE. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate lista completă cu armele care urmează să fie achiziționate, document din care rezultă că se vrea achiziționarea inclusiv a două tipuri de arme semi-automate cu chit de conversie calibru 6,8x51 mm, produs exclusiv de Sig Sauer pentru armata americană. Citește și: Fost lider PNL, ex-pușcăriaș, critici dure la Predoiu: „Și-a înjunghiat propriul partid pe la spate” Filiala românească a Sig Sauer, compania nou înființată SSI Legion SRL, este administrată de general – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fostul director al Statului Major General. Generalul Tabarcia are o relație foarte strânsă cu senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, susținută de baronul PNL de Ilfov Hubert Thuma.  Acuzații și condamnări în Germania Ron Cohen, directorul general al producătorului de arme Sig Sauer, a fost reținut de autoritățile germane pe aeroportul din Frankfurt în toamna anului 2018. Acesta era suspectat că eludase legislația germană pentru a putea vinde pistoale în Columbia, țară care în aceea perioadă era sfâșiată de un război civil. Mai multe organizații au atras atenția că protestele pașnice din Columbia erau „reprimate de poliție” cu arme din Germania. O investigație a publicației germane Tagesspiegel a dezvăluit că Tribunalul Regional Kiel a stabilit în aprilie 2019 că, între 2009 și 2011, Sig Sauer livrase 47.000 de pistoale SP 2022 de la fabrica sa din Eckernförde către compania-soră din SUA: SIG Sauer Inc. Conform licenței de export emise de autoritatea federală responsabilă, acestea erau destinate poliției americane. O manevră înșelătoare. Pentru că 38.000 de pistoale au fost exportate ulterior din SUA în Columbia, către Poliția Națională columbiană. Însă exporturile fuseseră autorizate doar către SUA. În urma litigiilor apărute, holdingul Lüke & Ortmeier, deținătorul companiei Sig Sauer, a fost obligat să plătească 11,1 milioane euro. Totodată, Michael Lüke – unul dintre asociații holdingului, directorul Ron Cohen și un al treilea manager au primit pedepse cu suspendare. Curtea Federală de Justiție a confirmat verdictul în anul 2021. Premierul interimar Cătălin Predoiu a girat compania „americană” Sig Sauer Patru ani mai târziu, în data de 21 mai 2025, premierul interimar al României de la acea dată, liberalul Cătălin Predoiu, i-a primit cu brațele deschise pe reprezentanții Sig Sauer la Palatul Victoria.  Din comunicatul oficial al Guvernului aflăm că „discuțiile au reprezentat o continuare a dialogului purtat la nivelul MAI cu compania americană, începute anul trecut în SUA, cu scopul de iniția proiecte de investiții în industria de armament românească, care să conducă la creșterea capacităților de producție ale industriei românești de armament, modernizarea și tehnologizarea acesteia”. Prim-ministrul interimar Cătălin Predoiu declara atunci că dorește să crească prezența economcă americană în economia românească, prin investiții directe și proiecte de modernizare și tehnologizare. „Dacă ele vizează și domeniul industriei de apărare, cu atât mai bine, având în vedere contextul securitar regional și global”, declara Cătălin Predoiu, actualul ministru al Afacerilor Interne. MApN a abandonat licitația pentru achiziția prin SAFE Câteva luni mai târziu, Ministerul Apărării Naționale a pus în dezbatere publică proiectul unei Hotărâri de Guvern privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem armament individual tip NATO” – SAI. Conform proiectului de act normativ, se voia achiziționarea a 240.000 de arme pentru militari: arme de asalt cal. 5,56 mm, aruncător de grenade cal. 40 mm și pistoale cal. 9 mm. Toate cele trei tipuri de arme urmau să se fabrice integral în România. Și fabricarea parțială a mitralierei ușoare de sprijin cal. 5,56 mm, a mitralierei cal. 7,62 mm și a sistemului Sniper cal. 7,62 erau invocate. Contractul era pe radarul marilor producători de arme. Printre favoriți se aflau Heckler & Koch din Germania, firmă de la care MApN cumpărase deja arme pentru dotarea Forțelor pentru Operații Speciale, dar și belgienii de la FN Herstal, care erau sprijiniți diplomatic de Belgia și Franța. Pe lista ofertanților se mai aflau CEZ din Cehia și Beretta din Italia. Însă întreaga procedură a fost abandonată după ce la nivelul Uniunii Europene s-a aprobat instrumentul de finanțare „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), program prin care statele membre puteau să își finanțeze achizițiile militare cu bani împrumutați cu o dobândă de 3%. România a accesat un fond de 16,68 miliarde euro. Cum s-au împărțit banii SAFE pentru armele MAI, MApN, SRI și SPP La nivelul Guvernului, premierul Ilie Bolojan a decis ca toate propunerile de achiziții să fie centralizate la nivelul Cancelariei prim-ministrului, condusă de Mihai Jurcă, fără experiență în domeniul achizițiilor militare. În acest context s-a decis ca Ministerul Apărării Naționale să primească suma de 439,86 milioane euro pentru achiziția a 240.000 de arme. DeFapt.ro a dezvăluit că Ministerului Afacerilor Interne i s-a alocat 340,35 milioane euro pentru a cumpăra „arme și muniții individuale de luptă pentru infanterie, conforme standardelor NATO (diferite categorii și calibre, prioritar pistoale și arme de asalt)”. Iar serviciilor secrete, inclusiv SRI și SPP, li s-au alocat pentru achiziția de arme puțin peste 36 de milioane de euro. Talmeș-balmeș la Guvern cu achiziția de arme  La începutul lunii noiembrie 2025, reprezentanții marilor producători de arme au fost convocați telefonic de liberalul Mihai Jurcă la Guvern. „Ni s-au pus în față niște cantități și tipuri și calibre de arme. A zis să prezentăm o ofertă estimativă pentru arme și investițiile pe care vrem să le facem în România. Am întrebat dacă în prețul armelor trebuie să fie inclusă și investiția. Nu a știu să răspundă”, a spus, sub anonimat pentru DeFapt.ro, unul dintre reprezentanții companiilor de armament chemați la Guvern despre interacțiunea cu Mihai Jurcă.  După ce s-a dumirit, Jurcă a cerut ofertele pentru arme și cu, și fără investițiile obligatorii. După alte câteva zile, companiilor de armament li s-a transmis să refacă ofertele pentru că urma să fie făcută o achiziție comună în care să fie incluse și armele pentru Ministerul de Interne și serviciile secrete. „Totul s-a făcut pe telefon. Nimic profesionist! S-a făcut un grup de lucru SAFE la Cancelarie, ni s-a spus că putem lua legătura cu oricine din grup, iar pentru lămuriri să vorbim cu domnul general Ion Cornel Pleșa, șeful Direcției Generale pentru Armamente din MApN”, a spus o altă sursă, tot sub anonimat, pentru DeFapt.ro. Armele Sig Sauer, strecurate în lista comună de achiziții Reprezentanții producătorilor de arme susțin că în noua lista cu tipurile de arme au fost incluse pistoale de 9 mm pentru Ministerul de Interne. Și, în mod ciudat, au fost strecurate două tipuri noi de arme, calibru 7,62x51 mm, care să poată fi convertite în 6,8x51 mm. Lista armelor SAFE pentru MAI, MApN, SRI și SPP (sursa: defapt.ro) „Atunci, am zis stop joc! Toată lumea știe că 6,8x51 este un calibru unic în lume, pe care vrea să îl adopte armata americană și pe care îl face doar Sig Sauer. Este dezvoltat pe bani americani. MAI sprijinea fantastic acest calibru de 6,8, deși Ministerul de Interne nu are ce face cu acest calibru. MAI dacă trage cu alt calibru omoară oameni. Trec gloanțele prin pereți. Nu se justifică pentru misiunile MAI”, au adăugat sursele citate. Cu toate acestea, reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, cât și cei ai marilor producători de arme, încă sperau să se facă achiziții separate pe instituții.  „Probabil, domnul Jurcă s-a ferit să lase urme” Alte nemulțumiri ale a producătorilor internaționali de arme au fost referitoare la lipsa de transparență și de comunicare la nivelul Cancelariei. De exemplu, un reprezentant al altei companii de armament a susținut, sub anonimat pentru DeFapt.ro, că, din noiembrie 2025 până în martie a.c., reprezentanți ai Sig Sauer s-au văzut de două-trei ori cu angajați ai Cancelariei Guvernului. „Nouă, celorlalte companii, ni s-a spus să așteptăm frumos, că vom primi cererea de informații. Ce ni s-a dat inițial nu conținea cerințele tehnice ale armei: culoarea, lungimea țevii, accesorii, cadență, lungimea maximă a tragerii. Toate acestea contează la o armă. Ni s-a spus că vom primi cererea de informații cu specificațiile tehnice când va fi gata la MAI. Cancelaria s-a ferit să discute oficial pe mail, pe documente oficiale. Doar pe telefon. Probabil, domnul Jurcă s-a ferit să lase urme”, au spus nemulțumiții pentru DeFapt.ro.   CSAT l-a făcut pe Predoiu stăpânul armelor pentru MAI, MApN, SRI și SPP Criza politică de la București și-a pus amprenta asupra achiziției de arme pe care urma să o facă Ministerul Apărării Naționale. Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, în urma negocierilor „pe sub masă” și a tensiunilor politice, a fost nevoit să renunțe la achiziția celor 240.000 de arme în valoare de 439,86 milioane de euro. Motivul: la nivelul CSAT și al Cancelariei prim-ministrului s-a decis ca Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu, să fie unitate centrală de achiziții pentru programul de arme. Adică să organizeze procedura de achiziție pentru MAI, MApN, SRI și SPP. În acest context vor fi achiziționate în total 395.612 arme în valoare de 816,5 milioane euro. Vizibil iritat de această decizie, ministru Radu Miruță a declarat într-o conferință de presă că „acest proiect este sub autoritatea Ministerului Afacerilor Interne, care trebuie să vină în această comisie (Comisia de Apărare – n.r.) aşa cum am venit noi astăzi. Această armă este în discuţii pentru a se face la Cugir, la fabrica de arme Cugir, iar muniţia asociată acestui contract să se producă la Sadu, pentru că acolo sunt caracteristicile specifice solicitării. Este un pachet mai mare, armă de asalt, pistol, diverse calibre.” Controversatul Ron Cohen promite transfer tehnologic în România Decizia ca Ministerul Afacerilor Interne să se ocupe de achiziția centralizată a armelor nu este întâmplătoare. Astfel, în ultimele săptămâni a intrat puternic în scenă controversatul Ron Cohen, directorul general al Sig Sauer Inc., care a făcut o vizită la fabrica de arme Cugir. Ulterior, acesta a inundat presa cu comunicate prin care promitea că va dezvolta un nou tip de pușcă de asalt în România. Totodată, a mai precizat că „România nu este o piaţă de export pentru noi. Este o platformă industrială. Ceea ce construim aici — pas cu pas, alături de parteneri locali reali — este o capacitate de producţie şi transfer tehnologic cu relevanţă regională pe termen lung. Această vizită face parte din fundamentul pe care îl punem pentru construcţia unui proiect de dezvoltare esenţial, atât pentru România, cât şi pentru Sig Sauer.” Intră în scenă generalul (r) Niculae Tabarcia, apropiatul senatoarei Pauliuc, controlate de Hubert Thuma Compania germano - americană Sig Sauer a anunțat că este prezentă în România prin SSI Legion SRL, o filială recent înregistrată cu sediul în Cugir, care a parcurs toate etapele necesare pentru a opera ca producător de arme autorizat pe teritoriul României. Documentele publicate în „Monitorul Oficial” arată că firma SSI Legion SRL a fost fondată de SSI Inc, cu sediul în SUA, New Hampshire. Sediul social al firmei figurează într-o casă situată în satul Dragomirești Deal, din comuna ilfoveană Dragomirești Vale. Capitalul social este de 1.500 lei, împărțit în 1.500 de părți sociale. Iar dministratorul firmei SSI Legion SRL este generalul – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fost director al Statului Major General și un apropiat al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei de Apărare din Senatul României. Generalul (r) Tabarcia: „Nu mă întrebați pe mine” Contactat de către DeFapt.ro, generalul Niculae Tabarcia nu a vrut să detalieze investițiile pe care ar urma să le facă Sig Sauer în România. „Nu mă întrebați pe mine. Întrebați autoritățile române. Ele gestionează subiectul. Există o agenție guvernamentală care vă răspunde la toate întrebările, eu s-ar putea să vă spun prostii”, a declarat generalul. Întrebat despre motivele pentru care firma Sig Sauer este favorită la câștigarea contractului de 816,5 milioane de euro, generalul Niculae Tabarcia a spus că nu dă interviu. Cât despre relația pe care o are cu senatoarea Nicoleta Pauliuc, Tabarcia nu a vrut să dea nici un fel de detaliu.  Pauliuc îl cunoaște pe Tabarcia din 2005 DeFapt.ro a întrebat-o pe senatoarea Nicoleta Pauliuc despre achiziția de arme organizată de ministerul de Interne, dar aceasta a declarat că nu are de unde să știe dacă contractul va fi atribuit firmei Sig Sauer pentru că MAI nu a solicitat încă acordul Parlamentului României pentru achiziție. Întrebată despre relația cu generalul Niculae Tabarcia, senatoarea Nicoleta Pauliuc a spus că „Comisia de Apărare nu are nici un rol, nici o implicare în derularea contractelor. Pe domnul Tabarcia îl cunosc din 2005, înainte de a intra în politică.” Ulterior, senatoarea Pauliuc, sprijinită politic de baronul de Ilfov Hubert Thuma, a spus că nu i-am cerut acordul pentru a publica punctul său de vedere și a cerut întrebările pe e-mail. Italienii de la Beretta acuză implicarea americană Italienii de la Beretta, cu sprijinul Ambasadei Italiei la București, și-au exprimat nemulțumirea față de modalitatea în care a procedat România în cazul atribuirii contractelor prin programul SAFE.  De la lipsa de transparență până la favorizarea companiei Sig Sauer, italienii au atras atenția asupra faptului că regulamentul SAFE limitează costurile componentelor non-UE la 35%. „Infrastructura de producţie de bază, lanţurile de aprovizionare, proprietatea intelectuală şi autoritatea de proiectare ale SIG Sauer se află în Statele Unite. Întrunirea acestui prag - în mod credibil şi verificabil, nu doar pe hârtie - reprezintă o provocare structurală pe care angajamentele de localizare parţială nu o rezolvă automat”, se menționează într-un comunicat al Beretta. Totodată, compania italiană a reamintit autorităților române că „categoria 2 SAFE impune ca antreprenorii să aibă capacitatea de a modifica echipamentele fără restricţii impuse de entităţi non-UE. Pentru sistemele a căror autoritate de proiectare şi licenţiere la export rămâne supusă regulamentului american privind traficul internaţional cu arme (ITAR), această condiţie nu poate fi îndeplinită fără o restructurare fundamentală a aranjamentelor de proprietate intelectuală, aranjamente care nu au fost asumate public.” În final, Beretta a atras atenția că firma Sig Sauer s-a retras din procedura de achiziție a puștilor de asalt pentru Bundeswehr, după ce Ministerul German al Apărării a introdus cerinţe ITAR-free. „Compania în sine a recunoscut că nu ar fi avut şanse realiste de câştig în acele condiţii, invocând incompatibilitatea de facto a produselor sale cu cerinţele concepute pentru a exclude articolele controlate ITAR. Acea licitaţie germană - câştigată de un producător integral european - oferă un precedent clar pentru ce înseamnă autonomia strategică autentică în practică”, se menționează în comunicatul Beretta. 

Cel mai sărac dintre pesediști: milionarul Claudiu Manda și-a ascuns averea în spatele unui labirint de firme (sursa: Facebook/Claudiu Manda)
Investigații

Cel mai sărac dintre pesediști: milionarul Claudiu Manda și-a ascuns averea în spatele unui labirint de firme

Pesedistul Claudiu Manda, unul dintre cei mai „săraci” milionari de la vârful Partidului Social Democrat, are, de fapt, o avere impresionantă. Ascunsă, însă, în spatele unui labirint de firme prin care se învârt milioane de euro. Din declarațiile sale de avere reiese că, în urmă cu 20 de ani, câștiga doar 29.000 lei anual. Acum, deține la vedere o vilă boierească în Craiova și un apartament în Bruxelles. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Iar prin intermediul firmei sale fără angajați, Imoband Oltenia, controlează mai multe societăți din domeniu agricol, ba chiar a împrumutat Partidul Social Democrat cu suma de 500.000 de lei, echivalentul a 100.000 de euro, în campania electorală. Claudiu Manda: „Vrem să trăim și noi, ăștia săraci” Europarlamentarul Claudiu Manda a devenit peste noapte unul dintre cei mai influenți lideri ai PSD, după ce i-a suflat funcția de secretar general al partidului controversatului pesedist Paul Stănescu. Manda nu se mulțumește doar cu atât și ar vrea să fie numit de președintele Nicușor Dan, cu sprijinul PSD, la conducerea Serviciului Român de Informații. Acum, Claudiu Manda și soția sa, Lia Olguța Vasilescu, actualul primar al Craiovei, au contribuit din plin la declanșarea crizei politice de la București, în speranța că îl vor schimba din funcție pe premierul Ilie Bolojan. Context în care pesedistul Claudiu Manda s-a remarcat cu o frază antologică, despre care spune că i-a transmis-o un cetățean: „Domnule, dar trebuie să înțeleagă și domnul Bolojan că vrem să trăim și noi, ăștia săraci.” Începuturile în afaceri ale lui Claudiu Manda Dar cât de sărac este pesedistul Claudiu Manda? DeFapt.ro a dezvăluit că pesedistul Claudiu Manda a intrat în afaceri în urmă cu 15 ani. Când, împreună cu soți sa de atunci, Adina Manda, au înființat firma Imoband Oltenia SRL. El deținea 90% din părțile sociale, iar restul, soția. Ulterior, Adina Manda s-a retras din firmă, ocazie cu care a cedat 7,5% din părțile sociale lui Claudiu Manda și 2,5% unui anume Florin Cătălin Tabacu. Cele 2,5 procente au ajuns ulterior la Constantin Cosmin Enea, un fost senator și deputat PNL. Păienjeniș de firme în agricultură Începând cu anul 2015, Claudiu Manda a început să investească în agricultură. Prin intermediul Imoband Oltenia a cumpărat inițial 31% din SCAI Agro – Holding de la liberalul Alin Paul Dragu. În prezent, firma lui Manda este asociat majoritar cu 55%. Restul părților sociale din SCAI Agro – Holding sunt pe numele lui Sergiu Cristian Flori, fratele pesedistului Ovidiu Aurelian Flori – primarul localității Ișalnița. De la nașii săi de cununie, Iuliana și Ovidiu Flori, Claudiu Manda a mai achiziționat 55% din firma Util Agro Noot. Apoi a mai preluat 66,67% din Staragriculture SRL și 50% din Roso Agriculture. Totodată, a plătit aproximativ 3,5 milioane euro pentru a prelua 25% din firma East Way Spedition. Nașul și finul vor 8,5 milioane euro pentru ferme de cartofi Primarul pesedist Ovidiu Flori este nașul cuplului Claudiu Manda – Lia Olguța Vasilescu. Iar finul Manda și nașul Flori vor să își construiască două ferme de cartofi în Ișalnița cu aproximativ 8,5 milioane euro. Bani europeni. Pentru a pune mâna pe banii europeni necesari construcției celor două ferme de cartofi, firmele Dalor și Agrii Green Agriculture, controlate de pesediștii Manda și Flori, au depus fiecare câte un proiect la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). În urma evaluării, ambele proiecte au primit câte 100 de puncte. Adică punctaj maxim. Astfel, Agrii Green Agriculture urmează să primească 23,677 milioane lei, adică în jur de 4,5 milioane euro pentru ferma de cartofi. Iar Dalor așteaptă 19,876 milioane lei, puțin sub patru milioane de euro. 

Ciocoismele ministrului Manole: 80.000 de euro pe an pentru birou parlamentar fantomă și bani de transport, deși are mașină SPP cu șofer (sursa: Facebook/Petre Florin Manole)
Investigații

EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Manole: 80.000 de euro pentru birou parlamentar fantomă și bani de transport, deși are mașină SPP cu șofer

Pesedistul Petre Florin Manole, ministrul Muncii, ia lunar câte 1.400 lei pentru transport de la Camera Deputaților, din București în București, deși Serviciul de Pază și Protecție (SPP) îi asigură paza și transportul non-stop. Practic, statul român îi plătește de două ori transportul. Citește și: DNA s-a dus peste unul dintre cei mai puternici baroni PSD din Transilvania, Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud Mai mult, Camera Deputaților îi mai plătește lunar chiria de 553 de euro pentru biroul său de parlamentar, care își are sediul în incinta unui spațiu închiriat de PSD Sector 1 de la RAAPPS. De la metrou, la mașină SPP cu șofer În vara anului trecut, la scurt timp după ce a devenit ministru al Muncii, deputatul Petre Florin Manole poza într-un tânăr politician de stânga care se ducea la muncă cu metroul. Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Dar aventura cu transportul public avea să se sfârșească rapid: Manole a renunțat la metroul bucureștean în schimbul unei mașini cu șofer și pază puse la dispoziție de Serviciul de Protecție și Pază (SPP). Costurile SPP pentru transportul și paza demnitarilor sunt suportate intregral de la bugetul de stat.  Încasează 1.400 de lei lunar pe transport Dar ministrul Petre Florin Manole nu s-a mulțumit doar cu atât. Astfel, lună de lună a cerut Camerei Deputaților să îi deconteze suma de 1.400 de lei pentru transportul din circumscripția electorală în care a fost ales deputat, adică din București, până la sediul Parlamentului, care este tot în București. Deși, cum am arătat, Manole beneficiază de transport asigurat gratuit de SPP. La solicitarea DeFapt.ro, Camera Deputaților a transmis că deputatului Petre Florin Manole i s-au decontat în anul 2025 câte 1.400 lei lunar pentru transport. În total, 16.800 lei. Întrebat de către DeFapt.ro de ce solicită suma forfetară pentru transport, în contextul în care beneficiază de serviciile SPP, ministrul Petre Florin Manole a refuzat să răspundă.  Biroul parlamentar fantomă, în sediul PSD Sector 1 Ministrul Florin Manole, pe lângă funcția de ministru și statutul de deputat, este și președintele organizației Sector 1 a Partidului Social Democrat. Filiala Sector 1 funcționează într-un spațiu închiriat de partid de la RAAPPS. Pentru plata chiriei, PSD primește bani de la bugetul de stat. În interiorul respectivului sediu se află și biroul de parlamentar al deputatului PSD Petre Florin Manole. Tot acolo, Manole are și biroul de președinte al PSD Sector 1.   La finalul lunii martie, la sediul PSD Sector 1 nu era nici un indiciu din care să rezulte că acolo ar funcționa vreun birou parlamentar. Întrebat de către DeFapt.ro care este programul de funcționare al biroului său de parlamentar și de ce acesta nu este deschis pentru cetățeni, ministrul Petre Florin Manole și-a trimis o angajată să afișeze un program de lucru pe ușa sediului. Deputatul Manole plătește chirie șefului PSD S1 Manole  Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că pesedistul Petre Florin Manole cere lunar 553 de euro de la Camerea Deputaților, bani pe care îi folosește pentru plata chiriei aferente biroului de parlamentar.  Întrebat de la cine a închiriat sediul PSD Sector 1, respectiv spațiul pentru biroul parlamentar, dar și dacă plătește chirie către PSD pentru biroul de parlamentar, pesedistul Petre Florin Manole a dat un răspuns sec: „De la RAAPPS”. Nu a vrut să dea alte detalii. În acest context, nu este clar dacă deputatul Manole plătește chiria către PSD sau RAAPPS din banii încasați de la Camera Deputaților. 80.000 de euro pe an pentru funcționarea cabinetului lui Manole Oficial, pesedistul Manole are angajate două persoane la cabinetul său de parlamentar. Camera Deputaților a refuzat să spună numele celor doi angajați, motivând că „numele și prenumele persoanelor fac parte din categoria datelor personale, exceptate de la liberul acces al cetățenilor”. Pentru funcționarea cabinetului de parlamentar, Camera Deputaților i-a plătit deputatului Petre Florin Manole o sumă forfetară lunară de 35.568 lei de-a lungul anului 2025. În anul 2026, suma s-a redus cu 10%. Conform Camerei Deputaților, deputatul Florin Petre Manole a încasat în anul 2025 peste 400.000 lei, echivalentul a 80.000 de euro.

Ministrul Darău, cu șefa de cabinet la Bruxelles pe bani publici. Adriana Miron, făcută funcționar public prin subterfugii legale pe repede înainte (sursa: Facebook/Irineu Darău, Primăria Municipiului Brașov)
Investigații

EXCLUSIV Ministrul Darău, cu șefa de cabinet la Bruxelles pe bani publici. Adriana Miron, făcută funcționar public prin subterfugii legale pe repede înainte

Irineu Darău, ministrul Economiei, a plecat împreună cu fosta lui șefă de cabinet, Adriana Miron, timp de trei zile la Bruxelles. În memorandumul aprobat de premierul Ilie Bolojan și avizat de Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, Irineu Darău susține că Adriana Miron are calitatea de „director de cabinet ministru”, în timp ce, în ordinul de deplasare, aceasta figurează drept „consilier superior” la Direcția Industria Națională de Apărare. Citește și: Primele dezertări din PSD: primarul Robert Negoiță îl susține pe Bolojan, un deputat trece la PNL DeFapt.ro a dezvăluit tertipurile la care a apelat ministrul Irineu Darău pentru Adriana Miron să devină funcționar public fără examen în doar o săptămână. Totul, cu complicitaea grupului USR din Senatul României. Ministrul Darău a uitat că a făcut-o funcționar public pe Adriana Miron Prima ediție a evenimentului „Romania Industry Day la NATO”, organizat de Delegația Permanentă a României la NATO și Ministerul Economiei, a avut loc în data de 20 de aprilie la Bruxelles. Pentru a putea participa la acest eveniment, ministrul Economiei, useristul Irineu Darău, a întocmit un memorandum prin care cerea aprobarea premierului Ilie Bolojan de a se deplasa împreună cu alte patru persoane, în perioada 19-21 aprilie, la Bruxelles. În data de 1 aprilie 2026, documentul respectiv a fost trimis la Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu, pentru a fi avizat, apoi la Guvern, pentru a fi aprobat. Conform memorandumului, în delegație a fost inclusă și Adriana Miron, în dreptul căreia s-a menționat că deține funcția de „director cabinet ministru”. Fără experiență în industria de apărare În realitate, la acea dată, Adriana Miron era un funcționar public din cadrul Direcției Industria Națională de Apărare (DINA). Eroarea ministrului a fost îndreptată în ordinul de deplasare, în care se preciza că Adriana Miron urma să participe la „Romania Industry Day la NATO” în calitate de consilier superior DINA. Deplasarea Adrianei Miron la Bruxelles a costat 1.500 de euro. Miron nu are nici un fel de experiență în industria de apărare. Întrebată anterior de către DeFapt.ro ce experiență are în industria de apărare, Adriana Miron a spus că a absolvit Academia de Poliție. Cum a ajuns Adriana Miron funcționar public fără examen DeFapt.ro a dezvăluit cum a fentat legea ministrul Economiei, useristul Irineu Darău, pentru ca șefa lui de cabinet, Adriana Miron, să ajungă funcționar public fără examen în doar o săptămână. Totul a început în prima jumătate a lunii martie a.c., când Adriana Laura Miron a renunțat scriptic la funcția de director de cabinet a ministrului Irineu Darău. Apoi a fost angajată la grupul parlamentar al USR din Senatul României pe funcția de „funcționar public de execuție, consilier parlamentar, gradația 5, pe o perioadă nedeterminată”. Ulterior, pe 19 martie 2026, ministrul Irineu Darău a trimis o cerere la Senatul României prin care solicita transferul „în interes de serviciu” al Adrianei Laura Miron, de la grupul parlamentar USR la Ministerul Economiei. O săptămână mai târziu, pe 25 martie 2026, ministrul Irineu Darău a emis un ordin prin care Adriana Miron a fost angajată pe „funcția publică generală vacantă de consilier clasa I, grad profesional superior, la Serviciul Dezvoltarea Industriei de Apărare, Direcție Industria Națională de Apărare, în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului”. Practic, cu complicitatea USR și a ministrului Irineu Darău, Adriana Miron a devenit funcționar public fără examen. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră