Autor: Petru Zoltan

636 articole

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

EXCLUSIV Șefii Vămii Agigea, prinși în flagrant de mită, au fost salvați de DNA în 2021 prin clasare

Vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, șefii Vămii Agigea și foști șefi ai Vămii Constanța Sud, au fost prinși în flagrant de procurorii anticorupție. Parfenie și Gudu cereau bani de la agenți economici pentru ca formalitățile vamale pentru containerele cu marfă să se desfășoare cu „ușurință” și „prioritate”. Cei doi vameși urmează să fie duși la Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume DeFapt.ro a obținut un răspuns de la DNA din care reiese că mai mulți vameși, inclusiv Lică Octavian Parfenie și Christian Gudu, au fost „turnați” la DIICOT în iunie 2019. Ulterior, după ce dosarul a ajuns la DNA Constanța, acesta a fost clasat pentru că „fapta nu există”. Flagrant organizat de DNA Direcția Națională Anticorupție a reușit în noaptea de joi spre vineri să îi prindă în flagrant pe Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, din cadrul Direcției Regionale Vamale București – Biroul Vamal de Frontieră Constanța, în timp ce primeau șpagă pentru containerele de mărfuri care intrau în țară. Anchetatorii susțin că cei doi vameși „au primit sume de bani în legătură cu urgentarea îndeplinirii unui act ce intra în îndatoririle lor de serviciu, mai precis pentru ca formalitățile vamale pentru importurile de mărfuri din perioada 01.12.2025-05.12.2025, realizate de agenți economici având comisionar vamal pe Quality Broker SRL, să se desfășoare cu ușurință și cu prioritate”. Șpagă de 300-700 de euro pentru fiecare container de marfă Aceștia cereau șpăgi cuprinse între 300 și 700 de euro de la agenți economici pentru fiecare container cu marfă care ajungea în România. În cazul în care importatorii nu acceptau să plătească șpăgile către vameși, riscau întârzieri semnificative la efectuarea formalităților vamale. După finalizarea audierilor, vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, urmează să fie duși la Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă. Vameșul Gudu, fratele deputatului PNL Gudu Corupția din Autoritatea Vamală Română este protejată la cel mai înalt nivel, atât de decidenții din Ministerul Finanțelor, cât și de politicienii care girează numirile pe funcțiile de conducere. Printre beneficiarii acestei protecții erau și vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu. Acesta din urmă este fratele lui Michael Gudu, deputat PNL în legislatura 2020 – 2024, un apropiat al primarului Ștefan Ilie, șeful PNL Tulcea. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că pe numele celor doi vameși, în cursul lunii iunie 2019, a fost depus un denunț la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) de către reprezentanții unei societăți comerciale. Denunțul viza „comiterea unor presupuse fapte penale de către funcționarii Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud”. Tot în anul 2019, dosarul a fost declinat de la DIICOT Constanța la DNA Constanța. Denunțați la DIICOT, salvați de DNA Într-un răspuns transmis de către DNA la solicitarea DeFapt.ro se menționează că la dosar au fost atașate ulterior ale două sesizări. Una - anonimă, cealaltă - făcută de o instituție publică. „În cauza respectivă, în care urmărirea penală a fost începută doar cu privire la faptă (“in rem”), după epuizarea tuturor cercetărilor, la data de 07 ianuarie 2021, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, în conformitate cu prevederile art.16 lit. a (“fapta nu există”) din Codul de Procedură Penală”, se menționează în răspunsul DNA. Corupția din Portul Constanța, publică din 2019 Mai multe publicații au primit în anul 2019 un „armaghedon” atribuit vameșului Octavian Lică Parfenie, care atunci deținea funcția de adjunct al Biroului Vamal de Frontieră Constanța, în care se susținea că decidenții din ANAF și Ministerul Finanțelor acoperă corupția din Vama Constanța. În documentul respectiv se menționa că Christian Gudu a ajuns șef la Vama Agigea Sud în urma intervențiilor făcute de ministrul de Finanțe din aceea perioadă, Orlando Teodorovici, prin interpusul acestuia Lilian Onescu, care avea funcția de secretar general ANAF. Mai mult, s-ar fi plătit importante sume de bani pentru ca Parfenie și Ghudu să fie numiți în funcții de șef, respectiv adjunct al Vămii Agigea, principalul punct de intrare în țară al containerelor cu mărfuri. Totodată, în delațiunea transmisă presei se preciza că vameșul Octavian Lică Parfenie ar fi depus un denunț la DNA. În anul 2023, la solicitarea DeFapt.ro, DNA a transmis că „ pe rolul DNA – Serviciul teritorial Constanța, nu a fost identificat vreun dosar penal care să fi fost constituit ca urmare a vreunui denunț depus de către persoana menționată în cererea dvs”. Vameșul Christian Gudu, ascuns la Călărași după denunțurile la DIICOT și DNA Christian Gudu figura în anul 2008 ca angajat pe funcția de inspector asistent - director executiv adjunct la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Ialomița din cadrul Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Constanța. Atunci, acesta a declarat investiții de 47.000 de dolari în fondul de investiții Capital Invest. De la Banc Post luase în 2008 un credit de 39.000 CHF, scandent în 2018. De la fratele lui, Michael Gudu, împrumutase 20.000 de euro, conform declarației de avere depusă în 2009. În acea perioadă, vameșul Gudu avea un salariu anual de 42.000 lei, iar soția sa, Anamaria Gudu, câștiga 15.000 lei de la Neptun TV. Din funcția de director executiv la Ialomița, vameșul a plecat în anul 2014 pe postul de șef Birou Vamal la Biroul Vamal de Interior Ialomița din cadrul Direcției Regionale Vamale Ploiești. De acolo, a ajuns în mai 2019 pe funcția de director al Direcției Regionale Vamale Ploiești. După numai o lună, avea funcția de șef Biroul Vamal la Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud. În urma denunțurilor din 2019 de la DIICOT, Christian Gudu a fost mutat pe funcția de șef birou vamal la Biroul Vamal de Interior Călărași. Apoi, în 2021, a revenit pe funcția de birou vamal la Biroul Vamal de Interior Ialomița. Într-un final, s-a întors adjunct al Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud – Vama Agigea.

Șefii Vămii Agigea, prinși în flagrant de mită, au fost salvați de DNA în 2021 prin clasare după un denunț din 2019 (sursa: Inquam Photos/George Călin)

Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România (sursa: nato.int)

Investigații

Rachete balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Ce va face Teheranul?

Războiul din Orientul Mijlociu se extinde rapid și o țară UE, Cipru, deja a fost lovită de drone iraniene. Dar autoritățile de la București dau asigurări că nu există o amenințare militară directă la adresa teritoriului României, implicit la adresa bazelor de la Mihail Kogălniceanu sau Deveselu. Citește și: Nicușor Dan, întâlnire cu ambasadorul SUA în România. Darryl Nirenberg își începe oficial mandatul La solicitarea DeFapt.ro, generalul de brigadă (r) Mircea Mîndrescu și comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu au declarat că este foarte puțin probabil ca iranienii să atace bazele americane din România. În primul rând, pentru că în acest moment se confruntă cu dificultăți în apărarea antiaeriană a teritoriului lor. În al doilea rând, pentru că atacurile lor sunt concentrate asupra statului Israel și a bazelor americane din Orientul Mijlociu. Nicușor Dan: „România este în deplină siguranță” Orientul Mijlociu se află în a patra zi de război. Iranul luptă împotriva Israelului, dar în paralel încearcă să distrugă bazele americane din Golful Persic. Iranienii au atacat bazele americane Al-Udeid din Qatar, Al-Salem din Kuweit, Al-Dhafra din Emiratele Arabe Unite și o bază din Bahrain. Însă bazele americane de pe teritoriul României nu reprezintă o țintă directă, potrivit Bucureștiului. Președintele Nicușor Dan a transmis că „România este în deplină siguranță și nu se află sub niciun fel de amenințare directă. Chiar dacă actualul context regional de securitate din Orientul Mijlociu s-a degradat semnificativ, țara noastră este în afara oricărui pericol. Instituțiile statului român responsabile de politică externă și securitate monitorizează evoluția situației și iau toate măsurile care se impun în astfel de circumstanțe”. Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a transmis la rândul său că „nu există indicii care să arate o amenințare militară directă la adresa teritoriului României”. „Din discuțiile avute cu șeful Statului Major al Apărării am fost informat despre adaptarea dispozitivului de apărare și măsuri suplimentare de prudență, pentru a consolida nivelul de vigilență și pentru a menține la parametri optimi toate sistemele care susțin forțele de reacție rapidă”, a spus Miruță. Comandorul (r) Sandu Mateiu: „Greu de crezut că vor ataca cu rachete balistice” Comandorul (r) și analist militar Sandu Valentin Mateiu a declarat pentru DeFapt.ro că Iranul este preocupat în acest moment să își asigure apărarea antiaeriană, să atace Israelul și capabilitățile americane din regiune. „În teorie, toate bazele americane sunt vizate de Iran în acest moment. Dar prioritatea sunt bazele americane din regiune, nu din Europa. Prioritare sunt instalațiile americane, israeliene din zona Golfului și din Israel, și de pe mare, evident. Asta este o problemă de viață și de moarte, iar planificatorii militari prioritizează. Al doilea element este legat de capacitatea Iranului de a lovi”, a arătat comandorul (r) Sandu Mateiu. Tot el a precizat că este „foarte puțin probabil” ca Iranul să lovească vreo bază militară din România. „Au o dronă care bate cam 2.500 de km. Până la noi se ajunge la limită și greu de crezut că vor ataca cu rachete balistice. Foarte puțin probabil. De aceea, capacitatea Iranului este foarte limitată în a lovi o bază militară din România”, a mai declarat comandorul. Acesta a mai precizat că Iranul are în acest moment destul de mulți dușmani și nu vrea să „își creeze dușmani europeni suplimentari în acest context”. Generalul Mircea Mîndrescu nu crede că Iranul are intenția să lovească România Generalul de brigadă (r) Mircea Mîndrescu este la fel de sceptic atunci când vine vorba de un posibil atac al Iranului asupra bazelor americane din România. „Amenințarea, în teorie, înseamnă capabilitate și intenție. Dacă una dintre ele lipsește, nu avem cu adevărat o amenințare. Nu cred că există o amenințare din punct de vedere al Iranului pentru că nu cred că există intenția. Sunt discuții și interpretări în ceea ce privește capabilitatea. Adică, vorbim foarte obiectiv, au foarte multe rachete cu rază scurtă de acțiune și destul de multe cu rază medie de acțiune. Pentru că preocuparea iranielilor din 1979 încoace e Israelul. Și neprietenia lor și ura față de Israel. Dorința lor ar fi să aibă și armament nuclear și rachete balistice care să fie capabile să atingă Statele Unite ale Americii. Deci, nu îi văd pe iranieni dornici de a lovi altceva”, a explicat generalul Mircea Mîndrescu. Un alt motiv pentru care Iranul nu ar ataca bazele americane din România o reprezintă distanța. Generalul Mîndrescu a spus că, în astfel de momente, toată lumea măsoară distanța. Dar întrebarea care se pune este de unde se măsoară. „Dacă s-ar așeza chiar pe granița de vest, cât ar fi până la Constanța, la Mihail Kogălniceanu? Vreo 2.000 de km. Sunt anumite elemente neclare în literatura de specialitate. Vorbesc de 1.500 -2.000 de km care ar fi bătaia maximă a rachetelor. Alții aduc în discuție capabilități de 2.500 de km. Chiar dacă ar sta cu instalația pe graniță, din punct de vedere obiectiv, poate că ar atinge teritoriul României. Poate! Dar niciodată nu faci asta. Pentru că instalațiile nu sunt fix pe graniță”, a explica generalul Mircea Mîndrescu. Acesta a mai explicat că rachetele iraniene „suferă de lipsa de kilometri. Dar mai sunt și multe alte aspecte care se pot întâmpla: probleme tehnice inerente, contramăsurile care pot apărea, nepriceperea celor care lansează. Toate acestea reduc probabilitatea obiectivă”. „Scutul” de la Deveselu are ca scop tocmai doborârea rachetelor balistice iraniene La Deveselu se află „scutul” antirachetă american „Aegis Ashore”, parte componentă a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. Ministerul Apărării Naționale din România a anunțat prin intermediul unui comunicat de presă că „facilitatea Statelor Unite ale Americii de la Deveselu, integrată în sistemul de comandă și control al NATO, asigură protecția antibalistică împotriva amenințărilor emergente din afara zonei Euro-Atlantice”. Practic, este vorba de protecție împotriva rachetelor iraniene. De altfel, chiar după ceremonia de operaționalizare a bazei de la Deveselu, pe 12 mai 2016, secretarul general NATO al momentului, Jens Stoltenberg, a declarat că scopul bazei de la Deveselu este unul defensiv și vizează doborârea rachetelor balistice venite din afara spațiului euro-atlantic. Adjunctul Apărării americane de atunci, Robert Work, prezent la ceremonie, a fost și mai clar: scopul „scutului” de la Deveselu a fost să intercepteze „rachete balistice din Orientul Mijlociu care vin înspre aliații europeni NATO și înspre forțele SUA din Europa”.

Două nave multirol noi ale IGSU, abandonate de doi ani din cauza lipsei de marinari militari. Au costat 45 de milioane de euro, acum se degradează (sursa: Facebook/IGSU - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Romania)

Investigații

EXCLUSIV Două nave multirol noi ale IGSU, abandonate de doi ani: nu se pot angaja marinari militari

45 de milioane de euro a plătit din fonduri europene Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru achiziția a două nave maritime multirol destinate stingerii incendiilor și salvării de vieți omenești pe mare. Dar, după ce au fost inaugurate cu mare fast, navele noi au fost abandonate în Șantierul Naval Mangalia. Citește și: Umbrărescu nu pare că poate să termine tronsonul de autostradă Margina-Holdea la timp, risc să se piardă o sumă uriașă din PNRR. PSD îl presează pe Pîslaru să obțină dispense de la UE Oricum, navele nu pot participa la misiuni pe mare din cauza lipsei de personal navigant, inclusiv comandanți: au nevoie de 141 de marinari, inclusiv comandanți militari, dar angajările sunt blocate pe termen nelimitat. Contractul pentru achiziția celor două nave a fost semnat cu compania olandeză Damen în octombrie 2022, cu o zi înainte de vizita în România a premierului olandez Mark Rutte, actualul secretar general al NATO. Bani UE pentru două nave multirol În primăvara anului 2020, la începutul pandemiei de COVID, Comisia Europeană a aprobat alocarea a 628 de milioane euro pentru programul „Viziune 2020”, în cadrul căruia urma să se facă o serie de achiziții majore propuse de partea română: ambulanțe, autospeciale, containere, elicoptere și nave maritime multirol. Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), condus de generalul Dan Paul Iamandi, i s-a încredințat misiunea de a organiza o licitație pentru achiziția a două nave maritime multirol. Una urma să fie folosită la stingerea incendiilor, cealaltă - la salvarea de vieți omenești. 223 de milioane de lei pentru Damen Pe 8 august 2022 s-au deschis ofertele și s-a constatat că cea mai bună ofertă a fost cea depusă de compania olandeză Damen. Pentru „nava multirol pentru stingerea incendiilor”, Damen a depus o ofertă de 122,84 milioane de lei, iar pentru „nava multirol de căutare și salvare”, 100,5 milioane de lei. În total, 223,34 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 45 de milioane euro. Semnarea contractului s-a amânat până pe data 11 octombrie 2022, cu o zi înainte de vizita oficială a premierului olandez de atunci, Mark Rutte, actualul secretar general al NATO, care se opunea aderărării României la Schengen. Lansare la apă: iunie-iulie 2023 Cele două nave au fost lansate la apă pe 30 iunie, respectiv pe 19 iulie 2023 în prezența mai multor demnitari români care au ținut să fie prezenți la eveniment. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, dădea asigurări atunci că navele vor interveni în cele mai dificile misiuni: „Colegii de la IGSU vor trebui să asigure funcționalitatea ei, exerciții continue, pregătirea de personal pentru că această navă va sta în așteptare și sperăm să nu fie nevoie de ea. Asta înseamnă că personalul va trebui să facă foarte multă pregătire și exerciții pentru când va fi provocat de o situație reală, care necesită intervenția lor.” Predoiu: „Această navă, o bijuterie tehnică” Șeful direct al lui Raed Arafat, ministrul Cătălin Predoiu nu s-a lăsat mai prejos. „Această navă, aflată în stânga mea, în fața dumneavoastră, este o bijuterie tehnică. Are capacitatea de a efectua misiuni, în mod autonom, timp de trei zile, are capacitatea de a interveni la incendii pe mare, de efectuare de misiuni de căutare-salvare, de sprijin a navelor aflate în derivă, de salvare a naufragiaților, de evacuare medicală de urgență. Într-un cuvânt, are capacitatea de a salva vieți, de a veni în slujba și în sprijinul celor care, în situații de urgență, se află în stare de nevoie, au nevoie urgentă de ajutor”, declara ministrul Cătălin Predoiu. Cele două nave au fost recepționate în perioada 15-20 decembrie 2023. Nave abandonate, garanție expirată în decembrie 2025 După ce s-au pozat cu cele două nave, ministrul Cătălin Predoiu și secretarul de stat Raed Arafat le-au abandonat. La solicitarea DeFapt.ro, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis că producătorul olandez a oferit o garanție de 60 de luni pentru corpul navei. Dar pentru instalația de propulsie, aparatura de navigație și comunicații, echipamente de observare pe timp zi/noapte, instalații de bord, precum și pentru celelalte echipamente, instalații și aparatură, garanția a fost de doar 24 de luni. „Garanția a expirat la data de 18.12.2025 pentru Nava multirol de căutare și salvare, respectiv 20.12.2025 pentru Nava mutirol de stingere a incendiilor”, a precizat Biroul de Presă al IGSU. Surse din cadrul IGSU au declarat pentru DeFapt.ro că în acest moment nu au fost alocate fonduri pentru mentenanță și întreținerea navei, respectiv pentru obținerea unei noi garanții pentru echipamentele afectate. E nevoie de 160 de marinari, au fost angajați doar 39 Marea problemă o reprezintă însă lipsa personalului navigant pentru cele două nave. Pentru fiecare navă sunt necesari 80 de ofițeri și maiștri militari. Adică 160 de oameni, în total. Dar, din vara anului 2023, atunci când au fost lansate la apă cele două nave, și până în prezent, au fost angajate doar 39 de persoane. Efedctul: cele două nave nu pot participa la nici un fel de misiune din - nu lipsesc doar echipajele, ci și comandanții de navă multirol. „O condiție sine qua non pentru ca aceste mijloace de intervenție marină să poată executa misiuni operative este reprezentată de încadrarea funcției de comandant de navă multirol. (...) În prezent niciun ofițer secund încadrat pe echipajele celor două nave nu are vehimea necesară pentru a se încadra pe un pos de Comandant navă multirol”, a transmis IGSU. E nevoie de procedură IGSU/MAI pentru angajări Cele două nave au fost repartizate Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dobrogea” al Județului Constanța, la conducerea căruia se află colonelul Mihail Cristian Amarandei. Contactat de către DeFapt.ro, colonelul Mihail Amarandei a declarat că cele două nave se află la Mangalia. Una este andocată chiar în Șantierul Naval. Șeful ISU „Dobrogea” susține că angajarea diferenței de 141 de marinari, inclusiv a comandanților de navă, ridică mai multe probleme. Pe de-o parte, trebuie demarată o procedură la nivelul MAI, respectiv IGSU, prin care să poată fi identificați specialiști pentru fiecare categorie de personal navigant. Nu există comandanți disponibili Pe de altă parte, comandanții de nave trebuie să fie militari. „Aici este problema! Se va demara o procedură, dar, așa cum știm din legislația subsecventă, sunt blocate încadrările. Nu se pot face angajări. Pe mine mă interesează operațional. Intervin sau nu intervin?”, a declarat colonelul. Întrebat dacă, în caz de urgență, vreuna din cele două nave ar putea fi folosită cu personalul actual, colonelul Mihail Amarandei a spus că nu este posibil. „În primul rând, nu am echipajul minim. Niciunul din cei pe care îi avem nu poate fi numit comandant de navă”, a mai precizat șeful ISU „Dobrogea”. Deși nu au navigat, navele au nevoie de mentenanță Navele cumpărate din bani europeni zac acum nefolosite în Mangalia. Starea elicelor aflate în dotarea celor două nave nu prezintă degradări sau deformări. Însă, conform răspunsului transmis de IGSU, „în urma verificărilor periodice, au fost constatate depuneri marine specifice mediului în care sunt acostate, aspecte care sunt normale și care necesită efectuarea lucrărilor de mentenanță.” ________ După publicarea articolului de mai sus, o structură a Ministerului de Interne a trimis un e-mail intitulat „Dreptul la replică”. E-mail-ul nu este semnat, însă este trimis de pe adresa [email protected]. Mai jos, integral, textul din e-mail: „Urmare a materialului publicat pe tema navelor multirol din dotarea IGSU, dorim să facem următoarele precizări: Decizia achiziției celor două nave multirol aflate în dotarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență a fost luată ca urmare a unui audit extern, care a stabilit că lipsa unor mijloace de intervenție pe mare, reprezintă o vulnerabilitate majoră a sistemului de urgență. Concluziile auditului s-au bazat inclusiv pe faptul că România a avut în dotare, până la sfârșitul anilor 80, cinci astfel de capabilități, care au fost casate, iar reluarea activității de intervenție pe mare (stingere incendii, căutare-salvare etc.) este absolut necesară. Astfel, în anul 2022 a fost lansată licitația pentru achiziția a două nave multirol. În acest context, în luna noiembrie 2022, a fost semnat contractul de achiziție. Navele au fost livrate în decembrie 2023, iar achiziția a fost finanțată din fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2021- Viziune 2020. Încă de la momentul semnării contractului de achiziție a navelor maritime multirol au fost inițiate demersuri instituționale pentru asigurarea resursei umane specializate necesare operării acestora. În acest sens, la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dobrogea" al județului Constanța a fost înființat Detașamentul Special Naval, structură destinată încadrării și operării capabilităților naval. Mai mult, în cadrul Academiei Navale "Mircea cel Bătrân" au fost prevăzute locuri special destinate absolvenților pentru IGSU. Personalul noii structuri provine atât din rândul absolvenților Academiei Navale, pentru activitățile specifice de navigare și întreținere, cât și din rândul pompierilor, care asigură intervenția efectivă în operațiunile de pe mare. Această din urmă categorie, mai exact 188 de pompieri au urmat cursuri de instruire în stingerea incendiilor și cautare-salvare pe mare, în Hamburg, Germania. De la începutul acestui proces, principala dificultate a fost reprezentată de încadrarea funcțiilor de comandant de navă, specialitate militară deficitară la nivel național. La acest moment, niciun cadru militar din cadrul Detașamentului Special Naval nu întrunește condițiile minime legale pentru ocuparea funcției de comandant de navă, condiții care presupun o experiență profesională specifică, reglementată prin legislația în vigoare. Precizăm că, în prezent, personalul existent la nivelul Detașamentului Special Naval este suficient pentru operarea navelor al specialităților necesare, însă lipsa încadrării funcției de comandant de navă face imposibilă desfășurarea activităților de operare în condițiile prevăzute de lege. În acest context, la începutul anului, de la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne a fost identificată soluția operativă temporară de detașare a personalului necesar încadrării funcțiilor de comandant de navă din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, pe o perioadă determinată. Această măsură are caracter tranzitoriu și vizează asigurarea funcționării capabilităților navale până la momentul în care ofițerii din cadrul Detașamentului Special Naval vor acumula experiența profesională cerută de lege pentru ocuparea acestor funcții. De asemenea, precizăm că, la acest moment, una dintre nave (cea destinată stingerii incendiilor) se află în proces de curățare — operațiune tehnică normală și periodică pentru acest tip de ambarcațiune - iar după finalizarea acestora, urmează să fie operaționalizată, urmând ca cea de-a doua navă să intre în procesul de curățare.”

Recepția de 1 Decembrie de la Cotroceni a costat 43.000 de euro. Nu a existat nici o sponsorizare (sursa: Facebook/Andrei Caramitru)

Eveniment

EXCLUSIV Recepția de 1 Decembrie de la Cotroceni a costat 43.000 de euro, fără nici o sponsorizare

Prima recepție organizată de Ziua Națională a României în mandatul de președinte al lui Nicușor Dan a costat aproape 43.000 de euro. Politicienii, diplomații, vedetele tv și influenceri mai mult sau mai puțin celebri au fost serviți cu mâncăruri și băuturi alese din belșug. Farfuriile goale au fost abandonate la final pe caloriferele și mobilierul din Palatul Cotroceni. Citește și: Umbrărescu nu pare că poate să termine tronsonul de autostradă Margina-Holdea la timp, risc să se piardă o sumă uriașă din PNRR. PSD îl presează pe Pîslaru să obțină dispense de la UE La solicitarea DeFapt.ro, Administrația Prezidențială a transmis că evenimentul nu a beneficiat de nici un fel de sponsorizare. Meniu de lux Invitații președintelui Nicușor Dan la recepția oferită cu ocazia zilei de 1 Decembrie de la Palatul Cotroceni s-au bucurat de un festin regesc. S-au servit somon la cuptor, pastramă de berbecuț, sarmale, fasole și cârnați, salată de vinete, zacuscă, ruladă de porc, mai multe tipuri de salate, brânzeturi și mezeluri. Nu au lipsit nici dulciurile sau băuturile fine. O combinație între mâncărurile și băuturile de lux și cele tradiționale românești. 215.000 de lei, TVA inclus Administrația Prezidențială a transmis la solicitarea DeFapt.ro că „serviciile de catering pentru recepția de Ziua Națională, desfășurată la Palatul Cotroceni, au fost în valoare totală de 195.000 lei (cu TVA inclus). De asemenea, au mai fost achiziționate următoarele: cocarde tricolore în valoare de 15.754,20 lei (cu TVA inclus), flori tăiate și plante decorative în valoare de 3.714,30 lei (cu TVA inclus)”. În total, aproape 215.000 lei, echivalentul a aproximativ 43.000 de euro.

Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe (sursa: Facebook/Alexandru Nazare, Romaqua)

Investigații

EXCLUSIV Nazare, 25.000 EUR de la șeful Romaqua, companie care a cerut ajutor de stat de la Finanțe

Liberalul Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a primit un împrumut de 25.000 de euro de la masonul pesedist Florin Răducu Lăzăroiu, directorul general al companiei Romaqua. Contactat de către DeFapt.ro, Lăzăroiu a refuzat să spună care a fost motivul pentru care i-a dat bani ministrului de Finanțe. Dar a ținut să precizeze că Alexandru Nazare este prietenul său. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis DeFapt.ro a dezvăluit că Nazare ia des bani cu împrumut de la oameni de afaceri. Astfel, firma controlată de ministrul Alexandru Nazare, Comunicare SRL, a fost creditată cu 727.000 lei de partenera sa de afaceri, Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu, prin firma SIS Finance Consulting SRL. Valérie Semenescu este soția lui Ovidiu Semenescu, reținut de procurorii DNA în toamna anului 2015 în dosarul de corupție „Apa Nova”. Anchetatorii îl acuzau atunci de complicitate la evaziune fiscală și complicitate la spălarea banilor. Nazare a luat 25.000 de euro împrumut Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a menționat în cea mai recentă declarație de avere că a luat cu împrumut în anul 2024 suma de 25.000 de euro de la persoana fizică Florin Răducu Lăzăroiu. Bani pe care trebuie să îi returneze până în 2029. Liberalul Alexandru Nazare, totuși, nu ducea lipsă de bani: în conturile declarate avea, la momentul împrumutului, în jur de 35.000 de euro. Sumă rămasă după ce își împrumutase propria firmă, Comunicare SRL, cu 650.000 de lei. „PF” Florin Răducu Lăzăroiu - directorul general al Romaqua (Borsec), membru PSD, mason Persoana fizică Florin Răducu Lăzăroiu (în dreptul numelui căruia Nazare a ținut să menționeze, în declarația de avere, „PF”) este nimeni altul decât directorul general al companiei Romaqua Group SA, producătorul apelor minerale Borsec. Lăzăroiu a fost consilier local din partea PSD în Consiliul Local Borsec până în 2020, dar și candidat PSD la Consiliul Județean Harghita în 2024. Din ultima declarație de avere, din aprilie 2024, reiese că Florin Răducu Lăzăroiu deține o vilă de 380 mp în Borsec și două apartamente în Timișoara, trei mașini, plus un cont bancar în care se aflau 10.000 de euro. În declarația de interese, Lăzăroiu a menționat că este este mason, membru în Marea Lojă Națională din România, și membru PSD. Ministrul tace, Lăzăroiu invocă „o problemă personală, privată între mine și prietenul meu, dl. Nazare” DeFapt.ro i-a solicitat ministrului Alexandru Nazare să comunice care este relația sa cu directorul general Romaqua – Borsec, Florin Răducu Lăzăroiu, și de ce a împrumutat bani de la acesta. Ca de fiecare dată când a primit solicitări de la DeFapt.ro, ministrul Nazare a refuzat să răspundă. Însă directorul Romaqua a fost ceva mai comunicativ. „Este o problemă personală, privată între mine și prietenul meu, dl. Nazare, așa că nu fac comentarii pe acest subiect”, a declarat Florin Răducu Lăzăroiu. Șeful Romaqua: „vă rog să nu mă mai deranjați” DeFapt.ro l-a mai întrebat pe Lăzăroiu despre posibilitatea unui conflict de interese între Alexandru Nazare, ca ministru de Finanțe, și compania Romaqua, în urma acordării împrumutului. Directorul general al Romaqua a răspuns vizibil deranjat: „Stimate domn, de ce insistați? Este o problemă privată între mine și dl. Nazare întâmplată înainte ca dumnealui să ajungă ministru, iar faptul că îmi solicitați opinia mie ca persoană privată, care nu sunt publică, mă deranjează. Vă mulțumesc! Și vă rog să nu mă mai deranjați, și nici să apelați la telefoanele din centrala fabricii, sau mailurile firmei.” Tot în 2024, anul împrumutului, Romaqua a cerut ajutor de stat de la Finanțe Dar, cu totul întâmplător, în toamna anului 2024, compania Romaqua a solicitat un ajutor de stat în valoare de 33,22 milioane lei. Romaqua, însă, nu s-a încadrat în limita bugetului aferent sesiunii respective de ajutoare de stat acordate de Guvern. Ajutoarele de stat pentru companii sunt acordate de Ministerul Finanțelor, prin Direcția Generală Ajutor de Stat, după ce schemele de ajutor de stat sunt aprobate prin Hotărâre de Guvern. În anul fiscal 2024, Romaqua Group SA a avut venituri de 1,2 miliarde de lei (240 de milioane de euro) și profit net de 103,8 milioane de lei (aproape 21 de milioane de euro) cu 2.193 de angajați. Firma lui Nazare, creditată cu 727.000 de Semenescu Comunicare SRL este deținută de ministrul Alexandru Nazare (95,24%) și de SIS Finance Consulting (4,76%). Societatea SIS Finance Consulting a fost înființată de controversatul afacerist Ovidiu Semenescu, dar părțile sociale au fost preluate ulterior de soția sa, Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu. Ovidiu Semenescu a ajuns în atenția opiniei publice în toamna anului 2015, atunci când a fost reținut de procurorii DNA în dosarul de corupție „Apa Nova”. DNA l-a acuzat oficial pe Semenescu de de complicitate la evaziune fiscală și complicitate la spălarea banilor, dar dosarul a fost clasat în cele din urmă. În mod neuzual, asociatul ultraminoritar din Comunicare SRL, SIS Finance Consulting, a creditat firma controlată de Alexandru Nazare cu suma de 727.000 lei în perioada 2023 – 2024. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Bani cu ajutorul cărora, în anul 2024, firma lui Nazare a achiziționat două apartamente într-un complex de lângă Mall Vitan în suprafață de 81,8 metri pătrați, respectiv 48,7 metri pătrați, plus două locuri de parcare.

Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pe o fâneață (sursa: Facebook/Sebastian Bodu)

Investigații

EXCLUSIV Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pe o fâneață

Sebastian Bodu a vândut un teren de doar 1.432 mp situat în Valea Doftanei cu incredibila sumă de 235.000 de euro, deși terenurile în zonă se vând la prețuri mult mai mici. Terenul a fost cumpărat de CRC Investment Project SRL, firma afaceriștilor Constantin Căpățână și Iulian Robu, dezvoltatori ai complexului Militari Residence din București. Bodu promovează intens pe contul său de Facebook politicile și ideile lui Trump și critică dur ideologia de stânga. Achiziții de terenuri agricole Avocatul Sebastian Bodu a fost președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală în perioada 2005-2007, apoi a câștigat un mandat de eurodeputat pe lista Partidului Democrat Liberal. Citește și: PSD și-a reimpus controlul asupra Portului Constanța: clientela sa, cu studii dubioase, plasată în noul CA Pe atunci, îl avea ca angajat pe funcția de șef de cabinet pe Alexandru Valeriu Grigore, alături de care a achiziționat mai multe terenuri agricole. De exemplu, Sebastian Bodu menționa în declarațiile sale de avere că, în anul 2007, a cumpărat împreună cu Alexandru Grigore un teren agricol de 7.130 mp în localitatea sibiană Cristian și un teren fâneață de 2.864 mp în Valea Doftanei, județul Prahova. Fiecare din cei doi, Bodu și Grigore, deținea câte o jumătate din suprafața totală. Un alt treilea teren agricol, de 8.400 mp, a fost achiziționat în localitatea Ghimbav. Din acest teren, Sebastian Bodu deținea 23%, iar restul se afla pe numele lui Alexandru Grigore și al lui Iulian Trandafir. Ruta Orban-Kelemen: în CA al Oil Terminal La începutul anului 2020, premierul Ludovic Orban a decis să-l numească pe Sebastian Bodu în funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, cu atribuții în domeniul financiar – fiscal. Apoi, după ce Ludovic Orban a fost schimbat din funcție cu Florin Cîțu, Sebastian Bodu a fost tras pe linie moartă. Dar a fost recuperat de vicepremierul Kelemen Hunor, care l-a numit consilier de stat în cadrul cabinetului său. În timp ce îl consilia pe udemeristul Kelemen Hunor, Sebastian Bodu s-a înscris la procedura de selecție a membrilor Consiliului de Administrație al Terminal Oil SA, una dintre companiile deținute de Ministerul Energiei, începută în iunie 2022. Astfel, pe 28 aprilie 2023, Sebastian Bodu a fost selectat să facă parte din CA al Terminal Oil. Toată procedura s-a desfășurat sub atenta supraveghere a ministrului liberal Virgil Popescu. Ulterior, la data de 15 iunie 2023, Sebastian Bodu a renunțat la funcția de consilier de stat al vicepremierului Kelemen Hunor. Ruta Burduja: un loc la SAPE Sebastian Bodu a fost desemnat să facă parte din Consiliul de Supraveghere al SAPE (Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie) în august 2024, în locul pesedistului Alexandru Petrescu, actualul șef al Autorității de Supraveghere Financiară. La conducerea Ministerului Energiei, acționarul SAPE, se afla liberalul Sebastian Burduja, actualul consilier onorific al premierului Ilie Bolojan. Întrebat de către DeFapt.ro cum a fost selectat la Terminal Oil și SAPE, dar și dacă a fost susținut politic în cadrul procesului de selecție, Sebastian Bodu a declarat că nu este vizat de decizia Comisiei Europene care a decis suspendarea a 227,9 milioane de euro din PNRR în urma numirilor politice în conducerea companiilor din sectorul energetic: „Eu nu sunt membru al niciunui partid politic (din PDL am demisionat în 2014). Când am fost selectat pentru SAPE, nu mai eram nici măcar consilier al VPM Kelemen Hunor. Așa cum ați văzut în CV-ul meu, sunt profesor de drept corporativ. Sau ați omis partea asta.” Din pozițiile de la Oil Terminal și SAPE cumulat, Bodu încasează peste 30.000 de lei net lunar. 164 EUR/mp pentru o fâneață în Argeș În calitate de administrator al companiei Terminal Oil, Sebastian Bodu a depus o nouă declarație de avere în mai 2024. Din acest document aflăm că, pe 13 decembrie 2023, a vândut jumătatea sa din terenul „fâneață” de 2.864 mp, deci 1.432 mp, cu suma de 235.000 euro. Adică la un preț de 164 de euro pe metrul pătrat. Prețurile în zonă, sub 50 EUR/mp Prețurile la terenuri în zona Valea Doftanei variază de la câțiva euro până la aproape 50 de euro pe metrul pătrat. De exemplu, unul dintre cele mai scumpe terenuri se află în coada Lacului Paltinu: o suprafață de 3.200 de mp se vinde cu 150.000 de euro negociabil, adică la sub 50 de euro pe metro pătrat. Iar o casă de 300 mp pătrați construiți și un teren de 1.500 de mp se vând, împreună, cu 195.000 de euro negociabil. Practic, pentru 40.000 de euro mai puțin decât a încasat Bodu, poți cumpăra la Paltinu un teren ceva mai mare care are deasupra și o casă de 300 de metri pătrați. Cumpărătorii: Căpățână și Robu Cumpărătorul terenului a fost firma CRC Investment Project SRL, patronată de Constantin Căpățână și de Iulian Robu. Contractul de vânzare – cumpărare a fost autentificat de Societatea Profesională Notarială „Mentor”. Acum se fac diligențele pentru trecerea terenului respectiv din extravilan în intravilan comunei. Cei doi dezvoltatori imobiliari au achiziționat mai multe terenuri în zonă, dar au și concesionat teren de la primăria Valea Doftanei, pentru a demara construcția unui complex turistic în zonă. Planurile publicate pe site-ul primăriei arată că lângă Popasul turistic Paltinu urmează să se construiască un hotel de lux cu cinci etaje, bungalow-uri, piscine, debarcader și terenuri de sport. Sebastian Bodu: „Nu știu care e <prețul pieței>” Întrebat de către DeFapt.ro cum a reușit să vândă terenul la o valoarea mult mai mare față de prețul pieței, avocatul Sebastian Bodu a făcut pe niznaiul: „Nu știu care e <prețul pieței> într-o zonă în care nu prea sunt terenuri de vânzare.” Cât despre relația cu dezvoltatorii imobiliari care au cumpărat terenul din Valea Doftanei, Sebastian Bodu a precizat că l-a întâlnit doar pe Iulian Robu când s-a semnat contractul de vânzare autentificat. „Coproprietarul (fostul șef de cabinet al lui Sebastian Bodu, Alexandru Valeriu Grigore – n.r.) terenului vândut a negociat cu el. Nu știu și nu mă interesează ce activitate are firma CRC și nu văd legătura cu Oil Terminal sau cu SAPE”, a mai declarat Sebastian Bodu. Legăturile cu clanul Piedone Dezvoltatorii imobiliari Constantin Căpățână și Iulian Robu au construit complexul Militari Residence din București, dar au cumpărat și complexul Lebăda Luxury Resort & Spa din Delta Dunării, care i-a aparținut lui Sorin Ovidiu Vântu. Cristian Popescu Piedone, în calitate de președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, a lăudat public Lebăda Luxury Resort & Spa pe rețele sociale în data de 10 mai 2025. Cinci săptămâni mai târziu, pe 15 iunie 2025, conform snoop.ro, complexul de lux avea să găzduiască nunta lui Iulian Cârlogea, administratorul public al Sectorului 5 și nepotul lui Cristian Popescu Piedone. Iulian Cârlogea, administratorul public al Sectorului 5, se află în prezent sub control judiciar într-un dosar de corupție al DNA pentru că ar fi făcut presiuni asupra Poliției Locale pentru a finaliza recepția lucrărilor la un imobil construit în Sectorul 5. Acesta este acuzat de complicitate la trafic de influență.

Lista completă a achizițiilor SAFE ale MAI și IGSU în valoare de 2,2 miliarde de euro (sursa: Inquam Photos/Mălina Norocea)

Eveniment

EXCLUSIV Lista completă a achizițiilor SAFE ale MAI și IGSU în valoare de 2,2 miliarde de euro

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, și subalternul său, secretarul de stat Raed Arafat, vor avea la dispoziție aproximativ 2,2 miliarde de euro, bani împrumutați prin programul SAFE, pentru a cumpăra arme și muniții, drone și antidrone, echipamente de protecție și sisteme critice de comunicații și securitate. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate lista oficială de cumpărături a Ministerului Afacerilor Interne, dar și sumele de bani alocate pentru fiecare achiziție. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus De exemplu, peste 514,6 milioane de euro vor fi cheltuiți pentru „managementul victimelor multiple și protecție CBRNe”. Adică, echipamente de protecție împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare. Ordine publică și apărare civilă România ia cu împrumut 16,68 miliarde de euro prin mecanismul european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) pentru a achiziționa muniție, arme, tehnică militară și finalizarea a două capete de autostradă. Ministerului Afacerilor Interne i-a revenit suma de 2,2 miliarde de euro care vor fi împărțiți cu Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de secretarul de stat Raed Arafat. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Afacerilor Interne a transmis că „proiectele promovate de MAI în cadrul Planului național de investiții depus pentru accesarea instrumentului SAFE vizează componenta Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională (SNAOPSN) – aproximativ 1,3 miliarde de euro și componenta Protecției/Apărării Civile – aproximativ 900 milioane de euro”. Achizițiile aferente Protecției și Apărării Civile vor fi gestionate de secretarul de stat Raed Arafat. Generatoare electrice: 44,25 milioane de euro Departamentul pentru Situații de Urgență va cumpăra prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) trei tipuri de generatoare de curent electric, în valoare de 44,25 milioane euro. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a explicat într-o conferință de presă că vor fi achiziționate 100 de generatoare de 250kVA și câte 50 de generatoare de 450kVA, respective 700 kVA. „Deci, până acum noi deținem generatoare de 450 și de 110, nu în număr foarte mare, care au fost folosite. Ultima utilizare a lor a fost chiar acum două săptămâni, într-o situație în care au fost folosite șapte generatoare pentru furnizarea curentului electric, însă este pentru prima dată în care vom obține și generatoare de 700 de kVA, care ne vor permite să asigurăm curentul pentru o zonă mai mare pe o anumită perioadă până la remedierea unei situații de urgență”, a declarat Raed Arafat în conferința de presă de la sediul Guvernului. Peste 340 de milioane de euro pentru armament și muniții Ministerul Afacerilor Interne va achiziționa armament și muniții în valoare de 340.355.450 de euro prin SAFE. Sistemul de Ordine Publică va primi arme și muniții de infanterie în cuantum de aproape 334 milioane de euro. Inspectoratului General pentru Situații de Urgență i s-a alocat pentru achiziția de arme și muniții o sumă de 6.088.350 milioane de euro. Iar Inspectoratul General de Aviație (IGAv) va primi 331.650 de euro pentru arme. 136,75 milioane de euro pentru drone și antidrone Pentru Ordinea Publică se vor achiziționa sisteme anti-drone în valoare de 61,8 milioane de euro, dar și drone, pentru care se vor plăti 64,25 milioane de euro. Alte 7,7 milioane de euro au fost alocate pentru achiziția de drone destinate IGSU, în timp ce pentru dronele destinate IGAv s-au alocat trei milioane de euro. 104,1 milioane de euro pentru echipamente de protecție Sistemul de Ordine Publică, format din Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră și structurile suport, va beneficia de 87,3 milioane de euro pentru achiziția de echipamente de protecție. Inspectoratul pentru Situații de Urgență va cumpăra echipamente de protecție în valoare de 16,8 milioane euro. În total, 104,1 milioane euro. Peste 348 de milioane de euro pentru evacuarea în masă a populației Managementul mișcării necontrolate a populației, respectiv evacuarea în masă, va costa 348.379.970 de euro. O parte din bani, 96 de milioane de euro, au fost alocați pentru Ordine Publică, iar restul au fost împărțiți de Departamentul pentru Situații de Urgență între IGSU și IGAv. Din acești bani se vor cumpăra șapte elicoptere multiroll de categoria mediu – greu. Trei vor fi alocate pentru Poliție și Jandarmerie, restul - pentru protecția și apărarea civilă. Vor fi achiziționate și cinci elicoptere de categoria mediu – ușor pentru transport medical. Raed Arafat a declarat că se va mai achiziționa și un „simulator de zbor pentru categoriile de elicoptere pe care le avem, adică pentru elicopterele Airbus 135 și pentru Sikorsky, pe care le avem, Black Hawk-urile, și asta este extrem de important pentru creșterea capabilității pe resurse umane, pentru creșterea calității pe resurse umane și scăderea costurilor de pregătire a piloților”. Totodată, pe lista de cumpărături a lui Raed Arafat se mai află 85 de autocamioane de intervenție, dar și 42 de tabere mobile. 514,6 milioane de euro pentru victime multiple și protecție CBRNe Sistemul de management al victimelor multiple și protecție CBRNe va costa 514.612.220 euro. Din această sumă, Ordinea Publică va primi aproape 19 milioane de euro pentru achiziții. Departamentul pentru Situații de Urgență, adică Raed Arafat, a decis să aloce la IGSU suma de 208,19 milioane euro, iar restul - la IGAv. Arafat vrea să cumpere două șalupe fluviale pentru protecția CBRNe (protecție împotriva amenințărilor chimice – biologice – radionucleare). Tot pentru amenințările CBRNe se vor achiziționa 15 corturi de protecție civilă, 15 containere HAZMAT, 15 containere pentru decontaminarea populației și 15 containere pentru decontaminarea infrastructurii și tehnicii. În plus, se vor mai cumpăra 900 de echipamente de protecție nivel A, alte 12.000 de echipamente de protecție nivel C, 800 de doziometre electronice, 42 de dispozitive de scanare muniție și identificare exploziv. Se vor mai achiziționa opt roboți de intervenție CBRNe. Pentru managementul victimelor multiple este prevăzută achiziția a 110 speciale de transport personal și victime, cinci ambulanțe pentru transport înalt contagioși, un tren de intervenție pentru 200-300 de pacienți, două avioane multirol. Peste 283 de milioane de euro pentru mobilitate militară Mobilitatea militară va costa nu mai puțin de 283.765.000 euro, din care doar 11,89 milioane de euro vor ajunge la IGSU. Ministerul Afacerilor Interne vrea să cumpere 15 autoateliere mobile, patru cisterne de combustibil, 150 de autospeciale SUV 4x4 și 42 de vehicule de transport a jandarmilor în configurația 16+1. 346,44 milioane de euro pentru comunicații și securitate Sisteme critice de comunicații și securitate, comandă și control (inclusiv mobile) și sisteme de avertizare pentru protecția civilă au prevăzut un buget cumulat de 346.446.160 de euro. Ordinea Publică are alocată suma de 301,87 milioane euro, iar diferența a fost prevăzută pentru IGSU. Cu acești bani se vor cumpăra un sistem național integrat de avertizare și alarmare, 20 de autospeciale de comunicații, 5.000 de stații VHF și 14.000 de stații radio Tetra. 9,2 milioane de euro pentru optică La nivelul MAI s-a luat decizia ca o sumă de 9,2 milioane euro să fie alocată pentru achiziția sistemelor de optică și optoelectronică pentru poliție, poliție de frontier și jandarmerie.

Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD) (sursa: observatorulph.ro)

Investigații

EXCLUSIV Un piețar țepar, șeful tranzacțiilor Romarm. Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD)

Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm și fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, a fentat legea pentru a-l angaja pe Constantin George Brezoi pe funcția de director comercial, deși angajările la stat sunt blocate. Cum s-a fentat legea: Constantin Brezoi, fost suprefect de Prahova și unul din oamenii de încredere ai lui Radu Oprea, a fost angajat inițial pe un post de execuție la Uzina Mecanică Plopeni, apoi a fost detașat pe funcția de director comercial la Romarm. Prin această nouă angajare, pesedistul Radu Oprea controlează complet deciziile și banii statului gestionați de Romarm prin președintele Consiliului de Administrație Constantin Alexie Cotan Bodolan, prin directorul general Răzvan Pîrcălăbescu și prin directorul comercial Constantin George Brezoi. Șase ani la „Spiru Haret” și piețar la Giurgiu Constantin George Brezoi a avut nevoie de șase ani de studiu pentru a absolvi facultatea de Marketing și Afaceri Economice Internaționale din cadrul Universității „Spiru Haret”. Se întâmpla în anul 2008. Însă, în timpul anilor de studiu asiduu, a intrat în câmpul muncii. Pentru a pune în practică ceea ce învăța în paralel la facultate, Brezoi și-a deschis firma Clever SRL în anul 2005, pe care o administra singur. Prin această societate vinde diverse produse în Piața Centrală din Giurgiu. Din documente publice rezultă că piețarul Constantin George Brezoi nu a plătit facturile la telefonia mobilă și nici impozitul pe salarii către statul român, apoi a închis firma. A tras țeapă statului și unei firme de telefonie Lichidatorul firmei Clever, Management Consult SPRL, meționează în raport că „din analiza documentelor justificative ale creanţelor rezultă că datoria bugetară provine din neplata impozitului pe salarii. În opinia lichidatorului judiciar, responsabil pentru incapacitatea de plată este fostul administrator al societăţii Brezoi Constantin George, pentru fapta prevăzută de art.138 lit.d din Legea nr.85/2006”. Ulterior, printr-o sentință din iunie 2010, piețarul Constantin George Brezoi a fost obligat să plătească 2.272 lei către Administrația Finanțelor Publice Giurgiu și 11.202 lei către firma Telemobil. Director tehnic în construcții și instalații fără studii de specialitate Piețarul Constantin George Brezoi a renunța la firma sa pentru a se angaja ca agent de marketing la Geltom Ploiești în perioada noiembrie 2006 – ianuarie 2007. Apoi, din februarie 2007, a fost angajat ca director tehnic la aceeași firmă, care se ocupă de construcții și instalații. Angajarea pe un asemenea post necesita studii de specialitate pe care Brezoi nu le avea, dar asta nu a contat. Câteva luni mai târziu, tot fără studii de specialitate și experiență, Brezoi a fost angajat ca director departament cercetare – dezvoltare la firma Montplast SRL, o altă firmă de construcții și instalații din Ploiești. Altă firmă, alt dezastru În septembrie 2008, Constantin Brezoi împreună cu soția sa, Alina Gabriela Brezoi, au înființat firma Bri Solutions SRL. Funcția de director general i-a revenit piețarului Brezoi. Dar și cu această firmă a eșuat. De exemplu, în anul 2012 avea o cifră de afaceri de doar 3.500 lei și datorii de 5.352 lei. Succes: preluat de Radu Oprea, ploaie de sinecuri Apoi, ca orice afacerist care se respectă, s-a angajat la stat. În decembrie 2008, a devenit consilier la Biroul Implementare Proiecte și Programe pentru IMM. Pe filieră PSD, cu sprijinul politic acordat de pesedistul Radu Oprea, Constantin George Brezoi avea să avanseze în cariera publică. De exemplu, pe 13 martie 2014 a fost numit în funcția de secretar de stat la Departamentul pentru IMM, Mediu de Afaceri și Turism. A stat pe funcție până în ianuarie 2015. O lună mai târziu, avea să fie numit vicepreședinte în cadrul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, unde răspundea de Direcția Postprivatizare. Din iunie 2016 s-a întors la Prahova, pe funcția de șef oficiu pentru IMM. Apoi a fost uns director al Agenției pentru IMM, Atragere de Investiții și Promovarea a Exportului Ploiești. Pesedistul Radu Oprea avea să-i schimbe iar cariera în ianuarie 2020: atunci a fost numit în funcția de subprefect al județului Prahova din partea PSD. În iunie 2023, Radu Oprea a ajuns ministru al Economiei, instituție care deține Compania Națională Romarm și cele 15 fabrici de armament de stat. La scurt timp, a decis să-l numească pe Constantin George Brezoi în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Avioane Craiova SA și în consiliul de supraveghere al Damen Shipyards Mangalia SA. Sfânta treime de la Romarm: Bodolan, Pîrcălăbescu, Brezoi Același pesedist Radu Oprea, din funcția de Secretar General al Guvernului, a capturat complet Compania Națională Romarm, deținută de Ministerul Economiei. EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Inițial, l-a plasat în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Romarm pe Constantin Alexie Cotan Bodolan. Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de ministrul Miruță: numirea lui Răzvan Pîrcălăbescu la șefia Romarm, reclamată la DNA Ulterior, șeful său de cabinet, incompatibilul Răzvan Pîrcălăbescu, a fost selectat în funcția de director general al Romarm. EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil: și la Romarm, și la ARICE Pentru a prelua și controlul asupra operațiunilor comerciale ale Romarm, s-a asigurat că piețarul Constantin George Brezoi primește funcția de director comercial. Cum s-a ocolit legea: angajat la Plopeni, detașat la Romarm Cum a ajuns Constantin George Brezoi la Romarm, dacă angajările în companiile de stat sunt blocate? Cu ajutorul lui Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm, care a fentat legea pentru Brezoi. Surse din cadrul Romarm au declarat pentru DeFapt.ro că, la data de 2 februarie 2026, Constantin Brezoi a fost angajat pe o funcție de execuție la Uzina Mecanică Plopeni, aflată în subordinea Romarm. În paralel, directorul Răzvan Pîrcălăbescu i-a încetat detașarea Ramonei Gabriela Budu, fosta directoare comercială, care a fost trimisă înapoi la Carfil SA. Apoi, Pîrcălăbescu a cerut detașarea lui Constantin George Brezoi pe funcția de director comercial al Romarm, deși acesta din urmă nu are experiență în afacerile cu armament. Directorul Răzvan Pîrcălăbescu a refuzat să răspundă la întrebările care i-au fost adresate de către DeFapt.ro pe acest subiect.

Adriana Georgescu, arestată pentru mită, a finanțat PNL. A primit funcții publice și de la liberali, și de la PSD (sursa: Facebook/Adriana Georgescu)

Investigații

EXCLUSIV Adriana Georgescu, arestată pentru mită, a finanțat PNL. Funcții publice de la PNL și PSD

Avocata Adriana Georgescu, membră PNL Sector 1, și Gheorghe Iscru, fals general SIE, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, după ce au fost prinși în flagrant de procurorii DNA în timp ce primeau 60.000 de euro mită de la afaceristul Jean Paul Tucan. Cei doi i-au promis afaceristului că îl pot scăpa de dosarele penale în urma unor intervenții la șeful DNA, la premier și la președintele României. Dintr-o declarație de avere depusă în octombrie 2020 rezultă că liberala Adriana Georgescu a moștenit peste 182 de hectare de pădure în Prahova, mai multe terenuri agricole, o jumătate de vilă în Ploiești și o cincime dintr-o casă de 2.500 mp. Citește și: Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” Documentele publice arată că, la finalul anului 2020, Adriana Georgescu era secretar general al PNL Sector 1, secretar regional al Organizației Femeilor Liberale București – Ilfov și consilier local la Sectorul 1. Totodată, ea a fost pe locul 16 pe lista candidaților PNL București la Camera Deputaților, listă în fruntea căreia se afla Ludovic Orban. Atunci, Adriana Georgescu a contribuit la campania PNL cu suma de 14.615 lei, fonduri proprii. Orban a adus-o la Transporturi Liberala Adriana Mihaela Georgescu și-a început cariera ca stagiar la Reprezentanța permanentă a României la Bruxelles în mai 2007. După patru luni la Bruxelles, ea a revenit tocmai în sânul Ministerului Transporturilor, condus atunci de Ludovic Orban. Astfel, pe filieră liberală, a fost numită într-una dintre cele mai importante funcții: director juridic al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România. A părăsit funcția în octombrie 2008, cu două luni înainte de a pleca Ludovic Orban din funcția de ministru al Transporturilor. Preluată de Ioan Rus, instalată la CFR În perioada iunie 2009 – august 2010, Adriana Georgescu a fost director juridic și de resurse umane la Agenția Română pentru Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale, o instituție publică aflată în subordinea Ministerului Economiei. A revenit în Ministerul Transporturilor în iunie 2014, pe funcția de consilier personal al ministrului Ioan Rus, parte a grupului PSD Cluj. După ce l-a consiliat timp de patru luni pe pesedistul Ioan Rus, Adriana Georgescu a fost plasată pe funcția de director juridic la CFR SA. Consilier local la Sectorul 1 În anul 2016, Adriana Georgescu a candidat pentru un post de consilier local la Sectorul 1 din partea PNL. Conform declarației sale de interese de atunci, ea era membru în biroul permanent al PNL Sector 1 și coordonator al Comisiei Transporturi din cadrul PNL București. A ajuns, însă, consilier local la Sectorul abia 1 în august 2019, nereușind să câștige un loc în 2016. A dat bani pentru campania PNL din 2020 Un an mai târziu, a candidat din partea PNL pentru un fotoliu de deputat de București. În capul listei se afla Ludovic Orban, în timp ce Adriana Georgescu se afla pe locul 16, neeligibil. Documentele publicate în Monitorul Oficial arată că liberala Adriana Georgescu a contribuit la campania electorală pentru alegerile parlamentare din decembrie 2020 cu suma de 14.615 lei, echivalentul a aproximativ 3.000 de euro. Din nou la Transporturi pe mâna liberalilor Tot atunci, ea a depus o nouă declarație de interese în care a menționat că deține simultan funcțiile de secretar general al PNL Sector 1 și secretar regional al Organizației Femeilor Liberale București – Ilfov. Funcțiile Adrianei Georgescu în 2020 (sursa: integritate.eu) PNL a avut grijă de ea și mai departe: în iulie 2022, a fost angajată la Ministerul Transporturilor, pe funcția de consilier personal a secretarului de stat Ion Popa, fostul președinte al PNL Argeș. Moșteniri imobiliare mari Liberala Adriana Georgescu a depus ultima declarație de avere în octombrie 2020. Din documentul citat rezultă că Adriana Georgescu moștenise câte o pătrime din cinci terenuri agricole situate în localitatea prahoveană Salcia. În total, vreo 8.500 de metri pătrați de teren agricol. A mai moștenit 1,822 milioane metri pătrați (182,2 hectare) de pădure în localitatea prahoveană Lapoș, plus cinci terenuri intravilane din care îi revin cote care echivalează cu aproape șase hectare. Georgescu își cumpărase în anul 2008 un apartament în București, dar a moștenit și jumătate dintr-o vilă de 182 mp în Ploiești, plus o cincime dintr-o altă vilă, situată Lapoș. Pe numele ei se mai afla un BMW din anul 2016, dar și datorii la bănci de 77.000 de lei. Din avocatură a declarat venituri de 116.000 lei, plus 4.587 lei de la Consiliul Local Sector 1.

Manda, transformat în latifundiar, va lua 8,5 milioane de euro de la UE prin pesedistul Chesnoiu pentru două ferme de cartofi (sursa: Facebook/Claudiu Manda)

Investigații

EXCLUSIV Manda, transformat în latifundiar, va lua 8,5 milioane de euro de la UE prin Chesnoiu (PSD)

Pesediștii Claudiu Manda și Ovidiu Flori și liberalul Constantin Cosmin Enea vor două finanțări europene cu o valoare cumulată de peste opt milioane de euro pentru a înființa două ferme de cartofi în localitatea Ișalnița. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Cele două proiecte europene, depuse de firmele Dalor și Agrii Green Agriculture, urmează să fie finanțate de Uniunea Europeană prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, condusă de pesedistul Adrian Chesnoiu, fost deputat și ministru al Agriculturii. Adrian Chesnoiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru abuz în serviciu și instigare la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității. Cartofii de la Ișalnița Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), condusă de pesedistul Adrian Chesnoiu, a făcut publică lista finală cu proiectele depuse prin intervenția DR 16 – Investiții în sectorul legume și/sau cartofi. Programul este finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Pe această listă figurează și firmele Dalor SRL și Agrii Green Oltenia, controlate de colegii săi de partid, Claudiu Manda și Ovidiu Aurelian Flori, dar și de liberalul Constantin Cosmin Enea. Aceste două firme au cerut o finanțare totală de peste opt milioane de euro pentru a înființa fiecare câte o fermă de cartofi în localitatea Ișalnița. Deloc întâmplător, localitatea Ișalnița este condusă de pesedistul Ovidiu Flori, nașul de cununie al cuplului Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu, implicat în ambele proiecte europene. Dalor SRL, de la pesedistul Flori la pesedistul Manda Firma Dalor SRL a obținut punctaj maxim (100 de puncte) în urma evaluării proiectului „Înființare Fermă Cartofi” de către AFIR. Valoarea proiectului este 19,876 milioane lei, echivalentul a aproximativ patru milioane de euro. Documentele publice arată că firma Dalor SRL a fost deținută direct de soții Ovidiu Aurelian Flori (55%) și Iuliana Larisa Flori (45%), până în iulie 2025. Atunci, Ovidiu Flori a cesionat 35% din părțile sociale firmei Imoband Oltenia, controlate de Claudiu Manda. Prin intermediul Imoband Oltenia, Claudiu Manda este asociatul majoritar al Staragriculture SRL, care a primit la rândul ei 10% din părțile sociale ale Dalor de la Ovidiu Flori. Restul de 10% au fost cesionate de pesedistul Ovidiu Flori firmei Coliseum SA, controlate de liberalul Constantin Cosmin Enea. Iuliana Larisa Flori, consilier superior și director la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, și-a cesionat părțile sociale de la Dalor firmei Serligh Music, controlate de Cristian Sergiu Flori. Cel din urmă este fratele primarului pesedist Ovidiu Flori. Pesediștii Flori și Manda și liberalul Enea Cealaltă firmă, Agrii Green Agriculture, a obținut, la fel ca Dalor SRL, punctaj maxim pentru înființarea unei ferme de cartofi, tot în Ișalnița. Agrii Green Agriculture a solicitat de la AFIR o finanțare de 23,677 milioane de lei, echivalentul a 4,5 milioane de euro, conform zf.ro. Această societate este controlată tot de tripleta Manda, Flori și Enea. Din istoricul acestei societăți aflăm că a fost înființată la finalul anului 2022 de Claudiu Iulian Manda și de Ovidiu Aurelian Flori. Părțile sociale au fost împărțite în mod egal între cei doi pesediști. Pe funcția de administrator a fost numit Cristian Sergiu Flori, fratele lui Ovidiu Flori. Ulterior, în august 2024, Ovidiu Flori a trecut pe numele lui Claudiu Manda cinci procente din părțile sociale. În ianuarie 2025, Claudiu Manda a cesionat 10% din părțile sale sociale firmei Coliseum SA, controlate de liberalul Enea. DeFapt.ro a dezvăluit că firma lui Enea i-a plătit 56.000 de euro generalului SRI Dumitru Dumbravă, decedat între timp.

Șeful CA de la Romarm, trimis la DNA de Miruță, adus înapoi de Darău ca șef la Economie (sursa: LinkedIn/Constantin Alexie Cotan Bodolan)

Investigații

EXCLUSIV Șeful CA de la Romarm, trimis la DNA de Miruță, adus înapoi de Darău ca șef la Economie

Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele Consiliului de Administrație al Romarm, a fost schimbat din funcția de director al Direcției Administrația Participațiilor Statului de ministrul Radu Miruță. Dar a fost readus pe post de actualul ministru al Economiei, Irineu Darău. Fostul ministru al Economiei, Radu Miruță, susținea că directorul Bodolan a „viciat grav” procedurile de numire a membrilor consiliilor de administrație (CA) ale companiilor Ministerului Economiei, motiv pentru care l-a dat pe mâna procurorilor DNA. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Irineu Darău a declarat că a fost nevoit să îl repună în funcție ca urmare a încetării cercetării disciplinare, dar că l-a mutat temporar pe o funcție la Direcția Generală Comunicații. Miruță l-a cercetat disciplinar și l-a mutat Radu Miruță, în mandatul său de ministru al Economiei, anunța la finalul anului trecut că Constantin Alexie Cotan Bodolan (despre care DeFapt.ro a scris, în exclusivitate, AICI și AICI), în calitate de director al Direcției Administrația Participațiilor Statului, a invocat o legislație abrogată pentru a vicia grav procedurile de numire a membrilor de CA. În urma întocmirii raportului Corpului de Control care a scos la iveală neregulile referitoare la numirea membrilor în consilii de administrație, ministrul Radu Miruță a decis ca Constantin Alexie Cotan Bodolan să fie cercetat disciplinar. În plus, a sesizat și Direcția Națională Anticorupție. Pentru a nu influența cercetarea disciplinară, Bodolan a fost mutat la Direcția Generală Comunicații din cadrul Ministerului Economiei. Totodată, ministrul Miruță a decis ca funcția de director al Direcției Administrația Participațiilor Statului să fie ocupată temporar de Camelia Andreea Mina. Darău spune că a fost obligat să-l readucă Noul ministru al Economiei, Irineu Darău (tot de la USR, ca și Miruță), a decis ca, începând cu 23 ianuarie 2026, Constantin Alexie Cotan Bodolan să își „reia activitatea în funcția publică de conducere de director la Direcția Administrarea Participațiilor Statului”. Contactat de către DeFapt.ro, ministrul Irineu Darău a declarat că a fost nevoit să ia această decizie. „Revenirea pe funcția de la DAPS a fost strict și direct ca urmare a încetării de jure a cercetării disciplinare (generate automat de cea penală)”, a declarat ministrul Irineu Darău. Darău a mai precizat, totuși, că a semnat un ordin de mutare prin mobilizare prin care Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost transferat temporar înapoi pe funcția de la Direcția Generală Comunicații, din cadrul Ministerului Economiei. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Constantin Alexie Cotan Bodolan, dar fără succes.

Marioneta pe mâna căruia România lasă 10 miliarde de euro din fonduri SAFE: lacheul lui Oprea (PSD) (sursa: Facebook/Razvan Pîrcălăbescu)

Investigații

Marioneta pe mâna căreia România lasă 10 miliarde de euro din fonduri SAFE: lacheul lui Oprea (PSD)

Aproape zece miliarde de euro din fondurile SAFE pentru România vor intra în industria de apărare de stat gestionată de Romarm. Șeful Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu, a fost reclamat chiar de ministrul Apărării la DNA pentru că ar fi obținut postul printr-o selecție trucată. Jurca: Obiectivul principal, dezvoltarea companiilor Romarm Într-o conferință de presă la Guvern, Mihai Jurca, șeful Cancelariei premierului Ilie Bolojan, a spus că fondurile SAFE care revin Ministerului Apărării vor alimenta companiile din subordinea Romarm. „V-am spus că (...) obiectivul principal care noi îl avem prin aceste achiziţii este să dezvoltăm industria de apărare a României. Acest lucru se poate face prin companiile publice pe care Ministerul Economiei le coordonează (companiile Romarm - n.r.) sau alte companii publice care pot avea un rol în industria de apărare (...). Avem 9,6 miliarde alocaţi Ministerului Apărării Naţionale”, a declarat Jurca. Cine este șeful Romarm: lacheul lui Oprea (PSD) Ce nu a mai spus șeful Cancelariei premierului este că la șefia Romarm se află un personaj care nu are nici un fel de experiență în a gestiona industria de apărare. Mai mult, toată cariera sa este una strict dependent politică. Personajul se numește Răzvan Pîrcălăbescu iar adevărata sa calificare este de lacheu al influentului pesedist Radu Oprea, căruia i-a fost șef de cabinet în mai multe rânduri. DeFapt.ro a publicat mai multe dezvăluiri despre Pîrcălăbescu, pe care le puteți citi mai jos. EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de ministrul Miruță: numirea lui Răzvan Pîrcălăbescu la șefia Romarm, reclamată la DNA EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil: și la Romarm, și la ARICE Trei ministere pentru 16,6 miliarde de euro În total, România va cheltui 16,68 miliarde de euro (bani pe care îi va împrumuta pe o perioadă de 45 de ani prin Programul SAFE al UE), pentru a cumpăra muniție și armament pentru militari români, dar și pentru construcția capetelor din Autostrada Moldovei: Pașcani – Ungheni și Pașcani – Siret. DeFapt.ro a dezvăluit încă din noiembrie 2025, că banii împrumutați se vor împărți între Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor. Cei mai mulți bani, 9,53 miliarde de euro, vor fi cheltuiți de Ministerul Apărării Naționale pentru achiziția de transportoare Piranha V, două nave, 12 elicoptere, drone, blindate, radare și muniție. Jurca, stăpânul SAFE Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, a devenit unul dintre cei mai puternici oameni din guvern după ce a fost desemnat de premierul Ilie Bolojan să coordoneze achizițiile în valoare de 16,68 miliarde euro, bani împrumutați prin Programul SAFE. „Avantajul pe care noi îl avem, ca țară, este că acest credit beneficiază de o dobândă foarte bună, înscrisă la categoria AAA, România având BBB. Este un credit pe 45 de ani, din care zece ani, perioadă de grație”, a susținut Mihai Jurca. Cât iau, defalcat, Apărarea, Internele și Transprturile Pe lângă Ministerul Apărării Naționale, care va primi 9,53 de miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei Române și a infrastrucurii militare, 4,2 miliarde de euro vor ajunge la Ministerul Transporturilor. Transporturile vor folosi cele 4,2 miliarde euro pentru finalizarea capetelor din Autostrada Moldovei: Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret. Banii vor ajunge la Compania Națională de Investiții Rutiere, care se va ocupa de gestionarea licitațiilor. Însă s-a renunțat la dezvoltarea infrastructurii logistice aferente Portului Constanța prin Programul SAFE. Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență și serviciile secrete de informații românești vor primi cumulat 2,8 miliarde euro. Lista de cumpărături a MApN Useristul Radu Miruță, ministrul Apărării, a declarat că sunt 21 de proiecte care au legătură cu înzestrarea Armatei. „Dintre cele 21 de proiecte, 10 sunt cu achiziții în comun cu alte state, 11 sunt cu achiziții individuale ale statului român”, a spus Radu Miruță. Iată lista achizițiilor MApN de 9,53 miliarde de euro: 1. Transportoare blindate de personal 8x8 / Piranha 5 - 139 produse – 761.200.000 euro 2. Platforme multifuncționale de transport și logistică pe roți - min 1370 vehicule – 471.505.000 euro 3. Post integrat de comandă pentru apărare aeriană și antirachetă - 2 sisteme – 160.000.000 euro 4. Vedetă de intervenție pentru scafandri -2 nave – 57.000.000 euro 5. Navă de patrulare maritimă (OPV) – 2 nave – 700.000.000 euro 6. Elicoptere multi-misiune H225M - minim 12 – 852.000.000 euro 7. Sisteme de rachete navale Naval Strike Missile (NSM) – 7 sisteme – 207.000.000 euro 8. Armele și muniția individuală de infanterie la standard NATO - Aproximativ 240.000 de armament individual – 439.860.000 euro 9. Mașină de luptă pentru infanterie pe șenile – MLI – 198 vehicule - 2.983.566.000 euro 10. Sistem integrat de simulare reală de antrenament – 1 sistem – 94.500.000 euro 11. Platformă software pentru sistemele C4ISR – 70 instanțe – 19.000.000 euro 12. Sistem portabil de apărare aeriană - MANPAD – 231 sisteme cu 934 rachete – 625.560.000 euro 13. 7 Sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă cu capabilități C-UAS și C-RAM (SKYNEX), dislocabil – 7 sisteme – 476.000.000 euro 14. 2 Sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă (V-SHORAD) cu capabilități C-UAS și C-RAM Skyranger 35mm, mobil – 2 sisteme – 330.000.000 euro 15. 12 Sisteme de descoperire radar cu bătaie medie – 12 sisteme – 258.000.000 euro 16. 3 Sisteme de rachete sol-aer cu rază medie (SBAMD (L)-MR / SBAMD(L)-M-MR) – 3 sisteme – 450.000.000 euro 17. Sisteme de lovire cu muniție loittering – 70 sisteme – 147.000.000 euro 18. 2 Sisteme Navale de Apărare Antiaeriană cu Rază Foarte Scurtă cu Capabilități C-UAS și C-RAM (Millennium) – 2 sisteme – 36.000.000 euro 19. Sistemul de drone pentru supraveghre și culegere de informații din clasa 1, mini-UAS – 56 sisteme / 22 deja contractate – 45.770.000 euro 20. Muniție de 35 mm prin NSPA (CRAM - Oerlikon + Skyranger) – 87000 lovituri – 23.150.000 euro 21. Muniție de 35 mm (CRAM - Oerlikon + Skyranger, inclusiv muniție cu explozie programabilă de tip AHEAD) – 400000 lovituri – 393.275.000 euro

Răzvan Pîrcălăbescu, noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil (sursa: Facebook/Razvan Pîrcălăbescu)

Investigații

EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil

Răzvan Marian Pîrcălăbescu, șeful Companiei Naționale Romarm, s-a aflat în incompatibiliate în perioada august – noiembrie 2025 pentru că a deținut simultan și funcția publică de consilier în cadrul Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior. DeFapt.ro a dezvăluit că Răzvan Pîrcălăbescu se află și în conflict de interese pentru că deține în continuare și funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Carfil SA, una din fabricile de armament din subordinea Romarm. Pîrcălăbescu, umbra lui Radu Oprea Cariera controversatului Razvan Marian Pîrcălăbescu este strâns legată de cea a protectorului său, pesedistul Radu Oprea, actualul secretar general al Guvernului, căruia i-a fost șef de cabinet. Din această postură, Pîrcălăbescu a fost propulsat la conducerea Companiei Naționale Romarm, deținută de Ministerul Economiei, în urma unui simulacru de selecție organizat în baza Ordonanței 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Chiar dacă nu îndeplinea condițiile legale de experiență minimă pentru a fi selectat în funcția de director general al Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu a fost numit director general de Consiliul de Administrație, condus de prietenul său Constantin Alexie Cotan Bodolan. Miruță a sesizat DNA În noiembrie 2025, ministrul (Economiei, în acel moment) Radu Miruță anunța că a sesizat Direcția Națională Anticorupție în legătură cu procesul de selecție în urma căruia Răzvan Pîrcălăbescu a fost numit în funcția de director general al Romarm. Citește și: Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de ministrul Miruță: numirea lui Răzvan Pîrcălăbescu la șefia Romarm, reclamată la DNA „Activitatea de control s-a încheiat aseară, iar raportul spune, cu subiect și predicat, că procesul de selecție pentru Consiliul de Administrație și pentru directorul general al Romarm s-a desfășurat și finalizat cu încălcarea legii”, spunea atunci Radu Miruță. Consilier la Comerț Exterior Dar, pe lângă explicațiile pe care urmează să le dea în fața procurorilor DNA, Răzvan Pîrcălăbescu are și probleme de integritate. Totul a început în anul 2019, când pesedistul Radu Oprea, în calitatea sa de ministru pentru mediu de afaceri, comerț și antreprenoriat, a decis să-l plaseze pe directorul său de cabinet, Răzvan Pîrcălăbescu, pe funcția de consilier în cadrul Direcției Generale de Comerț Exterior. Ulterior, Pîrcălăbescu a fost trimis ca șef al Biroului de Promovare Comercială și Economică la Ambasada României din Mexic. Trimis să reprezinte România în Mexic Între timp, Direcția Generală de Comerț Exterior a fost reorganizată și transformată în Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), instituție care a preluat toți angajații publici din comerțul exterior, inclusiv pe Pîrcălăbescu. După ce s-a reîntors de la Ambasada României din Mexic, în iulie 2023, Răzvan Pîrcălescu a continuat să-l slujească pe pesedistul Radu Oprea. Iar în august 2025, șeful de cabinet al lui Radu Oprea a fost ales în funcția de director general al Romarm în urma procesului de selecție derulat în baza Ordonanței 109/2011 privind guvernanța corporativă. În paralel, figura ca angajat și pe funcția publică de la ARICE. ARICE a încercat să secretizeze datele despre Pîrcălăbescu DeFapt.ro a solicitat mai multe detalii de la ARICE despre activitatea desfășurată de Răzvan Pîrcălescu în funcția de consilier economic. Dar vicepreședintele Doru Frunzulică a încercat să țină la secret informațiile publice, inclusiv data la care Pîrcălăbescu și-a dat demisia. „Vă aducem la cunoștință în mod ferm că instituția nu poate furniza informațiile solicitate, întrucât acestea constituie date cu caracter personal, protejate în mod explicit de legislația națională și europeană. (...) Vă informăm că cererile similare formulate vor primi același răspuns, în conformitate cu obligațiile legale care revin instituției”, a transmis vicepreședintele Doru Frunzulică. Patru luni de incompatibilitate Într-un final, după ce i s-a expicat Legea 544/2001 și Regulamentul GDPR, vicepreședintele Doru Frunzulică s-a declarat învins de legislație. Ocazie cu care a recunoscut că, începând cu iulie 2023, „raportul de serviciu al domnului Răzvan Pîrcălăbescu a fost suspendat de drept (...) ca urmare a numirii sale în cadrul unor cabinete de demnitari, respectiv: Cabinetul Ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, apoi la Cabinetul Șefului Cancelariei Prim ministrului și ulterior, la Secretariatul General al Guvernului. (...) Raportul de serviciu al domnului Răzvan Pîrcălăbescu a încetat ca urmare a demisiei depuse în mod expres și irevocabil în luna noiembrie 2025”. Practic, în perioada august – noiembrie 2025, Răzvan Pîrcălăbescu a deținut simultan funcțiile de director general al Romarm și consilier în cadrul ARICE. Ceea ce înseamnă că în toată această perioadă s-a aflat în incompatibilitate. Legislația de integritate confirmă incompatibilitatea În „Ghidul privind incompatibilitățile și conflictele de interese” publicat de Agenția Națională de Integritate se menționează că „calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii publice sau calităţi decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică (art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003)”. Mai mult, incompatibilitatea la funcţionarii publici se manifestă prin faptul că nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate (art. 94 alin. (2) din Legea nr. 161/2003), inclusiv în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public. Practic, pentru a nu fi în stare de incompatibilitate, funcționarul public Răzvan Pîrcălăbescu trebuia să își dea demisia de la ARICE imediat după ce a fost numit în funcția de director general al Romarm. Portița suspendării nu a funcționat pentru șefia Romarm Suspendarea din funcția de la ARICE nu a înlăturat incompatibilitatea între calitatea de funcționar de la ARICE și cea de director general la Romarm. Totuși, cum a putut fi Pîrcălăbescu și funcționar public la ARICE, dar și șef de cabinet la Radu Oprea timp de mai mulți ani? Explicația este că există o portiță normată de Codul Administrativ. Care spune (art. 514, alin. 1, lit. e) că „Raportul de serviciu se suspendă la iniţiativa funcţionarului public în următoarele situaţii: (...) este încadrat la cabinetul unui demnitar”. Așadar, numai în această situație putea fi Pîrcălăbescu și funcționar, și șef de cabinet, prin suspendare. O portiță pe care, însă, nu o putea folosi pentru nici o altă funcție publică. Conflict de interese: Pîrcălăbescu, propriul lui șef DeFapt.ro a mai dezvăluit că Razvan Marian Pîrcălabescu, în calitatea sa de director general al Romarm, se află și în conflict de interese deoarce deține simultan și funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Carfil SA. Această companie este una din cele 15 companii de stat producătoare de armament, aflate în subordinea Romarm. Informațiile publice arată că Răzvan Pîrcălăbescu a fost ales tot în baza OUG 109/2011 în funcția de membru în Consiliul de Administrație al Carfil SA în data de 28 februarie 2025. Însă, pentru a nu fi în conflict de interese, Pîrcălăbescu trebuia să își dea demisia din conducerea companiei Carfil. Ceea ce nu s-a întâmplat. No comment DeFapt.ro i-a solicitat oficial lui Răzvan Pîrcălăbescu un punct de vedere în legătură cu starea de incompatibilitate și conflictul de interese, dar acesta a refuzat să răspundă direct. Însă l-a desemnat pe Adrian George Teotoc, unul dintre angajații Romarm, să semneze în locul său un răspuns în care menționează că „datele solicitate nu se încadrează în categoria informațiilor de interes public” sau că o parte din informații se regăsesc în CV-ul lui Răzvan Pîrcălăbescu postat pe site-ul Romarm.

Tablouri de El Greco și Greuze din patrimoniul României, confiscate la Paris. Făceau parte din colecția Carol I, un colecționar de artă urma să le vândă ilegal (sursa: Pexels/Valeria Drozdova)

Investigații

EXCLUSIV Tablouri de El Greco și Greuze din patrimoniul României, confiscate la Paris

Trei tablouri de patrimoniu lăsate moștenire de Regele Carol I statului român, cu o valoare estimată de 11 milioane de euro, au fost confiscate de autoritățile franceze înainte de a fi vândute ilegal de un colecționar de artă în Paris. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Finanțelor a trasmis că a angajat un consorțiu de avocați pentru a recupera cele trei picturi de la Paris. Citește și: EXCLUSIV România a plătit avocaților 1,4 milioane de euro pentru a bloca un tablou de El Greco la New York. Pictura, revendicată și de un oligarh rus apropiat de Trump Două dintre tablouri, „Sfânta familie cu Maria Magdalena” și „Hristos pe cruce”, sunt semnate de El Greco, iar cel de-al treilea, „Portretul lui Gluck”, a fost realizat de Jean Baptiste Greuze. Trei tablouri estimate la 11 milioane de euro Un colecționar de artă a încercat în urmă cu trei ani să vândă ilegal în Paris trei tablouri din Colecția de tablouri a Coroanei României, aflată în proprietatea statului român. Autoritățile franceze au deschis un dosar penal pe numele colecționarului și au confiscat tablourile. Apoi au anunțat autoritățile de la București, respectiv Ministerul Culturii, pentru a face demersurile oficiale necesare pentru a recupera picturile. Documentele oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că s-a încercat vânzarea ilegală a a tablourilor „Sfânta familie cu Maria Magdalena”, „Hristos pe cruce” și „Portretul lui Gluck”. Primele două tablouri au fost realizate de El Greco, iar cel de-al treilea, de Jean Baptiste Greuze. Numele celor trei tablouri apar în baza de date a Institutului Național al Patrimoniului la categoria „bunuri culturale mobile distruse, furate, dispărute sau exportate ilegal”. Dosar penal la Paris Ministerul Finanțelor a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că dosarul se află „pe rolul Tribunalului Judiciar Paris sub nr. parchet 20154000732 și nr. de instrucție JI 216/21/15”. Mai mult, ministerul a angajat un consorțiu format din casele de avocatură Stănescu Vasile și Asociații și AARPI Baecque Bellec pentru a reprezenta statul român în relația cu autoritățile franceze. Avocații statului român au încasat până acum puțin peste 18.000 lei, echivalentul a 3.600 de euro. Colecția Carol I Cele trei picturi valoroase au făcut parte din colecția de tablouri a Regelui Carol I, pe care monarhul pe care a lăsat-o moștenire Coroanei României. După anul 1947, s-a constatat că din colecția lăsată moștenire statului român au dispărut 42 de tablouri, inclusiv cele trei tablouri de la Paris. Guvernul român susține că acestea au fost scoase ilegal din țară de Regele Mihai I, ultimul rege al României, după ce acesta a fost forțat să abdice și să plece din țară, dar nu există dovezi pentru această afirmație. Misteriosul colecționar de la Paris Contactat de către DeFapt.ro, avocatul Vasile Stănescu a confirmat că cele trei tablouri fac parte din colecția celor 42 de opere de artă care au dispărut din patrimoniul României. Întrebat cine a încercat să vândă ilegal cele trei tablouri, avocatul Stănescu a spus că „nu are legătură cu statul român cine a încercat să le vândă. Dar nu știu dacă vă pot da informația respectivă pentru că e în desfășurare procesul de natură privată. În sensul că nu sunt încă informații publice. E un colecționar care nu are legătură cu România.” România, sesizată de Franța Totodată, avocatul Stănescu a explicat că dosarul penal a început în Franța, ocazie cu care autoritățile de la București au aflat că cele trei tablouri aparțin statului român. „Ancheta penală a început în urmă cu doi-trei ani, iar autoritățile franceze au sesizat România. România s-a sesizat prin Ministerul Culturii, care a transmis dosarul la Ministerul de Finanțe pentru a face diligențele în procesul internațional. Apoi Ministerul Finanțelor ne-a contractat, noi mergem în civil să le recuperăm, să facem o acțiune în revendicare. Să le câștigăm, să le aducem în țară, ăsta este obiectivul”, a declarat avocatul Vasile Stănescu.

România a plătit avocaților 1,4 milioane de euro pentru un tablou de El Greco blocat la New York. Pictura, revendicată și de un oligarh rus apropiat de Trump (sursa: christies.com)

Investigații

EXCLUSIV România a dat avocaților 1,4 milioane EUR pentru a bloca un tablou de El Greco la New York

România se luptă în instanțele de judecată de la New York pentru a recupera tabloul „San Sebastian” de El Greco de la oligarhul rus Dmitri Ribolovlev. Ribolovlev este cel care a cumpărat un conac în Florida cu 95 de milioane de dolari de la președintele american Donald Trump. Tabloul, cu o valoare estimată între șapte și nouă milioane de dolari, a fost revendicat și de fugarul Paul Phillipe Al României, condamnat la trei ani și patru luni de închisoare în dosarul de corupție „Ferma Băneasa”. Citește și: Maia Sandu și Zelenski au izolat Transnistria: nimic nu intră, nimic nu iese, fără control Documentele obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro arată că Ministerul Finanțelor a plătit doar anul trecut echivalentul a 1,4 milioane de euro avocaților angajați de statul român pentru a recupera celebrul tablou al lui El Greco. Primul proprietar român: Regele Carol I Tabloul „San Sebastian” al pictorului El Greco a făcut parte din colecția de 212 tablouri a Regelui Carol I, care a lăsat-o moștenire prin testament statului român. „Galeria mea de tablouri, cum este descrisă în catalogul ilustrat al bibliotecarului meu Bachelin, va rămâne pentru totdeauna și în întregul său în țară, ca proprietate a Coroanei României.”, se menționa în testamentul lui Carol I din 14/26 februarie 1899. Tablourile erau expuse în reședințele Casei Regale din București, Sinaia și Bran. „San Sebastian” dispare după 1947 La scurt timp după abdicarea Regelui Mihai I, 42 de tablouri din colecția lăsată moștenire statului român au dispărut. Jacques Vergotii, fostul ofițer de ordonanță al Regelui Mihai până în 1948, a menționat în cartea „Fără drept de înapoiere în țară” că a predat tablourile lui A. Lang, directorul băncii UBS din Elveția, în 1947. El povestește că a făcut acest lucru în timpul unei scurte opriri la Zürich a Regelui Mihai și a Reginei-mamă Elena în drumul lor spre Londra, la nunta Reginei Elisabeta. Potrivit altor surse, însă, Regele Mihai nu ar fi scos din țară nici un fel de bunuri de valoare. În 2010, tabloul ajunge la oligarhul rus Ribolovlev De la Regele Mihai sau nu, tabloul „San Sebastian” a ajuns la comerciantul de artă francez Daniel Wildenstein în anul 1975. Ulterior, pictura s-a regăsit în proprietatea altor colecționari de artă. Iar în anul 2010, tabloul a fost cumpărat de firma Accent Delight, o companie offshore controlată de oligarhul rus Dmitri Ribolovlev, președintele clubului de fotbal AS Monaco. Afaceristul rus are o avere estimată între șapte și nouă miliarde de dolari. Tot el este cel care a cumpărat o proprietate cu 95 de milioane de dolari în Florida de la actualul președinte Donald Trump în 2008. Însă a devenit mult mai cunoscut după ce a vândut tabloul „Salvator Mundi”, care ar proveni din atelierul lui Leonardo da Vinci, cu suma de 450 de milioane de dolari prințului saudit Mohammed bin Salman. Scos la licitație la Christie’s, blocat de statul român Pictura lui El Greco, parte a patrimoniului național al României, a reapărut la începutul anului 2025 la casa de licitații Christie’s din New York. Aceasta voia să obțină un preț cuprins între șapte și nouă milioane de dolari pe lucrare. Statul român, prin casa de avocatură Nixon Peabody, a blocat vânzarea tabloului „San Sebastian”. Apoi a deschis un proces la New York pentru a recupera opera de artă. Documentele depuse în instanță, citate de ARTnews, arată că lucrarea lui El Greco ar fi fost cumpărată de oligarhul rus Dmitri Ribolovlev de la controversatul comerciant de artă elvețian Yves Bouvier. Disputa de un miliard de dolari Ribolovlev-Bouvier Casa de licitații Christie’s, însă, a susținut că tabloul a fost cumpărat de Ribolovlev de la comerciantul Giraud Pissaro Ségalot. Nu este clar care e versiunea corectă, dar este cert că Ribolovlev și Bouvier, foști parteneri de afaceri, au devenit rivali în urma unui lung șir de procese în instanțele din New York, Singapore, Monaco și Hong Kong. Oligarhul rus îl acuza pe elvețian că l-ar fi fraudat cu 1,1 miliarde de dolari în urma achizionării a 38 de opere de artă la prețuri supraevaluate. Yves Bouvier susținea, la rândul său, că a fost dat în judecată de Dmitri Ribolovlev pentru că oligarhul se afla în proces de divorț și voia să își deprecieze valoarea colecției de artă. În decembrie 2023, cei doi au ajuns la o înțelegere ai cărei termeni au rămas nepublici. România a plătit deja 7,13 milioane lei pe avocați Ministerul Finanțelor a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că statul român se judecă la „instanța statală din New York pentru recuperarea Tabloului San Sebastian de El Greco în contradictoriu cu Casa de licitații Christie’s, Dmitry Rybolovlev și Accent Delight”. Reprezentarea juridică este asigurată de un consorțiu de avocați format din Vasile Stănescu și Asociații, respectiv AARPI Baecque Bellec. Documentele oficiale arată că, până acum, avocaților li s-a plătit din bugetul statului suma de 7,13 milioane lei, echivalentul a 1,4 milioane de euro. Contactat de către DeFapt.ro, avocatul Vasile Stănescu a declarat că „procesul de la New York continuă în curte federală. Așteptăm și noi niște decizii strategice la nivel de minister. Atunci o să putem comunica mai multe detalii. (...) Nu știm cât vor dura procesele din SUA. România își dorește să intre pe fond să prezentăm probele și să arate de ce suntem adevărații proprietari ai tabloului.” Avocații români spun că banii sunt pentru avocați americani Cât despre banii încasați de la statul român, avocatul Vasile Stănescu a mai precizata că a subcontractat celebra casă de avocatură Nixon Peabody. „Sunt niște avocați cu o reputație în domeniul recuperării obiectelor de artă. Ei sunt experții noștri americani. Sumele acestea eminamente au mers pentru asigura reprezentanrea în New York. Acolo sunt niște costuri foarte mari în litigii. Nu ne-am permis să lucrăm cu oricine”, a declarat avocatul Stănescu. Fugarul Prinț Paul vrea și el tabloul În saga tabloului de El Greco a intrat și fugarul Paul Phillipe al României, condamnat la trei ani și patru luni de închisoare în dosarul de corupție „Ferma Băneasa”. Astfel, și Prințul Paul a revendicat în instanța federală de la New York tabloul „San Sebastian”. Paul Al României a fugit din România în 2020 şi s-a stabilit la Paris. Curtea de Apel de la Paris a refuzat să îl extrădeze în România. Ministerul Finanțelor a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că dosarul are ca obiect „acțiunea inițiată de Paul Phillipe al României la instanța federală din New York pentru recuperarea Tabloului San Sebastian de El Greco în contradictoriu cu Casa de licitații Christie’s, Dmitry Rybolovlev, Accent Delight și România.” Aceiași avocați se luptă și cu Paul Al României Și în acest proces, România este reprezentată de același consorțiu de avocați. „Așa cum a apărut și public, el (Paul Al României - n.r.) consideră că sunt niște tablouri pe care le moștenește de la Carol al II-lea. El fiind pe linie succesorală după tatăl lui, Mircea, care e completamente falsă, în opinia noastră. Adică nu sunt niște argumente solide”, a mai declarat avocatul Vasile Stănescu pentru DeFapt.ro.

Autor: Petru Zoltan

EXCLUSIV Șefii Vămii Agigea, prinși în flagrant de mită, au fost salvați de DNA în 2021 prin clasare

Rachete balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Ce va face Teheranul?

EXCLUSIV Două nave multirol noi ale IGSU, abandonate de doi ani: nu se pot angaja marinari militari

EXCLUSIV Recepția de 1 Decembrie de la Cotroceni a costat 43.000 de euro, fără nici o sponsorizare

EXCLUSIV Nazare, 25.000 EUR de la șeful Romaqua, companie care a cerut ajutor de stat de la Finanțe

EXCLUSIV Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pe o fâneață

EXCLUSIV Lista completă a achizițiilor SAFE ale MAI și IGSU în valoare de 2,2 miliarde de euro

EXCLUSIV Un piețar țepar, șeful tranzacțiilor Romarm. Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD)

EXCLUSIV Adriana Georgescu, arestată pentru mită, a finanțat PNL. Funcții publice de la PNL și PSD

EXCLUSIV Manda, transformat în latifundiar, va lua 8,5 milioane de euro de la UE prin Chesnoiu (PSD)

EXCLUSIV Șeful CA de la Romarm, trimis la DNA de Miruță, adus înapoi de Darău ca șef la Economie

Marioneta pe mâna căreia România lasă 10 miliarde de euro din fonduri SAFE: lacheul lui Oprea (PSD)

EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil

EXCLUSIV Tablouri de El Greco și Greuze din patrimoniul României, confiscate la Paris

EXCLUSIV România a dat avocaților 1,4 milioane EUR pentru a bloca un tablou de El Greco la New York

Ultima oră

Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug

Donald Trump critică alegerea lui Mojtaba Khamenei ca lider suprem al Iranului: Nu sunt mulțumit

Lovitură pentru Nicolas Sarkozy: fostul președinte trebuie să înfrunte un nou proces

Macron anunță o misiune de redeschidere a strâmtorii Ormuz, Iranul reacționează: planul e nerealist

11 țări, inclusiv SUA, cer ajutorul Ucrainei pentru a combate dronele iraniene, afirmă Zelenski

Încă o rachetă balistică iraniană a intrat în spațiul aerian al Turciei. Ankara avertizează Iranul

Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE

Iranul acuză Europa că a favorizat războiul și amenință diaspora iraniană cu confiscarea averilor

SUA acuză Iranul că încearcă „să ia lumea ostatică”: Rubio denunță atacurile asupra țărilor din Golf

Guvernul Bolojan se pregătește să pompeze iar bani publici în Tarom, prin majorarea capitalului

Cum au intervenit SUA în politica altor țări: lovituri de stat, operațiuni CIA și invazii militare

Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială)

Cel mai influent pesedist și-a pus fotografie cu Crin Antonescu pe cover-ul Facebook

Noul ayatollah al Iranului, mai radical și mai motivat să se răzbune pe Vest decât tatăl său

Atacuri iraniene cu pagube importante și răniți asupra țărilor din Golf, care nu se apără eficient