luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

643 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR, 90.000 lei/an să nu vadă

Cei doi reprezentanți ai Ministerului Mediului în Consiliul de Supraveghere al RetuRO SGR, Alexandru Avram și Raul Pop, nici măcar nu știu ce se întâmplă în companie. RetuRO SGR nu răspunde la solicitări de informații și nu-și publică bugetul RetuRO Sistem Garanție Returnare SA (RetuRO SGR) este o companie înființată în 2022, ca efect al Hotărârii de Guvern 1074 din 2021, tocmai pentru a gestiona sistemul de garanție-returnare de ambalaje nereutilizabile de băuturi.  HG 1074/2021 menționează clar că 20% din acțiunile companiei trebuie să aparțină statului român, prin Ministerul Mediului. Așadar, RetuRO SGR a primit, practic, de la stat, dreptul de a administra în regim de monopol activitatea de garanție-returnare de ambalaje. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Cu toate acestea, potrivit unui răspuns al RetuRO SGR pentru DeFapt.ro, „statul român nu deține calitatea de acționar unic sau majoritar în societate, astfel că dispozițiile Legii 544/2001 (privind liberul acces la informațiile de interes public – n.r.) nu se aplică subscrisei”. RetuRO SGR și-a luat chiar și libertatea să nu mai comunice public, prin intermediul Ministerului de Finanțe, nici datele financiare anuale. Astfel, în acest moment sunt disponibile doar datele financiare pentru 2022 și 2023 ale RetuRO SGR, dar nu și pentru 2024, așa cum prevede legea. Sinecuriștii de la Mediu: Avram și Pop În prezent, Ministerul Mediului are doi reprezentanți în Consiliul de Supraveghere al RetuRO SGR: pe secretarul general al ministerului, Alexandru Avram, și pe un secretar de stat, Raul Pop. Nici unul din cei doi nu pare a fi apolitic. Avram, de exemplu, i-a fost câțiva ani consilier lui Klaus Iohannis la Cotroceni, apoi tot consilier lui Alin Nica (PNL), fostul șef al Consiliului Județean Timiș. De acolo, Avram a ajuns director în Primăria Timișoara în primul mandat de primar al lui Dominic Fritz. Raul Pop, pe de altă parte, a ajuns secretar de stat la Mediu cu sprijinul politic al USR (pe site-ul căruia și apare ca membru al echipei de guvernare), deși nu este clar dacă face parte din acest partid. Pop - în silenzio stampa DeFapt.ro a încercat să ia legătura cu Alexandru Avram și Raul Pop pentru o discuție mai amplă despre funcționarea și opacitatea RetuRO SGR. Raul Pop nu a răspuns la telefon și nici la mesajele scrise trimise ulterior. Alexandru Avram a fost ceva mai deschis: a avut o scurtă discuție telefonică cu reporterul DeFapt.ro, apoi a cerut întrebări în scris. Întrebările au legătură cu nepublicarea bugetului RetuRO SGR pe 2024, cu cel mai recent de audit al companiei în care se menționează mai multe nereguli și cu alegerea în funcția de CEO al companiei a Adelei Smeu, fost CEO cu rezultate catastrofale al Bricostore România SRL. Până în acest moment, după insistențe, Alexandru Avram a transmis doar atât: „Aștept răspunsul departamentelor tehnice”. Avram habar nu are ce se întâmplă la RetuRO Din această replică a secretarului general al Ministerului Mediului, Alexandrui Avram, reiese cu certitudine că acesta habar nu are ce se întâmplă la RetuRO. De altfel, în discuția telefonică cu reporterul DeFapt.ro a admis că nu știa că RetuRO SGR nu are public bugetul pe 2024, așa cum cere legea. Mai mult, Avram nu știa nimic nici despre alegerea Adelei Smeu în poziția de CEO al companiei din care Ministerul Mediului are 20%. Citește și: EXCLUSIV Noul CEO al RetuRO SGR, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei Singura informație utilă pe care Avram a oferit-o este că indemnizația sa lunară plătită de RetuRO SGR este de 7.500 de lei net lunar. ________ DREPT LA REPLICĂ Ministerul Mediului a trimis redacției DeFapt.ro un drept la replică pe care-l publicăm integral mai jos: „In continuarea raspunsului pe care vi l-am transmis in data de 5 martie, cuplat cu informatiile din articolul Dvs publicat inițial sub titlul "Avram și Pop (Mediu), bani degeaba de la Returo SGR", apoi reintitulat "EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii", de astăzi, 27 martie 2026, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor solicită publicarea prezentului drept la replică și completarea de urgență a informațiilor eronate, incomplete și distorsionate. În ceea ce privește situațiile financiare și raportul de audit ale RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A., Ministerul Mediului a solicitat informații privind calendarul de publicare, iar managementul companiei a confirmat că situațiile contabile sunt complete și se află în prezent în proces de audit financiar.  Durata procesului reflectă particularitățile unui sistem nou, cu fluxuri financiare distincte și obligații reglementate specifice Sistemului de Garanție-Returnare. Ministerul a fost informat că situațiile financiare vor fi publicate imediat după finalizarea auditului, estimarea actuală indicând perioada lunii mai 2026.  În ceea ce privește afirmația că reprezentanții instituției noastre în Consiliul de Supraveghere al RetuRo Sistem Garanție Returnare S.A. "închid ochii" sau "nici măcar nu știu ce se întâmplă", facem următoarele precizări cu privire la calificarea și implicarea acestora în activitățile legal atribuite: Alexandru AVRAM, secretar general al MMAP, a fost numit in data de 13.09.2024 ca membru în consiliul de supraveghere al Returo. Motivele numirii sale se referă la parcursul profesional în domeniul financiar  și vasta experiență dovedită în funcțiile publice deținute. Dl. Alexandru AVRAM, a absolvit Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor din cadrul Universității de Vest din Timișoara, ciclurile de licență, master și doctorat, în domeniul finanțelor.  Începând cu anul 2015, dl Alexandru AVRAM este cadru universitar al Universității de Vest din Timișoara predând disciplinele de finanțe corporative deținând calitatea de conducător de doctorat în domeniul finanțelor. Totodată, dl Avram deține și calitatea de expert contabil, membru Corpului Experților Contabili și al Contabililor Autorizați din România (inactiv pe perioada exercitării funcției publice) și membru al Camerei Consultanților Fiscali (inactiv pe perioada exercitării funcției publice). Aceste aspecte sunt publice și pot fi oricând consultate. Domnul Raul Pop, Secretar de Stat în Ministerul Mediului, este economist, cu dublă licență la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, absolventul unui program de MBA (Master in Business Administration) în Statele Unite, profesor asociat la Academia de Studii Economice din București, un specialist cu vechime și recunoscut în România pentru implicarea sa în conceperea și aplicarea politicilor de mediu. Dl. Pop a fost implicat în toate etapele de concepere și dezvoltare ale sistemului de garanție-returnare din România, de la studiul initial de fundamentare, până la aprobarea Hotărârii de Guvern 1074/2021, actul normativ de înființare a SGR în România și, pe parcursul funcționării SGR în România, în promovarea și transparentizarea performanței acestuia. Aceste informații sunt, de altfel, publice.  Atribuțiile celor 2 reprezentanți ai Ministerului Mediului în Consiliul de Supraveghere al RetuRo SGR nu includ decizii cu caracter operational, cum ar fi derularea activităților logistice sau de raportare, administrarea fluxurilor de numerar, deciziile comerciale,  contabile sau de personal, depunerea declarațiilor financiare, derularea auditurilor financiare sau operaționale.  Ministerul Mediului, prin reprezentanții săi, are rolul de-a reprezenta interesele de mediu ale României în ceea ce privește atingerea obiectivelor de colectare și reciclare, ușurința utilizării sistemului de către consumatori, echilibrul obligațiilor asumate de producători și comercianți, identificarea unor masuri necesare cu caracter normativ (inițierea de hotărâri de govern sau ordine de ministru, spre exemplu) menite să asigure stabilitatea și performanța sistemului.”

Reprezentanții Ministerului Mediu în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii (sursa: Facebook/Ministerul Mediului)
Arafat cumpără elicoptere la DSU, dar nu are cine să le piloteze: deficit de 65 de piloți militari (sursa: Facebook/IGSU)
Investigații

EXCLUSIV Arafat cumpără elicoptere la DSU, dar nu are cine să le piloteze: deficit de 65 de piloți

Inspectoratul General de Aviație, aflat în coordonarea directă a secretarului de stat Raed Arafat, se află în criză de piloți militari de elicoptere și avioane. Inspectoratul are în dotare nu mai puțin de 29 de elicoptere și două avioane. Mai mult, alte patru elicoptere poloneze Black Hawk S-70 M urmează să fie contractate iar încă 12 vor fi achiziționate prin programul european SAFE. Citește și: EXCLUSIV Două nave multirol noi ale IGSU, abandonate de doi ani din cauza lipsei de marinari militari. Au costat 45 de milioane de euro, acum se degradează La solicitarea DeFapt.ro, Departamentul pentru Situații de Urgență a transmis că există un deficit de 65 de piloți militari. Airbus H135: zece bucăți Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), condus de secretarul de stat Raed Arafat, coordonează direct Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Inspectoratul General de Aviație (IGAv). Pentru a controla achizițiile de elicoptere și simulatoarele de zbor, Raed Arafat a decis ca IGSU să se ocupe de licitații și semnarea acordurilor-cadru iar IGAv să semneze, ulterior, contractele subsecvente. În acest context, IGSU a organizat o licitație pentru achiziția a zece elicoptere ușoare. La data de 29 iulie 2019, a fost semnat un acord-cadru cu Airbus Helicopters România SA și cu  subcontractantul Airbus Helicopters Deutschland Gmbh. Airbus urma să livreze zece elicoptere H135, destinate misiunilor SMURD, în valoare de 64,91 milioane de euro fără TVA. Black Hawk: 12 bucăți - contractate, opt - livrate Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a mai organizat o licitație pentru achiziția a 12 elicoptere, de data aceasta fiind vorba de aeronave mediu/greu multifuncționale pentru uscat și maritim. Contractul, în valoare de 273 de milioane de euro, a fost câștigat de polonezii Polskie Zaklady Lotnicze. Conform informațiilor furnizate de DSU, până în prezent s-au semnat patru contracte subsecvente în baza cărora s-au livrat opt elicoptere Black Hawk S-70 M. Prețul de achiziție al unui elicopter mediu/greu multifunctional pentru zona maritimă este de 31.373.352 de euro, iar cel al unuia pentru uscat - 25.244.265 de euro. „Menționăm că au fost achiziționate doar elicoptere noi și că la recepția niciunui elicopter achiziționat nu au fost constatate nereguli sau neconformități”, a transmis DSU. IGAv are 29 de elicoptere și două avioane Learjet 75 Inspectoratul General de Aviație are în dotare un număr de 21 elicoptere H135, opt elicoptere Black Hawk S-70 M și două avioane tip Learjet 75 care execută inclusiv misiuni din sfera managementului situaţiilor de urgenţă. „Vă facem cunoscut că Inspectoratul General de Aviație al MAI se află în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență, cu excepția misiunilor de ordine publică. Aeronavele și personalul IGAv deservesc misiunile MAI, pe parte medicală (SMURD, Transplant de organe etc.), stingere incendii, cât și misiuni de ordine publică”, potrivit DSU. Deficit de 65 de piloți militari la IGAv Dar Inspectoratul General de Aviație, respectiv Departamentul pentru Situații de Urgență, se confruntă cu o situație gravă: lipsa piloților militari pentru elicopterele și avioanele din curtea Ministerului Afacerilor Interne. În anul 2022 au fost suplimentate posturile de pilot militar prin înființarea a încă 41 de posturi, ca urmare a redimensionării organigramei Detaşamentului Aeromedical. „În acest context, în prezent, la nivelul Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne sunt încadraţi 133 de piloţi militari, dintre care 125 de piloţi militari pe elicoptere şi 8 piloţi militari pe avion (aflați în proces de obținere a calificărilor aeronautice necesare pentru efectuarea misiunilor), dintr-un total de 198 de posturi prevăzute, rezultând un deficit de 65 de piloţi”, conform răspunsului transmis de DSU la solicitarea DeFapt.ro. DSU dă vina pe pregătirea lungă și pe salariile mici Potrivit DSU, motivele care au dus la deficitul de piloți sunt „durata de pregătire de 4 ai în Academia Forţelor Aeriene, perioada de timp îndelungată necesară atingerii nivelului operaţional după încadrare, salarizarea superioară oferită de companiile aeriene private şi pierderile de personal (pensionări, mutări, transferuri, demisii etc)”. În prezent, sunt înmatriculați 25 de studenți la Academia Forţelor Aeriene, din care 16, în specializare pilot de elicopter, și nouă, în specializarea pilot de avion. În decembrie 2025, trei piloți militari s-au pensionat, iar unul s-a transferat la o altă structură a Ministerului de Interne. 

Ce cumpără MAI din banii SAFE (2,2 miliarde euro): de la arme și blindate, la drone și chiar un tren (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

DOCUMENT EXCLUSIV Ce cumpără MAI din banii SAFE (2,2 miliarde euro): arme, drone și chiar un tren

2,2 miliarde euro va primi Ministerul Afacerilor Interne din banii împrumutați de statul român prin programul european SAFE. Cea mai mare sumă va fi cheltuită de Departamentul pentru Situații de Urgență, respectiv de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și de Inspectoratul General de Aviație, instituții controlate de secretarul de stat Raed Arafat. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate lista oficială cu toate produsele și echipamentele pe care MAI urmează să le cumpere cu acordul ministrului Cătălin Predoiu și al secretarului de stat Raed Arafat. Citește și: EXCLUSIV Noul CEO al RetuRO SGR, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei Pe lista de cumpărături se află pistoale și arme de asalt, elicoptere multifuncționale, bărci de intervenție rapide, camioane de intervenție, ambulanțe, avion tactic, tren de intervenție pentru transportul victimelor, dar și blindate. Armament, căști, veste antiglonț și măști de gaze: 453,65 de milioane de euro Ministerul Afacerilor Interne vrea să schimbe complet armamentul din dotarea polițiștilor, jandarmilor și a altor categorii de forțe subordonate. La solicitarea DeFapt.ro, Direcția de Informare și Relații Publice a MAI a transmis că pentru Sistemul de Ordine Publică, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Inspectoratul General de Aviație (IGAv) se vor cumpăra „arme și muniții individuale de luptă pentru infanterie, conforme standardelor NATO (diferite categorii și calibre, prioritar pistoale și arme de asalt)”. Valoarea contractului va fi de 340,35 de milioane de euro. Totodată, se vor cumpăra căști de protecție balistică, veste antiglonț și măști de gaze în cuantum de 104 milioane euro.   Alte 9,2 milioane de euro vor fi alocate pentru achiziția de optică și optoelectronică. Adică vor fi cumpărate lunete de ochire cu vedere nocturnă, vizoare „Red Dot” pentry puști de asalt, lunete și monoculare cu vedere nocturnă adaptabile la casca balistică. Elicoptere, bărci și camioane: 348,379 de milioane de euro   Managementul mișcării necontrolate a populației și evacuarea în masă a populație va costa nu mai puțin de 348,379 de milioane de euro. Din acești bani se vor cumpăra 12 elicoptere multifuncționale, ambarcațiuni de intervenție rapidă, 85 de camioane de intervenție și 42 tabere mobile. Cinci din cele 12 elicoptere vor fi folosite pentru transportul medical. Poliția Română și Jandarmeria Română vor primi trei elicoptere, iar restul vor fi alocate pentru protecția și apărarea civilă. Blindate de intervenție: 283,76 de milioane de euro Direcția Comunicare a MAI a transmis că pentru „mobilitate militară” s-a alocat un buget de 283,76 de milioane de euro. Banii vor fi cheltuiți pentru achiziția a 150 de blindate de intervenție 4x4, 42 de vehicule de transport operațional, de monitorizare și cu capacitate de protecție mărită pentru Jandarmeria Română. În plus, se vor mai achiziționa 15 autoateliere mobile, patru cisterne și ambarcațiuni operative. Tren de intervenție, avion tactic și ambulanțe: 514,61 milioane euro 514,61 milioane euro au fost alocați pentru achiziția unui tren de intervenție pentru transportul pacienților, a unui avion tactic, ambulanțe pentru transportul pacienților cu grad ridicat de contagiozitate, vehicule pentru transportul personalulul și a victimelor multiple și a unui sistem de simulare de zbor. Pe partea de amenințări chimice, biologice și radionucleare (CBRNe) se vor cumpăra containere HAZMAT, unități mobile CBRNe, sisteme de protecție colectivă, containere pentru decontaminarea populației, dar și a infrastructurii și a echipamentelor tehnice. Mai mult, se vor cumpăra aparate de inspecție RX, dispozitive de scandare a muniției și identificarea explozivilor, costume de protecție și roboți pirotehnici. Drone NATO aeriene, acvatice și subacvatice Ministerul de Interne vrea să cumpere cinci tipuri de drone de tip NATO: mini UAS cu aripi fixe, mini UAS multicopter, UAS mic cu aripi fixe, UAS mic multicopter și UGS mini. Pe lângă acestea se vor mai achiziționa sisteme fără pilot de suprafață și subacvatice. Plus o platformă intregrată de instruire a operatorilor și piloților de drone. Toate acestea vor costa cumulat 74,95 milioane de euro. Însă se vor mai lua și două sisteme diferite de antidrone. Primul va fi de tipul C-UAS fix, iar celălalt C-UAS portabil/mobil, plus vehicule tactice.

Miruță acuză licitații trucate la MApN de zeci de milioane de lei pentru containere militare. Firma are contracte de sute de milioane cu statul (sursa: Facebook/MApN)
Investigații

EXCLUSIV Miruță acuză licitații trucate la MApN de zeci de milioane lei pentru containere militare

66 de milioane de euro este valoarea acordurilor-cadru câștigate de firma Pop Industry, controlată de ginerele influentului afacerist Mircea Zavelcă din Slatina, în urma unor licitații organizate în ultimii trei ani de Ministerul Apărării Naționale, Rezervele de Stat, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Poliția Română. Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a anunțat că a sesizat Direcția Națională Anticorupție după ce un raport de control a scos la iveală că subalternii săi au favorizat la licitații firma Pop Industry. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Mai mult, sistemele de campare tip container, cumpărate cu peste 7,6 milioane de euro pentru unitățile militare de la Făgăraș și Smârdan, au fost recepționate cu numeroase neconformități. Această achiziție controversată este investigată în prezent de Direcția de prevenire și investigare a corupției și fraudelor din minister. Cu corturi de 44 de milioane de lei la DNA  Ministrul Radu Miruță a făcut publice recent câteva situații pe care le-a descoperit în interiorul Armatei Române și pe care le suspectează că ar fi rezultatul unor acte de corupție. Printre acestea, spunea ministrul, se afla și licitația pentru corturi de adăpost destinate militarilor români. „Procedură analizată deja de DNA pentru introducerea unor condiții restrictive nejustificate. Corturile livrate și acceptate au prezentat deficiențe majore. Valoarea totală a contractelor-cadru este de 44 milioane lei. Firma în cauză apare în numeroase achiziții ale MApN”, a atras atenția Miruță.  Cum se numește firma care ar fi beneficiat de „restrângerea nejustificată a concurenței” DeFapt.ro a aflat că firma la care făcea referire ministrul este Pop Industry SRL din Slatina, deținută de Marius și Dumitru Popescu. Cel din urmă este ginerele influentului afacerist slătinean Mircea Zavelcă, a cărui firmă, Padrino SRL, a câștigat mai multe licitații controversate pe plan local. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de presă al MApN a transmis că „s-a constatat, în anul 2025, că specificația tehnică impunea o cerință minimă a rezistenței la presiunea hidrostatică, de minimum 18.000 mm coloană de apă, fără justificări privind necesitatea acestei cerințe, în condițiile în care cerința uzuală este de 3.000 mm coloană de apă, aspect de natură să determine restrângerea nejustificată a concurenței, fiind dispusă sesizarea Direcției Naționale Anticorupție de către ministrul apărării naționale”. Nu s-a livrat ce s-a contractat Baza 2 Logistică „Valahia”, condusă de colonelul inginer Lucian Indolean, a organizat în anul 2023 o licitație pentru achiziționarea a două „sisteme dislocabile pentru funcționarea unei structuri de tip batalion – BCAMP”. Pe scurt, containere pentru militarii din unitățile Făgăraș și Smârdan. În urma licitației cu un singur ofertant eligibil, contractul cu o valoarea de 38,18 milioane lei a fost atribuit firmei Pop Industry. Conform Ministerului Apărării Naționale, în urma verificărilor făcute de auditori, s-a constat că firma Pop Industry a furnizat „mărci de produse diferite de cele asumate prin contract, fără solicitare și o justificare în acest sens”. Mai mult, unele produse cu mărci diferite aveau prețuri mai mici comparativ cu mărcile asumate prin contract. Totodată, un sistem BCAMP nu a fost branșat la sistemul de alimentare cu energie electrică, așa cum se prevedea în documentele achiziției, și nu au fost livrate o parte din unitățile de aer condiționat și ferestre. În plus, s-a mai constatat că „există diferențe semnificative între compunerea sistemului din schema grafică a propunerii tehnice și sistemul efectiv livrat, fără o justificare privind modificarea”. Comisiile de recepție au închis ochii la nereguli Sistemele BCAMP au fost livrate unităților militare Făgăraș și Smârdan, acolo unde s-a făcut și recepția acestora. Potrivit răspunsului transmis de către MApN la solicitarea DeFapt.ro, recepția celor două sisteme a fost efectuată de către comisii mixte, formate din reprezentanți ai autorității contractante și ai beneficiarilor. „Aspectul neconstatării deficiențelor, pe timpul recepției, constituie obiectul unei cercetări administrative. La propunerea echipei de audit, ministrul apărării naționale a dispus sesizarea Direcției de prevenire și investigare a corupției și fraudelor și pe această speță”, a transmis MApN. Dar Agenția Națională pentru Achiziții Publice a emis Avizul conform condiționat nr. 17042/24.10.2023, din care au rezultat unele abateri de regularitate și calitate care, ulterior, au fost remediate de reprezentanții Bazei 2 Logistică „Valahia”. Deși obligația îi revenea firmei Pop Industry. Reprezentanții Pop Industry aruncă vina la MApN Dumitru Popescu, ginerele afaceristului Mircea Zavelcă, și avocatul Bogdan Ciucă au aruncat întreaga responsabilitate pe reprezentanții MApN care au introdus condițiile restrictive în cazul achiziției de corturi, dar și pe cei care au recepționat cele două sisteme BCAMP. „Precizăm că recepțiile aferente livrărilor au fost finalizate conform procedurilor contractuale, fără consemnarea unor neconformități de natura celor indicate de dumneavoastră. Procesele-verbale de recepție au fost semnate de reprezentanții părților implicate, confirmând acceptarea produselor furnizate”, a transmis avocatul Bogdan Ciucă. În ceea ce privește neconformitatea legată de branșarea la sistemul electric, avocatul Bogdan Ciucă a spus că acest aspect nu este imputabil firmei Pop Industry. „Imposibilitatea racordării directe la rețeaua electrică la acel moment nu poate fi atribuită livrării sau configurației tehnice a echipamentului furnizat de POP INDUSTRY S.R.L., ci lipsei infrastructurii electrice necesare punerii în funcțiune a acestuia la nivelul amplasamentului”, menționează avocatul. Legat de mărcile diferite ale echipamentelor furnizate, reprezentantul firmei a transmis că acestea respectă parametrii tehnici minim solicitați prin documentația de atribuire. Cât despre schema grafică care nu corespundea cu produsul final, avocatul a spus că aceasta avea rol orientativ. „În practică, configurația finală a sistemului este determinată de condițiile concrete existente în teren la nivelul unității beneficiare, inclusiv de spațiul disponibil pentru amplasarea modulelor și de cerințele operaționale ale beneficiarului”, a declarat avocatul. Contracte de 150 de milioane de lei de la Rezervele de Stat Pop Industry SRL a câștigat în ultimii patru ani licitații care însumează peste 330 de millioane lei, echivalentul a 66 de milioane de euro. De exemplu, la finalul anului 2022, firma Pop Industry a semnat un acord-cadru în valore de 148,5 milioane lei cu Rezervele de Stat, conduse de pesedistul Georgian Pop. Conform contractului, Pop Industry urma să livreze minimum 239 de construcţii uşoare din elemente modulare pentru cazare familii sinistrate și maximum 6.239. În toamna anului 2024, societatea Pop Industry a câștigat o nouă licitație la Rezervele de Stat. De data aceasta trebuia să livreze 50 de construcții ușoare a căror valoare era 2,1 milioane lei. Pe lista instituțiilor publice care au atribuit contracte firmei Pop Industry SRL se mai află Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care a cumpărat corturi în valoare de 1,28 milioane lei și containere în valoare de peste 15 milioane lei.

Care este oferta „umbrelei nucleare” franceze pentru România: două avioane Rafale cu rachete nucleare (sursa: dassault-aviation.com)
Investigații

EXCLUSIV Care este oferta „umbrelei nucleare” franceze pentru România: două avioane Rafale

România nu este încă pregătită să intre sub „umbrela nucleară” a Franței, dar oferta prezentată decidenților politici, inclusiv președintelui Nicușor Dan, este analizată cu prioritate la Cotroceni. DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că Franța a propus ca României să-i fie alocate unul sau două avioane Rafale capabile să transporte rachete cu focoase nucleare. Citește și: ANALIZĂ Teoretic, dronele iraniene pot lovi ținte din România, așa cum Ucraina reușește în Rusia. Piedici: apărarea antiaeriană a NATO, inclusiv din Turcia Însă nici avioanele, nici rachetele nucleare nu ar fi găzduite pe teritoriul României. Practic, spun sursele DeFapt.ro, francezii își iau angajamentul că vor interveni cu rachete nucleare dacă România va fi atacată nuclear. Subiectul va fi discutat în CSAT Emmanuel Macron, președintele Franței, a anunțat că vrea să extindă „umbrela nucleară” a țării sale asupra aliaților europeni. În primă fază, s-au anunțat discuții cu opt state: Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Germania, Grecia, Olanda, Belgia și Polonia. Dar Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, a declarat la Varșovia că România a fost una din țările invitate să participe la aceste discuții despre „umbrela nucleară”. Aceasta a mai arătat că planul se află într-o fază incipentă a discuțiilor. Însă subiectul trebuie discutat în Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președintele Nicușor Dan, care va avea „mai multe întâlniri relevante pe acest subiect”. Președintele Nicușor Dan a declarat, într-o conferință comună cu președintele Poloniei, că „România, ca toate țările NATO, este sub umbrela nucleară a NATO, oferită de Statele Unite. (…) Mai departe, în relația cu Franța, noi avem un parteneriat strategic pe mai multe paliere. Acest parteneriat este în extindere.” Oferta Franței pentru România: avioane cu rachete nucleare DeFapt.ro a aflat de la mai multe surse ce înseamnă concret „umbrela nucleară” pe care Franța vrea să o extindă și asupra României. Pe canalele diplomatice, conform surselor DeFapt.ro, Franța a făcut o primă ofertă României: concret, francezii vor să aloce României unul sau două avioane Rafale cu capacitate de lansare a rechetelor nucleare. „O să apară o schismă cu povestea nucleară. Nu înseamană că Franța îți aduce bombe pe teritoriul național. Înseamnă că se alocă unul sau două avioane cu capacitate de lansare, care vor fi ținute într-un siloz francez. În caz de nevoie, acestea se vor ridica în maxim 24 de ore. Dar ai capabilitate de reacție! Francezii își vor lua angajamentul ca în cazul în care se întâmplă ceva vor reacționa”, a declarat o sursă sub protecția anonimatului. Însă avioanele Rafale vor face antrenamente în România, dar fără armament nuclear pe ele. „Nu îți trebuie 20 de avioane. Ți se alocă unul sau două”, a mai spus sursa. Deocamdată, nu se știe nimic despre costurile pe care ar putea să le suporte România în cazul în care va accepta să intre sub umbrela nucleară a Franței. Americanii își mențin descurajarea nucleară în NATO Generalul Ștefan Dănilă, fostul șef al Statului Major General, a declarat pentru DeFapt.ro că problemele legate de umbrela nucleară trebuie să discutatate în interiorul NATO. Dar dacă studiem cu atenție strategie de apărare a SUA, spune generalul Dănilă, o să vedem că americanii nu au spus că renunță la NATO și au adăugat că își mențin descurajarea nucleară în NATO. „Macron spune că vrea să inițieze un program la nivel european și să aibă autonomie strategică. Aici este o mare eroare în relația cu Donald Trump, cel puțin cât este Trump, dar și mai departe. Trebuie văzut în ce fel ne aduce niște garanții de securitate sau ce presupune. Numai pentru a ne băga în seamă și a spune că suntem într-un program nuclear cu Franța, nu știu dacă ne facem tocmai bine”, a spus Ștefan Dănilă. Generalul a mai explicat că SUA a spus că mențin pentru Europa descurajarea nucleară. „Tu să spui acum că nu ai încredere în SUA și că vrei să faci altceva aproape că îi împingi afară dintr-o structură la care ei pot să renunțe deja. Atitudinea președintelui Trump în momentul de față este ca NATO îl cam încurcă. Ce e scris în strategia de apărare a SUA ar trebui studiată mai bine la nivel european, din punctul meu de vedere. Și ar trebui să înțelegem ce scrie acolo și să intrăm și noi pentru că ne dă o libertate foarte mare. Și responsabilitate.” Generalul Dănilă: „Noi avem capacitatea de a le apăra?” Cât despre propunerea Franței pentru România, generalul Ștefan Dănilă a spus că asta înseamnă o posibilă repoziționare a echipamentelor nucleare în situația unui conflict între Uniunea Europeană, să zicem, și Federația Rusă. Sau, în cazul în care am fi amenințați de Federația Rusă, atunci francezii pot să își repoziționeze în România mijloace de atac nuclear cu care pot să lovească mai ușor Rusia. „Repoziționându-le într-o poziție avansată, ele devin dintr-o dată ținte pentru Federația Rusă. Se pune problema, dacă sunt ținte de înaltă prioritate, noi avem capacitatea de a le apăra? Cine le va apăra? Dacă ei își propun să le repoziționeze pe un aerodrom din România, cine le va asigura apărarea acestora? Ați văzut că unele baze americane sunt atacate în Qatar. Cine le apără? Le apără qatarezii cu rachete, drone. Tu trebuie să răspunzi. Noi avem capacitatea de a le apăra? Ei (francezii – n.r.) ne vor da doar garanțiile de securitate. În sensul în care, dacă suntem loviți, ei vor lovi. Dacă vom fi loviți nuclear, vor lovi și ei nuclear. Asta este singura poveste”, a explicat generalul Ștefan Dănilă. 

Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Investigații

EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, opacă

La vedere, RetuRO Sistem Garanție Returnare SA este un mare succes: compania care administrează sistemul de returnare de ambalaje de băuturi prezintă cifre amețitoare privitoare la reciclare. Ce nu prezintă RetuRO deloc sunt datele financiare ale firmei (la care statul român are 20%, prin Ministerul Mediului) și sinecurile politice. A primit un monopol de la stat, nu comunică mai nimic RetuRO Sistem Garanție Returnare SA (RetuRO SGR) este o companie înființată în 2022, ca efect al Hotărârii de Guvern 1074 din 2021, tocmai pentru a gestiona sistemul de garanție-returnare de ambalaje nereutilizabile de băuturi.   Citește și: Siegfried Mureșan îl acuză pe Ciolacu că „a fost la un pas de înghețarea fondurilor europene” HG 1074/2021 menționează clar că 20% din acțiunile companiei trebuie să aparțină statului român, prin Ministerul Mediului. Așadar, RetuRO SGR a primit, practic, de la stat, dreptul de a administra în regim de monopol activitatea de garanție-returnare de ambalaje. Cu toate acestea, potrivit unui răspuns al RetuRO SGR pentru DeFapt.ro, „statul român nu deține calitatea de acționar unic sau majoritar în societate, astfel că dispozițiile Legii 544/2001 (privind liberul acces la informațiile de interes public – n.r.) nu se aplică subscrisei”. RetuRO SGR și-a luat chiar și libertatea să nu mai comunice public, prin intermediul Ministerului de Finanțe, nici datele financiare anuale. Astfel, în acest moment sunt disponibile doar datele financiare pentru 2022 și 2023 ale RetuRO SGR, dar nu și pentru 2024, așa cum prevede legea. Ministrul Tanczos Barna și-a impus consilierul în Consiliul de Supraveghere Chiar dacă ignoră interesul public, RetuRO SGR are grijă să nu ignore interesele politicienilor. Încă din primul an de funcționare, 2022, când compania abia se punea pe picioare, în conducere, ca membru al Consiliului de Supraveghere, a fost instalat Ráduly Róbert Kálmán. Ráduly este unul din membrii cu greutate ai UDMR, fost primar, timp de mai multe mandate, la Miercurea Ciuc, și veșnic abonat la funcții politice guvernamentale când UDMR se află la putere. În prezent, Ráduly Róbert Kálmán este secretar de stat la Ministerul Finanțelor. În 2022, însă, era consilier al ministrului Mediului. Adică al lui Tanczos Barna, colegul său din UDMR. RetuRO SGR a început să funcționeze în mandatul de ministru al lui Tanczos Barna. Dar Ráduly nu a fost doar membru al Consiliului de Supraveghere al RetuRO SGR, ci și director în companie. O funcție care, cel puțin teoretic, nu se mai obținea cu sprijin politic. Ráduly: „Eu oricum mă știam și cu ei acolo” Dar udemeristul respinge orice ajutor de partid. „Eu am fost pe Antifraudă (la RetuRO SGR – n.r.). Da, am dat concurs, cum să nu? Am fost o perioadă de probă. Nu s-a potrivit activitatea. Pur și simplu nu se potrivea. Am văzut și eu cum e acolo și mi-am văzut de viață în altă parte. Acolo nu era pentru mine. Cât am fost eu acolo angajat, vreo 30 de zile, verificam aspecte minore. Asta era principala preocupare, să nu fie păcălite aparatele. Puteai să le păcălești la început. Aparatele astea care înghit recipienții, printai o pagină cu eticheta, le lipeai cu scotch și primeai 50 de bani. Eram trei colegi. Și atunci ne aplicam pe mica fraudă sau mica păcălire a aparatelor. Dar astea erau, să zicem, de ordinul sutelor sau miilor de lei.”, a declarat Ráduly pentru DeFapt.ro. Întrebat cum a aflat de concurs pentru funcția de șef la Atifraudă, udemeristul a spus că, și acum, pe site-ul RetuRO sunt postate anunțuri de angajare: „Eu oricum mă știam și cu ei acolo, am fost în Consiliul de Supraveghere”. Oamenii ALDE, PNL și USR, sinecuri la RetuRO În prezent, Ministerul Mediului are doi reprezentanți în Consiliul de Supraveghere al RetuRO SGR: pe secretarul general al ministerului, Alexandru Avram, și pe un secretar de stat, Raul Pop. Nici unul din cei doi nu pare a fi apolitic. Avram, de exemplu, i-a fost câțiva ani consilier lui Klaus Iohannis la Cotroceni, apoi tot consilier lui Alin Nica (PNL), fostul șef al Consiliului Județean Timiș. De acolo, Avram a ajuns director în Primăria Timișoara în primul mandat de primar al lui Dominic Fritz. Raul Pop, pe de altă parte, a ajuns secretar de stat la Mediu cu sprijinul politic al USR (pe site-ul căruia și apare ca membru al echipei de guvernare), deși nu este clar dacă face parte din acest partid. Înaintea celor doi, Ministerul Mediului îl trimisese în Consiliul de Supraveghere pe Teodor Dulceață, fost secretar general și secretar general adjunct al ministerului. Dulceață este finul Noricăi Nicolai, fosta politiciană ALDE, potrivit Hotnews. Venitul anual al unui membru în Consiliul de Supraveghere al RetuRO SGR este de aproape 90.000 de lei net, potrivit unei declarații de avere din 2024 depuse de către Teodor Dulceață. Fiica lui Georgică Severin (PSD), directoare Dar nu doar politicieni ajung să aibă sinecuri la RetuRO SGR, ci și copii de politicieni. Cum este Anca Severin. În aprilie 2023, Anca Severin era numită director de marketing și comunicare al RetuRO SGR, dar și membru, cu mandat de patru ani, al Directoratului RetuRO SGR. Cu numai o lună înainte, în martie 2023, Anca Severin renunța la funcția de administrator al Sev Oil Management SRL. O firmă deținută de soții Simona și Georgică Severin, părinții săi. Georgică Severin este membru PSD, fost senator, fost președinte al radioului public, fost membru în CA al TVR și actual membru al CNA. Anca Severin: „Pe baza experienței mele, așa am fost angajată” Contactată de către DeFapt.ro, Anca Severin a explicat cum a fost selectată de către RetuRO SGR pentru cele două poziții foarte importante: „Anuțurile, din ce știu eu, apar pe LinkedIn. E o selecție de CV-uri pe baza profilului care este cel mai potrivit pentru job. E o selecție de CV-uri, e o companie privată. Eu am fost angajată printr-o firmă de recrutare, care m-a contactat, m-a abordat, am avut o serie de interviuri. Pe baza experienței mele, așa am fost angajată. Nu am un examen, eu în toate companiile în care am lucrat foarte rar am avut teste, poate la început. Eu personal nu am dat vreun test. Nu știu pe pozițiile tehnice.” RetuRO SGR se ascunde după GDPR RetuRO SGR a refuzat să ofere orice informații despre recrutarea personalului și salarizare. “Informațiile solicitate (…) privesc date cu caracter personal, relații contractuale între părți, precum și procese și proceduri interne ale organizației guvernate de respectarea principiului confidențialității. Orice informații referitoare la remunerarea angajaților, colaboratorilor sau membrilor organelor de conducere constituie date cu caracter personal în sensul Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) și al Codului Muncii. În absența unui temei juridic explicit sau a consimțământului persoanelor vizate, astfel de date nu pot fi divulgate terților. Prin urmare, RetuRO nu poate furniza informații privind drepturile bănești ale persoanelor fizice, întrucât acest lucru ar contraveni reglementărilor legale aplicabile. Aceste categorii de informații solicitate de dumneavoastra nu va pot fi furnizate întrucât nu se încadrează în sfera informațiilor de interes public în sensul Legii 544/2001. Remuneratiile la care faceti referire în solicitarea dumneavoastră reprezintă sume achitate de RetuRO în temeiul unor raporturi juridice ce aparțin exclusiv sferei de activitate a unei entități private și acestea nu sunt acordate de MMAP (Ministerul Mediului – n.r.), neavând legătură cu raporturile de muncă, de serviciu sau cu atribuțiile exercitate în cadrul instituției menționate. Prin urmare, RetuRO nu poate furniza informații privind drepturile bănești ale persoanelor fizice, întrucât acest lucru ar contraveni reglementărilor legale aplicabile.”, se arată într-un răspuns oficial al RetuRO SGR pentru DeFapt.ro.

Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Investigații

EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu aduc investiții

852 de milioane de euro va plăti Ministerul Apărării Naționale pentru a cumpăra primele 12 elicoptere franțuzești H225M pentru Armata Română prin programul SAFE. Adică 71 de milioane de euro pentru fiecare elicopter fără armament și muniții. Acordul-cadru ar putea fi semnat în a doua jumătate a lunii aprilie 2026, atunci când se preconizează că președintele Franței, Emmanuel Macron, ar urma să vină într-o nouă vizită oficială în România. Dar costul fiecărui elicopter ar putea să depășească suma de 100 de milioane de euro după ce MApN va decide să cumpere mitraliere, sisteme de rachete și autoprotecție. Citește și: Suveraniștii din AUR, SOS și POT refuză să ajute administrația Trump în conflictul cu Iranul: Simion, supărat că SUA legitimează astfel președinția lui Nicușor Dan Mai mult, costurile anuale de operare se învârt în jurul sumei de două milioane de euro anual pe bucată. Achiziția scoate la iveală o afacere păguboasă făcută de MApN: achiziția celor două elicoptere H215 cu suma de aproximativ 142 de milioane de euro (deci 71 de milioane e euro pe bucată), deși acestea sunt mult mai slabe și ieftine decât H225M. Airbus a oferit elicoptere H215M Compania franceză Airbus a promis în ultimii zece ani că va construi o fabrică de elicoptere la Ghimbav, dacă Ministerul Apărării Naționale cumpăra minim 16 elicoptere H215M. În primăvara anului trecut, pesedistul Bogdan Ivan, pe atunci ministru al Economiei, declara public că „producția (de elicoptere - n.r.) este gândită pentru nevoile Armatei Române, cât și pentru export”. La conducerea Ministerului Economiei a ajuns, după Bogdan Ivan, useristul Radu Miruță, actualul ministru al Apărării. Miruță declara pentru DeFapt.ro, în august 2025, că francezii de la Airbus fac lobby pentru a vinde României licența de producție a elicopterelor H215M cu condiția ca MApN să le achiziționeze. Oferta i-a fost prezentată inclusiv președintelui Nicușor Dan și consilierului prezidențial Radu Burnete. Generalii MApN au cerut H225M, mai performante Dar generalii de la Direcția generală pentru armamente (DpA) a MApN, condusă de generalul Ion Cornel Pleșa, s-au opus acestei achiziții, motivând că elicopterul H225M (și nu H215M) ar fi mult mai util Armatei Române. Însă francezii de la Airbus au spus din start că refuză vânzarea licenței pentru acest tip de elicopter. Toate negocierile s-au purtat în sediul Ambasadei Franței la București, acolo unde oficialilor români li s-a prezentat mai multe oferte economice și tehnice. Vizită oficială la Paris, amânată de Macron Negocierile de la București dintre reprezentanții Airbus și oficialii români pentru achiziția elicopterelor s-au blocat în septembrie 2025. O sincopă care, potrivit mai multor surse familiare cu subiectul, a dus la amânarea cu câteva luni a unei vizite oficiale a președintelui Nicușor Dan la Paris. Potrivit surselor menționate, vizita oficială la Paris ar fi trebuit să aibă loc pe 18 septembrie 2025. Ceea ce nu s-a mai întâmplat, după ce Nicușor Dan a fost informat oficial că președintele Emmanuel Macron decisese să amâne pentru o dată ulterioară vizita. Motivul: „lipsa de consistență a discuțiilor”. La acel moment, DeFapt.ro a solicitat Administrației Prezidențiale să comunice oficial care au fost motivele pentru care vizita oficială a președintelui Nicușor Dan a fost amânată de partea franceză. Administrația Prezidențială nu a negat contramandarea vizitei, ci a transmis doar că „data unei posibile vizite oficiale a Președintelui României, Nicușor Dan, în Republica Franceză nu a fost fixată până în acest moment. În momentul agreării coordonatelor unei vizite de către ambele părți, detaliile (inclusiv data) vor fi anunțate public de comun acord, conform practicii și cutumelor diplomatice.” Planuri mari „din gură” după vizita la Macron Pe 9 decembrie 2025, președintele Nicușor Dan a fost primit, într-un final, la Paris, de omologul său francez, Emmanuel Macron. În cadrul conferinței de presă, președintele Nicușor Dan a declarat că a discutat printre altele despre industria de apărare și programul SAFE. „După cum știți, avem deja o investiție franceză în industria românească de apărare, cum ar fi IAR Ghimbav (Airbus Helicopters România – n.r.), și ce vreau să transmit este că noi suntem deja la a treia etapă. Am avut o etapă în care cumpăram și nu ceream nimic. După care am avut o etapă în care cumpăram și puneam condiția ca lucrurile să se întâmple în România, o parte din producție să se întâmple în România, dar imediat ce respectiva comandă se termina, investiția din România nu mai era actuală”, declara atunci președintele Nicușor Dan. Tot el a menționat că, prin programul SAFE, vrea ca investițiile din industria de apărare să se transforme în investiții permanente. Investiții „care nu doar să reușească să satisfacă comenzile Armatei României, ci chiar să fie companii care în aceeași perioadă să exporte și în altă parte și să fie viabile și după ce comanda pe care România o face se întrerupe”, adăuga Nicușor Dan. Cel mai probabil, Airbus nu va face nici o investiție în România Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a anunțat că, prin programul SAFE, prin care România se împrumută cu 16,68 miliarde euro, vor fi achiziționate printr-o achiziție comună cu Franța minimum 12 elicoptere H225M. Valoarea inițială contractului va fi de 852 de milioane euro. Un calcul simplu arată că prețul unui elicopter de transport este de 71 milioane de euro, fără mitraliere, rachete, muniție și sistem de autoprotecție. Fiind vorba de o achiziție comună, contractul se va semna direct cu guvernul francez, care îl va atribui companiei Airbus, producătorul elicopterului. În acest context, compania Airbus nu mai este obligată să investească în industria de apărare românească: legislația de offset nu se aplică acestor contracte.  „Nu se face cooperare industrială pentru că contractul va fi semnat cu Guvernul francez, care cumpără elicopterele de la Airbus. Dacă luai 215 cu licența producție în România, era altă treabă. Nici nu știi de ce s-a ajuns la 225. S-a ajuns la 225 ca să se îngroape proiectul sau ca să nu se facă nimic în România?”, a spus o sursă din cadrul MApN. Pentru semnare, vine Macron la București Totuși, un centru de mentenanță al elicopterelor ar putea apărea în hala pe care o deține Airbus la Ghimbav, dacă Ministerul Apărării Naționale va semna un acord-cadru pentru achiziția a 45 de elicoptere H225M. Surse din cadrul Administrației Prezidențiale au declarat pentru DeFapt.ro că contractul pentru cele 12 elicoptere Airbus H225M prin SAFE ar urma să fie semnat în a doua jumătate a lunii aprilie, în preajma vizitei oficiale a președintelui Emmanuel Macron la București. Versiunea mai veche a elicopterului Airbus a costat la fel de mult Achiziția celor 12 elicoptere cu 71 de milioane de euro pe bucată scoate la iveală o afacere tenebroasă și scumpă atât pentru Ministerul Apărării Naționale, cât și pentru statul român. MApN semnat în primăvara anului trecut un contract, tot cu francezii de la Airbus, pentru livrarea a două elicoptere H215M, mult mai slabe ca H225M. Prețul unui elicopter H215M, fără sistemul de rachete, a fost de aproximativ 71 de milioane de euro. „Generalii de la DpA au o problemă majoră. În primul rând, nu pot să justifice prețul: anul trecut ai luat un elicopter slab cu 71 de milioane de euro bucata, iar acum cumperi unul mult mai performant tot cu 71 de milioane de euro. Cum ar veni să iei un 225 la preț de 215? Înseamnă că undeva s-a luat șpagă”, atrag atenția sursele. MApN a refuzat să explice cum a fost posibil același preț pentru douâ modele diferite. Elicopterele sunt „chele”, dotările mai adaugă 40% la preț  Cele 12 elicoptere H225M care vor fi plătite cu banii împrumutați prin SAFE vor fi „chele”. „Există în momentul de față o constrângere legată de preț pe care cineva încearcă să o regleze cumva. Singura modalitate de reglare e să primească partea română un elicopter care cică ar fi conform configurației franceze. Ceea ce eu mă îndoiesc. Francezii nu au în derulare nici o achiziție de 225 prin SAFE. Prețul nu mai poate fi crescut și, atunci, reducem specificația. O să spună că avem un elicopter cam cum ar urma să aibă armata franceză”, a arătat o sursă a DeFapt.ro din MApN.  Pe de altă parte, dacă elicopterele vor fi cumpărate pentru toate categoriile de forțe, acestea trebuie să fie dotate cu mitraliere, sisteme de rachete și autoprotecție. Specialiștii consultați de către DeFapt.ro susțin că costurile pentru aceste dotări ar crește prețul fiecărui elicopter la peste 100 de milioane de euro. O altă problemă este legată de costurile de operare ale elicopterelor, care ajung la aproximativ două milioane de euro pe bucată. Generalul Dănilă: O decizie politică, nefundamentată Generalul (r) Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major General, a explicat că achiziția elicopterelor din Franța a fost o decizie politică. „Nu este o decizie luată pe o verificare amănunțită, pe caracteristici, pe cât de bune ar fi, pe nevoile misiunii. Este o decizie politică. Toate deciziile de achiziții au fost decizii politice. (…) Nu înțeleg logica. A fost o decizie politică prin care s-a plătit ceva francezilor. La fel cum s-au cumpărat fregatele, la fel ca toate deciziile astea politice”, a spus generalul Ștefan Dănilă. Acesta a mai arătat că e o mare prostie dacă se cumpără doar 12 elicoptere. „Înseamnă că nu s-a negociat nimic și noi nu am făcut decât să cumpărăm elicopterele astea. Pentru că inițial s-a discutat de o investiție majoră a Franței la Brașov. Ei au spus că își doresc să revină cu elicopterele așa cum a revenit Renault cu Dacia. Trebuia să construim tot ansamblu. Și noi puteam să producem ceva vandabil pe piață, nu doar să producem pentru România. Povestea asta cu producem tehnică militară pentru România e o poveste proastă. Trebuie să producem și pentru export”, a declarat generalul. Costurile pe ciclu de viață, subiect tabu pentru MApN Generalul Dănilă a adus în discuție un subiect tabu pentru Ministerul Apărării Naționale: costurile pe ciclu de viață. O problemă pe care oficialii MApN o țin de parte de atât de cetățeni, cât și de politicieni. „Orice echipament major se achiziționează pe ciclu de viață. Adică așa fac toți cei care s-au deșteptat. La un contract de trei miliarde, costul pe ciclul de viață înseamnă vreo 30 de miliarde”, a menționat generalul. El a precizat că, la un moment dat, a ridicat această problemă, dar i s-a spus că se vor speria politicienii și nu vor aproba achizițiile militare. „Dacă tu nu spui costul real și îl maschezi cu o achiziție pe care spui că o faci la preț redus și după aia te costă de zece ori mai mult, mi se pare periculos. Ar fi trebuit și la noi să se facă cât costă achiziția și pe ciclu de viață”, a declarat generalul Ștefan Dănilă. 

Șefii Vămii Agigea, prinși în flagrant de mită, au fost salvați de DNA în 2021 prin clasare după un denunț din 2019 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Șefii Vămii Agigea, prinși în flagrant de mită, au fost salvați de DNA în 2021 prin clasare

Vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, șefii Vămii Agigea și foști șefi ai Vămii Constanța Sud, au fost prinși în flagrant de procurorii anticorupție. Parfenie și Gudu cereau bani de la agenți economici pentru ca formalitățile vamale pentru containerele cu marfă să se desfășoare cu „ușurință” și „prioritate”. Cei doi vameși urmează să fie duși la Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume DeFapt.ro a obținut un răspuns de la DNA din care reiese că mai mulți vameși, inclusiv Lică Octavian Parfenie și Christian Gudu, au fost „turnați” la DIICOT în iunie 2019. Ulterior, după ce dosarul a ajuns la DNA Constanța, acesta a fost clasat pentru că „fapta nu există”. Flagrant organizat de DNA Direcția Națională Anticorupție a reușit în noaptea de joi spre vineri să îi prindă în flagrant pe Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, din cadrul Direcției Regionale Vamale București – Biroul Vamal de Frontieră Constanța, în timp ce primeau șpagă pentru containerele de mărfuri care intrau în țară.  Anchetatorii susțin că cei doi vameși „au primit sume de bani în legătură cu urgentarea îndeplinirii unui act ce intra în îndatoririle lor de serviciu, mai precis pentru ca formalitățile vamale pentru importurile de mărfuri din perioada 01.12.2025-05.12.2025, realizate de agenți economici având comisionar vamal pe Quality Broker SRL, să se desfășoare cu ușurință și cu prioritate”. Șpagă de 300-700 de euro pentru fiecare container de marfă Aceștia cereau șpăgi cuprinse între 300 și 700 de euro de la agenți economici pentru fiecare container cu marfă care ajungea în România. În cazul în care importatorii nu acceptau să plătească șpăgile către vameși, riscau întârzieri semnificative la efectuarea formalităților vamale. După finalizarea audierilor, vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, urmează să fie duși la Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă. Vameșul Gudu, fratele deputatului PNL Gudu Corupția din Autoritatea Vamală Română este protejată la cel mai înalt nivel, atât de decidenții din Ministerul Finanțelor, cât și de politicienii care girează numirile pe funcțiile de conducere. Printre beneficiarii acestei protecții erau și vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu. Acesta din urmă este fratele lui Michael Gudu, deputat PNL în legislatura 2020 – 2024, un apropiat al primarului Ștefan Ilie, șeful PNL Tulcea. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că pe numele celor doi vameși, în cursul lunii iunie 2019, a fost depus un denunț la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) de către reprezentanții unei societăți comerciale. Denunțul viza „comiterea unor presupuse fapte penale de către funcționarii Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud”. Tot în anul 2019, dosarul a fost declinat de la DIICOT Constanța la DNA Constanța.   Denunțați la DIICOT, salvați de DNA Într-un răspuns transmis de către DNA la solicitarea DeFapt.ro se menționează că la dosar au fost atașate ulterior ale două sesizări. Una - anonimă, cealaltă - făcută de o instituție publică.  „În cauza respectivă, în care urmărirea penală a fost începută doar cu privire la faptă (“in rem”), după epuizarea tuturor cercetărilor, la data de 07 ianuarie 2021, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, în conformitate cu prevederile art.16 lit. a (“fapta nu există”) din Codul de Procedură Penală”, se menționează în răspunsul DNA. Corupția din Portul Constanța, publică din 2019 Mai multe publicații au primit în anul 2019 un „armaghedon” atribuit vameșului Octavian Lică Parfenie, care atunci deținea funcția de adjunct al Biroului Vamal de Frontieră Constanța, în care se susținea că decidenții din ANAF și Ministerul Finanțelor acoperă corupția din Vama Constanța. În documentul respectiv se menționa că Christian Gudu a ajuns șef la Vama Agigea Sud în urma intervențiilor făcute de ministrul de Finanțe din aceea perioadă, Orlando Teodorovici, prin interpusul acestuia Lilian Onescu, care avea funcția de secretar general ANAF. Mai mult, s-ar fi plătit importante sume de bani pentru ca Parfenie și Ghudu să fie numiți în funcții de șef, respectiv adjunct al Vămii Agigea, principalul punct de intrare în țară al containerelor cu mărfuri. Totodată, în delațiunea transmisă presei se preciza că vameșul Octavian Lică Parfenie ar fi depus un denunț la DNA. În anul 2023, la solicitarea DeFapt.ro, DNA a transmis că „ pe rolul DNA – Serviciul teritorial Constanța, nu a fost identificat vreun dosar penal care să fi fost constituit ca urmare a vreunui denunț depus de către persoana menționată în cererea dvs”. Vameșul Christian Gudu, ascuns la Călărași după denunțurile la DIICOT și DNA Christian Gudu figura în anul 2008 ca angajat pe funcția de inspector asistent - director executiv adjunct la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Ialomița din cadrul Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Constanța. Atunci, acesta a declarat investiții de 47.000 de dolari în fondul de investiții Capital Invest. De la Banc Post luase în 2008 un credit de 39.000 CHF, scandent în 2018. De la fratele lui, Michael Gudu, împrumutase 20.000 de euro, conform declarației de avere depusă în 2009.  În acea perioadă, vameșul Gudu avea un salariu anual de 42.000 lei, iar soția sa, Anamaria Gudu, câștiga 15.000 lei de la Neptun TV. Din funcția de director executiv la Ialomița, vameșul a plecat în anul 2014 pe postul de șef Birou Vamal la Biroul Vamal de Interior Ialomița din cadrul Direcției Regionale Vamale Ploiești. De acolo, a ajuns în mai 2019 pe funcția de director al Direcției Regionale Vamale Ploiești. După numai o lună, avea funcția de șef Biroul Vamal la Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud. În urma denunțurilor din 2019 de la DIICOT, Christian Gudu a fost mutat pe funcția de șef birou vamal la Biroul Vamal de Interior Călărași. Apoi, în 2021, a revenit pe funcția de birou vamal la Biroul Vamal de Interior Ialomița. Într-un final, s-a întors adjunct al Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud – Vama Agigea.

Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România (sursa: nato.int)
Investigații

Rachete balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Ce va face Teheranul?

Războiul din Orientul Mijlociu se extinde rapid și o țară UE, Cipru, deja a fost lovită de drone iraniene. Dar autoritățile de la București dau asigurări că nu există o amenințare militară directă la adresa teritoriului României, implicit la adresa bazelor de la Mihail Kogălniceanu sau Deveselu. Citește și: Nicușor Dan, întâlnire cu ambasadorul SUA în România. Darryl Nirenberg își începe oficial mandatul La solicitarea DeFapt.ro, generalul de brigadă (r) Mircea Mîndrescu și comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu au declarat că este foarte puțin probabil ca iranienii să atace bazele americane din România. În primul rând, pentru că în acest moment se confruntă cu dificultăți în apărarea antiaeriană a teritoriului lor. În al doilea rând, pentru că atacurile lor sunt concentrate asupra statului Israel și a bazelor americane din Orientul Mijlociu. Nicușor Dan: „România este în deplină siguranță” Orientul Mijlociu se află în a patra zi de război. Iranul luptă împotriva Israelului, dar în paralel încearcă să distrugă bazele americane din Golful Persic. Iranienii au atacat bazele americane Al-Udeid din Qatar, Al-Salem din Kuweit, Al-Dhafra din Emiratele Arabe Unite și o bază din Bahrain. Însă bazele americane de pe teritoriul României nu reprezintă o țintă directă, potrivit Bucureștiului. Președintele Nicușor Dan a transmis că „România este în deplină siguranță și nu se află sub niciun fel de amenințare directă. Chiar dacă actualul context regional de securitate din Orientul Mijlociu s-a degradat semnificativ, țara noastră este în afara oricărui pericol. Instituțiile statului român responsabile de politică externă și securitate monitorizează evoluția situației și iau toate măsurile care se impun în astfel de circumstanțe”. Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a transmis la rândul său că „nu există indicii care să arate o amenințare militară directă la adresa teritoriului României”. „Din discuțiile avute cu șeful Statului Major al Apărării am fost informat despre adaptarea dispozitivului de apărare și măsuri suplimentare de prudență, pentru a consolida nivelul de vigilență și pentru a menține la parametri optimi toate sistemele care susțin forțele de reacție rapidă”, a spus Miruță. Comandorul (r) Sandu Mateiu: „Greu de crezut că vor ataca cu rachete balistice” Comandorul (r) și analist militar Sandu Valentin Mateiu a declarat pentru DeFapt.ro că Iranul este preocupat în acest moment să își asigure apărarea antiaeriană, să atace Israelul și capabilitățile americane din regiune. „În teorie, toate bazele americane sunt vizate de Iran în acest moment. Dar prioritatea sunt bazele americane din regiune, nu din Europa. Prioritare sunt instalațiile americane, israeliene din zona Golfului și din Israel, și de pe mare, evident. Asta este o problemă de viață și de moarte, iar planificatorii militari prioritizează. Al doilea element este legat de capacitatea Iranului de a lovi”, a arătat comandorul (r) Sandu Mateiu. Tot el a precizat că este „foarte puțin probabil” ca Iranul să lovească vreo bază militară din România. „Au o dronă care bate cam 2.500 de km. Până la noi se ajunge la limită și greu de crezut că vor ataca cu rachete balistice. Foarte puțin probabil. De aceea, capacitatea Iranului este foarte limitată în a lovi o bază militară din România”, a mai declarat comandorul. Acesta a mai precizat că Iranul are în acest moment destul de mulți dușmani și nu vrea să „își creeze dușmani europeni suplimentari în acest context”. Generalul Mircea Mîndrescu nu crede că Iranul are intenția să lovească România Generalul de brigadă (r) Mircea Mîndrescu este la fel de sceptic atunci când vine vorba de un posibil atac al Iranului asupra bazelor americane din România. „Amenințarea, în teorie, înseamnă capabilitate și intenție. Dacă una dintre ele lipsește, nu avem cu adevărat o amenințare. Nu cred că există o amenințare din punct de vedere al Iranului pentru că nu cred că există intenția. Sunt discuții și interpretări în ceea ce privește capabilitatea. Adică, vorbim foarte obiectiv, au foarte multe rachete cu rază scurtă de acțiune și destul de multe cu rază medie de acțiune. Pentru că preocuparea iranielilor din 1979 încoace e Israelul. Și neprietenia lor și ura față de Israel. Dorința lor ar fi să aibă și armament nuclear și rachete balistice care să fie capabile să atingă Statele Unite ale Americii. Deci, nu îi văd pe iranieni dornici de a lovi altceva”, a explicat generalul Mircea Mîndrescu. Un alt motiv pentru care Iranul nu ar ataca bazele americane din România o reprezintă distanța. Generalul Mîndrescu a spus că, în astfel de momente, toată lumea măsoară distanța. Dar întrebarea care se pune este de unde se măsoară. „Dacă s-ar așeza chiar pe granița de vest, cât ar fi până la Constanța, la Mihail Kogălniceanu? Vreo 2.000 de km. Sunt anumite elemente neclare în literatura de specialitate. Vorbesc de 1.500 -2.000 de km care ar fi bătaia maximă a rachetelor. Alții aduc în discuție capabilități de 2.500 de km. Chiar dacă ar sta cu instalația pe graniță, din punct de vedere obiectiv, poate că ar atinge teritoriul României. Poate! Dar niciodată nu faci asta. Pentru că instalațiile nu sunt fix pe graniță”, a explica generalul Mircea Mîndrescu. Acesta a mai explicat că rachetele iraniene „suferă de lipsa de kilometri. Dar mai sunt și multe alte aspecte care se pot întâmpla: probleme tehnice inerente, contramăsurile care pot apărea, nepriceperea celor care lansează. Toate acestea reduc probabilitatea obiectivă”. „Scutul” de la Deveselu are ca scop tocmai doborârea rachetelor balistice iraniene La Deveselu se află „scutul” antirachetă american „Aegis Ashore”, parte componentă a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. Ministerul Apărării Naționale din România a anunțat prin intermediul unui comunicat de presă că „facilitatea Statelor Unite ale Americii de la Deveselu, integrată în sistemul de comandă și control al NATO, asigură protecția antibalistică împotriva amenințărilor emergente din afara zonei Euro-Atlantice”. Practic, este vorba de protecție împotriva rachetelor iraniene. De altfel, chiar după ceremonia de operaționalizare a bazei de la Deveselu, pe 12 mai 2016, secretarul general NATO al momentului, Jens Stoltenberg, a declarat că scopul bazei de la Deveselu este unul defensiv și vizează doborârea rachetelor balistice venite din afara spațiului euro-atlantic. Adjunctul Apărării americane de atunci, Robert Work, prezent la ceremonie, a fost și mai clar: scopul „scutului” de la Deveselu a fost să intercepteze „rachete balistice din Orientul Mijlociu care vin înspre aliații europeni NATO și înspre forțele SUA din Europa”.

Două nave multirol noi ale IGSU, abandonate de doi ani din cauza lipsei de marinari militari. Au costat 45 de milioane de euro, acum se degradează (sursa: Facebook/IGSU - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Romania)
Investigații

EXCLUSIV Două nave multirol noi ale IGSU, abandonate de doi ani: nu se pot angaja marinari militari

45 de milioane de euro a plătit din fonduri europene Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru achiziția a două nave maritime multirol destinate stingerii incendiilor și salvării de vieți omenești pe mare. Dar, după ce au fost inaugurate cu mare fast, navele noi au fost abandonate în Șantierul Naval Mangalia. Citește și: Umbrărescu nu pare că poate să termine tronsonul de autostradă Margina-Holdea la timp, risc să se piardă o sumă uriașă din PNRR. PSD îl presează pe Pîslaru să obțină dispense de la UE Oricum, navele nu pot participa la misiuni pe mare din cauza lipsei de personal navigant, inclusiv comandanți: au nevoie de 141 de marinari, inclusiv comandanți militari, dar angajările sunt blocate pe termen nelimitat. Contractul pentru achiziția celor două nave a fost semnat cu compania olandeză Damen în octombrie 2022, cu o zi înainte de vizita în România a premierului olandez Mark Rutte, actualul secretar general al NATO. Bani UE pentru două nave multirol  În primăvara anului 2020, la începutul pandemiei de COVID, Comisia Europeană a aprobat alocarea a 628 de milioane euro pentru programul „Viziune 2020”, în cadrul căruia urma să se facă o serie de achiziții majore propuse de partea română: ambulanțe, autospeciale, containere, elicoptere și nave maritime multirol. Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), condus de generalul Dan Paul Iamandi, i s-a încredințat misiunea de a organiza o licitație pentru achiziția a două nave maritime multirol. Una urma să fie folosită la stingerea incendiilor, cealaltă - la salvarea de vieți omenești. 223 de milioane de lei pentru Damen Pe 8 august 2022 s-au deschis ofertele și s-a constatat că cea mai bună ofertă a fost cea depusă de compania olandeză Damen.  Pentru „nava multirol pentru stingerea incendiilor”, Damen a depus o ofertă de 122,84 milioane de lei, iar pentru „nava multirol de căutare și salvare”, 100,5 milioane de lei. În total, 223,34 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 45 de milioane euro. Semnarea contractului s-a amânat până pe data 11 octombrie 2022, cu o zi înainte de vizita oficială a premierului olandez de atunci, Mark Rutte, actualul secretar general al NATO, care se opunea aderărării României la Schengen.  Lansare la apă: iunie-iulie 2023 Cele două nave au fost lansate la apă pe 30 iunie, respectiv pe 19 iulie 2023 în prezența mai multor demnitari români care au ținut să fie prezenți la eveniment. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, dădea asigurări atunci că navele vor interveni în cele mai dificile misiuni: „Colegii de la IGSU vor trebui să asigure funcționalitatea ei, exerciții continue, pregătirea de personal pentru că această navă va sta în așteptare și sperăm să nu fie nevoie de ea. Asta înseamnă că personalul va trebui să facă foarte multă pregătire și exerciții pentru când va fi provocat de o situație reală, care necesită intervenția lor.” Predoiu: „Această navă, o bijuterie tehnică” Șeful direct al lui Raed Arafat, ministrul Cătălin Predoiu nu s-a lăsat mai prejos. „Această navă, aflată în stânga mea, în fața dumneavoastră, este o bijuterie tehnică. Are capacitatea de a efectua misiuni, în mod autonom, timp de trei zile, are capacitatea de a interveni la incendii pe mare, de efectuare de misiuni de căutare-salvare, de sprijin a navelor aflate în derivă, de salvare a naufragiaților, de evacuare medicală de urgență. Într-un cuvânt, are capacitatea de a salva vieți, de a veni în slujba și în sprijinul celor care, în situații de urgență, se află în stare de nevoie, au nevoie urgentă de ajutor”, declara ministrul Cătălin Predoiu. Cele două nave au fost recepționate în perioada 15-20 decembrie 2023. Nave abandonate, garanție expirată în decembrie 2025 După ce s-au pozat cu cele două nave, ministrul Cătălin Predoiu și secretarul de stat Raed Arafat le-au abandonat. La solicitarea DeFapt.ro, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis că producătorul olandez a oferit o garanție de 60 de luni pentru corpul navei. Dar pentru instalația de propulsie, aparatura de navigație și comunicații, echipamente de observare pe timp zi/noapte, instalații de bord, precum și pentru celelalte echipamente, instalații și aparatură, garanția a fost de doar 24 de luni. „Garanția a expirat la data de 18.12.2025 pentru Nava multirol de căutare și salvare, respectiv 20.12.2025 pentru Nava mutirol de stingere a incendiilor”, a precizat Biroul de Presă al IGSU. Surse din cadrul IGSU au declarat pentru DeFapt.ro că în acest moment nu au fost alocate fonduri pentru mentenanță și întreținerea navei, respectiv pentru obținerea unei noi garanții pentru echipamentele afectate. E nevoie de 160 de marinari, au fost angajați doar 39 Marea problemă o reprezintă însă lipsa personalului navigant pentru cele două nave. Pentru fiecare navă sunt necesari 80 de ofițeri și maiștri militari. Adică 160 de oameni, în total. Dar, din vara anului 2023, atunci când au fost lansate la apă cele două nave, și până în prezent, au fost angajate doar 39 de persoane. Efedctul: cele două nave nu pot participa la nici un fel de misiune din - nu lipsesc doar echipajele, ci și comandanții de navă multirol. „O condiție sine qua non pentru ca aceste mijloace de intervenție marină să poată executa misiuni operative este reprezentată de încadrarea funcției de comandant de navă multirol. (...) În prezent niciun ofițer secund încadrat pe echipajele celor două nave nu are vehimea necesară pentru a se încadra pe un pos de Comandant navă multirol”, a transmis IGSU. E nevoie de procedură IGSU/MAI pentru angajări Cele două nave au fost repartizate Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dobrogea” al Județului Constanța, la conducerea căruia se află colonelul Mihail Cristian Amarandei. Contactat de către DeFapt.ro, colonelul Mihail Amarandei a declarat că cele două nave se află la Mangalia. Una este andocată chiar în Șantierul Naval. Șeful ISU „Dobrogea” susține că angajarea diferenței de 141 de marinari, inclusiv a comandanților de navă, ridică mai multe probleme. Pe de-o parte, trebuie demarată o procedură la nivelul MAI, respectiv IGSU, prin care să poată fi identificați specialiști pentru fiecare categorie de personal navigant. Nu există comandanți disponibili Pe de altă parte, comandanții de nave trebuie să fie militari. „Aici este problema! Se va demara o procedură, dar, așa cum știm din legislația subsecventă, sunt blocate încadrările. Nu se pot face angajări. Pe mine mă interesează operațional. Intervin sau nu intervin?”, a declarat colonelul. Întrebat dacă, în caz de urgență, vreuna din cele două nave ar putea fi folosită cu personalul actual, colonelul Mihail Amarandei a spus că nu este posibil. „În primul rând, nu am echipajul minim. Niciunul din cei pe care îi avem nu poate fi numit comandant de navă”, a mai precizat șeful ISU „Dobrogea”.   Deși nu au navigat, navele au nevoie de mentenanță Navele cumpărate din bani europeni zac acum nefolosite în Mangalia. Starea elicelor aflate în dotarea celor două nave nu prezintă degradări sau deformări. Însă, conform răspunsului transmis de IGSU, „în urma verificărilor periodice, au fost constatate depuneri marine specifice mediului în care sunt acostate, aspecte care sunt normale și care necesită efectuarea lucrărilor de mentenanță.” ________ După publicarea articolului de mai sus, o structură a Ministerului de Interne a trimis un e-mail intitulat „Dreptul la replică”. E-mail-ul nu este semnat, însă este trimis de pe adresa [email protected]. Mai jos, integral, textul din e-mail: „Urmare a materialului publicat pe tema navelor multirol din dotarea IGSU, dorim să facem următoarele precizări: Decizia achiziției celor două nave multirol aflate în dotarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență a fost luată ca urmare a unui audit extern, care a stabilit că lipsa unor mijloace de intervenție pe mare, reprezintă o vulnerabilitate majoră a sistemului de urgență. Concluziile auditului s-au bazat inclusiv pe faptul că România a avut în dotare, până la sfârșitul anilor 80, cinci astfel de capabilități, care au fost casate, iar reluarea activității de intervenție pe mare (stingere incendii, căutare-salvare etc.) este absolut necesară. Astfel, în anul 2022 a fost lansată licitația pentru achiziția a două nave multirol. În acest context, în luna noiembrie 2022, a fost semnat contractul de achiziție. Navele au fost livrate în decembrie 2023, iar achiziția a fost finanțată din fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2021- Viziune 2020. Încă de la momentul semnării contractului de achiziție a navelor maritime multirol au fost inițiate demersuri instituționale pentru asigurarea resursei umane specializate necesare operării acestora. În acest sens, la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dobrogea" al județului Constanța a fost înființat Detașamentul Special Naval, structură destinată încadrării și operării capabilităților naval. Mai mult, în cadrul Academiei Navale "Mircea cel Bătrân" au fost prevăzute locuri special destinate absolvenților pentru IGSU. Personalul noii structuri provine atât din rândul absolvenților Academiei Navale, pentru activitățile specifice de navigare și întreținere, cât și din rândul pompierilor, care asigură intervenția efectivă în operațiunile de pe mare. Această din urmă categorie, mai exact 188 de pompieri au urmat cursuri de instruire în stingerea incendiilor și cautare-salvare pe mare, în Hamburg, Germania. De la începutul acestui proces, principala dificultate a fost reprezentată de încadrarea funcțiilor de comandant de navă, specialitate militară deficitară la nivel național. La acest moment, niciun cadru militar din cadrul Detașamentului Special Naval nu întrunește condițiile minime legale pentru ocuparea funcției de comandant de navă, condiții care presupun o experiență profesională specifică, reglementată prin legislația în vigoare. Precizăm că, în prezent, personalul existent la nivelul Detașamentului Special Naval este suficient pentru operarea navelor al specialităților necesare, însă lipsa încadrării funcției de comandant de navă face imposibilă desfășurarea activităților de operare în condițiile prevăzute de lege. În acest context, la începutul anului, de la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne a fost identificată soluția operativă temporară de detașare a personalului necesar încadrării funcțiilor de comandant de navă din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, pe o perioadă determinată. Această măsură are caracter tranzitoriu și vizează asigurarea funcționării capabilităților navale până la momentul în care ofițerii din cadrul Detașamentului Special Naval vor acumula experiența profesională cerută de lege pentru ocuparea acestor funcții. De asemenea, precizăm că, la acest moment, una dintre nave (cea destinată stingerii incendiilor) se află în proces de curățare — operațiune tehnică normală și periodică pentru acest tip de ambarcațiune - iar după finalizarea acestora, urmează să fie operaționalizată, urmând ca cea de-a doua navă să intre în procesul de curățare.”

Recepția de 1 Decembrie de la Cotroceni a costat 43.000 de euro. Nu a existat nici o sponsorizare (sursa: Facebook/Andrei Caramitru)
Eveniment

EXCLUSIV Recepția de 1 Decembrie de la Cotroceni a costat 43.000 de euro, fără nici o sponsorizare

Prima recepție organizată de Ziua Națională a României în mandatul de președinte al lui Nicușor Dan a costat aproape 43.000 de euro. Politicienii, diplomații, vedetele tv și influenceri mai mult sau mai puțin celebri au fost serviți cu mâncăruri și băuturi alese din belșug. Farfuriile goale au fost abandonate la final pe caloriferele și mobilierul din Palatul Cotroceni. Citește și: Umbrărescu nu pare că poate să termine tronsonul de autostradă Margina-Holdea la timp, risc să se piardă o sumă uriașă din PNRR. PSD îl presează pe Pîslaru să obțină dispense de la UE La solicitarea DeFapt.ro, Administrația Prezidențială a transmis că evenimentul nu a beneficiat de nici un fel de sponsorizare. Meniu de lux Invitații președintelui Nicușor Dan la recepția oferită cu ocazia zilei de 1 Decembrie de la Palatul Cotroceni s-au bucurat de un festin regesc. S-au servit somon la cuptor, pastramă de berbecuț, sarmale, fasole și cârnați, salată de vinete, zacuscă, ruladă de porc, mai multe tipuri de salate, brânzeturi și mezeluri.  Nu au lipsit nici dulciurile sau băuturile fine. O combinație între mâncărurile și băuturile de lux și cele tradiționale românești. 215.000 de lei, TVA inclus Administrația Prezidențială a transmis la solicitarea DeFapt.ro că „serviciile de catering pentru recepția de Ziua Națională, desfășurată la Palatul Cotroceni, au fost în valoare totală de 195.000 lei (cu TVA inclus). De asemenea, au mai fost achiziționate următoarele: cocarde tricolore în valoare de 15.754,20 lei (cu TVA inclus), flori tăiate și plante decorative în valoare de 3.714,30 lei (cu TVA inclus)”. În total, aproape 215.000 lei, echivalentul a aproximativ 43.000 de euro.

Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe (sursa: Facebook/Alexandru Nazare, Romaqua)
Investigații

EXCLUSIV Nazare, 25.000 EUR de la șeful Romaqua, companie care a cerut ajutor de stat de la Finanțe

Liberalul Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a primit un împrumut de 25.000 de euro de la masonul pesedist Florin Răducu Lăzăroiu, directorul general al companiei Romaqua. Contactat de către DeFapt.ro, Lăzăroiu a refuzat să spună care a fost motivul pentru care i-a dat bani ministrului de Finanțe.  Dar a ținut să precizeze că Alexandru Nazare este prietenul său. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis DeFapt.ro a dezvăluit că Nazare ia des bani cu împrumut de la oameni de afaceri. Astfel, firma controlată de ministrul Alexandru Nazare, Comunicare SRL, a fost creditată cu 727.000 lei de partenera sa de afaceri, Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu, prin firma SIS Finance Consulting SRL. Valérie Semenescu este soția lui Ovidiu Semenescu, reținut de procurorii DNA în toamna anului 2015 în dosarul de corupție „Apa Nova”. Anchetatorii îl acuzau atunci de complicitate la evaziune fiscală și complicitate la spălarea banilor. Nazare a luat 25.000 de euro împrumut Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a menționat în cea mai recentă declarație de avere că a luat cu împrumut în anul 2024 suma de 25.000 de euro de la persoana fizică Florin Răducu Lăzăroiu. Bani pe care trebuie să îi returneze până în 2029. Liberalul Alexandru Nazare, totuși, nu ducea lipsă de bani: în conturile declarate avea, la momentul împrumutului, în jur de 35.000 de euro. Sumă rămasă după ce își împrumutase propria firmă, Comunicare SRL, cu 650.000 de lei.  „PF” Florin Răducu Lăzăroiu - directorul general al Romaqua (Borsec), membru PSD, mason Persoana fizică Florin Răducu Lăzăroiu (în dreptul numelui căruia Nazare a ținut să menționeze, în declarația de avere, „PF”) este nimeni altul decât directorul general al companiei Romaqua Group SA, producătorul apelor minerale Borsec. Lăzăroiu a fost consilier local din partea PSD în Consiliul Local Borsec până în 2020, dar și candidat PSD la Consiliul Județean Harghita în 2024. Din ultima declarație de avere, din aprilie 2024, reiese că Florin Răducu Lăzăroiu deține o vilă de 380 mp în Borsec și două apartamente în Timișoara, trei mașini, plus un cont bancar în care se aflau 10.000 de euro. În declarația de interese, Lăzăroiu a menționat că este este mason, membru în Marea Lojă Națională din România, și membru PSD. Ministrul tace, Lăzăroiu invocă „o problemă personală, privată între mine și prietenul meu, dl. Nazare” DeFapt.ro i-a solicitat ministrului Alexandru Nazare să comunice care este relația sa cu directorul general Romaqua – Borsec, Florin Răducu Lăzăroiu, și de ce a împrumutat bani de la acesta. Ca de fiecare dată când a primit solicitări de la DeFapt.ro, ministrul Nazare a refuzat să răspundă. Însă directorul Romaqua a fost ceva mai comunicativ. „Este o problemă personală, privată între mine și prietenul meu, dl. Nazare, așa că nu fac comentarii pe acest subiect”, a declarat Florin Răducu Lăzăroiu.   Șeful Romaqua: „vă rog să nu mă mai deranjați” DeFapt.ro l-a mai întrebat pe Lăzăroiu despre posibilitatea unui conflict de interese între Alexandru Nazare, ca ministru de Finanțe, și compania Romaqua, în urma acordării împrumutului. Directorul general al Romaqua a răspuns vizibil deranjat: „Stimate domn, de ce insistați? Este o problemă privată între mine și dl. Nazare întâmplată înainte ca dumnealui să ajungă ministru, iar faptul că îmi solicitați opinia mie ca persoană privată, care nu sunt publică, mă deranjează. Vă mulțumesc! Și vă rog să nu mă mai deranjați, și nici să apelați la telefoanele din centrala fabricii, sau mailurile firmei.” Tot în 2024, anul împrumutului, Romaqua a cerut ajutor de stat de la Finanțe Dar, cu totul întâmplător, în toamna anului 2024, compania Romaqua a solicitat un ajutor de stat în valoare de 33,22 milioane lei. Romaqua, însă, nu s-a încadrat în limita bugetului aferent sesiunii respective de ajutoare de stat acordate de Guvern. Ajutoarele de stat pentru companii sunt acordate de Ministerul Finanțelor, prin Direcția Generală Ajutor de Stat, după ce schemele de ajutor de stat sunt aprobate prin Hotărâre de Guvern.     În anul fiscal 2024, Romaqua Group SA a avut venituri de 1,2 miliarde de lei (240 de milioane de euro) și profit net de 103,8 milioane de lei (aproape 21 de milioane de euro) cu 2.193 de angajați. Firma lui Nazare, creditată cu 727.000 de Semenescu Comunicare SRL este deținută de ministrul Alexandru Nazare (95,24%) și de SIS Finance Consulting (4,76%). Societatea SIS Finance Consulting a fost înființată de controversatul afacerist Ovidiu Semenescu, dar părțile sociale au fost preluate ulterior de soția sa, Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu. Ovidiu Semenescu a ajuns în atenția opiniei publice în toamna anului 2015, atunci când a fost reținut de procurorii DNA în dosarul de corupție „Apa Nova”. DNA l-a acuzat oficial pe Semenescu de de complicitate la evaziune fiscală și complicitate la spălarea banilor, dar dosarul a fost clasat în cele din urmă. În mod neuzual, asociatul ultraminoritar din Comunicare SRL, SIS Finance Consulting, a creditat firma controlată de Alexandru Nazare cu suma de 727.000 lei în perioada 2023 – 2024. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Bani cu ajutorul cărora, în anul 2024, firma lui Nazare a achiziționat două apartamente într-un complex de lângă Mall Vitan în suprafață de 81,8 metri pătrați, respectiv 48,7 metri pătrați, plus două locuri de parcare. 

Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pe o fâneață (sursa: Facebook/Sebastian Bodu)
Investigații

EXCLUSIV Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pe o fâneață

Sebastian Bodu a vândut un teren de doar 1.432 mp situat în Valea Doftanei cu incredibila sumă de 235.000 de euro, deși terenurile în zonă se vând la prețuri mult mai mici. Terenul a fost cumpărat de CRC Investment Project SRL, firma afaceriștilor Constantin Căpățână și Iulian Robu, dezvoltatori ai complexului Militari Residence din București. Bodu promovează intens pe contul său de Facebook politicile și ideile lui Trump și critică dur ideologia de stânga. Achiziții de terenuri agricole Avocatul Sebastian Bodu a fost președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală în perioada 2005-2007, apoi a câștigat un mandat de eurodeputat pe lista Partidului Democrat Liberal. Citește și: PSD și-a reimpus controlul asupra Portului Constanța: clientela sa, cu studii dubioase, plasată în noul CA Pe atunci, îl avea ca angajat pe funcția de șef de cabinet pe Alexandru Valeriu Grigore, alături de care a achiziționat mai multe terenuri agricole. De exemplu, Sebastian Bodu menționa în declarațiile sale de avere că, în anul 2007, a cumpărat împreună cu Alexandru Grigore un teren agricol de 7.130 mp în localitatea sibiană Cristian și un teren fâneață de 2.864 mp în Valea Doftanei, județul Prahova. Fiecare din cei doi, Bodu și Grigore, deținea câte o jumătate din suprafața totală. Un alt treilea teren agricol, de 8.400 mp, a fost achiziționat în localitatea Ghimbav. Din acest teren, Sebastian Bodu deținea 23%, iar restul se afla pe numele lui Alexandru Grigore și al lui Iulian Trandafir. Ruta Orban-Kelemen: în CA al Oil Terminal La începutul anului 2020, premierul Ludovic Orban a decis să-l numească pe Sebastian Bodu în funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, cu atribuții în domeniul financiar – fiscal. Apoi, după ce Ludovic Orban a fost schimbat din funcție cu Florin Cîțu, Sebastian Bodu a fost tras pe linie moartă. Dar a fost recuperat de vicepremierul Kelemen Hunor, care l-a numit consilier de stat în cadrul cabinetului său. În timp ce îl consilia pe udemeristul Kelemen Hunor, Sebastian Bodu s-a înscris la procedura de selecție a membrilor Consiliului de Administrație al Terminal Oil SA, una dintre companiile deținute de Ministerul Energiei, începută în iunie 2022. Astfel, pe 28 aprilie 2023, Sebastian Bodu a fost selectat să facă parte din CA al Terminal Oil. Toată procedura s-a desfășurat sub atenta supraveghere a ministrului liberal Virgil Popescu. Ulterior, la data de 15 iunie 2023, Sebastian Bodu a renunțat la funcția de consilier de stat al vicepremierului Kelemen Hunor. Ruta Burduja: un loc la SAPE Sebastian Bodu a fost desemnat să facă parte din Consiliul de Supraveghere al SAPE (Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie) în august 2024, în locul pesedistului Alexandru Petrescu, actualul șef al Autorității de Supraveghere Financiară.  La conducerea Ministerului Energiei, acționarul SAPE, se afla liberalul Sebastian Burduja, actualul consilier onorific al premierului Ilie Bolojan. Întrebat de către DeFapt.ro cum a fost selectat la Terminal Oil și SAPE, dar și dacă a fost susținut politic în cadrul procesului de selecție, Sebastian Bodu a declarat că nu este vizat de decizia Comisiei Europene care a decis suspendarea a 227,9 milioane de euro din PNRR în urma numirilor politice în conducerea companiilor din sectorul energetic: „Eu nu sunt membru al niciunui partid politic (din PDL am demisionat în 2014). Când am fost selectat pentru SAPE, nu mai eram nici măcar consilier al VPM Kelemen Hunor. Așa cum ați văzut în CV-ul meu, sunt profesor de drept corporativ. Sau ați omis partea asta.” Din pozițiile de la Oil Terminal și SAPE cumulat, Bodu încasează peste 30.000 de lei net lunar. 164 EUR/mp pentru o fâneață în Argeș În calitate de administrator al companiei Terminal Oil, Sebastian Bodu a depus o nouă declarație de avere în mai 2024. Din acest document aflăm că, pe 13 decembrie 2023, a vândut jumătatea sa din terenul „fâneață” de 2.864 mp, deci 1.432 mp, cu suma de 235.000 euro. Adică la un preț de 164 de euro pe metrul pătrat. Prețurile în zonă, sub 50 EUR/mp Prețurile la terenuri în zona Valea Doftanei variază de la câțiva euro până la aproape 50 de euro pe metrul pătrat. De exemplu, unul dintre cele mai scumpe terenuri se află în coada Lacului Paltinu: o suprafață de 3.200 de mp se vinde cu 150.000 de euro negociabil, adică la sub 50 de euro pe metro pătrat. Iar o casă de 300 mp pătrați construiți și un teren de 1.500 de mp se vând, împreună, cu 195.000 de euro negociabil. Practic, pentru 40.000 de euro mai puțin decât a încasat Bodu, poți cumpăra la Paltinu un teren ceva mai mare care are deasupra și o casă de 300 de metri pătrați. Cumpărătorii: Căpățână și Robu Cumpărătorul terenului a fost firma CRC Investment Project SRL, patronată de Constantin Căpățână și de Iulian Robu. Contractul de vânzare – cumpărare a fost autentificat de Societatea Profesională Notarială „Mentor”. Acum se fac diligențele pentru trecerea terenului respectiv din extravilan în intravilan comunei. Cei doi dezvoltatori imobiliari au achiziționat mai multe terenuri în zonă, dar au și concesionat teren de la primăria Valea Doftanei, pentru a demara construcția unui complex turistic în zonă. Planurile publicate pe site-ul primăriei arată că lângă Popasul turistic Paltinu urmează să se construiască un hotel de lux cu cinci etaje, bungalow-uri, piscine, debarcader și terenuri de sport.  Sebastian Bodu: „Nu știu care e <prețul pieței>” Întrebat de către DeFapt.ro cum a reușit să vândă terenul la o valoarea mult mai mare față de prețul pieței, avocatul Sebastian Bodu a făcut pe niznaiul: „Nu știu care e <prețul pieței> într-o zonă în care nu prea sunt terenuri de vânzare.” Cât despre relația cu dezvoltatorii imobiliari care au cumpărat terenul din Valea Doftanei, Sebastian Bodu a precizat că l-a întâlnit doar pe Iulian Robu când s-a semnat contractul de vânzare autentificat. „Coproprietarul (fostul șef de cabinet al lui Sebastian Bodu, Alexandru Valeriu Grigore – n.r.) terenului vândut a negociat cu el. Nu știu și nu mă interesează ce activitate are firma CRC și nu văd legătura cu Oil Terminal sau cu SAPE”, a mai declarat Sebastian Bodu. Legăturile cu clanul Piedone Dezvoltatorii imobiliari Constantin Căpățână și Iulian Robu au construit complexul Militari Residence din București, dar au cumpărat și complexul Lebăda Luxury Resort & Spa din Delta Dunării, care i-a aparținut lui Sorin Ovidiu Vântu. Cristian Popescu Piedone, în calitate de președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, a lăudat public Lebăda Luxury Resort & Spa pe rețele sociale în data de 10 mai 2025. Cinci săptămâni mai târziu, pe 15 iunie 2025, conform snoop.ro, complexul de lux avea să găzduiască nunta lui Iulian Cârlogea, administratorul public al Sectorului 5 și nepotul lui Cristian Popescu Piedone. Iulian Cârlogea, administratorul public al Sectorului 5, se află în prezent sub control judiciar într-un dosar de corupție al DNA pentru că ar fi făcut presiuni asupra Poliției Locale pentru a finaliza recepția lucrărilor la un imobil construit în Sectorul 5. Acesta este acuzat de complicitate la trafic de influență.

Lista completă a achizițiilor SAFE ale MAI și IGSU în valoare de 2,2 miliarde de euro (sursa: Inquam Photos/Mălina Norocea)
Eveniment

EXCLUSIV Lista completă a achizițiilor SAFE ale MAI și IGSU în valoare de 2,2 miliarde de euro

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, și subalternul său, secretarul de stat Raed Arafat, vor avea la dispoziție aproximativ 2,2 miliarde de euro, bani împrumutați prin programul SAFE, pentru a cumpăra arme și muniții, drone și antidrone, echipamente de protecție și sisteme critice de comunicații și securitate. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate lista oficială de cumpărături a Ministerului Afacerilor Interne, dar și sumele de bani alocate pentru fiecare achiziție. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus De exemplu, peste 514,6 milioane de euro vor fi cheltuiți pentru „managementul victimelor multiple și protecție CBRNe”. Adică, echipamente de protecție împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare. Ordine publică și apărare civilă România ia cu împrumut 16,68 miliarde de euro prin mecanismul european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) pentru a achiziționa muniție, arme, tehnică militară și finalizarea a două capete de autostradă.  Ministerului Afacerilor Interne i-a revenit suma de 2,2 miliarde de euro care vor fi împărțiți cu Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de secretarul de stat Raed Arafat. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Afacerilor Interne a transmis că „proiectele promovate de MAI în cadrul Planului național de investiții depus pentru accesarea instrumentului SAFE vizează componenta Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională (SNAOPSN) – aproximativ 1,3 miliarde de euro și componenta Protecției/Apărării Civile – aproximativ 900 milioane de euro”. Achizițiile aferente Protecției și Apărării Civile vor fi gestionate de secretarul de stat Raed Arafat. Generatoare electrice: 44,25 milioane de euro Departamentul pentru Situații de Urgență va cumpăra prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) trei tipuri de generatoare de curent electric, în valoare de 44,25 milioane euro. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a explicat într-o conferință de presă că vor fi achiziționate 100 de generatoare de 250kVA și câte 50 de generatoare de 450kVA, respective 700 kVA. „Deci, până acum noi deținem generatoare de 450 și de 110, nu în număr foarte mare, care au fost folosite. Ultima utilizare a lor a fost chiar acum două săptămâni, într-o situație în care au fost folosite șapte generatoare pentru furnizarea curentului electric, însă este pentru prima dată în care vom obține și generatoare de 700 de kVA, care ne vor permite să asigurăm curentul pentru o zonă mai mare pe o anumită perioadă până la remedierea unei situații de urgență”, a declarat Raed Arafat în conferința de presă de la sediul Guvernului. Peste 340 de milioane de euro pentru armament și muniții Ministerul Afacerilor Interne va achiziționa armament și muniții în valoare de 340.355.450 de euro prin SAFE. Sistemul de Ordine Publică va primi arme și muniții de infanterie în cuantum de aproape 334 milioane de euro. Inspectoratului General pentru Situații de Urgență i s-a alocat pentru achiziția de arme și muniții o sumă de 6.088.350 milioane de euro. Iar Inspectoratul General de Aviație (IGAv) va primi 331.650 de euro pentru arme. 136,75 milioane de euro pentru drone și antidrone  Pentru Ordinea Publică se vor achiziționa sisteme anti-drone în valoare de 61,8 milioane de euro, dar și drone, pentru care se vor plăti 64,25 milioane de euro. Alte 7,7 milioane de euro au fost alocate pentru achiziția de drone destinate IGSU, în timp ce pentru dronele destinate IGAv s-au alocat trei milioane de euro. 104,1 milioane de euro pentru echipamente de protecție Sistemul de Ordine Publică, format din Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră și structurile suport, va beneficia de 87,3 milioane de euro pentru achiziția de echipamente de protecție. Inspectoratul pentru Situații de Urgență va cumpăra echipamente de protecție în valoare de 16,8 milioane euro. În total, 104,1 milioane euro. Peste 348 de milioane de euro pentru evacuarea în masă a populației Managementul mișcării necontrolate a populației, respectiv evacuarea în masă, va costa 348.379.970 de euro.  O parte din bani, 96 de milioane de euro, au fost alocați pentru Ordine Publică, iar restul au fost împărțiți de Departamentul pentru Situații de Urgență între IGSU și IGAv. Din acești bani se vor cumpăra șapte elicoptere multiroll de categoria mediu – greu. Trei vor fi alocate pentru Poliție și Jandarmerie, restul - pentru protecția și apărarea civilă. Vor fi achiziționate și cinci elicoptere de categoria mediu – ușor pentru transport medical. Raed Arafat a declarat că se va mai achiziționa și un „simulator de zbor pentru categoriile de elicoptere pe care le avem, adică pentru elicopterele Airbus 135 și pentru Sikorsky, pe care le avem, Black Hawk-urile, și asta este extrem de important pentru creșterea capabilității pe resurse umane, pentru creșterea calității pe resurse umane și scăderea costurilor de pregătire a piloților”. Totodată, pe lista de cumpărături a lui Raed Arafat se mai află 85 de autocamioane de intervenție, dar și 42 de tabere mobile.   514,6 milioane de euro pentru victime multiple și protecție CBRNe Sistemul de management al victimelor multiple și protecție CBRNe va costa 514.612.220 euro. Din această sumă, Ordinea Publică va primi aproape 19 milioane de euro pentru achiziții. Departamentul pentru Situații de Urgență, adică Raed Arafat, a decis să aloce la IGSU suma de 208,19 milioane euro, iar restul - la IGAv. Arafat vrea să cumpere două șalupe fluviale pentru protecția CBRNe (protecție împotriva amenințărilor chimice – biologice – radionucleare). Tot pentru amenințările CBRNe se vor achiziționa 15 corturi de protecție civilă, 15 containere HAZMAT, 15 containere pentru decontaminarea populației și 15 containere pentru decontaminarea infrastructurii și tehnicii. În plus, se vor mai cumpăra 900 de echipamente de protecție nivel A, alte 12.000 de echipamente de protecție nivel C, 800 de doziometre electronice, 42 de dispozitive de scanare muniție și identificare exploziv. Se vor mai achiziționa opt roboți de intervenție CBRNe. Pentru managementul victimelor multiple este prevăzută achiziția a 110 speciale de transport personal și victime, cinci ambulanțe pentru transport înalt contagioși, un tren de intervenție pentru 200-300 de pacienți, două avioane multirol. Peste 283 de milioane de euro pentru mobilitate militară Mobilitatea militară va costa nu mai puțin de 283.765.000 euro, din care doar 11,89 milioane de euro vor ajunge la IGSU. Ministerul Afacerilor Interne vrea să cumpere 15 autoateliere mobile, patru cisterne de combustibil, 150 de autospeciale SUV 4x4 și 42 de vehicule de transport a jandarmilor în configurația 16+1. 346,44 milioane de euro pentru comunicații și securitate Sisteme critice de comunicații și securitate, comandă și control (inclusiv mobile) și sisteme de avertizare pentru protecția civilă au prevăzut un buget cumulat de 346.446.160 de euro. Ordinea Publică are alocată suma de 301,87 milioane euro, iar diferența a fost prevăzută pentru IGSU. Cu acești bani se vor cumpăra un sistem național integrat de avertizare și alarmare, 20 de autospeciale de comunicații, 5.000 de stații VHF și 14.000 de stații radio Tetra. 9,2 milioane de euro pentru optică La nivelul MAI s-a luat decizia ca o sumă de 9,2 milioane euro să fie alocată pentru achiziția sistemelor de optică și optoelectronică pentru poliție, poliție de frontier și jandarmerie.

Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD) (sursa: observatorulph.ro)
Investigații

EXCLUSIV Un piețar țepar, șeful tranzacțiilor Romarm. Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD)

Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm și fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, a fentat legea pentru a-l angaja pe Constantin George Brezoi pe funcția de director comercial, deși angajările la stat sunt blocate. Cum s-a fentat legea: Constantin Brezoi, fost suprefect de Prahova și unul din oamenii de încredere ai lui Radu Oprea, a fost angajat inițial pe un post de execuție la Uzina Mecanică Plopeni, apoi a fost detașat pe funcția de director comercial la Romarm. Prin această nouă angajare, pesedistul Radu Oprea controlează complet deciziile și banii statului gestionați de Romarm prin președintele Consiliului de Administrație Constantin Alexie Cotan Bodolan, prin directorul general Răzvan Pîrcălăbescu și prin directorul comercial Constantin George Brezoi. Șase ani la „Spiru Haret” și piețar la Giurgiu Constantin George Brezoi a avut nevoie de șase ani de studiu pentru a absolvi facultatea de Marketing și Afaceri Economice Internaționale din cadrul Universității „Spiru Haret”. Se întâmpla în anul 2008. Însă, în timpul anilor de studiu asiduu, a intrat în câmpul muncii. Pentru a pune în practică ceea ce învăța în paralel la facultate, Brezoi și-a deschis firma Clever SRL în anul 2005, pe care o administra singur. Prin această societate vinde diverse produse în Piața Centrală din Giurgiu. Din documente publice rezultă că piețarul Constantin George Brezoi nu a plătit facturile la telefonia mobilă și nici impozitul pe salarii către statul român, apoi a închis firma.  A tras țeapă statului și unei firme de telefonie Lichidatorul firmei Clever, Management Consult SPRL, meționează în raport că „din analiza documentelor justificative ale creanţelor rezultă că datoria bugetară provine din neplata impozitului pe salarii. În opinia lichidatorului judiciar, responsabil pentru incapacitatea de plată este fostul administrator al societăţii Brezoi Constantin George, pentru fapta prevăzută de art.138 lit.d din Legea nr.85/2006”. Ulterior, printr-o sentință din iunie 2010, piețarul Constantin George Brezoi a fost obligat să plătească 2.272 lei către Administrația Finanțelor Publice Giurgiu și 11.202 lei către firma Telemobil. Director tehnic în construcții și instalații fără studii de specialitate Piețarul Constantin George Brezoi a renunța la firma sa pentru a se angaja ca agent de marketing la Geltom Ploiești în perioada noiembrie 2006 – ianuarie 2007. Apoi, din februarie 2007, a fost angajat ca director tehnic la aceeași firmă, care se ocupă de construcții și instalații. Angajarea pe un asemenea post necesita studii de specialitate pe care Brezoi nu le avea, dar asta nu a contat. Câteva luni mai târziu, tot fără studii de specialitate și experiență, Brezoi a fost angajat ca director departament cercetare – dezvoltare la firma Montplast SRL, o altă firmă de construcții și instalații din Ploiești. Altă firmă, alt dezastru În septembrie 2008, Constantin Brezoi împreună cu soția sa, Alina Gabriela Brezoi, au înființat firma Bri Solutions SRL. Funcția de director general i-a revenit piețarului Brezoi. Dar și cu această firmă a eșuat. De exemplu, în anul 2012 avea o cifră de afaceri de doar 3.500 lei și datorii de 5.352 lei. Succes: preluat de Radu Oprea, ploaie de sinecuri Apoi, ca orice afacerist care se respectă, s-a angajat la stat. În decembrie 2008, a devenit consilier la Biroul Implementare Proiecte și Programe pentru IMM.   Pe filieră PSD, cu sprijinul politic acordat de pesedistul Radu Oprea, Constantin George Brezoi avea să avanseze în cariera publică. De exemplu, pe 13 martie 2014 a fost numit în funcția de secretar de stat la Departamentul pentru IMM, Mediu de Afaceri și Turism. A stat pe funcție până în ianuarie 2015. O lună mai târziu, avea să fie numit vicepreședinte în cadrul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, unde răspundea de Direcția Postprivatizare. Din iunie 2016 s-a întors la Prahova, pe funcția de șef oficiu pentru IMM. Apoi a fost uns director al Agenției pentru IMM, Atragere de Investiții și Promovarea a Exportului Ploiești. Pesedistul Radu Oprea avea să-i schimbe iar cariera în ianuarie 2020: atunci a fost numit în funcția de subprefect al județului Prahova din partea PSD. În iunie 2023, Radu Oprea a ajuns ministru al Economiei, instituție care deține Compania Națională Romarm și cele 15 fabrici de armament de stat. La scurt timp, a decis să-l numească pe Constantin George Brezoi în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Avioane Craiova SA și în consiliul de supraveghere al Damen Shipyards Mangalia SA. Sfânta treime de la Romarm: Bodolan, Pîrcălăbescu, Brezoi Același pesedist Radu Oprea, din funcția de Secretar General al Guvernului, a capturat complet Compania Națională Romarm, deținută de Ministerul Economiei. EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Inițial, l-a plasat în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Romarm pe Constantin Alexie Cotan Bodolan. Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de ministrul Miruță: numirea lui Răzvan Pîrcălăbescu la șefia Romarm, reclamată la DNA Ulterior, șeful său de cabinet, incompatibilul Răzvan Pîrcălăbescu, a fost selectat în funcția de director general al Romarm. EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil: și la Romarm, și la ARICE Pentru a prelua și controlul asupra operațiunilor comerciale ale Romarm, s-a asigurat că piețarul Constantin George Brezoi primește funcția de director comercial. Cum s-a ocolit legea: angajat la Plopeni, detașat la Romarm Cum a ajuns Constantin George Brezoi la Romarm, dacă angajările în companiile de stat sunt blocate? Cu ajutorul lui Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm, care a fentat legea pentru Brezoi. Surse din cadrul Romarm au declarat pentru DeFapt.ro că, la data de 2 februarie 2026, Constantin Brezoi a fost angajat pe o funcție de execuție la Uzina Mecanică Plopeni, aflată în subordinea Romarm. În paralel, directorul Răzvan Pîrcălăbescu i-a încetat detașarea Ramonei Gabriela Budu, fosta directoare comercială, care a fost trimisă înapoi la Carfil SA. Apoi, Pîrcălăbescu a cerut detașarea lui Constantin George Brezoi pe funcția de director comercial al Romarm, deși acesta din urmă nu are experiență în afacerile cu armament. Directorul Răzvan Pîrcălăbescu a refuzat să răspundă la întrebările care i-au fost adresate de către DeFapt.ro pe acest subiect. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră