sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

767 articole
Economie

România rămâne țara din UE cu cea mai mare inflație

România rămâne țara din UE cu cea mai mare inflație, la mare distanță de media Uniunii, arată datele publicate azi de Eurostat. În martie, inflația a fost în România de 6,7%. Media UE a fost 2,6%, iar în zona euro - 2,4%. După România, țara cu cea mai mare inflație este Croația, cu 4,9%. Citește și: Prețurile la Mamaia, în vacanța de 1 Mai și Paște, comparabile cu ofertele din Dubai sau Cannes. Nordis Hotel, controlat de firma soțului deputatei PSD Laura Vicol, cel mai scump „Inflația funcționează ca o taxa pentru săraci și ca o prima pentru bogați”, arăta, acum doi ani, o analiză a comparatorului Conso.ro. România rămâne țara din UE cu cea mai mare inflație În luna martie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0,4%), Finlanda (0,6%) şi Danemarca (0,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (6,7%), Croaţia (4,9%) şi Estonia şi Austria (ambele cu 4,1%). Comparativ cu luna februarie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 13 state membre, inclusiv în România de la 7,1%, până la 6,7%, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în 10 state membre. În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,8% în ianuarie, până la 2,6% în luna februarie, pentru ca în martie să ajungă la 2,4%. De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,1% în martie, de la 3,3% în februarie. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut până la 2,9%, de la 3,1% în luna ianuarie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna martie 2024 la 6,61%, de la 7,23% în februarie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 2,81%, cele nealimentare cu 8,06%, iar serviciile cu 10,20%.

România rămâne țara din UE cu cea mai mare inflație Foto: Pro TV
Fertilitatea în România, scădere la jumătate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fertilitatea în România, scădere la jumătate

Fertilitatea în România, scădere la jumătate. Așteptată de specialiști și intuită în statisticile existente la nivel mondial, creșterea numărului de copii nu s-a confirmat peste tot. Fertilitatea în România, scădere la jumătate Numărul de copii născuți în 2023 în România, la Iași, de exemplu este semnificativ mai mic decât în urmă cu cinci ani și cu 40% mai redus față de acum 10-15 ani. Citește și: Armata obligatorie a fost catastrofală la noi: soldați de trupă fără armament profesionist. Acum se reagită subiectul pentru că UE vrea armată proprie, spune sociologul Bruno Ștefan În anul 2022, în România s-a înregistrat cel mai mic număr de născuți vii din 1930, an considerat ca fiind cel mai prolific, în acest sens. De asemenea, dacă vorbim de fertilitate, aceasta a scăzut, la nivel global de la 5,3, cât s-a înregistrat în 1963, la 2,3 în 2021. În România, fertilitatea a scăzut de la 3,7 în 1967 la 1,8, în 2021. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Fitch a reconfirmat ratingul Bucureștiului, patru trepte peste al României  Foto: Facebook
Eveniment

Fitch reconfirmat ratingul Bucureștiului, patru trepte peste României 

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, anunță că Fitch a reconfirmat ratingul Bucureștiului la nivel A, cu patru trepte peste cel al României. Citește și: Averile uriașe, mașinile de lux, conturile și salariile impresionante ale medicilor care conduc spitalul Sf. Pantelimon, unde 17 pacienți au murit în condiții dubioase în câteva zile Fitch a reconfirmat ratingul Bucureștiului, patru trepte peste al României „O nouă confirmare a faptului că suntem pe drumul cel bun vine de la Agenția de Rating Fitch care menține neschimbat profilul de credit individual al Bucureștiului «a». Mai sunt multe de făcut, dar mă bucur când vin astfel de confirmări oficiale ale muncii noastre de 3 ani și jumătate. Ducem banii unde trebuie”, a scris Nicușor Dan pe Facebook. Într-un videoclip care însoțește postarea de pe Facebook, el a arătat că asta înseamnă patru trepte deasupra ratingului României. „Agenţia de rating Fitch a reconfirmat ratingul individual al Bucureştiului la nivel A. Asta înseamnă patru trepte deasupra ratingului României, asta confirmă eforturile pe care le-am făcut pentru a stabiliza financiar primăria. Vă aduc aminte că am plecat cu o datorie curentă de 3 miliarde de lei. Fitch mai remarcă ajustarea cheltuielilor în funcţie de venituri şi planul de investiţii ambiţios. Asta înseamnă că ducem banii exact acolo unde trebuie”. a explicat edilul-șef al Capitalei. La 1 martie, Fitch a menținut rating-ul pentru România și perspectiva de rating, la stabilă, deși a revizuit în sus traiectoria deficitului bugetar. Ratingul României pentru datoriile pe termen lung în valută a rămas „BBB minus” cu perspectivă stabilă.

Populația României, sub 22 de milioane (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Populația României, sub 22 de milioane

Populația României, sub 22 de milioane. România avea conform primelor date ale INS o populație de 21.833.227 de persoane după domiciliu la 1 ianuarie 2024. Populația României, sub 22 de milioane În scădere cu 176.569 persoane (0,8%) față de anul anterior. Și asta pentru că în 36 de județe (inclusiv București) populaţia a scăzut. Citește și: Rafila, acuzații insidioase împotriva celor care au construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer: „Eu acord prezumţia de bună credinţă”. Răspunsul dur al Oanei Gheorghiu Doar șase județe din România aveau la începutul anului o populație mai mare decât în anul anterior, iar județul Iași se numără printre acestea. Potrivit datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică, populația după domiciliu din Județul Iași era cu 373 de persoane mai mare la 1 ianuarie 2024 față de cea existentă în acest județ cu un an în urmă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mircea Marian
Opinii

Mai este România o democrație

Nu, nu cred că România mai este o democrație de tip vestic. Ne putem compara cu Turcia și Rusia, poate cu Ungaria. În orice caz, Putin va fi invidios. Este „meritul” oligopolului aflat la putere, PSD-PNL, că va controla cam 90% din primari și președinții de consilii județene, iar restul vor fi ai aliatului lor, aflat temporar la galerie, UDMR? Da, dar nu pentru că are candidați atat de buni, ci fiindcă printr-un sistem de legi abuzive au sufocat democrația. Cum au procedat este foarte simplu de explicat: au impus bariere uriașe candidaților, cerându-le semnături de susținere în procent de 1% din numărul alegătorilor. Astfel de prevederi mai există doar în Rusia. Practic, independenții și partidele noi sunt blocați. doar partidele parlamentare - un oligopol, în termeni economici - primesc subvenții de la stat. Aceste subvenții au crescut de la an la an. Un partid nou sau un independent se bat cu formațiuni care încasează zeci de milioane de lei de la buget prag de 5% pentru intrarea în legislativ sau în consiliul local, de asemenea unul din cele mai ridicate din spațiul european alegerea primarilor într-un singur tur, fără barieră la prezență. Practic, un primar poate fi ales de doar 5-10% din electoratul unei localități sute de comune sunt în faliment, dar sunt menținute fiindcă primarul și angajații săi acționează ca agenți electorali La aceste elemente clare, care țin de legislație, se mai adaugă fapte greu de probat, deși informații disparate au apărut în presă: în mediul rural, se fură voturi. Fie se anulează voturile opoziției, prin aplicarea celei de-a doua ștampile, fie se numără greșit, cu intenție. În sfârșit, e naiv cine crede că practica mituirii, cash, a alegătorilor foarte, foarte, săraci s-a oprit. Nu! Se practică, doar că se acționează discret: în spatele candidaților vine o echipă care „împarte”... Separat, toate aceste elemente par minore, dar, împreună, conturează imaginea unei democrații eșuate. Dacă adăugăm aici și situația dramatică a presei și dezastrul din sistemul judiciar, este clar că România este într-un proces abrupt de „autocratizare”, adică degradarea instituțiilor și practicilor democratice. Sigur, în viitorul Legislativ vom avea Opoziție - de preferat, mult AUR, ca să se poată flutura mitul amenințării extremiștilor - dar Parlamentul României este de mult o instituție moartă, o mașinărie de vot, fără absolut nici un rol major. Orice primar de comună are mai multă putere reală decât un deputat sau senator. Nu cred că acest articol va schimba situația, doream doar să rămână consemnat. Niciodată nu am avut atât de puternic sentimetul că alegerile sunt „închise”, adică alții decid, iar noi vorbim sau votăm degeaba - deși, ca să fie clar, voi merge să votez. Și voi continua să scriu.

Bulgaria și România, cea mai mare creștere a prețurilor la carne
Economie

Bulgaria și România, cea mai mare creștere a prețurilor la carne

Bulgaria și România, țările din UE în care s-a înregistrat cea mai mare creștere anuală a prețurilor la carne, arată datele Eurostat publicate azi. Oficial, Guvernul a plafonat prețurile la carnea de pui și de porc, dar și la alte produse magiunul. Citește și: Fapte: prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproape 10% în trei luni. Litrul de benzină la o stație Petrom a ajuns la 7,24 lei, iar cel de motorină la 7,47 lei „Susțin amendamentul depus astăzi în Parlament de #PSD, amendament care prelungește plafonarea adaosurilor la prețurile alimentelor de bază până la 31 decembrie 2024 (...) PSD este singurul partid care vine cu soluții concrete pentru stabilizarea prețurilor, aceasta fiind cea mai importantă așteptare a românilor în 2024!”, anunța, la 18 martie, premierul PSD Marcel Ciolacu. Bulgaria și România, cea mai mare creștere a prețurilor la carne Datele Eurostat contrazic aceste afirmații: din februarie 2023 în februarie 2024, prețul la carne a crescut, în România, cu 7,7%. Doar în Bulgaria a crescut mai mult prețul acestor produse, cu 8,2%. „În schimb, treio țări au înregistrat o scădere a prețurilor la carne: Cehia (-5,1%), Finlanda (-2,2%) și Danemarca (-0,6%)”, arată Eurostat. Media UE a fost de 3,3%. Pe categorii, carnea de porc a înregistrat cea mai mare creştere de preţuri la nivelul UE (5,7%), urmată de carnea de oaie sau capră (4,5%) şi carnea de vită sau viţel (3%). În schimb, preţurile la carnea de pasăre au scăzut cu 1,6%, la nivelul UE, în luna februarie 2024 comparativ cu luna februarie 2023. Eurostat a anunţat anterior că rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în luna februarie până la 2,8%, de la un nivel de 3,1% în ianuarie, însă România este, pentru a doua lună consecutiv, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar. Separat, datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna februarie 2024 la 7,23%, de la 7,41% în ianuarie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,48%, cele nealimentare cu 7,82%, iar serviciile cu 11%.

Șomajul în România, sub media UE, dar peste Polonia
Economie

Șomajul în România, sub media UE, dar peste Polonia

Șomajul în România este sub media UE, de 6%, dar peste cel din Polonia, Bulgaria sau Cehia, arată datele Eurostat publicate azi. Șomajul în România, în februarie 2024, era de 5,6%. Media în UE era de 6%, iar în spațiul euro de 6,5%. Citește și: EXCLUSIV Stilistul de păr proaspăt numit la șefia Jocurilor de Noroc, liberalul Pascu, are venituri oficiale de asistat social, dar se afișează cu mașini de lux și face vacanțe de nabab în străinătate Polonia avea însă un șomaj de 2,9%, Bulgaria - 4,4%, iar Cehia de 2,6%. SUA are un șomaj de doar 3,7%. Șomajul în România, sub media UE, dar peste Polonia Uniunea Europeană înregistrează cea mai scăzută rată a şomajului de la debutul publicării datelor statistice de către Eurostat, în luna aprilie 1998. Situaţia este similară în Uniunea Europeană, unde rata şomajului a rămas stabilă la 6%. În cifre absolute, 13,249 milioane de persoane din UE erau în şomaj în luna februarie, dintre care 11,102 milioane în ţările care fac parte din zona euro. Comparativ cu situaţia din luna ianuarie, numărul şomerilor a scăzut cu 13.000 persoane în UE dar a crescut cu 17.000 de persoane în zona euro. Şomajul este în scădere în Europa începând de la mijlocul lui 2021, graţie relansării economice solide post-Covid care a urmat unei recesiuni istorice. În pofida stagnării activităţii economice în zona euro, începând de la finele lui 2022, ca urmare a consecinţelor războiului din Ucraina şi exploziei inflaţiei, rata şomajului a continuat să scadă pentru a se stabiliza începând din primăvara lui 2023 la un nivel fără precedent din ultimul sfert de secol.

Amazon România, pierderi mari și disponibilizări (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Amazon România, pierderi mari și disponibilizări

Amazon România, pierderi mari și disponibilizări. Amazon Development Center, cel mai mare angajator din Iaşi, a înregistrat al doilea an consecutiv cu pierderi. Amazon România, pierderi mari și disponibilizări Potrivit bilanţului financiar declarat la Ministerul Finanţelor Publice, Amazon-ul ieşean a încheiat anul fiscal 2023 cu o pierdere de peste zece milioane de euro şi cu 464 de angajaţi mai puţin decât avea la finalul anului anterior. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Până la finalul anului 2022, Amazon Development Center a raportat câştiguri consistente, iar profiturile au crescut de la an la an. În 2022, Amazon surprindea cu o pierdere declarată de 8.220.876 lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Controale selective în aeroporturi, avertizează Internele (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Controale selective în aeroporturi, avertizează Internele

Controale selective în aeroporturi, avertizează Internele. Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, afirmă că intrarea României în familia Schengen cu frontierele aeriene şi maritime reprezintă un moment important şi subliniază că decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, declarându-se convins că procesul este ireversibil. Predoiu, mesaj "lemnos" "Astăzi, 31 martie 2024, marcăm un moment important pentru România, important pentru Uniunea Europeană, integrarea României în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime. Este un proiect concretizat, un rezultat al unor eforturi tehnice, administrative, diplomatice şi politice ale României. Citește și: Rusia a plătit europarlamentari din Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Belgia şi Ungaria prin intermediul website-ului „Vocea Europei”, potrivit serviciilor de informații cehești Din punct de vedere tehnic, această realizare a fost posibilă prin îndeplinirea tuturor condiţiilor Schengen. Pentru securizarea graniţelor au fost necesare reforme legislative, procedurale, administrative şi instituţionale, precum şi intensificarea cooperării internaţionale. Fiecare pas a fost calculat şi adus la îndeplinire pentru a garanta securitatea internă şi externă a spaţiului Schengen, protejând totodată libertăţile fundamentale ale cetăţenilor noştri", spune Predoiu într-un mesaj transmis duminică de MAI. El arată că, odată cu intrarea în Schengen, cetăţenii români se vor bucura de o mobilitate sporită, trecând prin punctele de control ale Poliţiei de Frontieră fără a fi nevoie de verificarea documentelor de călătorie. Controale selective în aeroporturi, avertizează Internele "Pentru a avea această libertate de mişcare sporită, acţiunile Ministerului Afacerilor Interne privind securitatea frontierelor se intensifică. Poliţia de Frontieră va continua să efectueze controale selective, bazate pe informaţii, analize de risc şi indicii rezonabile pentru a contracara orice ameninţare potenţială. Am pus un accent deosebit pe protecţia minorilor, asigurându-ne că reglementările privind călătoriile acestora sunt bine înţelese şi respectate, pentru a proteja interesele celor mai vulnerabili dintre cetăţenii noştri, respectând în acelaşi timp tratatele şi codul frontierelor Schengen. În anul 2023, activitatea aeroporturilor şi porturilor noastre maritime a fost la un nivel ridicat, evidenţiind importanţa şi complexitatea tranziţiei către Schengen. Au fost gestionate peste 160.000 de curse aeriene şi afluxul de 22 de milioane de pasageri, dintre care aproape 300.000 de minori. Toate cele 17 aeroporturi din România, administrate de Ministerul Transporturilor sau, după caz, de autorităţi publice locale, au fost evaluate pentru pregătirea infrastructurii şi au fost găsite soluţii de adaptare a situaţiei organizatorice în contextul generat de aplicarea integrală a acquis-ului Schengen", adaugă ministrul. Scuze în avans pentru Schengen terestru Predoiu precizează că eforturile pentru aderarea şi cu frontierele terestre sunt continue şi pe multiple canale diplomatice, precum şi prin munca din teren a Poliţiei de Frontieră şi a celorlalte structuri din Ministerul Afacerilor Interne. "Sunt eforturi programate şi structurate care se desfăşoară în bune condiţii. Relaţiile de cooperare cu ministerul omolog austriac sunt foarte bune, la fel şi cu comisarul european şi celelalte ministere de interne din statele membre ale UE. Menţinem o comunicare continuă cu toţi partenerii noştri strategici pentru a sprijini eforturile de aderare completă la Schengen. Perspectivele celei de a doua etape depind însă şi de factori care nu sunt în sfera de intervenţie diplomatică a ţării noastre, de evoluţii şi conjuncturi politice externe. Decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, la fel ca şi decizia privind Air Schengen. Dar, în egală măsură, sunt convins că procesul este ireversibil şi că realizarea lui completă nu poate întârzia prea mult", completează ministrul de Interne. Mulțumiri tuturor El mulţumeşte tuturor celor care au jucat un rol real în acest proces, adăugând că fiecare efort, fie că a venit din partea instituţiilor statului, a partenerilor internaţionali sau a cetăţenilor, a contribuit la acest succes comun. "Suntem gata să ne asumăm rolul şi responsabilităţile care vin odată cu statutul de stat membru Schengen, suntem gata să contribuim la securizarea frontierelor UE, să contribuim cu expertiza noastră şi să continuăm îmbunătăţirea cadrului legislativ UE privind migraţia şi azilul. Mulţumesc tuturor şi împreună să continuăm să construim o Europă unită şi puternică, spre binele fiecărui stat membru, spre binele României şi al cetăţenilor români!", spune Predoiu.

România intră în Schengen aerian, maritim (sursa: Facebook/Poliţia de Frontieră Română)
Eveniment

România intră în Schengen aerian, maritim

România intră în Schengen aerian, maritim. Se va întâmpla în noaptea de sâmbătă spre duminică, începând cu ora 00.00, în Spaţiul Schengen, cu frontierele aeriene şi maritime. România intră în Schengen aerian, maritim La Bucureşti, acest moment va fi marcat printr-un eveniment care va avea loc pe Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" - Otopeni, la terminalul Plecări. Citește și: Averea uriașă a nepoțicii pesedistei Aura Vasile, plasată de Ciolacu șefă peste Inspectoratul în Construcții: salarii mediocre, dar cu trei vile imense și două BMW-uri Un eveniment similar este programat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora 23.30, şi pe Aeroportul Internaţional "Avram Iancu" de la Cluj-Napoca. Prezent vineri la Timişoara, la inaugurarea unui terminal al Aeroportului Internaţional, premierul Marcel Ciolacu a afirmat că aderarea la Spaţiul Schengen aerian şi maritim de la 31 martie constituie o victorie a României şi a dat asigurări că se urmăreşte o aderare completă, şi cu frontierele terestre, până la finalul anului. Minorii trebuie să aibă documente de identitate Ministerul Afacerilor Interne a informat că, în ceea ce priveşte traficul prin punctele de trecere a frontierei aeriene, începând cu data de 31 martie, o dată cu aderarea României la Spaţiul Schengen, persoanele care efectuează zboruri către sau dinspre state membre Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontieră. Astfel, în aeroport, după ce vor face controlul de securitate, pasagerii vor merge direct către poarta de îmbarcare fără a se mai opri la filtrele Poliţiei de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie. Cu toate acestea, sunt posibile verificări ale poliţiştilor pentru stabilirea situaţiei legale a persoanelor. Scopul acestora este prevenirea infracţiunilor transfrontaliere şi a migraţiei ilegale. "Este important de menţionat că toţi pasagerii vor avea nevoie în continuare de un document de călătorie valabil. În ceea ce priveşte minorii, precizăm că aceştia vor putea călători în Spaţiul Schengen cu exact aceleaşi documente pe care trebuie să le deţină şi la acest moment atunci când se deplasează în străinătate", a precizat Ministerul de Interne. Veto-ul Austriei, ridicat parțial Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al UE din 30 decembrie 2023 a decis eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România, după ce Austria, ultima ţară din UE-27 care se opunea acestei măsuri, şi-a ridicat veto-ul. Astfel, începând cu 31 martie 2024, nu se vor mai efectua controale asupra persoanelor la frontierele aeriene şi maritime interne ale UE dintre Bulgaria şi România şi celelalte ţări din Schengen. Această dată corespunde modificării programului de iarnă/vară stabilit de Asociaţia Internaţională de Transport Aerian. Aderarea unei ţări la Spaţiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne dintre statele membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală, arată Poliţia de Frontieră. Portul Constanța devine mai interesant Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, declara, pe 5 ianuarie, că, prin intrarea României în Spaţiul Schengen cu frontierele maritime, o călătorie pe mare va putea fi comparată cu una din interiorul ţării, situaţie în care Portul Constanţa devine "mult mai atractiv". "(Sea Schengen - n.r.) înseamnă ce înseamnă şi aer, şi anume că o călătorie pe mare din România într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi Spaţiul Schengen este privită ca o călătorie în interiorul ţării, de la un port la altul", spunea Predoiu. În context, ministrul de Interne a explicat că, prin Sea Schengen, nu se elimină controalele, dar se simplifică. "Asta nu înseamnă că nu sunt în continuare controale vamale sau controale fiscale şi aşa mai departe. Dar e un avantaj pentru că, într-adevăr, Portul Constanţa (...) devine în momentul ăsta mult mai atractiv. E vorba şi de contextul cu războiul din Ucraina", preciza ministrul Afacerilor Interne. În crize, controalele pot fi reintroduse Spaţiul Schengen este un spaţiu de liberă circulaţie şi permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între ţările membre, fără a trece prin controale la frontieră. Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă controalele la anumite frontiere interne, doar în circumstanţe excepţionale care periclitează funcţionarea generală a Spaţiului Schengen. Codul frontierelor Schengen prevede, de asemenea, că statele membre pot introduce controale temporare la frontieră pentru a răspunde unei ameninţări grave la adresa ordinii publice sau a securităţii interne. În prezent, 27 de state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen, iar România şi Bulgaria sunt state membre cu drepturi parţiale.

România, după Bulgaria, într-un clasament privind calitatea vieţii  Foto: Facebook
Eveniment

România, după Bulgaria, într-un clasament privind calitatea vieţii

România se situează după Bulgaria într-un clasament de numit „Indicele de Progres Social 2023” privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială realizat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte. România a pierdut o poziţie faţă de anul trecut şi se menţine, conform scorului înregistrat, în rândul ţărilor din a doua categorie, după Argentina, Barbados şi Bulgaria, se arată într-un comunicat al Deloitte. Studiul cuprinde şase categorii de ţări, iar România a avansat în cea de-a doua categorie în 2022. Studiul relevă faptul că, după ce indicele care măsoară progresul social a avansat constant pe parcursul a peste zece ani, nivelul calităţii vieţii şi al bunăstării sociale a stagnat în 2023 la nivel global sau chiar a scăzut, România urmând trendul. Citește și: O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani – document DNA România, după Bulgaria, într-un clasament privind calitatea vieţii Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 170 de ţări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază - şi anume hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală -, pentru cele care ţin de bunăstare - accesul la educaţie de bază, accesul la informaţii şi comunicaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului - şi pentru elementele care ţin de oportunităţi - drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată. În baza punctajului acordat, ţările din clasament sunt grupate în şase categorii, în mod descrescător. Progresul social, în scădere sau în stagnare "Această ediţie a raportului confirmă, din păcate, predicţiile ediţiei anterioare şi arată că indicele care măsoară progresul social la nivel global nu a mai crescut în 2023, ceea ce reprezintă o premieră de când este efectuată această analiză. În contextul provocărilor generate de instabilitatea economică, de tensiunile geopolitice şi de schimbările climatice, mai mult de trei sferturi din ţările analizate - adică patru din cinci persoane din lume - au stagnat sau chiar au scăzut din punctul de vedere al progresului social, din cauza declinului înregistrat de două dintre dimensiunile analizate la nivel global, şi anume accesul la educaţie avansată şi calitatea mediului înconjurător. Este important să ţinem cont de faptul că această analiză se concentrează pe aspectele non-economice, aşadar, deşi PIB-ul global pe cap de locuitor a crescut, statele lumii încă nu reuşesc să transfere această evoluţie economică în beneficii concrete pentru viaţa de zi cu zi a tuturor cetăţenilor", a spus Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova. Potrivit acestuia, studiile Deloitte explică faptul că investiţiile, creşterea economică şi progresul social sunt interdependente şi creează un cerc virtuos numai dacă sunt însoţite de măsuri suplimentare, cum ar fi facilitarea şi direcţionarea strategică a fluxului de investiţii către anumite industrii şi regiuni. "Ţara noastră a urmat acelaşi trend - avem una dintre cele mai rapide creşteri ale PIB-ului pe cap de locuitor din UE din ultimul deceniu, însă diferenţele de dezvoltare dintre zonele urbane şi cele rurale se simt, la fel ca diferenţele dintre regiuni", a subliniat Alexandru Reff. În 2023, România s-a clasat pe locul 46 în lume la categoria nevoilor de bază, pe locul 49 din punctul de vedere al bunăstării şi pe locul 46 la categoria oportunităţi, arată studiul. Analiza privind valorile atribuite fiecărei coordonate care intră în aceste trei categorii arată că ţara noastră a obţinut cele mai bune rezultate la nutriţie şi îngrijire medicală (locul 28), la locuinţă (locul 43), siguranţă personală (locul 45) şi informaţii şi comunicaţii (locul 46). Pe de altă parte, coordonatele care înregistrează scoruri mai mici includ incluziunea socială (locul 71) şi apa şi salubritatea (locul 67). Estonia, cea mai bine plasată țară din Europa de Est În 2023, pe primul loc în lume se află Danemarca, cu un scor de 90,38. Potrivit studiului, Danemarca, Norvegia şi Finlanda ocupă primele poziţii în clasament, în timp ce Ciadul, Republica Central Africană şi Sudanul de Sud se află pe ultimele poziţii. Toate statele membre UE se află în primele două categorii, Danemarca, Norvegia şi Finlanda ocupând cele mai înalte poziţii. Doar trei ţări din G7 - Germania (10), Canada (15) şi Japonia (16) s-au clasat în prima categorie a clasamentului. Dintre ţările din Europa Centrală şi de Est, cea mai bună poziţie este ocupată de Estonia (18), urmată de Cehia (19), Slovenia (20), Lituania (31), Letonia (32), Croaţia (33), Slovacia (35), Polonia (36), Ungaria (40), Bulgaria (43) şi România (44).

PIB-ul României, raportat la puterea de cumpărare, l-a depășit pe al Ungariei Foto: Inquam/Laszlo Beliczay
Economie

PIB-ul României, raportat puterea de cumpărare, depășit Ungariei

PIB-ul pe cap de locuitor al României, raportat la puterea de cumpărare, l-a depășit pe cel al Ungariei, arată datele Eurostat publicate azi. România este locul șapte de la coada clasamentului, peste Grecia sau Croația. Bulgaria rămâne însă țara cea mai săracă din UE. Citește și: O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani – document DNA PIB-ul României, raportat la puterea de cumpărare, l-a depășit pe al Ungariei „În 2023, s-au înregistrat diferențe substanțiale între țările UE în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în standarde de putere de cumpărare. Luxemburg și Irlanda au înregistrat cele mai ridicate niveluri (140% și, respectiv, 112% peste media UE), cu mult înaintea Țărilor de Jos (30% peste media UE), Danemarcei (+28%) și Austriei (+23%). România se situează la 78% din media UE, în creștere față de anul trecut, și a depășit Ungaria la acest indicator, țara vecină fiind la doar 66%. Polonia este la 80% din media UE, chiar înaintea României. În schimb, Bulgaria a înregistrat cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor, cu 36% sub media UE, urmată de Grecia (-33%) și Letonia (-29%)”, scrie Eurostat. PIB-ul ridicat pe cap de locuitor din Luxemburg se datorează în parte ponderii mari a lucrătorilor transfrontalieri în totalul ocupării forței de muncă din această țară. Deși contribuie la PIB, acești lucrători nu sunt luați în considerare ca făcând parte din populația rezidentă care este utilizată pentru a calcula PIB-ul pe cap de locuitor, mai explică statistica europeană.

O călătorie cu trenul între Cluj și București durează circa zece ore
Eveniment

O călătorie cu trenul între Cluj și București, zece ore

O călătorie cu trenul între Cluj și București, pe o distanță mai mică de 500 de kilometri, durează între nouă și zece ore, scrie Ziarul Financiar. pentru comparație, în Polonia, călătoria între Varşovia şi Gdansk (327 km) durează între două ore şi jumătate şi trei ore şi jumătate, în funcţie de tren. Citește și: Vloggerul Selly, imaginea Poliției Române, a rămas pieton din nou, după ce a fost prins conducând cu o viteză uriașă. Regrete tardive: „Un moment de inconștiență pe care îl regret!” Trenurile circulă cu viteza medie de 93-130 km/oră, de 2-3 ori mai repede decât cele din România. „Sper să plec şi cu domnul Grindeanu cu trenul la mare. Este normală abordarea, nu este una de imagine, de PR, cum se spune, e chiar una de normalitate”, spunea, în iunie 2023, premierul Marcel Ciolacu. O călătorie cu trenul între Cluj și București, zece ore Ce mai arată analiza Ziarului Financiar: În Austria, de la Viena se ajunge la Innsbruck în maximum 270 de minute, pe calea ferată. Distanţa este de circa 500 de kilometri. Trenurile au Wi-Fi ș se deplasează cu viteză medie de 125 km/oră O călătorie cu trenul pe ruta Berlin-Munchen (504 km) durează între patru şi cinci ore. Viteza medie a trenurilor: 100-126 km/oră. Potrivit Ziarului Financiar, operatorul feroviar privat Astra Trans Carpatic s-a plâns că trenurile sale pot circula cu 120 km/oră, dar pe ruta Bucureşti-Timişoara viteza este în medie de 50 km/oră pentru că sunt restricţii de circulaţie și se așteaptă lucrările de modernizare. Viteza medie a celor 1.100 de trenuri de călători care au circulat în România în 2023 a fost de 45,6 km/h, potrivit datelor furnizate Europei Libere de CFR Călători. În 2022, trenurile de călători au înregistrat întârzieri totale de 4.3 milioane de minute. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Pentru trenurile de marfă viteza a fost de 15,86 km/h. Trenurile de marfă au înregistrat întârzieri totale de 40.1 milioane de minute

România, posibil trupe NATO în Ucraina (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

România, posibil trupe NATO în Ucraina

România, posibil trupe NATO în Ucraina. Trimiterea de trupe NATO în Ucraina nu mai este o ipoteză fără legătură cu realitatea, ci un scenariu cât se poate de plauzibil. România, posibil trupe NATO în Ucraina Cel puțin asta afirmă profesorul Radu Carp, foarte apropiat de cercurile puterii liberale de la București. Citește și: Putin nu exclude un conflict cu NATO, dar crede că asta ar însemna că lumea ar fi „la doar un pas de un al treilea război mondial” "NATO nu poate permite ca regiunea Odesa sa ajunga in posesia Federatiei Ruse. Problema nu este doar invecinarea, ci accesul Federatiei Ruse la peste jumatate din Marea Neagra. Daca fortele ruse inainteaza prea mult, li se va opune o linie de fortificatii la marginea regiunii Odesa. Daca aceasta nu rezista, o cu baza in Romania este pregatita sa intervina.", a scris Carp pe contul său de Facebook. Scenariu "discutat deloc la București" Profesorul universitar a mai arătat că Bucureștiul menține o tăcere foarte surprinzătoare în legătură cu acest scenariu de lucru. "Spre surprinderea mea, acest scenariu, atat de dezbatut in capitalele statelor NATO nu e discutat deloc la Bucuresti. Nu, nu e propaganda rusa. Propaganda rusa preia date corecte si le deformeaza, prin supralicitare si introducerea, greu de sesizat la prima vedere, a unor elemente false. Nu este nimic altceva decat realitatea dura a unui razboi care se poarta aproape de granitele Romaniei. Se va ajunge la aceasta , va fi depasita? Nu stim in prezent.", a adăugat Radu Carp. "Nu e propagandă rusă" Mai jos, postarea integrală: "Intrucat domeniul meu preferat este analiza steategica, constat ca NIMENI pana acum in Romania nu a facut o corelatie simpla intre urmatoatele informatii: - largirea capacitatii bazei militare de l Cincu pentru a gazdui un maxim de 6000 militari francezi - planul de investii masiv de la baza Kogalniceanu - afirmarea prezentei personalului militar NATO in Ucraina, ca instrument de detterence - interceptarea agresiva a convorbirilor pe linie militara - mai intai Bundeswehr, apoi legat de vizita lui Shapps si Radajin la Odesa. - tintirea deliberata de catre rusi a oficialilor europeni - vizita Mitsotakis la Odesa. - vizite repetate oficiali occidentali la Odesa - planul de fortificatii ucrainean pe linia frontului dar si in zona Odesa - declaratii repetate Macron legate de "linia rosie" privind Odesa - declaratii Medvedev despre Odesa ca parte a russky mir. Daca legam cu un creion invizibil toate aceste evolutii si declaratii, rezulta: NATO nu poate permite ca regiunea Odesa sa ajunga in posesia Federatiei Ruse. Problema nu este doar invecinarea, ci accesul Federatiei Ruse la peste jumatate din Marea Neagra. Daca fortele ruse inainteaza prea mult, li se va opune o linie de fortificatii la marginea regiunii Odesa. Daca aceasta nu rezista, o "coalitie de vointa" cu baza in Romania este pregatita sa intervina. Spre surprinderea mea, acest scenariu, atat de dezbatut in capitalele statelor NATO nu e discutat deloc la Bucuresti. Nu, nu e propaganda rusa. Propaganda rusa preia date corecte si le deformeaza, prin supralicitare si introducerea, greu de sesizat la prima vedere, a unor elemente false. Nu este nimic altceva decat realitatea dura a unui razboi care se poarta aproape de granitele Romaniei. Se va ajunge la aceasta "linie rosie", va fi depasita? Nu stim in prezent."

Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției

În Republica Moldova se poate: în an electoral, Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției. Potrivit unui decret prezidențial, aparatul președinției de la Chișinău se reduce de la 150 la 94. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției Prin acest decret prezidențial, s-a modificat întreaga structură a „Aparatului Președinției Republicii Moldova”. Potrivit datelor din ianuarie 2024, publicate de ministerul de Finanțe, Administrația Prezidențială a României are 290 de angajați. În luna ianuarie, rata inflației a atins valoarea de 4,6% în Republica Moldova, sub media prognozată de Banca Națională. Potrivit Biroului Național de Statistică, prețurile medii de consum în ianuarie 2024 au crescut cu 0,8% față de luna decembrie 2023 și cu 4,6% față de ianuarie, anul trecut. Creșterea acestor prețuri a fost determinată de scumpirea produselor alimentare, nealimentare și serviciilor prestate populației. La produsele alimentare cel mai mult au crescut prețurile la legume și fructe, iar la servicii s-au scumpit apa potabilă și canalizarea dar tarifele de furnizare a energiei termice s-au diminuat cu 6,7%. În același timp, datele Băncii Naționale a Moldovei arată că în trimestrul patru al anului 2023, exporturile Republicii Moldova au înregistrat o creștere modestă, iar importurile o scădere de 14,3%. Banca Națională prognozează până la sfârșitul anului o rată a inflației de aproximativ 5%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră