sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

767 articole
Eveniment

Țările nordice ridică un „zid” împotriva dronelor

Țările nordice ridică un „zid” împotriva dronelor rusești, a anunțat Lituania acum câteva zile. Pe teritoriul românesc au căzut cel puțin cinci drone militare de la începerea agresiunii rusești asupra Ucrainei. Una dintre ele era o dronă Shahed. Restul ar fi fost drone de supraveghere, potrivit autorităților militare din România. Citește și: Piedone pare că s-a predat: „Că voi fi primar la Capitală sau că nu voi fi… Dumnezeu știe!” Țările nordice ridică un „zid” împotriva dronelor Ministrul de interne Agne Bilotaite a anunțat acest plan după discuții cu omologii săi din statele baltice Estonia și Letonia, precum și din Finlanda, Norvegia și Polonia. „Acesta este un lucru complet nou - un zid de drone care se întinde din Norvegia până în Polonia, iar scopul este de a folosi dronele și alte tehnologii pentru a ne proteja frontierele", a declarat ea pentru agenția de presă BNS. „Nu este vorba doar despre infrastructuri fizice, sisteme de supraveghere, ci şi despre drone şi alte tehnologii, care ne-ar permite să ne protejăm contra provocărilor unor ţări ostile şi să împiedicăm contrabanda”, a adăugat ministrul lituanian. Pe lângă desfăşurarea de drone pentru supravegherea frontierelor, aceste ţări ar utiliza sisteme pentru interceptarea dronelor inamice. Ministrul de interne lituanian nu a precizat un calendar pentru acest proiect. În România au căzut, de la începerea conflictului din Ucraina, cel puțin cinci drone. Ultimul incident s-a înregistrat în Insula Mare a Brăilei, la zece kilometri de Brăila. Romania ar urma să producă drone militare, la Brasov, după un acord semnat de compania de stat Carfil cu Periscope Aviation din Statele Unite.

Țările nordice ridică un „zid” împotriva dronelor rusești Foto: Twitter
România trebuie să reziste două săptămâni până vin aliații din NATO, spune generalul Hodges Foto: Army.mil
Eveniment

România trebuie reziste două săptămâni până vin aliații din NATO

România trebuie să reziste două săptămâni până îi vin în ajutor aliații din NATO, arată generalul american Ben Hodges, fostul şef al Forţelor Terestre Americane din Europa, într-un interviu acordat jurnalistului Radu Tudor. Citește și: Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali retrași din SRI: firma „Anacondei”, fostă șefă a „acoperiților”, rată a profitului de 90% Generalul Hodges are 66 de ani și s-a retras în 2018. România trebuie să reziste două săptămâni până vin aliații din NATO „Dacă ne gândim la apărarea NATO, acesta se bazează în primele zile ale unui conflict pe creşterea prezenţei grupurilor de luptă, a forţelor NATO, a forţelor ţării gazdă, care trebui să oprească înaintarea trupelor, primele atacuri. Apărarea aerieană, apărarea terestră, marina, toate... Dar un aspect critic al apărării este ca fiecare naţiune să-şi asume că s-ar putea să trebuiască să reziste cam două săptămâni pe cont propriu. Se va lupta cu ceea ce există aici. Deci, cu trupele franceze, americane plus toate forţele armate române. Pentru trupele terestre, presupun eu, cam două săptămâni ar fi perioada în care să reziste. Forţele aeriene pot veni mai repede. Forţele maritime din Turcia şi Bulgaria pot ajunge mai repede. Ce înseamnă asta şi de ce două săptămâni? În funcţie de cât de repede ne dăm seama, de cât de repede anticipăm atacul, şi dacă forţele politice vor avea curajul să se pună în mişcare de dinainte de atac, este posibil ca aceste două săptămâni să se reducă la mai puţine zile. Dar în cele mai multe ţări, în cele mai multe locuri, am văzut o reticenţă în a se pune în mişcare, pentru că oamenii nu vor să fie consideraţi provocatori, nu vor să creeze o motivaţie, o justificare pentru ca Rusia să atace. Deci, dacă ne asumăm că nu ne punem în mişcare foarte repede, atunci, cred că România, la fel ca toate celelalte ţări, Polonia, Lituania, toată lumea, vor trebui să aştepte cam două săptămâni înainte de sosirea unor forţe suplimentare”, a spus Hodges. El a explicat, în acest context, și de ce este nevoie de o infrastructură modernă. „Dacă începem de la zero, trebuie să avem transportul, trebuie să ne urnim şi, aşa cum am discutat de mai multe ori, este dificil să ajungem în România şi să ne mişcăm prin ţară... Din cauza infrastructurii de transport, care nu este prea bună. O parte din capacitatea de apărare a unei naţiuni depinde de capacitatea de mişcare din ţara respectivă. Deci, a avea drumuri bune, nu este important doar pentru ca oamenii să ajungă bine la muncă sau ca să meargă la mare, în vacanţă, sau la munte, în Transilvania. Drumurile sunt şi pentru a putea să mutăm trupe mai repede”, a arătat generalul în rezervă. Putem rezista „cel puțin cinci zile” În aprilie, un general în rezervă care acum candidează pentru PUSL, la alegerile pentru Parlamentul European, spunea că România ar putea rezista cinci zile pe aliniamentul de la Poarta Focșanilor. „În acest moment sunt șase mari forțe militare - nu doar din punct de vedere al României, ci și al celor care sunt cu noi în NATO - așezate în această zonă a Porții Focșanilor. Să nu uităm, o altă dezvoltare, în plus față de ce ați arătat dumneavoastră pe hartă, ar putea să vină din Bugeac (teritoriu românesc aflat actualmente în componența Ucrainei, n.r.). Și în acest caz am prevăzut forțe, ca prim dispozitiv. Cât putem să apărăm această bucată de teren? Foarte bine ați spus dumneavoastră: cel puțin 5 zile, singuri. Așadar, (scenariul) că în 24 de ore ar putea să pice Bucureștiul este exclus", a spus generalul (r) Cristian Barbu la Antena 3 CNN.

România, primul loc în UE în ceea ce privește abandonul școlar
Eveniment

România, primul loc în UE în ceea ce privește abandonul școlar

România rămâne pe primul loc în UE în ceea ce privește abandonul școlar, mult peste media Uniunii, arată datele pe 2023 ale Eurostat. Și-n 2022 România a ocupat locul I în acest clasament. Datele din 2023 sunt însă mai proaste ca în 2022. Citește și: Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI în rezervă Coldea și Dumbravă. DNA susține că firmele spălau banii din șpăgi pentru „rezolvat” dosare penale Astfel, în 2023, rata abandonului școlar a fost de 16,6%, în timp ce în 2022 a fost de 15,6%. România, primul loc în UE în ceea ce privește abandonul școlar „În 2023, ponderea «părăsirii timpurii a școlii» (tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care părăsesc timpuriu educația și formarea profesională) în UE era de 9,5%. Această pondere a scăzut constant în ultimii 10 ani (de la 11,8 % în 2013), ceea ce apropie membrii UE de obiectivul de reducere a ratelor de părăsire timpurie a școlii la sub 9,0 % până în 2030. Datele arată că 16 țări ale UE au atins deja obiectivul de 9,0% la nivelul UE pentru 2030. Cele mai mici procente de părăsire timpurie a educației și formării profesionale au fost înregistrate în Croația (2,0%), Polonia și Grecia (3,7% fiecare) și Irlanda (4,0%). La celălalt capăt al intervalului, țările UE care au raportat cele mai mari ponderi de părăsire timpurie a învățământului și formării profesionale în 2023 au fost România (16,6%), Spania (13,7%), Germania (12,8%) și Ungaria (11,6%)”, arată Eurostat. Date Eurostat 2023 În 2022, statele membre UE care au raportat cele mai mici procente de părăsire timpurie a educației și formării profesionale au fost Croația (2%), Irlanda, Slovenia și Grecia (4% fiecare), Polonia și Lituania (5% fiecare). În schimb, cele mai mari ponderi au fost înregistrate în România (15,6%), Spania (14%), Ungaria, Germania și Italia (12% fiecare).

România, lovită de bruiajul electronic rusesc (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

România, lovită de bruiajul electronic rusesc

România, lovită de bruiajul electronic rusesc. Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă a emis un avertisment zilele trecute cu privire la faptul că Federația Rusă a declanşat un război electronic în zona de est a României. România, lovită de bruiajul electronic rusesc Concret, Rusia perturbă sistemele globale de navigaţie prin satelit din zona Mării Negre, prin aceste perturbări sistematice fiind afectate securitatea aeriană şi funcţionarea porturilor și operațiunile portuare. Citește și: EXCLUSIV Din MAE au dispărut sute de lucrări de artă luate cu împrumut de la Muzeul Național de Artă Contemporană. Ministerul, dat în judecată pentru milioane de euro Bruiajul a început în luna aprilie și a continuat în luna mai. Bucureștiul, Ploieștiul și Iașiul erau, pe 20 mai, în "zona galbenă", cu atacuri de valoare medie. În aceeași zonă sunt și trei localități din Bulgaria: Russe, Varna și Burgas. Afectate ar trebui să fie zborurile avioanelor, care se bazează pe GPS. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Muncitorii români, taxați peste media statelor dezvoltate Foto: Facebook
Eveniment

Muncitorii români, taxați peste media statelor dezvoltate

Muncitorii români, taxați de guvernul social-democratului Ciolacu cu 20% în plus peste media statelor dezvoltate din OECD, arată deputatul USR Claudiu Năsui într-o postare pe Twitter. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei Acesta a arătat că în România taxarea muncii este de 43% dintr-un salariu complet, în timp ce media în OECD este de 35%. Muncitorii români, taxați peste media statelor dezvoltate „Un grafic important pe care, din păcate, nu-l veți vedea în această campanie. Statul român taxează munca peste media OCDE. Aproape cu o treime mai mult. În medie, în țările OCDE (țări bogate precum Elveția, Germania, Belgia, Danemarca, etc.) taxarea muncii este la ~35% dintr-un salariu complet. În timp ce în România, taxarea muncii este la 43% dintr-un salariu complet. Așa se explică de ce românii pleacă la muncă în alte țări în timp ce satele se deșertifică. Așa se explică de românii sunt pe locul unu în Europa la sărăcie în muncă (muncim dar suntem în continuare săraci). Așa se explică și de ce avem atâta muncă la gri și la negru. Așa se explică și o mare parte din sărăcia din România și o serie întreagă de probleme sociale legate de aceasta. Salariații au dreptate să ceară reducerea taxării muncii. Antreprenorii au dreptate să ceară reducerea taxării muncii. Singurii care se opun sunt casta politică. De ce? Pentru că ei sunt beneficiarii taxării mari. Zero Taxe pe Salariul Minim înseamnă reducerea taxării muncii și a cheltuielilor statului. Se poate face, trebuie doar voință politică”, a scris Năsui. Un grafic important pe care, din păcate, nu-l veți vedea în această campanie.Statul român taxează munca peste media OCDE. Aproape cu o treime mai mult.În medie, în țările OCDE (țări bogate precum Elveția, Germania, Belgia, Danemarca, etc.) taxarea muncii este la ~35% dintr-un… pic.twitter.com/EQ8Ul4q4Nk— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) May 22, 2024

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE Foto: Facebook
Economie

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE, arată datele actualizate azi de Eurostat. Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a rămas stabilă, la 2,6%, în luna aprilie. Citește și: Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache: nevasta unui ex-ofițer SRI, cu o avere impresionantă, muncitoare la Turbomecanica, cu facultate absolvită la 33 de ani Acum câteva zile, premierul PSD Marcel Ciolacu se lăuda pe Facebook că inflația a scăzut. România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie În luna aprilie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0,4%), Danemarca (0,5%) şi Finlanda (0,6%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (6,2%), Belgia (4,9%) şi Croaţia (4,7%). Comparativ cu luna martie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România de la 6,7%, până la 6,2%, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în opt state membre. În zona euro, rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă la 2,4% în luna aprilie. În schimb, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 2,8% în aprilie, de la 3,1% în martie. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut până la 2,7%, de la 2,9%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. Citește și: Economistul-șef al BNR avertizează: „La anul va veni nota de plată”. România are cel mai mare deficit de cont curent și a patra mare inflație, comparativ cu statele OECD Avertismente de la BNR În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna aprilie 2024 până la 5,9%, de la 6,61% în martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,05%. Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna aprilie 2024 comparativ cu luna martie 2024 a fost 100,36%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2024 comparativ cu luna aprilie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 6,3%. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Patriot românești în Ucraina, strategie bună (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Patriot românești în Ucraina, strategie bună

Sistemele antiaeriene ucrainene sunt parțial distruse iar sisteme Patriot românești în Ucraina, strategie bună. Patriot românești în Ucraina, strategie bună Armata rusă atacă masiv, folosind rachete balistice tactice și din ce în ce mai mult bombe ghidate. Citește și: Un judecător din CSM își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer. El avea circa 15.000 lei/lună și dăduse statul în judecată pentru salarii mai mari Aceastea pot fi combătute doar prin sisteme de rachete de apărare aeriană, precum sistemele Patriot sau S-300 de producție rusă. Însă pentru S-300 ucrainenii și-au epuizat aproape toate stocurile de rachete, iar posibilitățile de livrare a unora noi sunt foarte limitate. Kievul a cerut ajutor aliaților occidentali: are nevoie de încă șapte sisteme Patriot. În UE, există șapte state care au aceste sisteme. Dintre acestea, două țări sunt considerate vulnerabile, două sunt reticente la transfer, și două au refuzat categoric. O singură țară a promis că va trimite sistemul. România încă negociază această posibilitate. Ce sunt și cât costă sistemele Patriot Patriot (Phased Array Tracking Radar for Intercept on Target) este un sistem de apărare aeriană cu rază lungă, care funcționează la orice altitudine, indiferent de condițiile meteorologice, pentru a contracara rachete balistice tactice, rachete de croazieră și aeronave avansate. Patriot este un sistem mobil de rachete ghidate, care include un radar puternic, cu o rază de acțiune de peste 150 km, o stație de control, un generator de energie, stații de lansare și vehicule de suport. Sistemul poate ochi ținte până la o înălțime de aproximativ 20 de kilometri și o distanță de maximum 160 de kilometri. Fiecare baterie constă dintr-un sistem de lansare montat pe camion cu opt lansatoare care pot ține până la patru interceptoare de rachete fiecare. În funcție de tipul de interceptor utilizat, sistemul are diferite capacități. De exemplu, interceptorul PAC-2 folosește un focos cu fragmentare în explozie, în timp ce noua rachetă PAC-3 folosește o tehnologie mai avansată de hit-to-kill. O rachetă PAC-2 costă aproximativ două milioane de euro, iar una PAC-3, aproximativ patru milioane de euro. Un sistem Patriot costă peste un miliard de euro: 400 de milioane de euro pentru sistem și 690 de milioane de euro pentru rachetele dintr-o baterie. Construirea unui asemenea sistem durează aproximativ doi ani. Care sunt statele UE cu sisteme Patriot operaționale În prezent, există șapte state membre UE care dețin sisteme Patriot operaționale: Germania, Grecia, Olanda, Polonia, România, Spania și Suedia. După ce SUA au aprobat pachetul de ajutor militar de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, a avut loc o întrevedere între miniștrii de eExterne și de Apărare ai UE cu omologii lor ucraineni. În prezent, Kievul are trei sisteme Patriot operaționale (furnizate de SUA și Germania). Sunt insuficiente: Zelenski a cerut cel puțin încă șapte asemenea sisteme. Potrivit lui Jens Stoltenberg, NATO "a evidențiat capacitățile existente în întreaga alianță, există sisteme care pot fi puse la dispoziție Ucrainei". Germania a livrat deja două Patriot, urmează încă unul Germania are în prezent zece sisteme Patriot, multe dintre ele fiind rezervate misiunilor NATO. Până acum, Germania a livrat Ucrainei două sisteme Patriot, iar în aprilie a anunțat că va mai trimite încă unul. De altfel, ministrul Apărării, Boris Pistorius, vrea să procure încă patru noi sisteme Patriot. Pistorius a argumentat că astfel va putea promova transferul mai multor sisteme de apărare aeriană pentru Ucraina. Olanda și Suedia preferă să dea bani, nu Patriot Olanda are patru sisteme Patriot, dintre care trei, operaționalizate. În ceea ce privește transferul către Ucraina, ministrul olandez de Externe, Hanke Bruins Slot, a declarat că Țările de Jos "caută posibilități în acest moment". Dar că, deocamdată, poate oferi doar sprijin financiar Ucrainei, pentru consolidarea apărării antiaeriene și pentru achiziția dronelor. Slot a sugerat că ar putea sprijini financiar Ucraina pentru cumpărarea unui sistem Patriot. Suedia are patru sisteme Patriot. Ministrul suedez al Apărării, Pal Jonson, a declarat că, deși țara sa nu exclude posibilitatea de a transfera elemente ale sistemului Patriot în Ucraina, Suedia se concentrează în prezent pe asistența financiară pentru Ucraina și pe furnizarea altor tipuri de arme, inclusiv sistemele antiaeriene portabile RBS 70. Polonia are doar două sisteme, nu transferă nici unul în Ucraina Polonia și România se confruntă cu cele mai puține presiuni diplomatice pentru a furniza Ucrainei sisteme Patriot. Atât România, cât și Polonia sunt considerate țări aflate "într-o situație mai vulnerabilă, având granița cu Ucraina". Polonia deține două sisteme Patriot. A refuzat să transfere elementele sistemului Patriot în Ucraina, din mai multe motive. În primul rând, cele două sisteme pe care le are din 2023 nu au atins încă pregătirea operațională deplină. Transferul lor ar încetini procesul de pregătire a echipajelor și de implementare a sistemelor în armata poloneză. Polonia este țara cea mai expusă unei potențiale agresiuni, după Ucraina. Sistemele pe care le are sunt prea puține pentru a asigura un nivel minim de securitate națională. Minimul este de opt sisteme Patriot. Însă Polonia oferă Ucrainei un sprijin militar și non-militar imens. Printre acestea, și sisteme mai vechi de apărare aeriană la sol. România, deschisă la negocieri România are patru sisteme, dintre care unul - operaționalizat, încă unul - aproape operaționalizat și încă două - în curs de operaționalizare. În timpul vizitei în SUA, președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că e deschis la continuarea discuţiilor cu privire la transferul bateriilor Patriot din România. Însă a precizat că decizie poate fi luată doar de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). De asemenea, Iohannis a sugerat că Armata Română ar trebui să negocieze: "Să vedem ce putem da și ce putem primi în schimb". Bucureștiul ar putea primi alte sisteme de rachete și misiuni de poliție aeriană Potrivit unui interviu cu generalul de brigadă Mircea Mîndrescu, România ar putea primi un fel de "pachet compensatoriu", realizat de SUA în cooperare cu celelalte state aliate. În măsura în care vor fi disponibile, în România ar putea fi transferate sistemele norvegiano-americane antiaeriene cu rază medie NASAMS sau sisteme similare cu Patriot, precum sistemul german IRIS-T sau sistemele franco-germane SAMP/T. De asemenea, SUA ar putea transfera temporar în România și un sistem THAAD, care ar echivala sistemul Patriot la altitudini mai mari. Aliații ar mai putea aduce mai multe avioane de luptă F-16, Rafale sau Eurofighter pe teritoriul României, care să fie integrate în sistemul antiaerian și să consolideze capacitățile pentru misiunile de Poliție Aeriană Întărită. "O combinație între THAAD, capabil să intercepteze armament balistic, și aeronavele care pot intercepta drone și rachete de croazieră ar putea compensa capabilitatea integrată care este Patriot", a afirmat generalul Mîndrescu. Spania trimite doar rachete, nu un sistem complet Singurele țări UE care au sisteme Patriot și care le-ar putea oferi Ucrainei, dar au refuzat, sunt Spania și Grecia. La ultimul summit de la Bruxelles, lideri ai UE le-au cerut personal premierilor spaniol și grec, Pedro Sanchez și Kyriakos Mitsotakis, să transfere o parte din echipamentul lor de apărare aeriană în Ucraina. Oficialii europeni au susținut că nevoile Atenei și Madridului nu sunt la fel de mari ca cele ale Kyivului și că nu se confruntă cu nici o amenințare imediată la adresa securității lor. Spania are trei sisteme Patriot. Însă guvernul spaniol a declarat că nu va transfera nici unul dintre sisteme în Ucraina. În schimb, Spania va trimite un set de rachete interceptoare antiaeriene Patriot cu rază lungă de acțiune. Ministrul Apărării din Spania, Margarita Robles, a declarat că ajutorul va mai include și muniție de diferite tipuri, mitraliere ușoare și grele, vehicule logistice protejate, vehicule blindate de infanterie, arme antitanc, obuziere de artilerie de câmp, medicamente spitalicești și truse individuale de prim ajutor de luptă. Grecia păstrează Patriot pentru un eventual conflict cu Turcia În ceea ce privește Grecia, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că Atena refuză să trimită orice fel de sistem de apărare aeriană în Ucraina, fie Patriot, fie S-300. Astfel, Grecia a respins categoric presiunile din partea aliaților europeni pentru a ajuta Ucraina, argumentând că Atena are nevoie de aceste sisteme pentru nevoile interne Mitsotakis a invocat preocupările de securitate ale Greciei cu Turcia. "Grecia nu va trimite nici S-300, nici Patriot în Ucraina", a declarat acesta. În comparație cu PIB-ul fiecărei țări membre ale UE, Grecia se află pe locul 20, iar Spania pe locul 26 în clasamentul țărilor care susțin Ucraina.

Aurora boreală a coborât peste România (sursa: Facebook/Adrian Sonka)
Eveniment

Aurora boreală a coborât peste România

Aurora boreală a coborât peste România. O furtună solară de o intensitate rară se îndreaptă spre Pământ şi ar putea provoca întreruperi ale reţelelor electrice şi sateliţilor încă de vineri seara, dar şi aurore boreale impresionante, au avertizat autorităţile americane. Furtună geomagnetică de nivel 4 din 5 "Suntem aproape siguri că o serie de ejecţii de masă coronală, care sunt explozii de particule energetice şi câmpuri magnetice care radiază de la soare, se îndreaptă spre Pământ", a explicat într-o conferinţă de presă Shawn Dahl, de la Centrul de Prognoză Meteorologică Spaţială din SUA (SWPC). Citește și: Portretul sinecuristului pesedist, promovat în consiliul general al Capitalei: de la angajat prost plătit al unui hotel din Germania la șefia companiilor CFR. Legăturile cu Negoiță A fost emisă o notificare de avertizare privind o furtună geomagnetică de nivel 4, pe o scară de 5, prima de acest fel din 2005. Stabilirea momentului exact de începere a evenimentului este dificilă, dar este de aşteptat ca fenomenul să persiste pe tot parcursul întregului sfârşit de săptămână. "Ar putea exista un impact asupra infrastructurii", a avertizat Shawn Dahl, precizând că este vorba despre un eveniment "foarte rar". "Am anunţat toţi operatorii cu care lucrăm, cum ar fi operatorii de sateliţi, de comunicaţii şi, bineînţeles, reţeaua de electricitate din America de Nord", a adăugat el. Maximul ciclului solar de 11 ani Soarele este în prezent aproape de activitatea sa maximă, conform unui ciclu care se repetă la fiecare 11 ani. Aceste ejecţii de masă coronală, dintre care cel puţin şapte se îndreaptă în prezent către Pământ, provin dintr-o pată solară de aproximativ 16 ori diametrul Pământului. Aceste ejecţii se mişcă cu câteva sute de kilometri pe secundă. Când acestea ajung la sateliţii americani plasaţi la aproximativ 1,5 milioane de kilometri de Pământ, intensitatea evenimentului poate fi apoi prezisă mai bine - într-un interval de 20 şi până la 45 de minute înainte de sosire, a spus Shawn Dahl. El a recomandat locuitorilor să se echipeze cu baterii sau cu generatoare, ca în cazul oricăror alte avertismente de furtună. Aurora boreală a coborât peste România Dar operatorii de energie electrică lucrează de zece ani pentru a-şi proteja mai bine reţelele, a dat asigurări Rob Steenburgh, om de ştiinţă la SWPC. Efectele pot apărea numai pe liniile de înaltă tensiune, nu la persoane fizice, plus că există sisteme comparabile cu întrerupătoarele de circuit, de exemplu. Semnalele GPS ar putea fi, de asemenea, afectate, a spus el. În ceea ce priveşte traficul aerian, Agenţia de Aviaţie Civilă a Statelor Unite (FAA) a anunţat că "nu se aşteaptă la consecinţe semnificative". Evenimentul ar trebui, totuşi, să genereze aurore boreale, inclusiv în regiunile în care acestea nu sunt obişnuite. Oficialii SWPC nu au vrut să se pronunţe asupra suprafeţei zonei potenţial afectate, dar le-au recomandat locuitorilor să iasă şi să facă fotografii. "Dacă sunteţi undeva unde este întuneric, fără nori şi cu puţină poluare luminoasă, s-ar putea să vedeţi nişte aurore boreale destul de impresionante", a explicat Rob Steenburgh. Într-adevăr, fenomene de acest tip au fost observate în noaptea de vineri spre sâmbătă în multe țări europene, inclusiv în România. Pe rețelele sociale au fost postate foarte multe astfel de imagini.

Site-urile cu cele mai ieftine vacanțe (sursa: Facebook/eSky)
Economie

Site-urile cu cele mai ieftine vacanțe

Site-urile cu cele mai ieftine vacanțe: cea mai facilă metodă de a-ți rezera o vacanță este printr-o agenție de turism care oferă pachete cu transport, transfer de la aeroport la hotel, cazare și, după caz, mese incluse. Site-urile cu cele mai ieftine vacanțe Un sejur planificat individual poate avea avantajele unui hotel mai ieftin, însă dezavantaje legate de costurile de transport. Citește și: Care sunt companiile aeriene care oferă de multe ori prețuri chiar mai bune decât Wizz Air în Europa. Ofertele pentru destinații de vacanță în 2024, foarte ieftine Ce vacanțe de vară oferă agențiile de turism și care sunt cele mai prietenoase site-uri? Cât costă un sejur pe litoralul românesc și cât unul în Bulgaria, Turcia sau Grecia? Și care sunt cele mai atractive oferte de vacanțe exotice? Vama Veche, mai scumpă decât Mamaia la oferte de pornire Mamaia a fost detronată: Vama Veche este mai scumpă. Potrivit platformei litoralulromanesc.ro, ofertele pentru luna august, în Mamaia, încep de la 1.200 de lei, cazare șase nopți, la un hotel de două stele, fără masă. Cea mai scumpă ofertă este de 10.188 de lei, la hotel de patru stele, all inclusive. Prin comparație, în aceeași perioadă, ofertele pentru Vama Veche încep de la 1.800 de lei, cazare la pensiune. Pentru un hotel "boutique", de 16 camere, prețurile se dublează: 2.620 de lei. Citește și: Șmecheria la care apelează companiile aeriene care refuză pasageri cu bilete valabile din cauză că vând mai multe bilete decât locuri: „uită” să informeze călătorii că fac overbooking pe zboruri Cea mai scumpă ofertă pentru Vama Veche: 4.053 de lei, șase nopți, la hotel de trei stele, cu demipensiune. În Costinești, ofertele pentru august încep de la 1.662 de lei, cazare pentru șase nopți, în vilă, fără masă. Cea mai scumpă ofertă, în prima săptămână a lunii, este de 4.800 de lei, cazare șase nopți, hotel de trei stele, cu mic dejun. Prețurile cazărilor în regim privat sunt uneori chiar mai mari. Potrivit site-ului booking.com, pentru Mamaia, cazarea timp de șase nopți într-un apartament de 30 m² începe de la 1.215 lei, de persoană. Cazarea la cort, într-un camping din Vama Veche, costă între 758 de lei și 2.304 lei, pentru șase nopți, iar pentru un apartament, prețurile variază între 3.000 de lei de persoană și 9.000 de lei, pentru șase persoane. Paralela 45 promite ce nu oferă Oferte similare găsim și pe litoralul bulgăresc, turcesc sau grecesc. Însă, uneori, ofertele afișate pe pagina de start ale agențiilor nu sunt chiar de actualitate. Este cazul site-ului Paralela 45. Acesta anunță oferte de vacanță de vară începând de la 261 de euro de persoană (cu destinația Antalya, Turcia). Practic, dacă vrei o rezervare, constați că oferta nu mai este valabilă. Următoarea ofertă anunțată pe site, pornește de la 390 de euro, pentru Creta, Grecia. Însă rezervările care mai sunt disponibile pentru această ofertă încep din luna iunie iar prețurile sunt între 499 și 1.479 de euro. În luna iulie, acestea sunt între 803 și 2.184 de euro, iar în august, de la 874 la 2.350 de euro. O altă ofertă anunțată pe prima pagină de Paralela 45: Hurghada, Egipt. Pachetul (șapte nopți cazare, bilete de avion dus-întors, taxe de aeroport și transfer aeroport, hotel, aeroport) este o promoție de 372 de euro. Însă nu mai sunt disponibile decât oferte "last minute", care încep de la 744 de euro. Christian Tour, site prietenos și eficient Un site mult mai prietenos și mai la zi este Christian Tour. Poți selecta destinația, mijlocul de transport preferat și locul de unde vrei să pleci. Ofertele afișate se pot ordona, în funcție de preț, de la cele mai ieftine, la cele mai scumpe, ceea ce face căutarea mult mai ușoară. În luna august, printre cele mai ieftine oferte de vacanță ale agenției sunt cele din Bulgaria. O săptămână la Nisipurile de Aur începe de la 344 de euro: transport cu autocarul, cazare șapte nopți la un hotel de trei stele și mic dejun inclus. Cel mai scump sejur ajunge la 1.864 de euro: hotel de patru stele, Ultra All Inclusive. O altă ofertă în Bulgaria: Sunny Beach. În luna august, sejururile încep de la 409 euro (autocar, hotel de trei stele și mic dejun) și ajung la 1.732 de euro (autocar, hotel de patru stele, Ultra All Inclusive) Ofertele pentru Albena încep de la 499 de euro (hotel de trei stele, All Inclusive). Cea mai scumpă ofertă: 1.864 de euro (autocar, hotel de patru stele, Ultra All Inclusive). Ofertele pentru Turcia Pentru Turcia, printre cele mai ieftine destinații pentru luna august se numără Antalya: de la 543 de euro (avion, hotel de trei stele, mic dejun). Ofertele de lux: 6.452 de euro (avion, hotel de cinci stele și Ultra All Inclusive). În aceeași perioadă, o săptămână la Bodrum începe de la 817 euro (avion, hotel de trei stele, All Inclusive) și ajunge la 6.472 de euro (avion, hotel de cinci stele, All Inclusive Plus). Pentru Kusadasi, în august, ofertele încep de la 885 de euro (avion, hotel de patru stele, All Inclusive) și ajung la 2.605 euro (hotel de cinci stele, Ultra All Inclusive). Tradiționala Grecie A treia destinație tradițională a românilor: Grecia O săptămână la Halkidiki începe de la 505 euro (avion și cazare la vilă) și ajunge la 3.072 de euro (hotel de cinci stele, demipensiune) Ofertele pentru Rodos încep de la 706 euro (doar cazare, la hotel de trei stele) și ajung la 3.791 de euro (hotel de cinci stele și demipensiune) Pentru Zakyntos, există oferte de la 677 de euro (avion și cazare în complex turistic) sau 865 de euro (doar cazare, la un hotel trei stele) la 1.275 de euro (hotel de patru stele, All Inclusive). eSky, motor de căutare foarte util În ultimii ani, o destinație la modă printre români este Dubaiul. Ofertele esky.ro încep de la 220 de euro de persoană, pentru luna iulie: avion, cazare cinci nopți, la un hotel de patru stele. Atunci când nu ai o destinație anume, site-ul este util pentru idei de călătorie: e suficient să dai o căutare în secțiunea "Vacanțe", toate aeroporturile, toate destinațiile și doar să introduci numărul de nopți pentru cazare. 33.283 de euro, o vacanță în Mykonos În topul celor mai populare destinații exotice se situează Paphos (Cipru), cu o ofertă de 519 euro, cazare cinci nopți, la un hotel de patru stele, zbor și mic dejun. Urmează Malta: 1.015 euro, șapte nopți, la hotel de patru stele, biletele de avion și micul dejun la hotel, incluse. Spania este și ea printre cele mai populare destinații: cinci nopți, la începutul lunii iunie, hotel de patru stele și avion: 490 de euro. Printre cele mai ieftine oferte exotice ale agenției se numără Italia, Albania sau Croația. Pentru Italia, ofertele încep de la 246 de euro: avion, cazare șase nopți într-un hotel de trei stele din Rimini (perioada 4-10 iunie). Albania, puțin mai scumpă: 249 de euro, la Durres, avion și cazare cinci nopți, la un hotel de trei stele. Croația: 261 de euro, Zadar, avion și cazare șapte nopți, la hostel. Cele mai scumpe vacanțe ale agenției: 33.283 de euro, Grecia, Mykonos, avion, cazare șapte nopți la hotel de patru stele, cu mic dejun. TripAdvisor, pentru hoteluri Planificare unei vacanțe pe cont propriu poate începe prin căutarea unui hotel pe TripAdvisor. Astfel, o vacanță poate fi mai ieftină, cel puțin în ceea ce privește cazarea: de exemplu, pentru Kusadasi, în perioada 1-7 august, există oferte care pornesc de la 210 euro, cu mic dejun inclus. Însă transportul poate atenua câștigurile: în aceeași perioadă, oferte pentru zbor, până la Izmir, pornesc de la 321 de euro, iar transferul, de la aeroportul din Izmir la Kusadasi este în jur de 70 de euro. Per total, un sejur planificat individual la Kusadasi ajunge la 600 de euro. Pentru idei și oferte există și diferite grupuri pe rețelele sociale. Pe Facebook, există grupuri precum "Vacanțe sub 500 de euro", "Vacanțe la preț redus", "Vânătorii de oferte de vacanță" sau "Vacanțe prin România". Grupurile găzduiesc atât postări ale agenților de turism, ale proprietarilor de pensiuni și cabane, cât și diverse anunțuri ale persoanelor particulare. De exemplu, cineva oferă un loft la Madrid, care poate fi închiriat pentru 85 de euro pe noapte. Altcineva, un apartament în Mangalia: 99 de lei, pe noapte, de persoană. De asemenea, există și anunțuri ale unor oameni care își revând vacanțele: deși le-au achitat, nu mai pot ajunge și încearcă să le paseze la un preț avantajos altor doritori.

Maia Sandu, argumente pentru pașaport românesc (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Eveniment

Maia Sandu, argumente pentru pașaport românesc

Maia Sandu, argumente pentru pașaport românesc. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un interviu acordat cunoscutului jurnalist rus şi creator de conţinut pe YouTube Iuri Dudi - inclus în martie 2022 pe lista "agenţilor străini" de autorităţile de la Moscova - că şi-a redobândit cetăţenia română "acum 13-15 ani" şi că, la fel ca "un milion" de cetăţeni ai Republicii Moldova, este şi cetăţean al României, relatează marţi publicaţia Ziarul Naţional de la Chişinău. Maia Sandu, argumente pentru pașaport românesc Jurnalistul rus a vrut să afle de ce şi-a luat preşedinta Republicii Moldova paşaport românesc: pentru a circula "fără viză" în Europa sau "pentru orice eventualitate"? Citește și: EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. Lățirea plajelor crește riscul de înec și infecții "Bunicii mei au avut paşapoarte româneşti. Pentru mine a fost important să am paşaport românesc", a răspuns Maia Sandu. În acelaşi timp, Maia Sandu a spus că "un milion dintre cetăţenii noştri au paşaport românesc". "Aceasta înseamnă şi paşaport european, adică Uniunea Europeană deja are în Republica Moldova un milion de cetăţeni. Acest lucru trebuie să scurteze calea noastră spre UE", a adăugat ea. Unirea cu România, în UE La întrebarea ce crede despre unirea Republicii Moldova cu România, Maia Sandu a afirmat că, potrivit sondajelor, "între 36% şi 40%" dintre cetăţenii moldoveni îşi doresc unirea fie din motive istorice, fie pentru că nivelul de trai este mult mai bun peste Prut. "Majoritatea cetăţenilor nu cred asta. Ei cred că Republica Moldova trebuie să devină parte a Europei şi noi muncim pentru asta. Respectăm voinţa cetăţenilor (...) Cred că cel mai bine pentru Republica Moldova şi, mai ales, real este să devină membră a UE. Atunci nu vom avea graniţă cu România şi nici cu celelalte state ale UE. Ne vom întâlni cu România în UE", a subliniat Maia Sandu, citată de Ziarul Naţional de la Chişinău

Maia Sandu laudă România la 34 de ani de la Podul de Flori Foto: Facebook
Eveniment

Maia Sandu laudă România la 34 de ani de la Podul de Flori

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, laudă România la 34 de ani de la Podul de Flori: „Cu ajutorul României, vom deveni și noi parte a familiei europene și ne vom asigura, astfel, că Republica Moldova nu va mai fi niciodată izolată și că cetățenii noștri vor avea același nivel de viață, venituri și libertate de circulație ca toți cetățenii Uniunii Europene”, a scris ea, pe Facebook. Citește și: Publictate electorală pentru Firea, la Antena 3: pe un solo de pian, soțul Pandele, cu vocea gâtuită de emoție, îi face declarații soției, pe care o ține de mână Maia Sandu laudă România la 34 de ani de la Podul de Flori „Podul de Flori care a unit oamenii de pe cele două maluri ale Prutului în 1990 a fost, de fapt, un Pod al libertății și al «căderii» zidului dintre neamuri. Înainte de anii ‘90 erau rupte de un râu familii întregi, rude, prieteni, o întreagă cultură, iar podul dintre Moldova și România era, de fapt, un zid. Azi conexiunea noastră cu România este firească și puternică, iar podurile s-au transformat din ziduri în căi de legătură. Ne unesc cu România 6 poduri funcționale, un pod de pontoane construit recent la Leova-Bumbăta și altele 2 reparate de curând. Republica Moldova exportă în România produse în valoare de peste 1.4 miliarde de dolari, peste 35% din toate exporturile. România este principalul investitor și partener comercial al nostru. Cu România construim conexiuni în sectorul energetic și de gaze. Vorbim la telefon la același tarif pe ambele maluri ale Prutului. Azi trec Prutul nu doar flori, ci oameni, produse, donații, expertiză, energie electrică, apă potabilă, investiții și proiecte culturale. Cu ajutorul României, vom deveni și noi parte a familiei europene și ne vom asigura, astfel, că Republica Moldova nu va mai fi niciodată izolată și că cetățenii noștri vor avea același nivel de viață, venituri și libertate de circulație ca toți cetățenii Uniunii Europene”, a arătat Maia Sandu. Primul Pod de Flori Primul „Pod de Flori” avut loc pe 6 mai 1990. În cadrul acțiunii, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără pașaport și viză. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca–Costești, Iași–Sculeni, Ungheni–Pod Ungheni, Albița–Leușeni, Fălciu–Țiganca, Oancea–Cahul și Galați–Giurgiulești. La eveniment se estimează că au participat aproximativ 1.200.000 de oameni.

Datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB Foto: Facebook
Eveniment

Datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB

Datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB, respectiv 841,3 miliarde de lei, arată datele ministerului de Finanțe. Din această datorie, peste 820 de miliarde de lei era cea a administrației publice centrale. Citește și: Ce sumă a câștigat Piedone în mod onest, muncind la pușcărie. Restul averii sale uriașe, donată copiilor Acum un an, datoria publică era de 783,5 miliarde de lei, respectiv 48,8%. Datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB Este pentru prima oară când datoria publică a României sare de 50%. În martie 2024, Europa Liberă România scria: „Fiecare dintre noi a intrat în 2024 cu o datorie - făcută de stat - de 8.815 euro (...) Ritmul împrumuturilor a fost amețitor - aproape 48.000 de euro pe minut în fiecare zi din 2023”. Eurostat a publicat, pe 23 octombrie 2023, statisticile cu privire la datoriile publice ale statelor din Uniunea Europeană. Grecia (166,5%) era pe primul loc, urmată de Italia (142,4%), Franța (111,9%), Spania (111,2%), Portugalia (110,1%) și Belgia (106,0%). Citește și: La fel ca și Gabriela Firea, Șoșoacă va candida la funcțiile de primar al Capitalei, consilier local și europarlamentar Cele mai puțin îndatorate erau Estonia (18,5%), Bulgaria (21,5%), Luxemburg (28,2%), Danemarca (30,2%) și Suedia (30,7%).

România, ultima din UE la capitolul digitalizare Foto: Ministerul Digitalizării
Politică

România, ultima din UE la capitolul digitalizare

România este ultima din UE la capitolul digitalizare, arată un raport Eurostat publicat azi: doar 27,7% dintre cetățeni au competențe digitale de bază sau peste. Procentul celor care obțin informații de la guvern este penultimul, într-o situație mai proastă fiind doar Bulgaria. Citește și: PSD a vrut să facă primar în Călinești, Argeș, un fost peremist care a făcut pușcărie pentru contrabandă cu alcool și în 2022 a fost reținut pentru că a hărțuit sexual o tânără de 21 de ani România, ultima din UE la capitolul digitalizare „Conform obiectivului UE, cel puțin 80% din toți adulții ar trebui să aibă competențe digitale de bază până în 2030. Pentru a avea competențe digitale generale de bază, oamenii trebuie să știe cum să facă cel puțin o activitate în cinci domenii de competență diferite”, se arată în raport. Însă, în 2023, doar 56% dintre cetățenii aveau competențe digitale de bază sau peste cele de bază. Ponderea persoanelor cu competențe digitale de bază sau peste nivelul de bază în 2023 era cea mai mare în Țările de Jos (83%), Finlanda (82%), Irlanda (73%), Danemarca (70%) și Cehia (69%). În România, doar 27,7% din populație îndeplinea acest criteriu, penultimul loc aparținând Bulgariei (35,5%), cu Polonia (44,3%) pe locul III din coada clasamentului. România era pe penultimul loc în UE în ceea ce privește numărul specialiștilor ICT (tehnologii ale informației și comunicațiilor) angajați în companii (doar 2,6%) și pe penultimul loc în ceea ce privește utilizarea AI (inteligența artificială). Doar 1,5% dintre afacerile din România foloseau AI, față de 15% în Danemarca, aflată pe locul I. Procentul afacerilor care folosesc AI E-guvernarea, un eșec deplin Doar 11,8% dintre tinerii cu vârste între 16 și 24 de ani obțin informații despre activitatea autorităților publice din online. Procentul crește la 13,9% pentru cei între 25 și 64 de ani și se prăbușește la 4,7% când e vorba de persoane peste 65 de ani. În Finlanda, 72,9% dintre cei peste 65 de ani folosesc serviciile e-government. Procentul celor care folosesc internetul și au obținut astfel informații despre serviciile administrației publice „În 2023, 45% dintre cetățenii UE care au utilizat internetul în ultimele 12 luni l-au folosit pentru a obține informații de pe site-urile autorităților publice, de exemplu despre servicii, prestații, drepturi, legi și ore de funcționare. Această proporție variază considerabil între țările UE. În 16 țări din UE, peste 50% dintre persoane au folosit astfel de site-uri web pentru a obține informații, Finlanda (83%), Danemarca (73%) și Suedia (71%) fiind în fruntea grupului”, se arată în raportul Eurostat

România, al treilea mare deficit din UE în 2023 Foto: Facebook
Eveniment

România, al treilea mare deficit din UE în 2023

România a avut al treilea mare deficit din UE în 2023, arată datele publicate azi de Eurostat. Și creșterea deficitului guvernamental a României a fost una din cele mai mari din spațiul Uniunii. Citește și: Câți pasageri au trecut în trei luni prin cel mai penibil aeroport din România, subvenționat cu zeci de milioane de lei, cu zeci de angajați și condus de un pensionar afiliat PSD România, al treilea mare deficit din UE în 2023 Cele mai mari deficite guvernamentale au fost înregistrate în Italia (minus 7,4%), Ungaria (minus 6,7%) şi România (minus 6,6%). În plus, 11 state membre au înregistrat în 2023 deficite guvernamentale mai mari de 3% din PIB. În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la o valoare de 88,628 miliarde de lei în 2022 (6,3% din PIB) la 106,568 miliarde de lei (6,6% din PIB) în 2023. Aceasta, în condiţiile în care cheltuielile guvernamentale au crescut de la 40% din PIB în 2022 la 40,2% din PIB anul trecut, iar veniturile au scăzut de la 33,7% din PIB la 33,6% din PIB. România avea la finele trimestrului patru din 2023 un raport datorie-PIB de 48,8%, unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. În cifre absolute, datoria guvernamentală a României se situa la finele anului trecut la 783,5 miliarde de lei (48,8% din PIB), în creştere de la 665,4 miliarde lei la finele lui 2022 (47,5% din PIB). Comparativ cu trimestrul patru 2022, nouă state membre au înregistrat o creştere a raportului datorie-PIB la finele trimestrului patru 2023, în timp ce în 18 state membre acest raport a scăzut. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Finlanda (2,3 puncte procentuale), Letonia (1,8 puncte procentuale) şi România (1,3 puncte procentuale).

Plajele lărgite favorizează înecurile și infecțiile (sursa: Inquam Photos/Costin Dincă)
Investigații

Plajele lărgite favorizează înecurile și infecțiile

Plajele lărgite favorizează înecurile și infecțiile. Lărgirea cu sute de metri a plajelor românești folosind un nisip neadecvat, foarte grosier, crește incidența curenților puternici în apele de țărm care trag înotătorii în larg și cresc masiv riscul de înec. Mai mult, construirea de diguri în fața plajelor lărgite împiedică ventilarea apelor, care pot deveni vara "bălți" în care colcăie agenții patogeni. Profesorul universitar doctor Alfred Vespremeanu-Stroe, de la Facultatea de Geografie a Universității București, director al Stațiunii de cercetări marine și fluviale Sf. Gheorghe, a explicat pe larg într-un interviu (VIDEO la finalul articolului) de ce proiectul de lărgire a plajelor românești este greșit implementat și are mai multe consecințe negative decât beneficii, ceea ce îl transformă într-un dezastru ecologic și social pentru unele dintre sectoarele de țărm. Raportul de fundamentare științifică cerea intervenții pe doar 20% din țărm "Este un proiect comandat de Apele Române și s-a desfășurat în intervalul 2008-2010. A fost contractat de compania britanică Halcrow. Care, bineînțeles, a subcontractat imediat serviciile cercetătorilor științifici din trei institute. Citește și: EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși De fapt, din trei organizații din România, fiindcă a fost Universitatea din București, respectiv echipa noastră, pe partea de geomorfologie, apoi Institutul de Geologie Marină și Ecologie GeoEcoMar și Institutul din Constanța. La finalul proiectului, adică în 2010, când am făcut raportul de fundamentare științifică, noi am recomandat să nu se intervină pe țărmul Deltei Dunării, ci doar pe litoralul sudic, adică la sud de Năvodari, între Năvodari și 2 Mai și punctual, adică se poate interveni, asta era concluzia, pe acele sectoare de țărm care au o eroziune medie mai mare de un metru pe an. Și care, evident, nu însemna mai mult de undeva la circa 20% din totalul coastei sudice Năvodari – 2 Mai.", a explicat profesorul Vespremeanu-Stroe. Experții, ignorați când au început lucrările "Și am fost foarte mirați să vedem că proiectul începe să fie implementat, mult mai târziu, fără să mai fie nici un fel de etapă de consultare. În primul rând, cu specialiștii implicați atunci, respectiv cu noi și cu colegii din cele două institute. Asta ne-a mirat cel mai mult, faptul că e un proiect care, în final, e destinat să lățească în mod exagerat plajele coastei românești pe toată lungimea țărmului sudic sau cu câteva mici excepții. Practic, între Năvodari și 2 Mai. Sunt mai multe faze, primele două faze s-au încheiat și ele au însemnat deocamdată lățirea între Năvodari, Mamaia, Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud. Aici suntem în prezent și trebuie să continue către sud.", și-a arătat uimirea universitarul. Fără precedent internațional "În aparență, pare doar un proiect pozitiv, benign. Nu e așa. Intervențiile ar fi trebuit să fie punctuale, pe sectoarele erozive, intens erozive. Fiindcă orice astfel de intervenție, dincolo de costurile foarte mari, înseamnă un grad ridicat de artificializare. Și, a propos, avem chiar cazul de la Eforie Nord – Eforie Sud, respectiv bariera litorală Techirghiol, în care am avut habitatul unor specii endemice pe coasta Mării Negre, și care acum este practic disturbat, nu avem nici o garanție că cele două specii de scoici care trăiau doar aici, și care sunt bine studiate de colegii de la Universitatea Ovidius, de la Biologie, se vor mai putea adapta în noile condiții. De ce nu este un proiect rațional: fiindcă niciodată nu iei un țărm de zeci de kilometri și-l lățești otova, fără nici un fel de discriminare. Trebuie să ai o soluție adresată unor probleme, care sunt mereu locale, precum plaja X, hotelul Y, bariera litorală Z, în care intervii, faci modelări, vezi exact cum intervii, nu stabilești, ca în anii ’70-’80, că vei lăți un țărm de 80 de kilometri cu sute de metri. Deci eu consider că acest proiect nu urmărește nici un fel de principiu, nici o rațiune și, foarte important, nici un fel de precedent internațional.", a fost categoric cercetătorul Alfred Vespremeanu-Stroe. Digurile vor împiedica ventilarea apei. Riscuri mari pentru sănătate "Foarte interesant și cazul Constanței, în care, dincolo de lățirea asta exagerată, făcută din nord, de la plaja Trei Papuci, până în sud, la plaja Modern, au construit și un sistem de diguri foarte curios, în care, pe lângă o plajă mai mult decât dublu decât era necesar ca lățime, ai diguri oblice, dar și un dig paralel, care, practic, închid complet circulația apelor, nu mai ai ventilație. Pe o astfel de plajă, vara, va fi o concentrație extrem de ridicată a agenților patogeni, precum Escherichia coli, deci astea sunt plaje care, dacă sunt bine monitorizate, ar trebui să stea o mare parte din timp închise în sezonul estival, la cum sunt desenate, în condițiile în care avem totuși mii de utilizatori într-un asemenea minigolf creat. Un sistem litoral prost ventilat. Neventilat, practic. Fiindcă, în condiții normale, avem o circulație longitudinală, adică curenți în lungul țărmului, care nu prezintă pericol nici pentru înotători, și care ventilează foarte bine. Asta este circulația clasică pe coasta românească, nord-sud dominantă, dar și reversul, de la sud la nord. Cu astfel de sisteme de golfuri omega, nu mai sunt ventilate, deci devin ca niște bălți.", a conchis profesorul de la Universitatea București. De ce sunt periculoși curenții RIP "Problema este foarte gravă și discutăm în cunoștință de cauză fiindcă noi am desfășurat în ultimii trei ani un proiect de cercetare, condus de colegul meu (conf. univ. dr – n.r.) Florin Tătui. RORIP se numește fiindcă e vorba de curenții RIP, care se dezvoltă perpendicular pe linia țărmului, orientați către larg, și pun un pericol foarte mare pentru oricine este în apă. Automat, în primul rând pentru înotători. Este periculos fiindcă vitezele pe care le poate atinge sunt echivalente cu vitezele curenților râurilor de munte. Adică sunt mai rapizi decât viteza unui înotător. Pot să ajungă la un metru, la doi metri, la trei metri pe secundă. Dar pericolul crește de când are 0,3-0,4 metri pe secundă.", a avertizat Vespremeanu-Stroe. Curenții RIP erau rari pe litoralul românesc "Coasta românească a avut o frecvență destul de scăzută a acestor curenți. Fiindcă ei, ca să se formeze, sunt favorizați de prezența unei morfologii variate sub apă. De obicei, este consecința curenților mareici (nu avem maree, nu avem curenți mareici, nu avem morfologie foarte variată), dar și a valurilor, care vin perpendicular. Or, coasta românească este afectată de un climat al valurilor oblic: cel mai adesea, valurile vin dinspre nord-est. Iar a doua direcție dominantă, dar mai slabă ca frecvență, este sud-estul. Deci valurile din direcția est sunt puține, sunt sub 10% frecvență.", a arătat profesorul doctor în Geografie. Plajele lărgite favorizează înecurile și infecțiile "Și atunci, de ce avem o creștere a frecvenței curenților RIP în asociere cu acest proiect? Vă pot da un exemplu de la Eforie Sud, fiindcă aici am avut un studiu științific pentru că este un hotspot de formare a acestor curenți, deci sunt foarte puternici, au fost ani în care am avut cinci, șapte, opt cazuri de oameni decedați pe această plajă (bariera Eforie Nord – Eforie Sud). Puteți vedea cum nu doar prezența plajelor supralățite, cu nisip grosier care mărește profilul plajei submerse (asta e foarte important, curenții depind foarte mult de panta profilului pe care o are plaja sub apă), dar și construirea în asociere de diguri transversale schimbă orientarea valurilor. Valurile vin dinspre nord-est, lovesc digul și se rotesc și devin perpendiculare. Al doilea fenomen: vin, lovesc digul și sunt reflectate, deci voi avea mai multe valuri, energie mai multă de val și o schimbare a direcției, plus pantă mai mare. Toate conlucrează spre a schimba circulația de țărm și se poate vedea chiar pe imaginea satelitară prezența unui astfel de curent care, practic, trage apă cu sedimente (spre larg – n.r.) și afectează valurile până la adâncimi de patru-cinci metri.", a detaliat cadrul universitar. Cum eviți înecul, favorizat de curenții RIP "Un astfel de curent RIP are de obicei viteze mai mari decât viteza unui înotător. De aceea soluția, când ești prins într-un astfel de curent, este să conștientizezi și să încerci să te orientezi cât mai bine în a înota paralel cu țărmul pentru a ieși din zona lui de acțiune. Singurul avantaj e că acești curenți sunt rapizi, dar înguști, au doar câteva zeci de metri lățime, de obicei 20-30. Dacă apuci să înoți un minut, poate și mai puțin, în lungul plajei, te poți întoarce liniștit înapoi.", a fost sfatul lui Vespremeanu-Stroe. Eforie, hotspot de înecuri "O simulare pe care am făcut-o în cadrul proiectului RORIP menționat, pe bariera litorală Eforie Nord – Eforie Sud, arată felul în care se schimbă circulația. Și avem în anul 2021, înainte de proiectul cu lățirea plajelor, pentru valurile venind din est-nord-est, curenți slabi. În timp ce, o dată construit digul și lățită plaja, avem curenți RIP perpendiculari foarte puternici. La fel, s-a întrerupt circulația longitudinală care ventila eficient apa.", a explicat cercetătorul. Înecurile din 2023, efect al lărgirii plajei "În concluzie, proiectul acesta are și această consecință complet nedorită, faptul că lărgirea plajelor cu un astfel de material grosier, neadecvat sistemului litoral sudic românesc și prezența, în asociere cu plajele lărgite, a digurilor transversale, care schimbă direcția valurilor, au drept consecință creșterea frecvenței și intensității RIP. Care pun un pericol și care duc, practic, la creșterea numărului de înecuri, fără discuții. Cred, de fapt, că o parte din numărul foarte ridicat din 2023 se datorează și acestui aspect, a faptului că deja avem o circulație schimbată, pe plajele de la Eforie Sud către nord, unde au fost multe cazuri.", a amintit profesorul Universității București. Nisipul adăugat pe plaje, un dezastru "Trebuia, nu că se putea, trebuia făcută cu alt material. În primul rând, de ce acest material nu este bun. Cum ați remarcat, sunt mulți carbonați. Carbonații cimentează foarte repede fiindcă este vorba de un sediment adus de pe fundul mării, de la 25 de metri adâncime, care la origine este tot un nisip Danubian, dar care a stat acolo vreo 80.000 de ani, s-a încărcat foarte mult în carbonați (din mai multe surse, inclusiv scoicile astea sparte). Un nisip nesortat, practic, și acum, adus pe plajă, este nepotrivit și prin conținutul de carbonati, și pentru scoicile sparte care nu se vor curăța și vor fi o problemă și peste 10 ani sau 20 de ani, și mai ales pentru dimensiunea particulelor (de nisip), care este prea mare și care generează pante diferite (înclinate). De exemplu, plaja Mamaia, care avea pante foarte dulci, era celebră pentru nisipul fin, asta era o calitate – faptul că era o plajă compusă din nisip fin. Acum are un nisip groaznic.", a conchis Vespremeanu-Stroe. Soluția: nisip fin din Dunăre "Soluția era, poate fi, de exemplu, folosirea nisipului de pe Dunăre, mai ales din sectoarele care trebuie dragate fiindcă au devenit nenavigabile la ape mici. Cum ar fi sectorul Giurgiu - Călărași - Hârșova unde sunt numeroase bancuri submerse, dar și ostroave, care nu pun o problemă dacă sunt dragate, trebuie dragate. Și acolo este un nisip fin foarte bun de folosit pentru o astfel de alimentare cu nisip. Dar rațional." Lățimea extremă a plajelor, nemaiîntâlnită "Plajele armonioase au lățimi de 30, 60, 70 de metri. Sigur că poți să construiești unde este cazul plaje de până la 100 de metri tocmai ca să răspunzi acestui deziderat multifuncțional de a avea o zonă sportivă, de a avea zonă de cearșafuri, de șezlonguri, de beach bar-uri, de mai știu eu ce. Și poți ajunge până la 100 de metri, se poate, dar nu la 200, nu la 300 m, cum s-a făcut acum. Însă cu nisipul potrivit și cu o lățime care trebuie să rămână maxim de felul ăsta. Coasta olandeză, la care fac ei (Apele Române - n.r.) referire este o asociere de plaje naturale, cu mici excepții, în dreptul unor orașe, iar lățimile sunt și acolo de 40-70 de metri. Nu vorbim decât pe doi kilometri la Haga de o plajă lată de 130-140 de metri. Sunt doi kilometri care protejează cazinouri, hoteluri, deci foarte, foarte limitat." Eroziunea, doar un pretext pentru distrugere „Ai o problemă cu eroziunea litorală când este intensă, când afectează direct infrastructura, deci structuri construite, hoteluri. Or, dacă proiectul acesta este (derulat) nediscriminat, înnisipează de oriunde până oriunde… Noi tocmai asta recomandam în studiul de fundamentare din 2010: faptul că trebuie acționat ici, colo, iar criteriul ar fi fost plajele care suportă o eroziune mai mare de un metru pe an și care au la rândul lor, în spate, diferite structuri care trebuie protejate. Fiindcă tu poți să ai plaje naturale ușor erozive, cu un metru și jumătate pe an, care nu trebuie stricate. Dau exemplul plajei Pescărușul sau 23 August, plaja Tuzla. Sunt plaje superbe, ele au valoare foarte mare în prezent, sunt încă neafectate de acest proiect. Dacă acolo s-ar interveni pe criteriul că o parte din plajă… – fiindcă de obicei, o plajă are un sector cumulativ sau stabil și o parte erozivă, pe litoralul sudic – dacă tu intervii și pe aceste plaje, le-ai distrus! Deci ele nu ar trebui lățite nici măcar cu câteva zeci de metri, cum spun că ar trebui operat în alte situații, ar trebui lăsate complet naturale. Frumusețea lor derivă tocmai din gradul de naturalețe, faptul că poți să vezi o faleză în loess, cu paleosoluri, că poți să vezi o floră spontană, că totul este natural și armonios."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră