duminică 31 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

924 articole
Eveniment

Temperaturi scăzute, ger în toată țara

Temperaturi scăzute, ger în toată țara. În următoarele zile, România va traversa un episod de vreme rece, cu temperaturi minime de până la -20 de grade Celsius în zonele depresionare. Diminețile și nopțile vor fi geroase, iar în unele regiuni se vor semnala ninsori slabe și intensificări ale vântului, conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Temperaturi scăzute, ger în toată țara În perioada 9-10 februarie va fi ger dimineața și noaptea, în special în Transilvania, Moldova și zonele subcarpatice din sud. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” Temperaturi maxime: între -1 și 9 grade Celsius. Temperaturi minime: între -20 și -18 grade în depresiunile Carpaților Orientali. Vântul va fi moderat, cu rafale de 50-60 km/h în sudul Banatului și intensificări locale în Dobrogea și Bărăgan. Vor exista posibile fulguieli în regiunile estice și sud-estice. În București, cerul va fi mai mult senin, maxima: 2 - 4 grade Celsius, minima: -8 și -5 grade Celsius. Prognoza meteo pentru 10-11 februarie În acest interval, temperaturile rămân scăzute, fără variații semnificative. Ger matinal și nocturn în Transilvania, Moldova și zonele subcarpatice. Cer variabil, mai mult senin în timpul nopții. Vor fi posibile fulguieli izolate în estul țării. Maxime: între -1 și 9 grade Celsius. Minime: între -19 și -17 grade în depresiunile Carpaților Orientali. În București, cerul va fi mai mult senin, maxima: 3 - 4 grade Celsius, minima: -8 și -5 grade Celsius. Vântul va fi slab și moderat. Ger puternic între 11 și 12 februarie În această perioadă, va fi ger puternic dimineața și noaptea în regiunile estice și depresiunile montane. Maximele vor fi cuprinse între -1 și 9 grade Celsius, iar minimele: între -16 și -14 grade în Carpații Orientali. Vântul, moderat, cu intensificări pe litoral. Posibile ninsori slabe în extremitatea sud-estică a țării. În București, cerul va fi variabil, fără precipitații. Maxima: 3 - 4 grade Celsius. Minima: -7 și -5 grade Celsius. Vreme rece până pe 13 februarie Între 12 și 13 februarie, temperaturile sunt similare cu zilele anterioare. Maxime: 0 - 9 grade Celsius. Minime: -15 și -13 grade în zonele montane. Vânt slab și moderat, cu intensificări pe litoral și în sud-vest. În București, cerul va fi variabil. Maxima: 3 - 4 grade Celsius. Minima: -7 și -4 grade Celsius. Temperaturi în creștere Meteorologii estimează însă o încălzire treptată. Până la finalul intervalului, temperaturile vor fi peste media perioadei în toate regiunile. Probabilitate crescută de precipitații slabe în vest, sud și centru în ultimele două zile. În București, temperaturile sunt în creștere spre valori apropiate de normal. Posibilitatea apariției unor precipitații slabe în a doua parte a intervalului.

Temperaturi scăzute, ger în toată țara (sursa: Pexels/Ogeday)
Rusia a intervenit în alegerile din România, spune premierul Belgiei, Alexander de Croo Foto: Facebook
Politică

Rusia a intervenit în alegerile din România

Premierul Belgiei, Alexander de Croo, spune, la Harvard, că Rusia a intervenit în alegerile din România: „Rusia a intervenit în România, denunțăm asta!”. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Rusia a intervenit în alegerile din România El a făcut aceste afirmații la Harvard Kennedy School of Government, la Harvard European Conference. CCR a anulat, la 6 decembrie, alegerile prezidențiale din România. „Când spunem că respectăm democrația, înseamnă că nu intervenim în alegerile care au loc în alte țări. (Înseamnă) că respectăm acest principiu; (înseamnă) că respectăm rezultatul alegerilor. Cred că țările UE au respectat întocmai rezultatele alegerilor. Dar vă rog nu interveniți în alegeri! Și Rusia a intervenit în (alegerile din) România, denunțăm asta! Cred că nu putem permite ca țările partenere să intervină una în alegerile celeilalte”, a spus de Croo, la 31 ianuarie. Comisia Europeană va lua în calcul chestiunea anulării alegerilor prezidenţiale din România atunci când va elabora raportul din 2025 privind statul de drept, a afirmat marţi comisarul european pentru democraţie, justiţie, statul de drept şi protecţia consumatorului, Michael McGrath, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Generale (CAG), la 28 ianuarie. Comisia Europeană dezvoltă „Scutul Democrației” „Am avut o discuţie legată de o serie de chestiuni privitoare la România ca una dintre cele patru ţări despre care s-a discutat astăzi la Consiliu. Discuţia s-a concentrat pe raportul din 2024 privind statul de drept şi la recomandări. România a folosit ocazia pentru a-şi prezenta perspectiva asupra activităţii pe care o face pentru a da curs acelor recomandări şi, desigur, Comisia va lua acest lucru în calcul atunci când va elabora raportul din 2025. Cred că este cu adevărat o ocazie ideală pentru noi de a examina toate evoluţiile de la începutul raportului din 2024. Aşadar, aşteptăm cu nerăbdare să facem acest lucru şi în paralel să dezvoltăm Scutul Democraţiei, care vizează ameliorarea şi adâncirea cooperării între statele membre prin Reţeaua de Cooperare Europeană privind Alegerile, recunoscând în acelaşi timp autonomia şi competenţa statelor membre de a gestiona desfăşurarea alegerilor în propriile ţări. Aşadar, cu siguranţă vom examina această chestiune în contextul raportului din 2025”, a declarat comisarul european Michael McGrath.

FMI vine în inspecție pe 3 februarie Foto: FMI
Eveniment

FMI vine în inspecție pe 3 februarie

FMI vine în inspecție pe 3 februarie, pentru „o analiză a ultimelor evoluţii economice şi o actualizare a prognozelor”, a anunțat Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est, într-un comunicat. Vizita FMI se va desfășura în perioada 3-7 februarie. Citește și: Salariul uriaș pe care-l primește cumnatul Olguței Vasilescu, director la aeroportul Craiova, deși e specializat în management sportiv FMI vine în inspecție pe 3 februarie „Echipa FMI se va întâlni cu reprezentanţi ai noului Guvern român şi ai Băncii Naţionale a României pentru a analiza recentele evoluţii financiare şi economice şi a actualiza perspectivele macroeconomice. Misiunea va fi condusă de Joong Shik Kang, care l-a înlocuit pe Jan Kees Martijn ca şef al misiunii FMI în România. Martijn a obţinut un nou post, în linie cu politicile interne ale FMI", potrivit comunicatului. Joong Shik Kang, de naţionalitate sud-coreeană, este în prezent şeful misiunii FMI în România şi Grecia. Anterior, el a fost şeful misiunii FMI în Hong Kong şi adjunct al şefului misiunii FMI în China. Anterior, el a fost asistentul directorului Departamentului Asia şi Pacific şi şef al misiunii FMI în Insulele Marshall. El a studiat economia la Universitatea din Seul şi are un doctorat în economie obţinut la Universitatea Wisconsin-Madison. În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV. Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.

Roma’Empire, o iapă unică în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Roma’Empire, o iapă unică în România

Roma’Empire, o iapă unică în România. Baza hipică a Universității de Științele Vieții din Iași găzduiește acum un exemplar rar, Roma’Empire, o iapă Percheron American în vârstă de zece ani, originară din Franța. Roma’Empire, o iapă unică în România Considerat cel mai valoros cal din cadrul bazei, Roma’Empire reprezintă o rasă apreciată pentru forța și temperamentul său calm. Citește și: ANALIZĂ Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă Percheronii au fost introduși în SUA în secolul 19, fiind folosiți pe terenuri agricole dificile datorită robusteții lor. În timp, această rasă a evoluat, devenind simbolul eleganței și puterii, fiind asociată inclusiv cu caii de la Curtea Regală. Continuarea, în Ziarul de Iași

Bugetul României 2025, votat în februarie (sursa: facebook/Tánczos Barna)
Eveniment

Bugetul României 2025, votat în februarie

Bugetul României 2025, votat în februarie. Coaliția de guvernare din România a stabilit termenul pentru prezentarea și adoptarea bugetului de stat pe anul 2025. Acesta va fi votat abia în luna februarie. Bugetul României 2025, votat în februarie Proiectul de buget de stat va fi prezentat în cadrul coaliției de guvernare până la data de 27 ianuarie 2025, conform deciziei luate în prima ședință a coaliției din acest an. Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta Decizia a fost anunțată de PNL printr-un comunicat de presă emis miercuri seara. După prezentarea în cadrul coaliției, bugetul va fi transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare. Obiectivul este ca în prima săptămână din februarie 2025, bugetul să fie votat și adoptat de către Parlament. Importanța respectării calendarului Stabilirea acestui calendar este esențială pentru asigurarea unui început de an fiscal organizat și pentru evitarea întârzierilor în implementarea programelor guvernamentale și finanțarea proiectelor naționale. Coaliția de guvernare își propune un proces transparent și eficient de elaborare și adoptare a bugetului de stat pentru 2025, în conformitate cu termenii stabiliți.

Programul Visa Waiver, România, admisă oficial (sursa: Facebook/Department of Homeland Security)
Eveniment

Programul Visa Waiver, România, admisă oficial

Programul Visa Waiver, România, admisă oficial. Un eveniment istoric marchează intrarea oficială a României în programul Visa Waiver al Statelor Unite, care va permite cetățenilor români să călătorească fără viză în SUA. Evenimentul se va desfășura vineri, la sediul Departamentului pentru Securitate Internă din Washington, în prezența oficialilor americani și români. Programul Visa Waiver Programul Visa Waiver este un parteneriat de securitate care permite cetățenilor țărilor participante să călătorească în SUA pentru turism sau afaceri, fără viză, timp de până la 90 de zile. Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta România devine astfel al 43-lea stat acceptat în acest program, consolidându-și statutul de partener strategic al Statelor Unite. Îndeplinirea criteriilor de aderare Aderarea României la program a implicat o rată de refuz a vizelor sub pragul de 3% (2,61% în 2024). De asemena au fost luate în calcul implementarea unor măsuri stricte de securitate a documentelor și combaterea terorismului și crearea unui comitet inter-instituțional și adoptarea unor modificări legislative esențiale. Eforturile au demonstrat angajamentul României pentru respectarea standardelor internaționale de securitate și colaborare. Programul Visa Waiver, România, admisă oficial La ceremonia de la Washington, secretarul pentru securitate internă al SUA, Alejandro Mayorkas, și ambasadorul României, Andrei Muraru, vor oficializa includerea României în program. Oficialii vor discuta și data de activare a noului regim de călătorie. Avantajele pentru cetățenii români Prin includerea în Visa Waiver, cetățenii români nu vor mai avea nevoie de interviuri pentru viză. Vor putea călători mai rapid și cu costuri reduse; Vor beneficia de autorizații de călătorie valabile 2 ani, cu intrări nelimitate în SUA. Costul unei autorizații în cadrul Sistemului Electronic de Autorizare a Călătoriilor (ESTA) va fi de doar 21 de dolari. Impactul asupra relațiilor româno-americane Admiterea României în programul Visa Waiver consolidează relațiile economice și de securitate dintre cele două țări. Ambasadorul Andrei Muraru a subliniat importanța acestui pas pentru promovarea comerțului, turismului și cooperării strategice. România, lider regional în securitate România devine prima țară din regiunea Mării Negre care aderă la program, subliniind rolul său de lider regional în securitate și parteneriat transatlantic. Acest statut este un semnal clar al încrederii reciproce dintre România și Statele Unite.

Gazele României sprijină securitatea energetică europeană (sursa: Facebook/OMV Petrom)
Eveniment

Gazele României sprijină securitatea energetică europeană

Gazele României sprijină securitatea energetică europeană. România își consolidează poziția de lider energetic în Uniunea Europeană prin proiectul Neptun Deep, care va începe producția în 2027. Gazele României sprijină securitatea energetică europeană Exporturile de gaze naturale către Germania reprezintă doar o fracțiune din rezervele totale, estimându-se că țara noastră va deveni cel mai mare producător de gaze din UE. Citește și: Delir de grandoare al Liei Olguța Vasilescu: Târgul de Crăciun din Craiova ar fi avut două milioane de vizitatori din toată lumea, se laudă Primăria Ministerul Energiei a clarificat că volumul de gaze exportat din perimetrul Neptun Deep către Germania va reprezenta sub 1% din producția totală estimată a zăcământului. Cu rezerve de peste 100 de miliarde de metri cubi, România va produce, încă din primul an de exploatare, o cantitate de gaze de două ori mai mare decât consumul intern. România, independentă energetic România își asigură deja consumul intern, cu o producție anuală de 8-10 miliarde metri cubi, fără a depinde de importuri. Din 2027, producția anuală a țării se va dubla, ajungând la 18-20 miliarde metri cubi, consolidând statutul de exportator net de gaze naturale. Acordul cu Germania OMV Petrom și grupul german Uniper au încheiat un acord pe cinci ani pentru livrarea a 15 TWh de gaze naturale începând din 2027. Acest acord reflectă angajamentul României de a sprijini securitatea energetică europeană și de a reduce dependența de gazele rusești. Gazul românesc, prioritar pentru România Conform Legii nr. 256/2018, gazele extrase din Neptun Deep vor fi oferite cu prioritate statului român, asigurând accesul la resursele proprii înainte de export. Redevențele și impozitele pe gazul exportat vor aduce venituri semnificative la bugetul de stat. Neptun Deep Proiectul Neptun Deep implică o investiție de 4 miliarde de euro, cu potențialul de a genera venituri de peste 20 de miliarde de euro pentru statul român. Decizia de investiție, luată în 2023, marchează o etapă crucială pentru independența energetică a României. Prin exploatarea gazelor din Neptun Deep, România va contribui la securitatea energetică regională, sprijinind inclusiv Republica Moldova. Proiectul poziționează țara noastră ca un lider strategic în tranziția energetică europeană.

România poate deveni hub energetic regional (sursa: Facebook/OMV Petrom)
Economie

România poate deveni hub energetic regional

România poate deveni hub energetic regional. Grupul austriac OMV și compania germană de utilități Uniper au încheiat un acord important pentru furnizarea de gaze naturale din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Livrările vor începe în 2027, marcând un pas semnificativ pentru independența energetică a Europei și poziția României pe piața gazelor. Acordul OMV-Uniper Conform surselor, acordul pe cinci ani prevede livrarea a 15 terawați-oră de gaze naturale din Neptun Deep. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Acest volum reprezintă aproximativ 1,5% din importurile de gaze ale Germaniei în 2024, fiind un prim pas spre reducerea dependenței de gazele rusești, pe fondul opririi livrărilor prin Ucraina și al sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Neptun Deep Proiectul Neptun Deep, situat în secțiunea românească a Mării Negre, este estimat să conțină rezerve de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Cu o producție anuală planificată de 8 miliarde de metri cubi timp de un deceniu, proiectul aproape că va dubla producția de gaze a României, transformând țara în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și un exportator net pentru prima dată. Istoricul descoperirii și investițiilor Gazele din Neptun Deep au fost descoperite de OMV Petrom în 2012, iar decizia finală de investiție a fost luată în 2023. Proiectul este deținut în proporții egale de OMV Petrom și producătorul de stat Romgaz. Conform legislației românești, guvernul are drept de preemțiune asupra gazelor extrase, ceea ce poate consolida securitatea energetică a țării. România poate deveni hub energetic regional Succesul Neptun Deep deschide ușa pentru alte descoperiri semnificative în Marea Neagră. Potrivit estimărilor, rezervele de gaze din apele teritoriale românești ar putea atinge 200 de miliarde de metri cubi, având potențialul de a diversifica sursele de energie pentru întreaga regiune. Importanța strategică a proiectului Proiectul Neptun Deep joacă un rol crucial în contextul geopolitic actual, în care Uniunea Europeană își reduce dependența de gazele rusești. Acordul dintre OMV și Uniper subliniază importanța strategică a României în noua arhitectură energetică europeană. OMV: lider global în sectorul energetic OMV, cu venituri de 39 de miliarde de euro în 2023 și aproximativ 20.600 de angajați, este unul dintre cei mai mari jucători din industria energetică globală. Cel mai mare acționar al OMV este guvernul austriac, care deține 51,2% din acțiuni. Subsidiara OMV Petrom, unde statul român controlează 20,7% din acțiuni, joacă un rol-cheie în realizarea proiectului Neptun Deep. România, un viitor exportator net de gaze Cu Neptun Deep pe cale să devină operațional, România este pregătită să își consolideze poziția ca lider regional în producția de gaze naturale. Acest proiect nu doar că aduce beneficii economice semnificative, dar joacă și un rol crucial în asigurarea securității energetice a Europei. Diversificarea surselor de energie prin proiecte precum Neptun Deep este esențială pentru stabilitatea regiunii și reducerea dependenței de gazele rusești.

Primul care a trecut granița după intrarea în Schengen Foto: Ziarul Unirea
Eveniment

Primul care a trecut granița după intrarea în Schengen

Primul care a trecut granița româno-maghiară după intrarea României în Schengen, în aplauze a fost un câine vagabond, arată o filmare distribuită pe Instagram pe contul „other_europe”. Contul se definește ca făcând parte dintr-o comunitate „pentru o Europă unită, federală și suverană! ?? | Europa văzută de ochi europeni”. Citește și: Tudorel Toader se pregătește de o candidatură la președinție, fiind susținut de o aripă din AUR Filmarea fost făcută, potrivit other_europe de Plastilina Foto. În filmare se vede că, la momentul ridicării barierei care separă România de Ungaria, primul care trece granița este un câine, aparent fără stăpân, fără zgardă, care pare că este obișnuit să se plimbe dintr-o țară în alta. Momentul în care oficialii locali, poliția de frontieră și vameșii izbucnesc în aplauze îl sperie puțin, dar patrupedul își continuă drumul. În postare nu se precizează la ce punct de graniță s-a petrecut aceste eveniment, dar potrivit unui site din Satu Mare ar fi vorba de Petea. Primul care a trecut granița după intrarea în Schengen „România a intrat în sfârșit în Spațiul Schengen, iar un câine a fost primul care a trecut granița româno-ungară, toată lumea aplaudându-l. Cu România și Bulgaria pe deplin intrate în Schengen, toate țările UE, cu excepția Ciprului și a Irlandei, sunt acum membre ale zonei de liberă circulație. În timp ce Schengen s-a extins constant de la crearea sa, mai multe țări, inclusiv Germania, au reintrodus controalele la frontierele din Europa, amenințând nucleul Uniunii noastre. Dar aceste eforturi sunt zadarnice, deoarece trebuie să ne securizăm împreună frontierele europene. Reintroducerea vechilor frontiere între noi ne-ar dăuna cel mai mult. Toți europenii împărtășesc aceeași nevoie de frontiere externe sigure, aceasta nu mai este o sarcină națională, ci una europeană comună”, a comentat other_europe. View this post on Instagram A post shared by Other Europe ?? (@other_europe)

Sebastian Stan, câștigător al Globului de Aur (sursa: Facebook/Golden Globes)
Eveniment

Sebastian Stan, câștigător al Globului de Aur

Sebastian Stan, câștigător al Globului de Aur. Actorul americano-român Sebastian Stan a câștigat duminică, în cadrul celei de-a 82-a ediții a Globurilor de Aur, premiul pentru cel mai bun actor într-un film de comedie/musical. Distincția a fost anunțată de Asociația Presei Străine de la Hollywood (HFPA) pe contul oficial de pe rețeaua de socializare X. Sebastian Stan, câștigător al Globului de Aur Sebastian Stan a triumfat cu rolul său din „A Different Man”, depășindu-i pe Jesse Eisenberg („A Real Pain”), Hugh Grant („Heretic”), Gabriel LaBelle („Saturday Night”), Jesse Plemons („Kinds of Kindness”) și Glen Powell („Hit Man”). Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată Este primul Glob de Aur din cariera sa, după ce fusese nominalizat în 2023 pentru miniseria TV „Pam & Tommy”. Un rol impresionant Interpretarea sa în „A Different Man” i-a adus și Ursul de Argint pentru cel mai bun actor la Festivalul Internațional de Film de la Berlin în 2024. În acest film, Stan joacă un actor aspirant cu tumori faciale, care trece printr-o intervenție estetică radicală. Transformarea, inițial dorită, se transformă într-un coșmar, oferind o performanță apreciată atât de public, cât și de critici. Premiul, dedicat mamei și României Sebastian Stan a închinat premiul, mamei sale, făcând o declarație și României. „Acest premiu este pentru mama mea, care a plecat din România în căutarea unei vieți mai bune și mi-a oferit totul. Și pentru tatăl meu vitreg, Tony, care a acceptat provocarea de a fi alături de o mamă singură și de un copil deja mare. Mulțumesc că ai fost un bărbat adevărat! Globurile de Aur, vă iubesc. România, te iubesc!”, a declarat actorul. Gala Globurilor de Aur Evenimentul s-a desfășurat la hotelul Beverly Hilton din Los Angeles și a fost prezentat de actrița Nikki Glaser. Globurile de Aur, decernate pentru prima dată în 1944, recompensează excelența în cinematografie și televiziune, fiind unul dintre cele mai prestigioase evenimente din industrie.

România poate asigura jumătate din necesarul de energie al Moldovei Foto: Energocom
Eveniment

România asigura jumătate din necesarul de energie al Moldovei

România poate asigura doar jumătate din necesarul de energie electrică a Moldovei, așa că Energocom cumpără din Ucraina, noaptea. Compania de stat Energocom a anunțat că, deocamdată, poate asigura aprovizionarea pentru 2 ianaurie. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei România poate asigura jumătate din necesarul de energie al Moldovei „Întrucât capacitatea comercială alocată la hotarul România-Republica Moldova este limitată la 315 MW bandă (24 de ore din 24) din 650-800 MW necesari, o parte din energia electrică contractată este rezervată la licitațiile intrazilnice din capacitățile care nu sunt utilizate la celelalte hotare ale României cu statele vecine. Pentru acest lucru, echipa Energocom lucrează non-stop chiar și în zilele libere sau de sărbătoare. Astfel, am reușit să rezervăm capacitatea necesară pentru data de 2 ianuarie. La contractele anunțate pe 31 decembrie, suplimentar vom achiziționa energie electrică din Ucraina, de la Energoatom, pentru orele de noapte, atunci când colegiii noștri au surplus de energie și o pot exporta”, a anunțat Energocom. Regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică majoră după ce livrările de gaz rusesc prin Ucraina au fost sistate. Miercuri, autoritățile locale au întrerupt furnizarea de căldură și apă caldă în regim centralizat pentru gospodării. Așa-numitul parlament local de la Tiraspol a cerut recent Kremlinului să negocieze un nou acord cu Ucraina pentru reluarea livrărilor de gaz.

România, membru Schengen cu drepturi depline (sursa: Inquam Photos/Virgil Simionescu)
Eveniment

România, membru Schengen cu drepturi depline

România, membru Schengen cu drepturi depline. După o așteptare de 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România a devenit oficial membru cu drepturi depline al Spațiului Schengen în noaptea de marți spre miercuri, la ora 00:00. Acest moment istoric marchează integrarea completă a frontierelor terestre în sistemul de liberă circulație. România, membru Schengen cu drepturi depline De la 1 ianuarie 2025, controlul de frontieră la granițele României cu Ungaria și Bulgaria a fost eliminat. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Astfel, toate persoanele, indiferent de cetățenie, pot călători liber între România și alte state membre Schengen, fără a se mai opri la cabinele de control pentru verificarea documentelor. Integrarea completă a punctelor de frontieră Eliminarea controalelor de frontieră vizează următoarele puncte de trecere: La frontiera româno-bulgară, 11 puncte rutiere, inclusiv Giurgiu, Vama Veche și Calafat. 3 puncte feroviare, precum Giurgiu și Negru Vodă. 7 porturi, cum ar fi Oltenița și Turnu Măgurele. La frontiera româno-ungară: 12 puncte rutiere, precum Nădlac II, Borș II și Petea. 5 puncte feroviare, incluzând Episcopia Bihor și Curtici. Pe Dunărea interioară: 2 puncte portuare, la Cernavodă și Brăila. Călătorii mai rapide și fără opriri Odată cu integrarea în Spațiul Schengen, călătoriile din România către alte țări membre devin similare celor din interiorul țării. Totuși, persoanele care călătoresc în afara Spațiului Schengen trebuie să respecte în continuare verificările la frontierele externe. Condiții pentru călătorii în Schengen În spațiul Schengen este obligatoriu un pașaport sau o carte de identitate valabilă. Există verificări aleatorii. Poliția de frontieră va efectua controale nesistematice în zona de 30 km de la granițe, pentru prevenirea faptelor ilegale. Minorii români și regulile de călătorie Minorii pot călători în Spațiul Schengen conform reglementărilor din Legea nr. 248/2005, folosind aceleași documente ca până acum. Controalele vor fi efectuate doar pentru verificarea respectării condițiilor de ieșire din țară. Decizia Consiliului UE Pe 12 decembrie 2024, Consiliul Justiție și Afaceri Interne a decis ridicarea controalelor la frontierele interne terestre dintre România și Bulgaria. Decizia a fost ratificată ulterior de Consiliul European, sub președinția ungară. Ce înseamnă Schengen pentru România? Spațiul Schengen este cea mai mare zonă de liberă circulație din lume, cuprinzând 29 de țări și peste 420 de milioane de persoane. Începând cu 1 ianuarie 2025, România beneficiază pe deplin de avantajele acestui sistem, consolidându-și poziția în Uniunea Europeană.

România a primit niște mărunțiș din PNRR Foto: Facebook
Eveniment

România a primit niște mărunțiș

Comisia Europeană a făcut, azi, plăți de zeci de miliarde prin intermediul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă către cinci state din UE: Cehia, Germania, Italia, Portugalia şi România. Însă România a primit niște mărunțiș, 37,05 milioane de euro, ca parte a celei de-a doua cereri de plată. Citește și: Crin Antonescu, susținător vehement al lui Dan Voiculescu: „Dan Voiculescu, cu partidul lui, cu trustul lui media, acţionează, în opinia mea, corect” România a primit niște mărunțiș Această cerere a fost depusă în decembrie 2022, în timp ce cererea trei de plată depusă de România în decembrie 2023 nu a fost aprobată nici acum. Germania a primit, azi, suma cea mai mare, de 13,5 miliarde de euro - a doua cerere de plată, depusă în septembrie 2024. Până în prezent, Germania a primit un total de 19,75 miliarde de euro, din cele 30,3 miliarde de euro alocate planului german de redresare şi rezilienţă. Italia vine pe locul II cu o rambursase de 8,7 miliarde de euro. Aceasta este a șasea cerere de plată, depusă în iunie 2024. Până în prezent, Italia a primit un total de 122,2 miliarde EUR, din cele 194,4 miliarde de euro alocate planului italian de redresare şi rezilienţă. Cehia a primit a treia plată, de 1,7 miliarde de euro. Până în prezent, Cehia a primit un total de 4,39 miliarde EUR, din cele 9,2 miliarde EUR alocate planului de redresare şi rezilienţă. Portugalia a primit a cincea plată, de 2,9 miliarde de euro. Până în prezent, Portugalia a primit un total de 11,39 miliarde de euro, din cele 22,2 miliarde de euro alocate planului portughez de redresare şi rezilienţă. În total, sumele rambursate azi de Comisia Europeană au fost de 26,8 miliarde de euro

Remember, Revoluția română din decembrie 1989 (sursa: Facebook/Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989)
Eveniment

Remember, Revoluția română din decembrie 1989

Remember Revoluția română din decembrie 1989. România a trecut prin momente deosebit de tensionate și violente în decembrie 1989, în timpul Revoluției care a dus la căderea regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu. Evenimentele tragice și schimbările politice dramatice au marcat istoria țării, aducând atât pierderi, cât și speranță pentru un viitor liber. Remember Revoluția română din decembrie 1989 După fuga soților Ceaușescu pe 22 decembrie 1989, haosul a continuat. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Grupuri diversioniste au declanșat atacuri asupra unităților militare și obiectivelor strategice din mai multe orașe. Printre incidentele majore se numără: Pe 23 decembrie 1989, la Aeroportul Otopeni, confuzia între unități militare a dus la moartea a 39 de soldați și răniți multipli. În aceeași zi, șapte membri ai Unității Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA) au fost uciși în fața Ministerului Apărării. La Târgoviște, unitatea militară unde erau deținuți Nicolae și Elena Ceaușescu a fost atacată de persoane neidentificate, iar apărarea anti-aeriană a răspuns la posibile ținte ostile. Judecarea și execuția soților Ceaușescu Pe 25 decembrie 1989, Nicolae și Elena Ceaușescu au fost judecați de un Tribunal Militar Extraordinar, acuzați de genocid, subminarea economiei naționale și alte infracțiuni grave. Verdictul a fost condamnarea la moarte, iar sentința a fost executată în aceeași zi. Procesul a fost marcat de controverse legate de legitimitatea sa și de rapiditatea desfășurării. Mesajul de schimbare și libertate Revoluția din 1989 a fost caracterizată de sacrificii uriașe: peste 1.100 de morți și peste 3.300 de răniți. Cu toate acestea, ea a adus libertatea mult dorită. La 26 decembrie 1989, Petre Roman a fost numit prim-ministru, iar Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN) a început să adopte măsuri pentru tranziția către democrație, inclusiv abrogarea legilor represive ale regimului comunist. Evenimente cheie după Revoluție Televiziunea și radioul au transmis colinde pentru prima dată după patru decenii. Instituirea Tribunalelor Militare Extraordinare pentru combaterea terorismului. Înmormântarea în secret a soților Ceaușescu la Cimitirul Ghencea din București. Apariția presei libere: primul număr al ziarului Adevărul a fost publicat pe 25 decembrie 1989. Formarea noilor partide și organizații civice: UDMR și Grupul pentru Dialog Social s-au constituit în decembrie 1989. Câștigarea libertății În cadrul unui eveniment comemorativ, scriitoarea Ana Blandiana a subliniat importanța câștigării libertății în decembrie 1989: „Libertatea este singurul lucru care s-a câștigat net... toate celelalte lucruri pe care le-am visat încă necesită efort.” Revoluția Română în Europa de Est România a fost singura țară din Europa de Est unde tranziția din 1989 a fost marcată de violențe masive. Dictatura lui Nicolae Ceaușescu, cunoscută pentru brutalitatea sa extremă, a fost răsturnată cu sacrificii imense. Revoluția rămâne un moment definitoriu pentru istoria modernă a României.

Delegația Congresului SUA la NATO, îngrijorată de interferența rusă în România Foto: Twitter
Politică

Delegația Congresului SUA la NATO, îngrijorată

Delegația Congresului SUA la NATO, care este condusă de republicanul Mike Turner, se declară îngrijorată de „dovezile cu privire la eforturile Rusiei de a submina procesul electoral” din România. Turner conduce comitetul de supraveghere a serviciilor de informații din Camera Reprezentanților. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Delegația Congresului SUA la NATO, îngrijorată „Statele Unite apreciază profund rolul României de aliat ferm al NATO și membru deplin al Uniunii Europene. Este prerogativa poporului român să-și aleagă conducătorii, iar Statele Unite respectă, fără a interveni, dreptul suveran al românilor de a alege. Suntem profund îngrijorați de dovezile convingătoare desecretizate de Guvernul român cu privire la eforturile Rusiei de a submina și influența procesul electoral. Tacticile agresive ale guvernelor străine pentru a submina integritatea instituțiilor democratice ale României, cum ar fi manipularea platformelor de social media precum TikTok, trebuie investigate amănunțit și condamnate în totalitate. Asigurarea integrității procesului electoral este esențială pentru susținerea principiilor democrației și suveranității. Suntem alături de România în preocuparea sa de a organiza alegeri prezidențiale libere și corecte”, se arată în declarație. My statement with @NATOPAPress President @GerryConnolly, @RepLindaSanchez, @RepGuthrie, @DrNealDunnFL2, @RepAnnWagner, @RepBrianFitz, @CongBoyle, @RepMcCormick, @RepRickLarsen, and @DonaldNorcross on the current state of the Romanian elections: pic.twitter.com/JYnXT55A3o— US Rep. Mike Turner (@RepMikeTurner) December 20, 2024

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră