vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

822 articole
Internațional

Pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova: achiziționarea portului strategic de la Giurgiulești

Un pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova: achiziționarea, de către o companie a statului român, a portului strategic de la Giurgiulești, de pe teritoriul Republicii Moldova. Citește și: Un deputat PNL, apropiat de Bolojan, atac extrem de dur la conducerea partidului: „Coaliția cu PSD a adus stabilitatea băltirii” Acesta este singurul port al Moldovei accesibil navelor maritime, iar importanța sa a crescut enorm în contextul războiului din Ucraina. Pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova Pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi se află un memorandum cu tema: „Aprobarea iniţierii negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în vederea achiziţionării de către statul român, prin intermediul Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” S.A. Constanţa (...) a acţiunilor Danube Logistics SRL deţinute de către BERD în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti din Republica Moldova”. Danube Logistics SRL este deținută de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), potrivit site-ului companiei. Un pas la fel de important pentru unificarea economică a României cu Republica Moldova a fost preluarea de la Moldovatransgaz, de către Transgaz, la finalul anului trecut, a activității de operare, exploatare, dispecerizare și transport a gazelor naturale din Republica Moldova. Portul Giurgiulești are o importanță strategică deosebită fiind singurul port al Moldovei accesibil navelor maritime de până în 10.000 de tone. „Portul este atât un punct principal de intrare pentru importurile de combustibil în Moldova, cât și un furnizor de combustibil pentru rețelele de benzinării și fermierii ucraineni. În timp ce un obiectiv major este exportul de cereale din Moldova, Giurgiulești transbordează din ce în ce mai mult cereale din Ucraina, contribuind la efortul internațional de prevenire a penuriei alimentare amenințate de război", a declarat șefa Biroului BERD în Moldova, Angela Sax, potrvit unui articol publicat pe site-ul BERD în iulie 2022. Operatorul, Danube Logistics, a construit un terminal de marfă în 2011, precum și o dană pentru un terminal de cereale, un terminal feroviar cu ecartament mixt, infrastructură portuară, un depozit, zone de depozitare și clădiri de birouri. De asemenea a facilitat investițiile în Portul Giurgiulești de către alți rezidenți, inclusiv un terminal pentru ulei vegetal și o fabrică de extracție a uleiului de floarea soarelui. Portul Giurgiulești Foto: BERD Și guvernul de la Chișinău investește în dezvoltarea legăturilor cu portul În plus, portul se pregătește să reia transbordarea containerelor din portul românesc Constanța spre Moldova și Ucraina. În vara anului trecut, guvernul de la Chișinău a alocat 60 de milioane de lei moldovenești pentru reabilitarea liniei de cale ferată Cahul – Giurgiulești. Totodată, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu, a prezentat recent Proiectul de dezvoltare a Portului. Printre priorități se numără construcția de silozuri de cereale cu o capacitate de aproximativ 80 000 de tone, dotarea cu încărcătoare de cereale cu viteză de 1500 t/h și amenajarea liniilor de cale ferată și a unei stații de descărcare feroviară. 2028 este limita din proiectul prezentat de ministrul de la Chișinău. În zonă se află și Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, operat de Întreprinderea de Stat ”Portul Fluvial Ungheni”.

Pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova Foto: Giurgiulești Free Port
Moartea prin înec: România, fruntașa UE (sursa: Facebook/Salvamar Eforie Nord)
Eveniment

Moartea prin înec: România, fruntașa UE

Moartea prin înec: România, fruntașa UE. România este de departe pe primul loc în Uniunea Europeană când vine vorba despre decesele prin înec, în condiţiile în care, în anul 2021, aproximativ 21% dintre toate victimele acestui gen de incident din blocul comunitar au fost raportate în ţara noastră, potrivit datelor publicate marţi de Eurostat. Moartea prin înec: România, fruntașa UE Conform acestor date, în 2021, în Uniunea Europeană au fost raportate 5.004 decese prin înec, cu 532 mai multe decât în 2020 (4.472). Însă, în rândul statelor membre, România este de departe pe primul loc, cu 1.033 de decese prin înec, în anul 2021, aproximativ 21% din totalul consemnat la nivelul UE. Urmează, la distanţă, Franţa, cu 653 decese prin înec, Polonia (466) şi Germania (457). Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Cel mai mic număr de decese prin înec au fost raportate în Luxemburg (1), Malta (3) şi Cipru (9). Repartiţia pe sexe arată că ponderea deceselor prin înec este de două ori mai mare în rândul bărbaţilor decât în rândul femeilor, în aproape toate ţările UE. Excepţiile sunt Austria, cu 33 decese prin înec în rândul bărbaţilor, şi 19 în rândul femeilor, şi Malta, un bărbat şi două femei. În România, din cele 1.033 decese prin înec raportate în anul 2021, un număr de 700 au fost bărbaţi şi 333 femei.

România, cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi Foto: Facebook
Economie

România, cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi

Italia, Grecia şi România au cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi din UE, arată datele Eurostat. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii Ponderea proaspeţilor absolvenţi de liceu sau facultate din UE care erau angajaţi a ajuns în 2023 la 83,5%, în creştere cu 1,1 puncte procentuale comparativ cu 82,4% în 2022, însă România se numără printre ţările membre cu cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi din UE, arată datele publicate miercuri de Eurostat. România, cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi Proaspeţii absolvenţi sunt persoane cu vârsta între 20 şi 34 de ani, care şi-au finalizat studiile secundare sau terţiare în ultimii trei ani. Potrivit sursei citate, rata de ocupare în rândul proaspeţilor absolvenţi este mai mare de 80% în 22 de ţări membre UE. Cel mai bine la acest capitol stă Malta, unde 95,8% din proaspeţii absolvenţi erau angajaţi în 2023, urmată de Ţările de Jos (93,2%) şi Germania (91,5%). La polul opus, cele mai scăzute rate de ocupare în rândul proaspeţilor absolvenţi se înregistrau în Italia (67,5%), Grecia (72,3%) şi România (74,8%). Rata de ocupare este mai mare în rândul absolvenţilor de facultate decât în cazul celor care au terminat liceul. În 2023, rata de ocupare a proaspeţilor absolvenţi de facultate era mai mare de 90% în Irlanda, Austria, Belgia, Suedia, Slovacia, Polonia, Germania, Letonia, Bulgaria, Ungaria, Ţările de Jos, Malta şi Estonia. În doar două ţări membre UE acest indicator era mai mic de 80%: Grecia şi Italia.

România are iar cea mai mare inflație din UE Foto: Facebook
Economie

România, cea mai mare inflație din UE

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, dublul mediei UE, arată datele publicate azi de Eurostat. Citește și: Încă o petradă aruncată de Rafila: cheamă niște ONG-uri din străinătate să facă „audit” la spitalul Pantelimon România, cea mai mare inflație din UE „Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,6% în iulie 2024, în creștere de la 2,5% în iunie. Cu un an înainte, rata a fost de 5,3%. Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,8% în iulie 2024, în creștere de la 2,6% în iunie. Cu un an înainte, rata era de 6,1% (...) Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Finlanda (0,5%), Letonia (0,8%) și Danemarca (1,0%). Cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în România (5,8%), Belgia (5,4%) și Ungaria (4,1%). Comparativ cu iunie 2024, inflația anuală a scăzut în nouă state membre, a rămas stabilă în patru și a crescut în paisprezece. În iulie 2024, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,82 puncte procentuale, pp), urmată de alimente, alcool și tutun (+0,45 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,19 pp) și energie (+0,12 pp)”, arată Eurostat. Citește și: Pensionarii vor plăti mii de lei pentru ca o instituție a statului, Arhivele, să ofere altei instituții date pentru recalcularea pensiei La 11 iulie, premierul Marcel Ciolacu declara: „Încep prin a spune că scăderea pentru a patra lună consecutiv a inflaţiei, care a ajuns în iunie la 4,9%, este confirmarea că acest guvern este pe traseul corect pentru a-i proteja pe români de scumpiri. Sunt convins că preţurile vor scădea în continuare”. „Sunt convins că măsurile de plafonare a preţurilor la energie şi gaze, respectiv la adaosurile comerciale la alimentele de bază vor continua să producă efectele dorite. Şi anunţ public nu renunţăm nici la plafonarea adaosurilor pentru toate produsele româneşti”, a mai afirmat premierul Ciolacu.

România, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

România, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune

România are, după Bulgaria, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune, alocate pentru perioada 2014-2020, pe cap de locuitor din Europa de Est, arată un document al Consiliului Fiscal. Estonia, de exemplu, are o rată de absorbție cu 250% mai mare decât România. Citește și: Încă o petradă aruncată de Rafila: cheamă niște ONG-uri din străinătate să facă „audit” la spitalul Pantelimon Însă Consiliul Fiscal arată că rata de absorbție a fondurilor de coeziune pentru exercițiul financiar 2021-2027 era zero la mijlocul lunii iunie 2027. România, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune „Marea majoritate a acestor state (inclusiv România) au primit pentru perioada 2014-2020 alocări de fonduri structurale și de coeziune mai mari în comparație cu exercițiul financiar anterior, excepțiile fiind reprezentate de Cehia (22,7 mld. euro față de 26,5 mld. euro), Slovenia (3,3 mld. euro față de 4,1 mld. euro) și Ungaria (22,5 mld. euro față de 24,9 mld. euro). Este de menționat cazul Letoniei, care, în urma alocărilor suplimentare din anul 2021 pentru exercițiul financiar 2014-202081, a depășit alocările din exercițiul multianual precedent (4,6 mld. euro față de 4,5 mld. euro). Pe de altă parte, raportând alocările primite la numărul de locuitori, România se poziționează pe penultimul loc, cu aproximativ 1.207 euro/locuitor, devansând doar Bulgaria (1.094 euro/locuitor). La polul opus, 8 dintre cele 11 state analizate au alocări de peste 2.000 euro/locuitor, cele mai ridicate valori fiind înregistrate de Estonia (2.814 euro/locuitor) și Slovacia (2.638 euro/locuitor)”, arată Consiliul Fiscal. Însă această instituție scrie că este „mai mult decât problematic” faptul că rata de absorbție a fondurilor de coeziune alocate pentru perioada 2021-2027 era, la final de iunie 2024, zero: „Alocările din Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC) se ridică la 31 mld. euro (din care 1,4 mld. euro avansuri), mai mult decât problematic și de natură să îngrijoreze la maximum autoritățile din România fiind faptul că la jumătatea exercițiului financiar, la finele lunii iunie 2024, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, gradul de absorbție a acestor fonduri (exclusiv avansuri) era 0,00!”.

Românii din străinătate au trimis acasă o sumă imensă Foto: Knomad.org
Economie

Românii din străinătate au trimis acasă o sumă imensă

Românii din străinătate au trimis acasă o sumă imensă, puțin sub 9,7 miliarde de dolari, echivalentul a 2,8% din PIB, arată datele de pe siteul Knomad.org. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Acest site, finanțat de Banca Mondială, se recomandă ca fiind „un grup de experți pentru comunitatea mondială a migrației. Este un parteneriat deschis, incluziv și multidisciplinar care apelează la experți pentru a crea și sintetiza cunoștințe destinate factorilor de decizie din țările de origine, de destinație și de tranzit”. Românii din străinătate au trimis acasă o sumă imensă În spațiul UE, doar în Croația și Portugalia sumele trimise de emigrație au acoperit un procent mai mare din PIB. În Portugalia, aceste remiteri au reprezentat 3,9% din PIB, iar în Croația - 7,4%. „Costul mediu al trimiterii a 200 de dolari în Europa și Asia Centrală a crescut cu 26 de puncte de bază, ajungând la 6,7% în al patrulea trimestru din 2023, de la 6,4% cu un an înainte, reflectând în mare parte o creștere accentuată a costurilor pe coridorul Turciei către Bulgaria. Pe fondul războiului în curs, costul mediu pentru regiune exclude datele privind coridoarele care au originea în Rusia, care obișnuia să fie unul dintre cei mai ieftini expeditori de remitențe la nivel global. Diferențele de cost între coridoarele din regiune, precum și modificările acestora în timp, sunt substanțiale. Costul cel mai ridicat pentru trimiterea de remitențe este din Turcia în Bulgaria, unde costurile au fost ridicate și au crescut de la 36,7% la 47,6% între 2022Q4 și 2023Q4 din cauza comisioanelor ridicate de tranzacționare pentru transferurile din conturi bancare, în timp ce costul cel mai scăzut este din Germania în Ucraina. În special, costul trimiterii de bani în Ucraina în al patrulea trimestru din 2023 a rămas mai mic decât nivelul de dinainte de război, variind de la 3,3% în Germania și 3,7% în Statele Unite la 4,8% în Republica Cehă și 4,8% în Italia”, arată studiul Knomad.

România, sub Ucraina la Jocurile Olimpice (sursa: Facebook/Comitetul Olimpic și Sportiv Român)
Eveniment

România, sub Ucraina la Jocurile Olimpice

România, sub Ucraina la Jocurile Olimpice. Delegaţia Statelor Unite a ocupat primul loc în clasamentul final pe medalii al Jocurilor Olimpice de la Paris, în timp ce România s-a clasat pe 23. România, sub Ucraina la Jocurile Olimpice România a încheiat participarea la Jocurile Olimpice de la Paris cu nouă medalii, dintre care trei de aur, patru de argint şi două de bronz. Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei S-a situat pe locul 23, după Ucraina (locul 22), care are 12 medalii (trei de aur, cinci de argint și patru de bronz). Este cea mai bună clasare a României în ierarhia pe medalii din 2008, la Beijing când tricolorii încheiau pe locul 18 (4-1-4). Însă la JO 2020 (Tokyo), România termina pe locul 46 în clasamentul pe medalii (1-3-0), după ce la Rio 2016 a fost pe 47 (1-1-2), iar la Londra 2012 s-a clasat pe 31 (2-4-1). Aur au câştigat înotătorul David Popovici la 200 metri liber, canotorii Andrei Cornea şi Marian Enache la dublu vâsle masculin şi echipajul feminin de opt plus unu (Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Ştefania Petreanu). Argintul a fost obţinut de Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş la dublu vâsle feminin, Ioana Vrînceanu şi Roxana Anghel la dublu rame feminin, Gianina van Groningen şi Ionela Cozmiuc la dublu vâsle feminin - categorie uşoară, precum şi de halterofila Mihaela Cambei la cat. 49 kg. Bronzul a fost cucerit de David Popovici la 100 metri liber şi de gimnasta Ana Maria Bărbosu la sol, în urma deciziei TAS. SUA, primul loc Delegaţia Statelor Unite a încheiat Jocurile de la Paris pe primul loc graţie medaliei câştigate în ultima probă a competiţie, baschet feminin (67-66 cu Franţa), cu care a egalat China la medaliile de aur (40-40), depăşind-o pe cele de argint (44-27). Americanii (40-44-42) au ocupat primul loc, urmaţi de China (40-27-24), Japonia a urcat pe locul al treilea (20-12-13), Australia este a patra (18-19-16), iar Franţa s-a clasat pe cinci (16-26-22) etc. România a reuşit să devanseze naţiuni sportive importante, precum Serbia, Cuba, Croaţia, Cehia, Kazahstan, Polonia, Grecia sau Turcia. Topul medaliilor La încheierea Jocurilor Olimpice, acesta este topul ţarilor pe medalii: Aur, Argint, bronz, și totalul de medalii. Medaliile câştigate de sportivii independenţi neutri (AIN) nu au fost contabilizate. 1 SUA 40 44 42 126 2 China 40 27 24 91 3 Japonia 20 12 13 45 4 Australia 18 19 16 53 5 Franţa 16 26 22 64 6 Olanda 15 7 12 34 7 Marea Britanie 14 22 29 65 8 Coreea de Sud 13 9 10 32 9 Italia 12 13 15 40 10 Germania 12 13 8 33 11 Noua Zeelandă 10 7 3 20 12 Canada 9 7 11 27 13 Uzbekistan 8 2 3 13 14 Ungaria 6 7 6 19 15 Spania 5 4 9 18 16 Suedia 4 4 3 11 17 Kenya 4 2 5 11 18 Norvegia 4 1 3 8 19 Irlanda 4 0 3 7 20 Brazilia 3 7 10 20 21 Iran 3 6 3 12 22 Ucraina 3 5 4 12 23 România 3 4 2 9 24 Georgia 3 3 1 7 25 Belgia 3 1 6 10 26 Bulgaria 3 1 3 7 27 Serbia 3 1 1 5 28 Cehia 3 0 2 5 29 Danemarca 2 2 5 9 30 Azerbaidjan 2 2 3 7 30 Croaţia 2 2 3 7 32 Cuba 2 1 6 9 33 Bahrain 2 1 1 4 34 Slovenia 2 1 0 3 35 Taiwan 2 0 5 7 36 Austria 2 0 3 5 37 Hong Kong 2 0 2 4 37 Filipine 2 0 2 4 39 Algeria 2 0 1 3 39 Indonezia 2 0 1 3 41 Israel 1 5 1 7 42 Polonia 1 4 5 10 43 Kazahstan 1 3 3 7 44 Africa de Sud 1 3 2 6 44 Jamaica 1 3 2 6 44 Thailanda 1 3 2 6 47 Etiopia 1 3 0 4 48 Elveţia 1 2 5 8 49 Ecuador 1 2 2 5 50 Portugalia 1 2 1 4 51 Grecia 1 1 6 8 52 Argentina 1 1 1 3 52 Egipt 1 1 1 3 52 Tunisia 1 1 1 3 55 Botswana 1 1 0 2 55 Chile 1 1 0 2 55 Saint Lucia 1 1 0 2 55 Uganda 1 1 0 2 59 Republica Dominicană 1 0 2 3 60 Guatemala 1 0 1 2 60 Maroc 1 0 1 2 62 Dominica 1 0 0 1 62 Pakistan 1 0 0 1 64 Turcia 0 3 5 8 65 Mexic 0 3 2 5 66 Armenia 0 3 1 4 66 Columbia 0 3 1 4 68 Coreea de Nord 0 2 4 6 68 Kârgâzstan 0 2 4 6 70 Lituania 0 2 2 4 71 India 0 1 5 6 72 Moldova 0 1 3 4 73 Kosovo 0 1 1 2 74 Cipru 0 1 0 1 74 Fiji 0 1 0 1 74 Iordania 0 1 0 1 74 Mongolia 0 1 0 1 74 Panama 0 1 0 1 79 Tadjikistan 0 0 3 3 80 Albania 0 0 2 2 80 Grenada 0 0 2 2 80 Malaezia 0 0 2 2 80 Porto Rico 0 0 2 2 84 Capul Verde 0 0 1 1 84 Cote d'Ivoire 0 0 1 1 84 Echipa refugiaţilor 0 0 1 1 84 Peru 0 0 1 1 84 Qatar 0 0 1 1 84 Singapore 0 0 1 1 84 Slovacia 0 0 1 1 84 Zambia 0 0 1 1

România, creștere în clasamentul Jocurilor Olimpice (sursa: Facebook/Comitetul Olimpic și Sportiv Român)
Eveniment

România, creștere în clasamentul Jocurilor Olimpice

România, creștere în clasamentul Jocurilor Olimpice. Înaintea ultimei zile a Jocurilor Olimpice, România are nouă medalii, trei de aur, patru de argint şi două de bronz. Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), Mihai Covaliu, a declarat că este prima oară după Sydney 2000 când România are o creştere importantă a numărului de medalii. România, creștere în clasamentul Jocurilor Olimpice Mihai Covaliu a declarat că de la Sydney 2000, sportul românesc a avut o curbă descendentă. Citește și: Consilierul lui Rafila, psihiatrul Gabriel Diaconu, îi atacă dur pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor de la Sf. Pantelimon "În 2020 la Tokyo, am spus că ăsta va fi pragul sub care nu vom accepta ca România să mai fie vreodată, cu patru medalii la Jocurile Olimpice. Este pentru prima dată când România are o creştere importantă. Am avut un obiectiv pe care am reuşit să-l depăşim puţin", a spus el. Covaliu a adăugat că trebuie să mulţumim tuturor sportivilor care au concurat la Paris. "Ştiu că se putea şi mai bine, au fost momente în care dacă nu treceam peste ele locul în clasament nu era acesta. De aceea sunt frumoase Jocurile Olimpice pentru că rezultatele sunt neaşteptate. E un final, dar drumul şi povestea continuă şi depinde de noi toţi că acest drum să fie mai frumos şi această poveste să fie de succes. Mulţumesc România!".

Teleorman, cel mai evitat de străini (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Teleorman, cel mai evitat de străini

Teleorman, cel mai evitat de străini. În top 10 național al celor mai vizitate județe din țară de către turiștii din străinătate, județele Suceava și Iași au ocupat ultimele două poziții. Teleorman, cel mai evitat de străini Suceava s-a plasat pe locul 9 și Iașiul, pe 10, fiecare din cele două județe fiind vizitat de 2,3% din totalul străinilor ajunși în România. Citește și: EXCLUSIV Femei exploatate pe șantier în România, „la negru”, dosare „uitate” în fișete la Poliție. „Vina” femeilor: erau ucrainence care nu se puteau întoarce acasă 48% dintre străini au avut ca destinație Bucureștiul. Brașovul a fost al doilea cel mai vizitat de turiștii străini (75.654). În Teleorman, cel mai puțin vizitat de străini județ, luna cea mai proastă a fost martie a.c., când au ajuns acolo zece persoane străine, iar cel mai mare aflux de turiști străini a fost în mai a.c., când 24 de turiști din străinătate au vizitat acest județ. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bombardierele B-52 au aterizat în România Foto: U.S. Air Force/ Seth Watson.
Eveniment

Bombardierele B-52 au aterizat în România

Pentru prima oară, bombardierele B-52 Stratofortress, de la Barksdale Air Force Base, care pot transporta arme nucleare, au aterizat în România. Este o premieră nu doar pentru România, ci și pentru NATO. Avioanele B-52 escortate de F-16 din Finlanda și România la apropierea de Kogălniceanu Foto: Forțele Aeriene Române Citește și: VIDEO Lasconi face spectacol la oficierea unei căsătorii: strigă mirilor „Pup-o!” și-l felicită pe soț pentru că a spus „Da” hotărât Foto: Forțele Aeriene Române Bombardierele B-52 au aterizat în România „Flancul NATO estic este mai puternic în această zi istorică! Pentru prima dată, bombardierele B-52 Stratofortress de la Barksdale Air Force Base au aterizat în România în sprijinul #BomberTaskForceEurope. Aliații și națiunile partenere profită de orice ocazie pentru a se antrena împreună, pentru a îmbunătăți pregătirea și pentru a promova pacea și securitatea în regiunea europeană”, au scris, pe Facebook, Forțele Aeriene Române. „În timpul desfășurării lor, avioanele B-52 vor opera de la Baza Aeriană din România de lângă coasta Mării Negre și se vor integra cu Aliații NATO și alți parteneri internaționali pentru sincronizarea capacităților și asigurarea angajamentelor de securitate în zona de responsabilitate a Comandamentului European al SUA (...) «În mediul global de astăzi, este vital să fim pregătiți să furnizăm o gamă de capabilități durabile de la distanțe mari. Această iterație a Bomber Task Force oferă o oportunitate excelentă de a rafina tacticile, tehnicile și procedurile noastre de angajare în luptă agile», a declarat generalul James Hecker, comandantul USAFE-AFAFRICA. «Prin eforturile de colaborare cu aliații noștri, SUA permit forțelor noastre să combată amenințările actuale și viitoare», a adăugat el”, se arată într-un comunicat al NATO.

Cel mai mare procent al copiilor expuși sărăciei este în România Foto: Facebook Gabriela Firea
Eveniment

Cel mai mare procent al copiilor expuși sărăciei

România social-democrată: este țara din UE cu cel mai mare procent al copiilor expuși riscului sărăciei sau excluziunii sociale, arată datele publicate azi de Eurostat. Citește și: Probabil cea mai mare pensie din România: 825.967 lei, net, “pensie și sume restante“. Cine este clientul PSD-Dragnea care a încasat-o “Mulți dintre copiii din familii afectate de sărăcie sau excluziune socială au un risc ridicat de subnutriție sau obezitate, din cauza dietei insuficiente sau dezechilibrate, cu alimente înalt calorice dar cu valoare nutrițională scăzută. Un raport UNICEF plasează România, în ceea ce privește bunăstarea copilului, pe locul 25 din 38 de state cu venituri mari. Sănătatea fizică, care include și obezitate și mortalitate, este domeniul cu scorul cel mai slab. În mediul rural, 3% dintre copii merg întotdeauna flămânzi la culcare, iar 10% consideră că nu au de fiecare dată suficientă mâncare“, arăta un memorandum al ministerului Familiei, din octombrie 2023. Cel mai mare procent al copiilor expuși sărăciei “În 2023, aproape 20 de milioane de copii din UE erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. Această cifră reprezenta 24,8% dintre copiii sub 18 ani, rămânând relativ stabilă în comparație cu 2022, cu doar o ușoară creștere de 0,1 puncte procentuale (pp). La nivel de țară, în 2023, cele mai ridicate valori au fost raportate în România (39,0%), Spania (34,5%) și Bulgaria (33,9%). În schimb, Slovenia (10,7%), Finlanda (13,8%) și Țările de Jos (14,3%) au înregistrat cele mai mici cote“, arată Eurostat. “În anul 2021, 41,5% dintre copiii şi tinerii români din grupa de vârstă 0-17 ani se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, România înregistrând cea mai ridicată rată dintre ţările UE, urmată, la distanţă, de Spania (33,4%). Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat, între anii 2018-2021, fiind afectaţi 3 din 10 copii în vârstă de până la 18 ani, iar dintre tinerii cu vârste cuprinse între de 18-24 ani, circa 1 din 4, pragul de sărăcie fiind mult peste nivelul de sărăcie corepunzător adulţilor”, arată un document pus în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei, care nu face referire la statistici ulterioare anului 2021 privind situaţia persoanelor care se confruntă cu sărăcia în România.

Cum văd poligamia mormonii din România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum văd poligamia mormonii din România

Cum văd poligamia mormonii din România. În Iași, de exemplu, există aproximativ 100 de membri ai acestei comunități religioase. Cum văd poligamia mormonii din România La nivel național sunt aproape 3.000, organizați în 16 congregații. Această comunitate religioasă a apărut în România în 1899. Citește și: RetuRO SGR rămâne cu 30 mil. EUR lunar cash, dar numărul automatelor de colectare este de abia 3.000 și nu crește. Danemarca are 14.500 de automate la o populație de numai șase milioane Atunci, Mischa Markow, un misionar maghiar al Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă, a ajuns în Constanța. Acolo, a botezat un tânăr bulgar care i-a devenit coleg misionar. S-au alăturat și alții, în Brașov. În anul 1990, Biserica a fost recunoscută în mod oficial de guvernul României. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România - Olanda, meciul unei noi generații (sursa: Inquam Photos/Ștefan Constantin)
Eveniment

România - Olanda, meciul unei noi generații

România - Olanda, meciul unei noi generații. Meciul din optimile Campionatului European de Fotbal din Germania între România și Olanda stă să înceapă. România - Olanda, meciul unei noi generații Vasile Mogoş a fost titularizat ca fundaş stânga în locul lui Nicuşor Bancu (suspendat), în naţionala României pentru meciul cu Olanda, care are loc marţi (19.00), pe Football Arena din Munchen, în optimile de finală ale Campionatului European de fotbal - EURO 2024, găzduit de Germania. Citește și: EXCLUSIV Pacient cu infarct lăsat să vomite pe trotuar, sedat și oxigenat defectuos la „Sf. Pantelimon”, în final ucis de încă un infarct. La plângerea fiului, s-a deschis dosar penalCa şi în ultimul meci, cel cu Slovacia (1-), Ianis Hagi joacă din primul minut.La olandezi, revine în primul "unsprezece" Denzel Dumfries, iar Steven Bergwijn va juca în premieră în atac. Echipa de start a lui Iordănescu România: 1. Florin Niţă, 2. Andrei Raţiu, 3. Radu Drăguşin, 15. Andrei Burcă, 22. Vasile Mogoş, 6. Marius Marin, 20. Dennis Man, 21. Nicolae Stanciu (căpitan), 18. Răzvan Marin, 10. Ianis Hagi, 19. Denis Drăguş. Selecţioner: Edward Iordănescu. Rezerve: 12. Horaţiu Moldovan, 16. Ştefan Târnovanu, 4. Adrian Rus, 5. Ionuţ Nedelcearu, 24. Bogdan Racoviţan, 8. Alexandru Cicâldău, 14. Darius Olaru, 23. Deian Sorescu, 26. Adrian Şut, 7. Denis Alibec, 9. George Puşcaş, 13. Valentin Mihăilă, 25. Daniel Bîrligea. Vedetele Olandei Olanda: 1. Bart Verbruggen, 22. Denzel Dumfries, 6. Stefan de Vrij, 4. Virgil van Dijk (căpitan), 5. Nathan Ake, 24. Jerdy Schouten, 7. Xavi Simons, 14. Tijani Reijnders, 25. Steven Bergwijn, 10. Memphis Depay, 11. Cody Gakpo. Selecţioner: Ronald Koeman. Rezerve: 13. Justin Bijlow, 23. Mark Flekken, 2. Lusharel Geertruida, 3. Matthijs de Ligt, 15. Micky van de Ven, 17. Daley Blind, 20. Ian Maatsen, 8. Georginio Wijnaldum, 16. Joey Veerman, 21. Joshua Zirkzee, 26. Ryan Gravenberch, 9. Wout Weghorst, 12. Jeremie Frimpong, 18. Donyell Malen, 19. Brianm Brobbey.Arbitru: Felix Zwayer; arbitri asistenţi: Stefan Lupp, Marco Achmuller; al patrulea oficial: Daniel Siebert (toţi din Germania) Arbitru video: Bastian Dankert (Germania); arbitri asistenţi video: Christian Dingert (Germania), Jerome Brisard (Franţa)

Bucuria fotbaliștilor români, considerați perdanții CE (sursa: Inquam Photos/Ștefan Constantin)
Eveniment

Bucuria fotbaliștilor români, considerați perdanții CE

Bucuria fotbaliștilor români, considerați perdanții CE. Selecţionerul echipei naţionale de fotbal, Edward Iordănescu, a declarat, miercuri seara, după egalul cu Slovacia (1-1) şi calificarea în optimile de finală ale EURO 2024, că acesta este momentul primei reprezentative şi seara României. Bucuria fotbaliștilor români, considerați perdanții CE "E momentul nostru, e seara noastră, e seara României. Se întâmplă să fie şi Ziua Drapelului şi este o bucurie în plus. Toţi suntem mândri că suntem români", a afirmat Iordănescu la postul Pro Arena. Citește și: VIDEO Ciolacu, primit la Frankfurt de suporterii români cu tradiționalul “M*** PSD!“ Momentul penibil pentru premier, ignorat de presa favorabilă PSD Tehnicianul le-a mulţumit fanilor români pentru susţinerea necondiţionată arătată de-a lungul celor trei partide disputate până acum la turneul final din Germania. "Fac o reverenţă în faţa suporterilor echipei naţionale a României, de aici, de acasă, de pretutindeni. Ce am trăit aici zilele acestea şi astăzi, bineînţeles, se trăieşte probabil o dată în viaţă. Atâta căldură, atâta suport, atâta sprijin... o spun cu convingere că în istorie suporterii nu au fost niciodată atât de aproape de echipa naţională şi atât de implicaţi în tot ce s-a întâmplat, aşa cum au fost acum. Sunt mândri că sunt români. Pentru noi cea mai mare preocupare aceasta este. Şi de acolo cred că vine cea mai mare presiune, pentru că ne dorim să nu îi dezamăgim. Şi muncim din toate puterile ca să nu îi dezamăgim", a precizat Edward Iordănescu. Bucuria fotbaliștilor români după calificarea în optimile Campionatului European de Fotbal din Germania (sursa: Inquam Photos/Ștefan Constantin)

Penalty-ul calificării României, contestat de Ucraina (sursa: Inquam Photos/Ștefan Constantin)
Eveniment

Penalty-ul calificării României, contestat de Ucraina

Penalty-ul calificării României, contestat de Ucraina. Lovitura de pedeapsă din care România a egalat Slovacia a stârnit controverse. Penalty-ul calificării României, contestat de Ucraina Ianis Hagi a fost faultat și, inițial, a fost dictată lovitură liberă de la marginea careului. Citește și: VIDEO Ciolacu, primit la Frankfurt de suporterii români cu tradiționalul “M*** PSD!“ Momentul penibil pentru premier, ignorat de presa favorabilă PSD Intervenția VAR-ului a făcut, însă, ca decizia finală să fie lovitură de la 11 metri. Presa din Ucraina, țară care a părăsit EURO 2024 după ce a remizat cu Belgia, 0-0, a reacționat și a descris penalty-ul drept unul "ciudat", scrie Digisport. "A fost măcar fault? Și, dacă a fost, a fost în careu? E penalty? Arbitrul meciului Slovacia - România a luat o decizie ciudată", au scris ucrainenii de la Sport.ua. Primul contact a fost, într-adevăr, în afara careului, dar a urmat și un contact, la nivelul tibiilor, în suprafața de pedeapsă, ceea ce a dus, aproape sigur, la acordarea penalty-ului, mai notează Digisport.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră