sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

767 articole
Eveniment

Sandu a vorbit despre rolul României

Sandu a vorbit despre rolul României. Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, sâmbătă, că "România joacă un rol esenţial în sprijinirea eforturilor de consolidare a independenţei energetice a Republicii Moldova". Sandu a vorbit despre rolul României Liderul de la Chişinău a precizat, într-o conferinţă de presă susţinută alături de preşedintele României, Klaus Iohannis, că ţara sa este "recunoscătoare României pentru sprijinul acordat în consolidarea rezilienţei Republicii Moldova". Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor”"România joacă un rol esenţial în sprijinirea eforturilor noastre de consolidare a independenţei energetice a Republicii Moldova. Construcţia liniei electrice aeriene Isaccea - Vulcăneşti - Chişinău este în plină desfăşurare, iar lucrările pe linia Suceava - Bălţi vor începe în curând. Aceste linii vor conecta reţeaua electrică a Republicii Moldova la cea românească şi la piaţa europeană. Din 2021, când a fost dat în exploatare gazoductul Iaşi-Ungheni, Moldova nu mai depinde de un singur furnizor de gaze naturale şi poate asigura necesarul de consum cetăţenilor săi de pe malul drept al Nistrului cumpărând gaze pe piaţa europeană", a afirmat Maia Sandu. Infrastructură și educație De asemenea, preşedintele moldovean şi-a manifestat aprecierea faţă de contribuţia României la construirea a cinci poduri rutiere noi peste Prut: cele de la Ungheni, Costeşti - Stânca, Leova - Bumbăta, Leca - Fălciu şi Bărboieni - Răducăneni, adăugând că aceste investiţii vor conecta şi mai mult cele două state. Totodată, Maia Sandu şi-a arătat recunoştinţa faţă de sprijinul oferit de România în domeniul educaţiei. "În domeniul educaţiei, suntem recunoscători pentru bursele oferite de România tinerilor din Republica Moldova şi pentru contribuţia României la studierea limbii române în comunităţile etnice şi în diasporă. Chiar ieri, a avut loc evenimentul de repartizare a primelor 40 de autobuze şcolare din cele 69 procurate cu sprijinul României. Peste 2.000 de elevi din toate regiunile ţării vor beneficia de ele începând cu ziua de luni (...) În decursul anilor, România a investit mult în dezvoltarea locală a Republicii Moldova, reparând peste 1.000 de grădiniţe din toată ţara şi finanţând peste 30 de proiecte în cadrul programului 'Satul European'", a subliniat preşedintele ţării vecine. România, „cel mai puternic susținător” Maia Sandu a menţionat şi că "România continuă să fie cel mai puternic susţinător al Republicii Moldova pe plan internaţional, sprijinind cu fermitate parcursul nostru european". "Lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în iunie curent, nu ar fi fost posibilă fără sprijinul constant şi deplin al României. România a reuşit să intre în valul precedent al extinderii Uniunii Europene, devenind membră a UE în anul 2007. Mi-aş fi dorit să fim încă de atunci împreună în familia europeană. Acum avem o şansă istorică şi a venit rândul Moldovei să parcurgă această cale, iar experienţa României ne va fi foarte utilă în acest parcurs", a mai afirmat preşedintele Maia Sandu. Preşedintele Iohannis efectuează sâmbătă, o vizită oficială la Chişinău, la invitaţia preşedintei Maia Sandu, care are loc inclusiv în contextul în care, la această dată, România şi Republica Moldova sărbătoresc Ziua Limbii Române. Programul vizitei include semnarea de către cei doi şefi de stat a unei Declaraţii comune cu privire la cooperarea bilaterală pentru consolidarea rezilienţei Republicii Moldova, care "defineşte şi întăreşte cooperarea bilaterală în acest domeniu vital pentru consolidarea şi protejarea democraţiei şi a stabilităţii" ţării vecine.

Sandu a vorbit despre rolul României (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Cel mai bogat pensionar din România (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Eveniment

Cel mai bogat pensionar din România

Cel mai bogat pensionar din România. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a dezvăluit, la Prima TV, că cea mai mare pensie în România se ridică la suma de 100.000 de lei lunar, aproximativ 20.000 de euro. Cel mai bogat pensionar din România Pensia este încasată de un fost angajat în sistemul bancar, care a contribuit la sistemul de pensii doar 18 ani. ”Are cea mai mare pensie din România fiindcă contribuţiile au fost foarte mari”, a explicat ministrul Muncii. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor””Cea mai mare pensie este din sistemul public, este pe contributivitate. Este o pensie a unui asigurat care a lucrat în domeniul financiar-bancar, care are un stagiu de cotizare de 18 ani, dar cu contribuţii foarte mari. Are cea mai mare pensie din România fiindcă contribuţiile au fost foarte mari. În urma unei contribuţii substanţiale, are cea mai mare pensie din România, care e undeva în jurul a 100.000 RON, adică aproximativ 1 miliard de lei vechi”, a spus ministrul Muncii în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV. Nu este Isărescu! Simona Bucura-Oprescu a fost întrebată dacă e vorba de guvernatorul BNR Mugur Isărescu. ”Nu. Vorbesc de domeniul financiar-bancar într-o instituţie privată. Este o instituţie bancară care nu a falimentat în anii 90, este o instituţie bancară cu reputaţie prestigioasă, cu o cotă mare de piaţă şi astăzi când vorbim”, a explicat ministrul Muncii. De asemenea, Simona Bucura Oprescu a mai fost întrebată dacă, din postura de ministru social-democrat, consideră că e corect ca un profesor să aibă 3.000 de lei pensie pe lună după 40 de ani de muncă, iar un bancher să aibă 20.000 de euro după 18 ani de muncă. „Consider că e corect faptul că profesorilor, datorită noii legi, le-au crescut veniturile din pensii. Cunosc un număr mare de profesori care mi-au mulţumit că au primit decizii de recalculare cu o pensie mult mai mare. Incorect a fost ca ani la rândul profesorii să primească salarii mici. Primind salarii mici, şi pensiile profesorilor au fost mici”, a conchis Simona Bucura-Oprescu.

Cumulul pensiilor: 10,7 miliarde de lei (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Eveniment

Cumulul pensiilor: 10,7 miliarde de lei

Cumulul pensiilor: 10,7 miliarde de lei. Un număr de 4.743.018 de pensionari era înregistrat în august 2024 în România, cu 1.704 mai puţini comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie a fost de 2.252 de lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Cumulul pensiilor: 10,7 miliarde de lei Valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite s-a ridicat la 10,679 miliarde lei. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor”Din totalul pensionarilor, 619.257 aveau perioade lucrate în agricultură, pensia medie fiind de 633 de lei. Potrivit statisticilor CNPP, din totalul pensionarilor din sistemul public de pensii, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.811.040 de persoane, dintre care 2.186.852 femei, în timp ce pensia medie se situa la 2.510 de lei. Pensie anticipată au primit, în august 2024, un număr de 4.428 de persoane (3.148 de lei, pensie medie), pensie anticipată parţial 87.128 de persoane (2.285 de lei, pensia medie) şi pensie de invaliditate 391.201 de persoane (pensie medie de 948 lei), dintre care 44.945 de persoane pentru gradul I de invaliditate (817 lei, pensie medie). În aceeaşi lună, pensia de urmaş s-a acordat unui număr de 449.111 persoane (1.179 lei, pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 110 pensionari (540 de lei, în medie).

70 de zile după ce CSAT a decis să transfere un sistem Patriot Foto: Facebook
Politică

70 de zile după ce CSAT a decis să transfere un sistem Patriot

La 70 de zile după ce CSAT a decis să transfere Ucrainei un sistem Patriot, ministerul Apărării, condus de pesedistul Angel Tîlvar, a inițiat un proiect de lege în acest scop. Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a îndemnat joi partenerii străini să nu întârzie și să furnizeze Ucrainei sistemele de apărare aeriană Patriot promise. Citește și: Fostul ministru al Muncii Violeta Alexandru a trecut în tabăra Elenei Lasconi: „Avem ciuma roșie cu aliații lor, trădătorii. Și avem USR” 70 de zile după ce CSAT a decis să transfere un sistem Patriot La 20 iunie 2024, CSAT a decis, potrivit comunicatului oficial: „Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT”. Însă proiectul de lege - care, spre deosebire de ordonanțele de urgență, va intra în vigoare abia după aprobarea din Parlament, un posibil control de constituționalitate la CCR și promulgarea sa de către președintele României - a fost publicat pe site-ul ministerului Apărării abia la 29 august. În ziua apariției acestui proiect, secretarul Apărării din SUA, Lloyd J. Austin III, l-a sunat pe ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, și au discutat, printre altele, despre „războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina”. „Cei doi lideri și-au reafirmat angajamentul neclintit de a consolida apărarea flancului estic al NATO, precum și sprijinul neîntrerupt, acordat Ucrainei, pentru a se apăra împotriva agresiunii ruse”, se arată în comunicatul postat pe site-ul Ambasadei SUA. Proiectul de lege inițiat de ministerul Apărării prevede donarea unui sistem Patriot către Ucraina și preluarea costurilor transferului - circa 60 de milioane de dolari - de către acest minister.

Victoria echipei României de volei masculin (sursa: Facebook/Federatia Romana de Volei)
Eveniment

Victoria echipei României de volei masculin

Victoria echipei României de volei masculin. România s-a calificat la Campionatul Mondial de volei masculin din 2025, care va avea loc în Filipine, între 12 şi 28 septembrie, a anunţat, vineri seara, Federaţia Română de Volei pe site-ul său oficial. Victoria echipei României de volei masculin România revine după o pauză de 43 de ani la Campionatul Mondial, ultima ediţia la care a participat fiind cea din 1982, din Argentina. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” Ediţia de anul viitor va fi prima cu 32 de echipe la start, Federaţia internaţională mărind numărul de la 24. Vor fi 8 grupe de câte patru echipe, primele două formaţii din fiecare grupă urmând să se califice în şaisprezecimile de finală. Filipine a anunţat că meciurile se vor juca la Araneta Colisem din Quezon City, cu o capacitate de 14.000 de locuri, şi în SM Mall of Asia Arena, din Pasay, cu o capacitate de 20.000 de locuri. Tot la Pasay se vor disputa şi fazele finale ale Mondialului. Tragerea la sorţi a grupelor Campionatului Mondial din Filipine va avea loc pe 24 septembrie 2024, la Manila. Conform regulamentului de calificare la Mondial, primele trei echipe de pe fiecare continent obţin biletele pe participare la Campionatul Mondial, plus echipa gazdă şi campioana mondială en titre. În aceste condiţii erau calificate iniţial: Filipine (ţara gazdă), Italia (campioana mondială), Polonia, Slovenia, Franţa (din Europa), Japonia, Iran, Qatar (Asia), Brazilia, Argentina, Columbia (America de Sud), SUA, Canada, Cuba (America de Nord şi Caraibe - NORCECA), Egipt, Algeria şi Libia (Africa). Ultimele 15 locuri au fost stabilite conform rankingului FIVB la 30 august 2024. România este pe locul 26 mondial şi a prins poziţia a 13-a dintre cele 15 locuri. Astfel, în ordinea clasamentului FIVB, s-au mai calificat: Germania, Serbia, Olanda, Ucraina, Belgia, Turcia, Cehia, Bulgaria, Portugalia, Finlanda, Tunisia, China, România, Chile şi Coreea de Sud. Federaţia Internaţională de Volei (FIVB) a anunţat că va face publică lista oficială a echipelor calificate pe 3 septembrie. Medaliile obținute Naţionala de volei masculin a României a urcat de patru ori pe podium la Campionatele Mondiale (locul 2 - 1956, 1966, locul 3 - 1960, 1962), iar de alte două ori s-a clasat pe locul 4. În 1980, România a cucerit singura medalie la Jocurile Olimpice. La Moscova, "tricolorii" obţineau medaliile de bronz, învingând în finala mică Polonia cu 3-1. Anul trecut, naţionala masculină a României a revenit în prim plan, terminând pe locul 7 la Campionatul European organizat în Israel, Macedonia de Nord, Bulgaria şi Italia. Campionatul European masculin se va organiza în 2026 în patru ţări, între care şi România. Confederaţia Europeană de Volei (CEV) a anunţat că România, Bulgaria, Finlanda şi Italia vor organiza turneul final. România este astfel calificată la EuroVolley 2026 şi va juca în grupa de la Cluj-Napoca. România a mai organizat o grupă de calificare la EuroVolley în 2021, la feminin, tot la Cluj-Napoca.

Pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova Foto: Giurgiulești Free Port
Internațional

Pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova: achiziționarea portului strategic de la Giurgiulești

Un pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova: achiziționarea, de către o companie a statului român, a portului strategic de la Giurgiulești, de pe teritoriul Republicii Moldova. Citește și: Un deputat PNL, apropiat de Bolojan, atac extrem de dur la conducerea partidului: „Coaliția cu PSD a adus stabilitatea băltirii” Acesta este singurul port al Moldovei accesibil navelor maritime, iar importanța sa a crescut enorm în contextul războiului din Ucraina. Pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova Pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi se află un memorandum cu tema: „Aprobarea iniţierii negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în vederea achiziţionării de către statul român, prin intermediul Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” S.A. Constanţa (...) a acţiunilor Danube Logistics SRL deţinute de către BERD în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti din Republica Moldova”. Danube Logistics SRL este deținută de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), potrivit site-ului companiei. Un pas la fel de important pentru unificarea economică a României cu Republica Moldova a fost preluarea de la Moldovatransgaz, de către Transgaz, la finalul anului trecut, a activității de operare, exploatare, dispecerizare și transport a gazelor naturale din Republica Moldova. Portul Giurgiulești are o importanță strategică deosebită fiind singurul port al Moldovei accesibil navelor maritime de până în 10.000 de tone. „Portul este atât un punct principal de intrare pentru importurile de combustibil în Moldova, cât și un furnizor de combustibil pentru rețelele de benzinării și fermierii ucraineni. În timp ce un obiectiv major este exportul de cereale din Moldova, Giurgiulești transbordează din ce în ce mai mult cereale din Ucraina, contribuind la efortul internațional de prevenire a penuriei alimentare amenințate de război", a declarat șefa Biroului BERD în Moldova, Angela Sax, potrvit unui articol publicat pe site-ul BERD în iulie 2022. Operatorul, Danube Logistics, a construit un terminal de marfă în 2011, precum și o dană pentru un terminal de cereale, un terminal feroviar cu ecartament mixt, infrastructură portuară, un depozit, zone de depozitare și clădiri de birouri. De asemenea a facilitat investițiile în Portul Giurgiulești de către alți rezidenți, inclusiv un terminal pentru ulei vegetal și o fabrică de extracție a uleiului de floarea soarelui. Portul Giurgiulești Foto: BERD Și guvernul de la Chișinău investește în dezvoltarea legăturilor cu portul În plus, portul se pregătește să reia transbordarea containerelor din portul românesc Constanța spre Moldova și Ucraina. În vara anului trecut, guvernul de la Chișinău a alocat 60 de milioane de lei moldovenești pentru reabilitarea liniei de cale ferată Cahul – Giurgiulești. Totodată, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu, a prezentat recent Proiectul de dezvoltare a Portului. Printre priorități se numără construcția de silozuri de cereale cu o capacitate de aproximativ 80 000 de tone, dotarea cu încărcătoare de cereale cu viteză de 1500 t/h și amenajarea liniilor de cale ferată și a unei stații de descărcare feroviară. 2028 este limita din proiectul prezentat de ministrul de la Chișinău. În zonă se află și Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, operat de Întreprinderea de Stat ”Portul Fluvial Ungheni”.

Moartea prin înec: România, fruntașa UE (sursa: Facebook/Salvamar Eforie Nord)
Eveniment

Moartea prin înec: România, fruntașa UE

Moartea prin înec: România, fruntașa UE. România este de departe pe primul loc în Uniunea Europeană când vine vorba despre decesele prin înec, în condiţiile în care, în anul 2021, aproximativ 21% dintre toate victimele acestui gen de incident din blocul comunitar au fost raportate în ţara noastră, potrivit datelor publicate marţi de Eurostat. Moartea prin înec: România, fruntașa UE Conform acestor date, în 2021, în Uniunea Europeană au fost raportate 5.004 decese prin înec, cu 532 mai multe decât în 2020 (4.472). Însă, în rândul statelor membre, România este de departe pe primul loc, cu 1.033 de decese prin înec, în anul 2021, aproximativ 21% din totalul consemnat la nivelul UE. Urmează, la distanţă, Franţa, cu 653 decese prin înec, Polonia (466) şi Germania (457). Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Cel mai mic număr de decese prin înec au fost raportate în Luxemburg (1), Malta (3) şi Cipru (9). Repartiţia pe sexe arată că ponderea deceselor prin înec este de două ori mai mare în rândul bărbaţilor decât în rândul femeilor, în aproape toate ţările UE. Excepţiile sunt Austria, cu 33 decese prin înec în rândul bărbaţilor, şi 19 în rândul femeilor, şi Malta, un bărbat şi două femei. În România, din cele 1.033 decese prin înec raportate în anul 2021, un număr de 700 au fost bărbaţi şi 333 femei.

România, cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi Foto: Facebook
Economie

România, cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi

Italia, Grecia şi România au cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi din UE, arată datele Eurostat. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii Ponderea proaspeţilor absolvenţi de liceu sau facultate din UE care erau angajaţi a ajuns în 2023 la 83,5%, în creştere cu 1,1 puncte procentuale comparativ cu 82,4% în 2022, însă România se numără printre ţările membre cu cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi din UE, arată datele publicate miercuri de Eurostat. România, cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi Proaspeţii absolvenţi sunt persoane cu vârsta între 20 şi 34 de ani, care şi-au finalizat studiile secundare sau terţiare în ultimii trei ani. Potrivit sursei citate, rata de ocupare în rândul proaspeţilor absolvenţi este mai mare de 80% în 22 de ţări membre UE. Cel mai bine la acest capitol stă Malta, unde 95,8% din proaspeţii absolvenţi erau angajaţi în 2023, urmată de Ţările de Jos (93,2%) şi Germania (91,5%). La polul opus, cele mai scăzute rate de ocupare în rândul proaspeţilor absolvenţi se înregistrau în Italia (67,5%), Grecia (72,3%) şi România (74,8%). Rata de ocupare este mai mare în rândul absolvenţilor de facultate decât în cazul celor care au terminat liceul. În 2023, rata de ocupare a proaspeţilor absolvenţi de facultate era mai mare de 90% în Irlanda, Austria, Belgia, Suedia, Slovacia, Polonia, Germania, Letonia, Bulgaria, Ungaria, Ţările de Jos, Malta şi Estonia. În doar două ţări membre UE acest indicator era mai mic de 80%: Grecia şi Italia.

România are iar cea mai mare inflație din UE Foto: Facebook
Economie

România, cea mai mare inflație din UE

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, dublul mediei UE, arată datele publicate azi de Eurostat. Citește și: Încă o petradă aruncată de Rafila: cheamă niște ONG-uri din străinătate să facă „audit” la spitalul Pantelimon România, cea mai mare inflație din UE „Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,6% în iulie 2024, în creștere de la 2,5% în iunie. Cu un an înainte, rata a fost de 5,3%. Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,8% în iulie 2024, în creștere de la 2,6% în iunie. Cu un an înainte, rata era de 6,1% (...) Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Finlanda (0,5%), Letonia (0,8%) și Danemarca (1,0%). Cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în România (5,8%), Belgia (5,4%) și Ungaria (4,1%). Comparativ cu iunie 2024, inflația anuală a scăzut în nouă state membre, a rămas stabilă în patru și a crescut în paisprezece. În iulie 2024, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,82 puncte procentuale, pp), urmată de alimente, alcool și tutun (+0,45 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,19 pp) și energie (+0,12 pp)”, arată Eurostat. Citește și: Pensionarii vor plăti mii de lei pentru ca o instituție a statului, Arhivele, să ofere altei instituții date pentru recalcularea pensiei La 11 iulie, premierul Marcel Ciolacu declara: „Încep prin a spune că scăderea pentru a patra lună consecutiv a inflaţiei, care a ajuns în iunie la 4,9%, este confirmarea că acest guvern este pe traseul corect pentru a-i proteja pe români de scumpiri. Sunt convins că preţurile vor scădea în continuare”. „Sunt convins că măsurile de plafonare a preţurilor la energie şi gaze, respectiv la adaosurile comerciale la alimentele de bază vor continua să producă efectele dorite. Şi anunţ public nu renunţăm nici la plafonarea adaosurilor pentru toate produsele româneşti”, a mai afirmat premierul Ciolacu.

România, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

România, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune

România are, după Bulgaria, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune, alocate pentru perioada 2014-2020, pe cap de locuitor din Europa de Est, arată un document al Consiliului Fiscal. Estonia, de exemplu, are o rată de absorbție cu 250% mai mare decât România. Citește și: Încă o petradă aruncată de Rafila: cheamă niște ONG-uri din străinătate să facă „audit” la spitalul Pantelimon Însă Consiliul Fiscal arată că rata de absorbție a fondurilor de coeziune pentru exercițiul financiar 2021-2027 era zero la mijlocul lunii iunie 2027. România, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune „Marea majoritate a acestor state (inclusiv România) au primit pentru perioada 2014-2020 alocări de fonduri structurale și de coeziune mai mari în comparație cu exercițiul financiar anterior, excepțiile fiind reprezentate de Cehia (22,7 mld. euro față de 26,5 mld. euro), Slovenia (3,3 mld. euro față de 4,1 mld. euro) și Ungaria (22,5 mld. euro față de 24,9 mld. euro). Este de menționat cazul Letoniei, care, în urma alocărilor suplimentare din anul 2021 pentru exercițiul financiar 2014-202081, a depășit alocările din exercițiul multianual precedent (4,6 mld. euro față de 4,5 mld. euro). Pe de altă parte, raportând alocările primite la numărul de locuitori, România se poziționează pe penultimul loc, cu aproximativ 1.207 euro/locuitor, devansând doar Bulgaria (1.094 euro/locuitor). La polul opus, 8 dintre cele 11 state analizate au alocări de peste 2.000 euro/locuitor, cele mai ridicate valori fiind înregistrate de Estonia (2.814 euro/locuitor) și Slovacia (2.638 euro/locuitor)”, arată Consiliul Fiscal. Însă această instituție scrie că este „mai mult decât problematic” faptul că rata de absorbție a fondurilor de coeziune alocate pentru perioada 2021-2027 era, la final de iunie 2024, zero: „Alocările din Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC) se ridică la 31 mld. euro (din care 1,4 mld. euro avansuri), mai mult decât problematic și de natură să îngrijoreze la maximum autoritățile din România fiind faptul că la jumătatea exercițiului financiar, la finele lunii iunie 2024, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, gradul de absorbție a acestor fonduri (exclusiv avansuri) era 0,00!”.

Românii din străinătate au trimis acasă o sumă imensă Foto: Knomad.org
Economie

Românii din străinătate au trimis acasă o sumă imensă

Românii din străinătate au trimis acasă o sumă imensă, puțin sub 9,7 miliarde de dolari, echivalentul a 2,8% din PIB, arată datele de pe siteul Knomad.org. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Acest site, finanțat de Banca Mondială, se recomandă ca fiind „un grup de experți pentru comunitatea mondială a migrației. Este un parteneriat deschis, incluziv și multidisciplinar care apelează la experți pentru a crea și sintetiza cunoștințe destinate factorilor de decizie din țările de origine, de destinație și de tranzit”. Românii din străinătate au trimis acasă o sumă imensă În spațiul UE, doar în Croația și Portugalia sumele trimise de emigrație au acoperit un procent mai mare din PIB. În Portugalia, aceste remiteri au reprezentat 3,9% din PIB, iar în Croația - 7,4%. „Costul mediu al trimiterii a 200 de dolari în Europa și Asia Centrală a crescut cu 26 de puncte de bază, ajungând la 6,7% în al patrulea trimestru din 2023, de la 6,4% cu un an înainte, reflectând în mare parte o creștere accentuată a costurilor pe coridorul Turciei către Bulgaria. Pe fondul războiului în curs, costul mediu pentru regiune exclude datele privind coridoarele care au originea în Rusia, care obișnuia să fie unul dintre cei mai ieftini expeditori de remitențe la nivel global. Diferențele de cost între coridoarele din regiune, precum și modificările acestora în timp, sunt substanțiale. Costul cel mai ridicat pentru trimiterea de remitențe este din Turcia în Bulgaria, unde costurile au fost ridicate și au crescut de la 36,7% la 47,6% între 2022Q4 și 2023Q4 din cauza comisioanelor ridicate de tranzacționare pentru transferurile din conturi bancare, în timp ce costul cel mai scăzut este din Germania în Ucraina. În special, costul trimiterii de bani în Ucraina în al patrulea trimestru din 2023 a rămas mai mic decât nivelul de dinainte de război, variind de la 3,3% în Germania și 3,7% în Statele Unite la 4,8% în Republica Cehă și 4,8% în Italia”, arată studiul Knomad.

România, sub Ucraina la Jocurile Olimpice (sursa: Facebook/Comitetul Olimpic și Sportiv Român)
Eveniment

România, sub Ucraina la Jocurile Olimpice

România, sub Ucraina la Jocurile Olimpice. Delegaţia Statelor Unite a ocupat primul loc în clasamentul final pe medalii al Jocurilor Olimpice de la Paris, în timp ce România s-a clasat pe 23. România, sub Ucraina la Jocurile Olimpice România a încheiat participarea la Jocurile Olimpice de la Paris cu nouă medalii, dintre care trei de aur, patru de argint şi două de bronz. Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei S-a situat pe locul 23, după Ucraina (locul 22), care are 12 medalii (trei de aur, cinci de argint și patru de bronz). Este cea mai bună clasare a României în ierarhia pe medalii din 2008, la Beijing când tricolorii încheiau pe locul 18 (4-1-4). Însă la JO 2020 (Tokyo), România termina pe locul 46 în clasamentul pe medalii (1-3-0), după ce la Rio 2016 a fost pe 47 (1-1-2), iar la Londra 2012 s-a clasat pe 31 (2-4-1). Aur au câştigat înotătorul David Popovici la 200 metri liber, canotorii Andrei Cornea şi Marian Enache la dublu vâsle masculin şi echipajul feminin de opt plus unu (Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Ştefania Petreanu). Argintul a fost obţinut de Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş la dublu vâsle feminin, Ioana Vrînceanu şi Roxana Anghel la dublu rame feminin, Gianina van Groningen şi Ionela Cozmiuc la dublu vâsle feminin - categorie uşoară, precum şi de halterofila Mihaela Cambei la cat. 49 kg. Bronzul a fost cucerit de David Popovici la 100 metri liber şi de gimnasta Ana Maria Bărbosu la sol, în urma deciziei TAS. SUA, primul loc Delegaţia Statelor Unite a încheiat Jocurile de la Paris pe primul loc graţie medaliei câştigate în ultima probă a competiţie, baschet feminin (67-66 cu Franţa), cu care a egalat China la medaliile de aur (40-40), depăşind-o pe cele de argint (44-27). Americanii (40-44-42) au ocupat primul loc, urmaţi de China (40-27-24), Japonia a urcat pe locul al treilea (20-12-13), Australia este a patra (18-19-16), iar Franţa s-a clasat pe cinci (16-26-22) etc. România a reuşit să devanseze naţiuni sportive importante, precum Serbia, Cuba, Croaţia, Cehia, Kazahstan, Polonia, Grecia sau Turcia. Topul medaliilor La încheierea Jocurilor Olimpice, acesta este topul ţarilor pe medalii: Aur, Argint, bronz, și totalul de medalii. Medaliile câştigate de sportivii independenţi neutri (AIN) nu au fost contabilizate. 1 SUA 40 44 42 126 2 China 40 27 24 91 3 Japonia 20 12 13 45 4 Australia 18 19 16 53 5 Franţa 16 26 22 64 6 Olanda 15 7 12 34 7 Marea Britanie 14 22 29 65 8 Coreea de Sud 13 9 10 32 9 Italia 12 13 15 40 10 Germania 12 13 8 33 11 Noua Zeelandă 10 7 3 20 12 Canada 9 7 11 27 13 Uzbekistan 8 2 3 13 14 Ungaria 6 7 6 19 15 Spania 5 4 9 18 16 Suedia 4 4 3 11 17 Kenya 4 2 5 11 18 Norvegia 4 1 3 8 19 Irlanda 4 0 3 7 20 Brazilia 3 7 10 20 21 Iran 3 6 3 12 22 Ucraina 3 5 4 12 23 România 3 4 2 9 24 Georgia 3 3 1 7 25 Belgia 3 1 6 10 26 Bulgaria 3 1 3 7 27 Serbia 3 1 1 5 28 Cehia 3 0 2 5 29 Danemarca 2 2 5 9 30 Azerbaidjan 2 2 3 7 30 Croaţia 2 2 3 7 32 Cuba 2 1 6 9 33 Bahrain 2 1 1 4 34 Slovenia 2 1 0 3 35 Taiwan 2 0 5 7 36 Austria 2 0 3 5 37 Hong Kong 2 0 2 4 37 Filipine 2 0 2 4 39 Algeria 2 0 1 3 39 Indonezia 2 0 1 3 41 Israel 1 5 1 7 42 Polonia 1 4 5 10 43 Kazahstan 1 3 3 7 44 Africa de Sud 1 3 2 6 44 Jamaica 1 3 2 6 44 Thailanda 1 3 2 6 47 Etiopia 1 3 0 4 48 Elveţia 1 2 5 8 49 Ecuador 1 2 2 5 50 Portugalia 1 2 1 4 51 Grecia 1 1 6 8 52 Argentina 1 1 1 3 52 Egipt 1 1 1 3 52 Tunisia 1 1 1 3 55 Botswana 1 1 0 2 55 Chile 1 1 0 2 55 Saint Lucia 1 1 0 2 55 Uganda 1 1 0 2 59 Republica Dominicană 1 0 2 3 60 Guatemala 1 0 1 2 60 Maroc 1 0 1 2 62 Dominica 1 0 0 1 62 Pakistan 1 0 0 1 64 Turcia 0 3 5 8 65 Mexic 0 3 2 5 66 Armenia 0 3 1 4 66 Columbia 0 3 1 4 68 Coreea de Nord 0 2 4 6 68 Kârgâzstan 0 2 4 6 70 Lituania 0 2 2 4 71 India 0 1 5 6 72 Moldova 0 1 3 4 73 Kosovo 0 1 1 2 74 Cipru 0 1 0 1 74 Fiji 0 1 0 1 74 Iordania 0 1 0 1 74 Mongolia 0 1 0 1 74 Panama 0 1 0 1 79 Tadjikistan 0 0 3 3 80 Albania 0 0 2 2 80 Grenada 0 0 2 2 80 Malaezia 0 0 2 2 80 Porto Rico 0 0 2 2 84 Capul Verde 0 0 1 1 84 Cote d'Ivoire 0 0 1 1 84 Echipa refugiaţilor 0 0 1 1 84 Peru 0 0 1 1 84 Qatar 0 0 1 1 84 Singapore 0 0 1 1 84 Slovacia 0 0 1 1 84 Zambia 0 0 1 1

România, creștere în clasamentul Jocurilor Olimpice (sursa: Facebook/Comitetul Olimpic și Sportiv Român)
Eveniment

România, creștere în clasamentul Jocurilor Olimpice

România, creștere în clasamentul Jocurilor Olimpice. Înaintea ultimei zile a Jocurilor Olimpice, România are nouă medalii, trei de aur, patru de argint şi două de bronz. Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), Mihai Covaliu, a declarat că este prima oară după Sydney 2000 când România are o creştere importantă a numărului de medalii. România, creștere în clasamentul Jocurilor Olimpice Mihai Covaliu a declarat că de la Sydney 2000, sportul românesc a avut o curbă descendentă. Citește și: Consilierul lui Rafila, psihiatrul Gabriel Diaconu, îi atacă dur pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor de la Sf. Pantelimon "În 2020 la Tokyo, am spus că ăsta va fi pragul sub care nu vom accepta ca România să mai fie vreodată, cu patru medalii la Jocurile Olimpice. Este pentru prima dată când România are o creştere importantă. Am avut un obiectiv pe care am reuşit să-l depăşim puţin", a spus el. Covaliu a adăugat că trebuie să mulţumim tuturor sportivilor care au concurat la Paris. "Ştiu că se putea şi mai bine, au fost momente în care dacă nu treceam peste ele locul în clasament nu era acesta. De aceea sunt frumoase Jocurile Olimpice pentru că rezultatele sunt neaşteptate. E un final, dar drumul şi povestea continuă şi depinde de noi toţi că acest drum să fie mai frumos şi această poveste să fie de succes. Mulţumesc România!".

Teleorman, cel mai evitat de străini (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Teleorman, cel mai evitat de străini

Teleorman, cel mai evitat de străini. În top 10 național al celor mai vizitate județe din țară de către turiștii din străinătate, județele Suceava și Iași au ocupat ultimele două poziții. Teleorman, cel mai evitat de străini Suceava s-a plasat pe locul 9 și Iașiul, pe 10, fiecare din cele două județe fiind vizitat de 2,3% din totalul străinilor ajunși în România. Citește și: EXCLUSIV Femei exploatate pe șantier în România, „la negru”, dosare „uitate” în fișete la Poliție. „Vina” femeilor: erau ucrainence care nu se puteau întoarce acasă 48% dintre străini au avut ca destinație Bucureștiul. Brașovul a fost al doilea cel mai vizitat de turiștii străini (75.654). În Teleorman, cel mai puțin vizitat de străini județ, luna cea mai proastă a fost martie a.c., când au ajuns acolo zece persoane străine, iar cel mai mare aflux de turiști străini a fost în mai a.c., când 24 de turiști din străinătate au vizitat acest județ. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bombardierele B-52 au aterizat în România Foto: U.S. Air Force/ Seth Watson.
Eveniment

Bombardierele B-52 au aterizat în România

Pentru prima oară, bombardierele B-52 Stratofortress, de la Barksdale Air Force Base, care pot transporta arme nucleare, au aterizat în România. Este o premieră nu doar pentru România, ci și pentru NATO. Avioanele B-52 escortate de F-16 din Finlanda și România la apropierea de Kogălniceanu Foto: Forțele Aeriene Române Citește și: VIDEO Lasconi face spectacol la oficierea unei căsătorii: strigă mirilor „Pup-o!” și-l felicită pe soț pentru că a spus „Da” hotărât Foto: Forțele Aeriene Române Bombardierele B-52 au aterizat în România „Flancul NATO estic este mai puternic în această zi istorică! Pentru prima dată, bombardierele B-52 Stratofortress de la Barksdale Air Force Base au aterizat în România în sprijinul #BomberTaskForceEurope. Aliații și națiunile partenere profită de orice ocazie pentru a se antrena împreună, pentru a îmbunătăți pregătirea și pentru a promova pacea și securitatea în regiunea europeană”, au scris, pe Facebook, Forțele Aeriene Române. „În timpul desfășurării lor, avioanele B-52 vor opera de la Baza Aeriană din România de lângă coasta Mării Negre și se vor integra cu Aliații NATO și alți parteneri internaționali pentru sincronizarea capacităților și asigurarea angajamentelor de securitate în zona de responsabilitate a Comandamentului European al SUA (...) «În mediul global de astăzi, este vital să fim pregătiți să furnizăm o gamă de capabilități durabile de la distanțe mari. Această iterație a Bomber Task Force oferă o oportunitate excelentă de a rafina tacticile, tehnicile și procedurile noastre de angajare în luptă agile», a declarat generalul James Hecker, comandantul USAFE-AFAFRICA. «Prin eforturile de colaborare cu aliații noștri, SUA permit forțelor noastre să combată amenințările actuale și viitoare», a adăugat el”, se arată într-un comunicat al NATO.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră