vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

822 articole
Eveniment

Salariul mediu din România, peste cel al Greciei

În 2023, salariul mediu din România a fost peste cel al Greciei, Ungariei și Bulgariei, dar mult sub Slovenia sau Lituania, arată Eurostat. În urmă cu un an, România era sub Grecia. Citește și: ANALIZĂ DEUTSCHE WELLE Ciucă va profita, politic, de victoria lui Trump. Legătura, prin think tank-ul Heritage Foundation Salariul mediu din România, peste cel al Greciei, Ungariei și Bulgariei „În 2023, salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din UE a fost de 37 900 EUR, reflectând o creștere de 6,5% față de 35 600 EUR în 2022. Dintre țările UE, cel mai mare salariu mediu anual ajustat, cu normă întreagă, a fost înregistrat în Luxemburg (81 100 EUR), urmat de Danemarca (67 600 EUR) și Irlanda (58 700 EUR). În schimb, cele mai mici salarii medii anuale ajustate cu normă întreagă au fost înregistrate în Bulgaria (13 500 EUR), Ungaria (16 900 EUR) și Grecia (17 000 EUR)”, arată Eurostat. Datele Eurostat arată că salariul mediu a sărit în România de la 15.064 euro, anual, la 17.739. Însă în Lituania, o țară ocupată de URSS timp de aproape 50 de ani, salariul mediu era de 27.178 de euro în 2023, iar în Estonia - 24.899 euro. Dintre fostele state din blocul comunist, Slovenia are cel mai mare salariu mediu, 33.081 euro.

Salariul mediu din România, peste cel al Greciei, Ungariei și Bulgariei Foto: Inquam/Octav Ganea
România va evita recesiunea, spune Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

România va evita recesiunea, spune Ciolacu

România va evita recesiunea, spune Ciolacu. Premierul Marcel Ciolacu a declarat sâmbătă, la Arad, că deși România este deja afectată de criza economică din Europa, nu va intra în recesiune. Germania, principalul partener economic al României, se confruntă cu dificultăți economice semnificative, însă premierul este optimist în privința stabilității economice a țării noastre. România va evita recesiunea, spune Ciolacu În timpul vizitei sale la Astra Vagoane Călători Arad, Ciolacu a fost întrebat de jurnaliști despre efectele crizei economice europene asupra României. Citește și: BLAT AUR-PSD Sora uneia dintre cele mai bogate șefe ale unei companii de stat, prima pe lista lui Simion la Senat, în Bacău Premierul a explicat că, deși Germania - principalul partener comercial al României - este în recesiune, România va reuși să evite acest scenariu. Potrivit premierului, efectele economice negative pot fi ținute sub control prin investiții și reforme constante. Investiții și reforme Ciolacu a subliniat că menținerea stabilității economice depinde de investiții continue și de reforme sustenabile. "Este esențial să ne implicăm în reindustrializarea României și să sprijinim oamenii care contribuie activ la dezvoltarea economică," a declarat premierul, evidențiind importanța reformelor pentru viitorul economiei românești. Industria de apărare, prioritară Referindu-se și la industria de apărare, Ciolacu a menționat că România urmează recomandările Comisiei Europene, care îndeamnă țările membre să dezvolte acest sector. Premierul a dezvăluit că în județul Dâmbovița se lucrează în patru schimburi, un lucru fără precedent, și că există încă două fabrici care colaborează în acest domeniu strategic. Planuri ambițioase În finalul discursului său, premierul Ciolacu a anunțat un proiect de anvergură pentru industria de apărare: construirea celei mai mari fabrici de pulberi din Europa. Acest proiect va contribui semnificativ la dezvoltarea capacităților de producție naționale, susținând atât economia, cât și securitatea regiunii.

România, cele mai mici prețuri UE (sursa: Facebook/Consiliul Concurenței)
Economie

România, cele mai mici prețuri UE

România, cele mai mici prețuri UE. România continuă să aibă cele mai scăzute prețuri din Uniunea Europeană, în special la alimente, în ciuda unei perioade de inflație accentuată, a declarat miercuri Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, în cadrul conferinței "Concurența în sectoare cheie - 2024". România, cele mai mici prețuri UE Potrivit lui Chirițoiu, inflația în România este acum în scădere, iar țara revine treptat la rate anuale de aproximativ 4-5%, similare cu cele dinaintea pandemiei. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat „România a trecut, ca toată Europa, printr-o perioadă inflaționistă. Cauzele sunt multiple, inclusiv criza declanșată de războiul din Ucraina, care a generat creșterea prețului la energie, dar și cheltuielile mari din perioada Covid”, a explicat Chirițoiu. Concurența în piață și absorbția șocurilor inflaționiste Bogdan Chirițoiu a subliniat că piețele din România rămân funcționale, iar concurența din piață contribuie la menținerea prețurilor la un nivel scăzut. „Piețele în România au rămas funcționale și există concurență, ceea ce ne ajută să absorbim șocul inflaționist”, a adăugat Chirițoiu. Investigațiile Consiliului Concurenței Cu toate acestea, Chirițoiu a atras atenția că există și zone în care prețurile sunt mai ridicate decât în alte țări din jur. În mod special, prețurile alimentare au înregistrat creșteri care au atras atenția Consiliului Concurenței. „Vom continua investigațiile pe produsele alimentare, unde avem genul acesta de creșteri mai mari. Este un semnal de alarmă, dar nu neapărat o dovadă de încălcare a legii”, a precizat Chirițoiu. Consiliul Concurenței se află la capacitate maximă în ceea ce privește investigațiile pe piață, având deja 60 de investigații derulate în prezent. Chirițoiu a subliniat că instituția urmărește să identifice și să combată posibile comportamente anticoncurențiale, pentru a asigura un mediu economic sănătos: „Consiliul merge la turația lui maximă, nu cred că putem să mai creștem volumul de activitate, dar putem face o activitate mai inteligentă”, a declarat Chirițoiu.

Ungaria susține România pentru Schengen total (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria susține România pentru Schengen total

Ungaria susține România pentru Schengen total. Peter Szijjarto, ministrul de externe al Ungariei, a declarat luni că aderarea României la spaţiul Schengen este o prioritate pentru Ungaria. Ungaria susține România pentru Schengen total Într-un discurs adresat comisiei pentru coeziune naţională a parlamentului, Szijjarto a subliniat că integrarea României în Schengen ar fi benefică pentru interesele naţionale ale Ungariei, exprimându-şi speranţa că acest pas va fi realizat înainte de încheierea preşedinţiei ungare a Consiliului UE, la 31 decembrie. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Ministrul ungar a evidenţiat eforturile făcute de România pentru a îndeplini condiţiile necesare aderării, sprijinul aproape unanim al statelor membre UE, precum şi evaluările pozitive din partea experţilor de la Bruxelles, care confirmă că România este pregătită pentru integrarea deplină în spaţiul Schengen. Austria şi problema standardelor duble Referindu-se la opoziţia Austriei faţă de aderarea României la Schengen, Szijjarto a criticat dubla măsură aplicată în UE. El a remarcat că atunci când Ungaria respinge o propunere, este adesea văzută ca o încălcare a idealurilor europene, în timp ce opoziţia unei ţări din Europa de Vest este considerată un drept legitim. Dialog continuu între Ungaria şi Austria Szijjarto a menţionat că Ungaria continuă consultările cu Austria pe acest subiect, deşi instabilitatea politică din Austria după ultimele alegeri complică situaţia. El a adăugat că guvernul ungar îşi menţine sprijinul pentru integrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, considerând această extindere benefică şi pentru comunitatea etnică maghiară din România.

România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze Foto: Facebook
Economie

România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze

România a avut una din cele mai mari majorări ale prețului la gaze, în primul semestru din 2024, arată Eurostat. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a reamintit, azi, că prețurile la gaze și energie electrică vor continua să fie subvenționate până la 1 aprilie. Citește și: O tânără pe care Antenele și Kanal D au „ucis-o” la știri va primi daune de mii de euro România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze „Prețurile gazelor (în moneda națională) au scăzut cel mai mult în Lituania (-60%), Grecia (-39%) și Estonia (-37%). În schimb, printre țările care au înregistrat o creștere, prețul a crescut cel mai mult în Italia (+16%), Franța (+13%) și România (+7%), în timp ce prețul a rămas neschimbat în Slovenia”, arată Eurostat. Evoluția prețului la gaze Între prima jumătate a anului 2023 și prima jumătate a anului 2024, prețurile la gaze pentru gospodării, inclusiv taxele, au scăzut în 15 din cele 24 de țări ale UE care raportează prețurile la gaze. „Preţurile (la facturi - n. r.) nu vor fi mai mari decât iarna trecută. Schema de compensare-plafonare este în vigoare până la 1 aprilie. A fost important şi este important să-i protejăm pe români, pentru că, aşa cum ştiţi, preţul la gaz, dar şi la energie electrică, depinde de lucruri care nu sunt doar la îndemâna României. Depinde de situaţia din Orientul Mijlociu, depinde de situaţia din Ucraina, depinde de decizia Ucrainei de a continua sau nu tranzitul de gaze ruseşti ş.a.m.d. Deci, în contextul acestor evenimente excepţionale, schema de compensare-plafonare şi-a făcut treaba şi şi-o va face şi în iarna aceasta”, a declarat, azi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja (PNL).

FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024 Foto: Facebook
Economie

FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024

Eșec major al guvernării Ciolacu: FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024, față de 2,8% cât prognozase în aprilie. Noua prognoză apare în World Economic Outlook. Citește și: Un judecător cu pensie specială de ex-polițist va primi pensie integrală de magistrat, a decis instanța supremă FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024 Conform noilor prognoze ale FMI, după o creştere de 2,1% anul trecut, avansul economiei româneşti va încetini la 1,9% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,3% în 2025. În primăvară, FMI estima un avans de 2,8% al PIB-ului României în 2024, cifre revizuite de asemenea în scădere, faţă de un avans de 3,8% prognozat în toamna anului trecut. De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o continuare a agravării deficitului de cont curent al României, până la 7,5% din PIB în 2024, de la un nivel de 7,1% din PIB, prognozat în aprilie. În plus. FMI previzionează o reducere uşoară a deficitului de cont curent, până la 7% din PIB în 2025, faţă de o scădere până la 6,8% cât estima în primăvară. Potrivit prognozelor FMI, deficitului de cont curent al României va rămâne la un nivel ridicat inclusiv în 2029, când se va situa la 5,9% din PIB. În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere medie anuală a preţurilor de 5,3%, urmată de una de 3,6% în 2025, după un avans al preţurilor de 10,4% în 2023. Comparativ, în aprilie, FMI estima o creştere medie anuală a inflaţiei de 6% în 2024 şi una de 4% în 2025. În privinţa ratei şomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,6% în 2024, urmând a se reduce uşor la 5,4% în 2025.

O dronă apare pe radare, dar avioanele nu descoperă nimic Foto: Ministerul Apărării
Eveniment

O dronă apare pe radare, dar avioanele nu descoperă nimic

Încă o dronă care apare pe radare intrând în România, dar avioanele de vânătoare nu descoperă nimic: acesta ar putea fi un posibil atac cibernetic rusesc asupra sistemelor românești de apărare antiaeriană. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Ultimul incident s-a produs în noaptea de vineri spre sâmbătă. O dronă apare pe radare, dar avioanele nu descoperă nimic „Sâmbătă, 19 octombrie, în jurul orei 2.30, sistemul de supraveghere radar al Armatei României a indicat o țintă aeriană de mici dimensiuni într-o zonă în largul Mării Negre, la aproximativ 45 km est de localitatea Sfântu Gheorghe, județul Tulcea. Ca urmare a faptului că ținta detectată evolua pe un traseu îndreptat către frontiera de stat a României, au fost activate, conform procedurilor, structurile aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană Extinsă sub comandă NATO, iar ulterior, Poliție Aeriană sub comandă națională. Astfel, pentru monitorizarea situației au fost decolate succesiv două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene Spaniole, de pe Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, respectiv două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, de pe Baza 86 Aeriană Borcea. Semnalul radar a indicat traversarea frontierei terestre a României în jurul orei 4.00, în zona Gura Portiței, oră la care Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din zona de nord-est a județului Constanța. Ciolacu invocă un posibil atac cibernetic Radarele de supraveghere aeriană au urmărit în permanență traseul țintei, care a evoluat către localitatea Cogealac, jud. Constanța, adâncimea maximă de pătrundere pe teritoriul național fiind de 19 km. Aeronavele de luptă nu au avut contact vizual cu aceasta în niciun punct de pe traseul de evoluție”, a arătat ministerul Apărării. Un incident aproape identic a avut loc joi seara: radarele au depistat ceea ce părea a fi o dronă, dar avioanele nu au văzut nimic. „Haideţi să vedem toată analiza celor de la Ministerul Apărării, dacă a fost o provocare cibernetică, fiindcă contactul vizual al piloţilor nu a existat cu drona în cauză”, a spus premierul Ciolacu, vineri. „E o problemă pentru că înseamnă că nu a mai avut capacitatea radarul să identifice obiectul respectiv, dacă a zburat la o înălțime foarte mică trebuie să fie adaptată legislația care să permită nimicirea dronelor care sunt încărcate cu explozibil, fie că survolează neautorizat spațiul aerian al României, chiar dacă din traiectorie n-ar rezulta o intenție ostilă”, a declarat la Pro TV generalul înrezervă Virgil Bălăceanu, fost șef al brigăzii multinaționale din sud-estul Europei.

Verile vor deveni insuportabile în România (sursa: Facebook/Primăria Municipiului București)
Mediu

Verile vor deveni insuportabile în România

Verile vor deveni insuportabile în România. Durata și frecvența valurilor de căldură din România au crescut semnificativ în ultimii ani, afectând tot mai multe regiuni. Până în 2040, temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populația urbană, în special în orașe mari precum București și Craiova, potrivit raportului "Starea Climei - România 2024". Creșterea temperaturii globale Criza climatică globală a atins un punct critic, cu o creștere a temperaturii medii globale de 1,48 grade Celsius față de perioada preindustrială, conform datelor din 2023. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Aproape jumătate din zilele anului au depășit pragul de 1,5 grade Celsius stabilit prin Acordul de la Paris, semnalând o direcție alarmantă pentru climatul global și impactul său asupra ecosistemelor și societății. România resimte deja aceste schimbări, cu intensificarea valurilor de căldură în ultimele șapte decenii. Între 1950 și 2023, durata și frecvența acestor valuri au crescut, mai ales în sud-vestul și estul țării, unde prelungirile au depășit 25-30 de zile. Verile vor deveni insuportabile în România Pe lângă valurile de căldură, seceta a devenit o altă provocare majoră pentru România. Suprafețele afectate de secetă moderată, severă și extremă au crescut, cu maxime în perioadele 2018-2020 și 2021-2023. Seceta din 2018-2021 este cea mai lungă înregistrată, având un impact devastator asupra agriculturii și securității alimentare. Tendința de aridizare continuă, afectând profund ecosistemele și producția agricolă. Intensificarea fenomenelor meteorologice extreme Fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi furtunile severe, au devenit mai frecvente în România. Între 1940 și 2023, s-a observat o creștere a condițiilor favorabile pentru astfel de evenimente, mai ales în estul și nordul țării. Proiecțiile pentru 2025-2050 și sfârșitul secolului sugerează o intensificare a acestor fenomene, cu efecte negative asupra agriculturii și infrastructurii. Insule de căldură urbană Procesul de urbanizare agravează efectele schimbărilor climatice, orașele devenind mai calde și mai uscate decât zonele rurale, un fenomen cunoscut sub numele de Insula de Căldură Urbană. Diferențele de temperatură dintre orașe și zonele rurale pot ajunge până la 7-8 grade Celsius. În acest context, până în 2040, valurile de căldură vor afecta semnificativ zonele urbane, iar adaptarea devine esențială prin politici urbane integrate și soluții bazate pe natură. Necesitatea reducerii emisiilor Raportul subliniază necesitatea anticipării schimbărilor climatice prin avertizare timpurie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Slăbirea circulației meridionale din Atlantic poate duce la scăderea precipitațiilor și la intensificarea secetelor în România, afectând agricultura și securitatea alimentară. Tranziția energetică a României Politicile climatice devin tot mai importante în contextul schimbărilor climatice accelerate. Pactul Ecologic European și Legea Europeană a Climei stabilesc obiective pentru neutralitatea climatică până în 2050. România a implementat măsuri pentru eficiența energetică și promovarea energiei regenerabile, însă lipsa unei legi naționale a climei și implementarea deficitară subliniază necesitatea unei strategii integrate. Tranziția energetică a țării se bazează pe planuri de creștere a capacităților regenerabile și nucleare, precum și pe electrificarea economiei. Ce cred oamenii Percepțiile publicului român față de schimbările climatice sunt mixte. Deși acestea sunt recunoscute ca fiind o problemă, doar 4% dintre români le consideră o prioritate națională, în timp ce preocupările economice rămân dominante. Raportul "Starea Climei - România 2024" prezintă date și proiecții climatice actualizate, analizează fenomenele meteorologice extreme și oferă o imagine clară asupra evoluției politicilor de climă, mediu și energie în România.

România, partenerul Ucrainei în reconstrucția post-război (sursa: Facebook/Cătălin Predoiu)
Eveniment

România, partenerul Ucrainei în reconstrucția post-război

România, partenerul Ucrainei în reconstrucția post-război. După încheierea războiului, România este pregătită și capabilă să joace un rol important în reconstrucția Ucrainei, a afirmat ministrul Afacerilor Interne în cadrul unei întâlniri cu omologul său ucrainean, Ihor Klymenko. România, partenerul Ucrainei în reconstrucția post-război Reconstrucția Ucrainei va necesita investiții semnificative și organizarea de centre de suport logistic în apropierea frontierelor. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Poziția geografică a României oferă un avantaj strategic în această privință, a subliniat ministrul român, conform declarațiilor Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Relațiile bilaterale Vizita ministrului ucrainean de interne în România a fost prima de acest fel după mai mult de 20 de ani. Aceasta a coincis cu aniversarea unui an de la prima ședință comună a guvernelor din România și Ucraina, un alt moment semnificativ în relația dintre cele două țări. Cooperare în combaterea criminalității Discuțiile dintre cei doi oficiali au abordat întărirea colaborării în domenii de interes comun, precum combaterea traficului de persoane, droguri, arme, migrația ilegală și cooperarea polițienească. S-a pus accent pe schimbul de informații și pe colaborarea pentru îmbunătățirea siguranței publice în contextul războiului din Ucraina, precum și pe intervenția în situații de urgență și gestionarea fluxului de persoane la frontieră. Ministrul Klymenko a mulțumit României pentru sprijinul acordat încă de la începutul războiului și a apreciat eforturile MAI de a oferi asistență umanitară refugiaților ucraineni. Acord pentru cooperare în situații de urgență La finalul discuțiilor, cei doi miniștri au semnat un Acord important privind cooperarea în domeniul situațiilor de urgență. Acest document stabilește cadrul juridic necesar pentru ca România și Ucraina să colaboreze în cazul unor situații de urgență, permițând trimiterea de echipe și echipamente de ajutor, desfășurarea de operațiuni de salvare și schimbul de expertiză. Sprijin pentru refugiați România a fost un sprijin important pentru refugiații ucraineni, asigurând ajutor imediat celor peste 10 milioane de cetățeni ucraineni care au tranzitat țara de la începutul conflictului. Dintre aceștia, peste 82.000 au rămas pe teritoriul României, iar 146 au solicitat azil. Ministrul Afacerilor Interne a subliniat necesitatea unei politici pe termen lung pentru integrarea refugiaților ucraineni în societatea românească, care să depășească ajutorul acordat în perioada de război. Aceasta va implica măsuri coerente de integrare socială, economică și culturală, pentru a asigura o tranziție reușită și pentru a consolida comunitatea ucraineană din România.

Oficial: piloți ucraineni, instruiți în România (sursa: Facebook/Forţele Aeriene Române)
Eveniment

Oficial: piloți ucraineni, instruiți în România

Oficial: piloți ucraineni, instruiți în România. Guvernul României aprobă instruirea personalului ucrainean pentru operarea aeronavelor F-16 Oficial: piloți ucraineni, instruiți în România Guvernul României a aprobat miercuri procedurile legale și asigurarea condițiilor necesare pentru instruirea personalului ucrainean care va opera aeronave F-16. Citește și: EXCLUSIV Nordis achiziționa trimestrial câte o mașină de lux. În trei ani a luat un BMW, un Bentley și opt Mercedes-uri, toate noi. În parcare avea deja un Porsche, un Ferrari și alte șase Mercedes-uri Decizia vine ca parte a angajamentelor asumate de România în cadrul Summitului NATO de la Vilnius, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin. Instruirea, la Baza 86 Aeriană Fetești Instruirea personalului ucrainean va avea loc în Baza 86 Aeriană Fetești, conform ordonanței de urgență adoptate de Guvern. Aceasta are ca scop pregătirea personalului ucrainean pentru operarea, întreținerea și mentenanța aeronavelor de luptă F-16. Acțiunea se desfășoară în cadrul unui angajament asumat de România și reconfirmat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Program internațional România contribuie la acest program de instruire alături de alte țări partenere, inclusiv Belgia, Canada, Danemarca, Luxemburg, Norvegia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Suedia și Regatul Unit. Aceste țări au semnat o Declarație comună în marja Summitului NATO de la Vilnius, în care s-au angajat să sprijine Ucraina în consolidarea capacităților sale militare. Mihai Constantin a subliniat că acest sprijin pentru Ucraina reprezintă o investiție importantă în securitatea națională a României și a Alianței Nord-Atlantice (NATO). Totodată, această inițiativă trimite un mesaj clar de solidaritate și coeziune între Uniunea Europeană, NATO și statele partenere în contextul războiului care se desfășoară în apropierea granițelor României.

Selfie-uri letale, tineri electrocutați în România (sursa: Facebook/CFR Infrastructura)
Eveniment

Selfie-uri letale, tineri electrocutați în România

Selfie-uri letale, tineri electrocutați în România. 90 de persoane electrocutate în zonele feroviare în ultimii 10 ani. Selfie-uri letale, tineri electrocutați în România În ultimii zece ani, 90 de persoane s-au electrocutat în zonele feroviare din România, multe dintre acestea fiind tineri care au ignorat semnele de avertizare și au încercat să facă selfie-uri pe vagoanele de tren sau pe podurile feroviare, avertizează Compania Națională de Căi Ferate (CNCF) "CFR" SA. Citește și: O fostă sportivă olimpică a refuzat să promoveze Nordis: „Am fost primită cu șampanie bună și copleșită de atenția negociatorilor” CNCF "CFR" SA subliniază că accesul neautorizat în zona de siguranță a infrastructurii feroviare este strict interzis. Această zonă include fâșiile de teren de până la 20 de metri de o parte și de alta a axei căii ferate. În mod special, accesul în apropierea liniei de contact, care se află sub tensiune de 27.000 de volți, este extrem de periculos. La o distanță mai mică de 1,5 metri de această linie se poate forma un arc electric, care poate cauza electrocutare. Fotografii în zonele feroviare electrificate Deși este periculos și interzis să faci fotografii pe vagoanele de tren sau în alte locuri din zona feroviară, mulți tineri continuă să ignore semnele de avertizare. Electrocutarea poate surveni chiar și fără contact direct cu liniile electrice, deoarece câmpul electric creat de acestea poate genera descărcări la distanțe mici, transformând corpul uman într-un paratrăsnet. Această situație a dus la numeroase accidente grave și chiar decese. CFR, împreună cu Poliția Transporturi Feroviare (TF), a desfășurat campanii de conștientizare pentru a avertiza publicul cu privire la pericolele existente în zonele feroviare. Semnele de avertizare sunt amplasate în mod vizibil pe stâlpii liniei de contact și în alte zone critice, subliniind interdicția de a atinge elementele electrice și riscurile majore asociate. Statistica accidentelor prin electrocutare Potrivit datelor oferite de CNCF "CFR" SA, statistica accidentelor prin electrocutare din ultimii 10 ani este alarmantă: - 2014 - 2020: 60 de cazuri de electrocutare în zonele feroviare - 2021 - 2023: 27 de cazuri - 2024 (ianuarie - august): 3 cazuri Această statistică evidențiază necesitatea continuării eforturilor de conștientizare și respectare a regulilor de siguranță în zonele feroviare.

Românii fură curent, fraudele au crescut (sursa: Facebook/Delgaz Grid)
Economie

Românii fură curent, fraudele au crescut

Românii fură curent, fraudele au crescut. Delgaz Grid a identificat peste 1.000 de cazuri de consum fraudulos în 2024. Românii fură curent, fraudele au crescut În primele nouă luni din 2024, Delgaz Grid, prin Departamentul său de Inspecţie Energetică, a descoperit 1.024 de cazuri de consum fraudulos, dintre care 436 în rețeaua de gaze naturale și 588 în rețeaua de energie electrică. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Delgaz Grid operează o rețea extinsă, cu 25.800 km de conducte de gaze naturale în 20 de județe din Nordul și Vestul României și peste 81.500 km de rețea electrică în șase județe din Moldova. De la intrarea pe piața locală, în 2005, grupul german E.ON, de care aparține compania, a investit 2,2 miliarde de euro în modernizarea rețelelor. În 2024, frauda pe segmentul de gaze naturale a scăzut cu 36%, în timp ce pe segmentul de electricitate a crescut cu 31%. În total, volumul de energie furată în cele 1.024 de cazuri a fost echivalent cu 15,3 milioane de kWh, valoarea estimată fiind de 6,9 milioane de lei. Riscuri și pericolele consumului fraudulos Consumul fraudulos nu doar că înseamnă pierderi financiare și riscuri legale, ci reprezintă și un pericol major pentru siguranța publică. Instalațiile neautorizate pot duce la incendii, electrocutări sau explozii, punând în pericol atât locuințele celor implicați, cât și vecinii acestora. Compania avertizează consumatorii să evite instalarea de echipamente neautorizate și să nu accepte intervenții ilegale asupra rețelelor de gaze sau energie electrică, pentru a evita pericolele și consecințele grave ale fraudelor energetice. Delgaz Grid rămâne dedicată asigurării securității și fiabilității rețelelor sale, continuând să colaboreze cu autoritățile pentru a combate consumul fraudulos.

Academicienii Goncourt vor veni în România (sursa: Facebook/Académie Goncourt)
Eveniment

Academicienii Goncourt vor veni în România

Academicienii Goncourt vor veni în România. Anul acesta membrii prestigioasei Académie Goncourt se întrunesc la București pentru a anunța finaliștii premiului omonim. Premiul Goncourt Premiul Goncourt, sau „Prix Goncourt”, este unul dintre cele mai prestigioase premii literare din Franța. Citește și: Selly, influencerul favorit al lui Ciolacu, a promovat masiv țeapa Nordis: „Foarte special este modelul de business” Este acordat anual de Academia Goncourt, începând din 1903, și este destinat să recompenseze cel mai bun roman publicat în limba franceză în anul respectiv. Premiul poartă numele fraților Edmond și Jules de Goncourt, doi scriitori francezi și critici literari din secolul al XIX-lea, care au dorit să sprijine literatura franceză și să recompenseze scriitorii talentați. Deși premiul în sine oferă doar o recompensă simbolică, în valoare de 10 euro, câștigătorii beneficiază de o recunoaștere semnificativă și de creșteri substanțiale ale vânzărilor cărților lor. Astfel, câștigarea Premiului Goncourt poate avea un impact major asupra carierei unui scriitor, aducându-i atât notorietate, cât și succes comercial. Academicienii Goncourt vor veni în România La începutul lunii septembrie, Academia Goncourt a anunțat o primă selecție a romanelor care intră în competiția pentru cel mai important premiu literar din Franța. Lista a cuprins 16 romane. A doua selecție a fost anunțată pe 1 octombrie și a cuprins o listă de opt romane. Anul acesta, pentru a anunța selecția finală, juriul Goncourt a ales România. Numele celor patru finaliști vor fi dezvoluite la București, în data de 22 octombrie, la sediul Muzeului Național al Literaturii Române, din Capitală. Premiul va fi decernat pe 4 noiembrie, la Paris. Romanele selectate pentru Goncourt Pentru ediția din 2024 a Premiului Goncourt, Academia Goncourt a selectat opt romane în cea de-a doua selecție. "Houris", de Kamel Daoud (Editura Gallimard) "Jour de ressac", de Maylis de Kerangal (Editura Gallimard) "Jacaranda", de Gaël Faye (Editura Grasset) "Le bastion des larmes", de Abdellah Taïa (Editura Julliard) "Madelaine avant l'aube”, de Sandrine Collette (Editura Jean-Claude Lattès) "Archipels", de Hélène Gaudy (Editura de l'Olivier) "La désinvolture est une bien belle chose", de Philippe Jaenada (Editura Flammarion) "Vous êtes l'amour malheureux du Führer", de Jean-Noël Orengo (Editura Grasset & Fasquelle). Finaliștii vor fi anunțați pe 22 octombrie 2024, la București.

România, prețuri mai mari decât Occidentul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

România, prețuri mai mari decât Occidentul

România, prețuri mai mari decât Occidentul. Mulți români stabiliți în străinătate și-au exprimat surprinderea față de prețurile din România. România, prețuri mai mari decât Occidentul În ciuda faptului că locuiesc în țări cu un nivel de trai și dezvoltare mult mai ridicat decât în România, aceștia au constatat că unele produse esențiale și de consum zilnic sunt mai scumpe în țara noastră decât în cele în care s-au stabilit. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Patru români care locuiesc în Japonia, Franța, Belgia și SUA au remarcat diferențe semnificative în prețuri, care nu sunt justificate de nivelul salarial sau de puterea de cumpărare din România. În ciuda salariilor de trei-patru ori mai mari în țările de rezidență, prețurile din țara noastră sunt adesea mai mari sau cel puțin la fel de ridicate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, și Schengen terestru în 2024 (sursa: Facebook/Ylva Johansson)
Eveniment

România, și Schengen terestru în 2024

România, și Schengen terestru în 2024. Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a susținut luni, în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European la Strasbourg, că România și Bulgaria trebuie să fie acceptate în spațiul Schengen cu frontierele terestre până la sfârșitul acestui an. Declarația sa vine în contextul unei dezbateri despre reintroducerea controalelor la frontierele interne de către anumite state din spațiul Schengen și impactul acestor măsuri asupra zonei de liberă circulație. Importanța spațiului Schengen pentru Europa În cadrul dezbaterii, Ylva Johansson și-a exprimat mândria de a trăi în spațiul Schengen, descriindu-l ca fiind „cea mai mare zonă de circulație din lume”. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Aceasta permite celor 450 de milioane de cetățeni din 29 de țări să călătorească liber prin Europa, fără controale suplimentare la frontierele interne. Aproximativ 30% din populația Europei locuiește în apropierea unei frontiere interne, iar 50 de milioane de oameni trăiesc direct lângă o astfel de graniță. Johansson a subliniat că reintroducerea controalelor la frontierele interne trebuie să rămână o măsură temporară și să fie utilizată doar în cazuri excepționale. Aderarea României și Bulgariei la Schengen: o prioritate pentru Comisia Europeană Comisarul european a subliniat eforturile depuse pentru a integra România și Bulgaria în spațiul Schengen, menționând că a fost nevoie de multă muncă și determinare pentru a ajunge la acest stadiu. „Sunt atât de mândră de acest mandat. Am primit Croația, Bulgaria și România în Schengen. Am luptat foarte dur pentru asta. Impactul asupra oamenilor este uriaș: fără pașaport și fără cozi. Asta înseamnă Europa”, a declarat Johansson. Ea a dat un exemplu personal, povestind cum o prietenă din România i-a relatat că eliminarea pașapoartelor la frontiere a adus o bucurie imensă copiilor, subliniind că „Schengen nu este doar fundația prosperității noastre, ci și parte a identității europene”. România, și Schengen terestru în 2024 Ylva Johansson a transmis un mesaj clar miniștrilor din Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), ce urmează să aibă loc joi la Luxemburg, cerându-le să facă „ultimul pas” pentru a permite României și Bulgariei să adere complet la Schengen. Comisarul european a menționat că cele două țări au implementat toate măsurile suplimentare solicitate și că îndeplinesc criteriile necesare pentru a face parte din zona de liberă circulație. „Bulgaria și România au făcut tot posibilul și au pus în aplicare toate măsurile suplimentare. Mesajul meu către miniștri la Consiliul de joi va fi să ridice controalele la frontierele terestre până la sfârșitul anului. O merită. A venit timpul”, a declarat Johansson în cadrul plenului Parlamentului European.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră