sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

924 articole
Eveniment

Ciolacu dă foc României: "Distrugerea coaliției, gest foarte ieftin care ne va costa foarte scump"

Distrugerea coaliției pune în pericol România. Consultantul politic internațional Radu Magdin critică dur decizia PSD de a ieși de la guvernare, considerând-o o „bătaie de joc” care va atrage sancțiuni din partea agențiilor de rating și va adânci problemele bugetare ale țării. Distrugerea coaliției pune în pericol România În două postări pe Facebook, consultantul Radu Magdin susține că pentru investitori și observatori internaționali, mesajul lui Ciolacu e deja clar: haosul politic riscă să afecteze serios imaginea și stabilitatea economică a României pe termen lung. Citește și: EXCLUSIV Asociatul nepotului lui Ciolacu a finanțat PSD cu 650.000 de lei. Banii, returnați de la buget "Am lucrat cu Psd la Bruxelles, cu un Premier Psd și am mulți prieteni în Psd.  Dar asta cu ieșirea de la guvernare și demisia și “hai să lăsăm pe alții” e bătaie de joc. Rămânem cu deficite după pomana electorală de anul trecut și acum mai mult ca sigur vom fi taxați de agențiile de rating și economia va fi și mai afectată. E asta comportament ok pentru principalul (încă) partid al țării?" Gest ieftin, care ne va costa "Zilele acestea, prin presa internațională, investitorii veniți în vizită și analizele agențiilor de rating, toate/toti constând haosul, se pune ștampila pe viitorul economic al României pe următoarele luni și posibil ani. Distrugerea coaliției a fost un gest foarte ieftin care ne va costa foarte scump. Avem nevoie de un Președinte stabilizator, care să readucă cu un nou Guvern Romania în siguranță."  

Distrugerea coaliției pune în pericol România (sursa: Facebook/Radu Magdin)
Kremlinul îl victimizează iar pe Georgescu (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul, după succesul lui Simion, îl pomenește iar pe Călin Georgescu

Kremlinul îl victimizează iar pe Georgescu. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că românii au fost privați de dreptul de a vota candidatul dorit în primul tur al alegerilor prezidențiale. Afirmația a fost făcută în cadrul unui briefing oficial, ca răspuns la o solicitare din partea agenției TASS. Kremlinul îl victimizează iar pe Georgescu „Unul dintre favoriții acestor alegeri a fost scos în mod arbitrar din cursa electorală. Citește și: BREAKING Surse: Ciolacu a demisionat din funcția de premier, alegerile vor fi gestionate de guvern interimar Alegătorii români au fost privați de dreptul de a vota pentru persoana pe care și-au dorit-o – acest lucru poate fi afirmat fără echivoc”, a transmis Peskov. Oficialul rus s-a referit la Călin Georgescu, fost candidat ultranaționalist, care câștigase primul tur al alegerilor anulate de anul trecut. Ulterior, acestuia i s-a interzis participarea în actuala cursă prezidențială, în contextul unor acuzații de interferență rusă în favoarea sa. George Simion și Nicușor Dan merg în turul al doilea În actualul scrutin, desfășurat duminică, candidatul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a obținut peste 40% din voturi, clasându-se pe primul loc. Acesta este considerat, la rândul său, un candidat cu viziuni ultranaționaliste. Nicușor Dan, candidat independent, s-a clasat pe locul al doilea, cu peste 20% din voturi, și îl va înfrunta pe Simion în turul al doilea, programat pentru 18 mai. Reacția Kremlinului: „Este treaba românilor” Întrebat dacă rezultatele reflectă o eventuală respingere a candidaților sprijiniți de „eurobirocrație”, Dmitri Peskov a evitat să ofere un comentariu direct asupra direcției europene: „Nu este treaba noastră, ci a românilor”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Șoșoacă și Georgescu, sprijiniți de SVR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Sprijinul rusesc online (prin SVR) pentru Călin Georgescu i-a fost, inițial, destinat Dianei Șoșoacă

Șoșoacă și Georgescu, sprijiniți de SVR. Serviciul Român de Informații (SRI) a identificat Rusia ca principal responsabil pentru un atac cibernetic de proporții asupra infrastructurii electorale românești, desfășurat în timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Peste 85.000 de atacuri provenind din 33 de țări au fost înregistrate, potrivit unei investigații publicate de portalul francez Mediapart. Șoșoacă și Georgescu, sprijiniți de SVR Investigația arată că atacul a fost orchestrat de SVR (Serviciul de Informații Externe al Rusiei), condus de Serghei Narîșkin, apropiat al lui Vladimir Putin. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Scopul ar fi fost susținerea unui candidat suveranist, inițial Diana Șoșoacă, apoi Călin Georgescu, și obținerea a cel puțin 30% din locurile din Parlament pentru partidele extremiste AUR, SOS și POT. Campanie sofisticată pe TikTok: manipulare la scară largă Operațiunea a inclus o amplă campanie de „astroturfing” pe TikTok, cu 25.000 de conturi coordonate și peste 130 de influenceri recrutați pentru a promova indirect candidatul Călin Georgescu. Acesta, cotat cu sub 1% înainte de campanie, a ajuns să câștige primul tur cu aproape 23% din voturi. Discord și Telegram, utilizate pentru coordonare Ancheta relevă și existența unor grupuri de comunicare pe Discord și Telegram, create încă din 2022, care difuzau instrucțiuni precise pentru manipularea algoritmilor TikTok. Scopul: promovarea conținutului favorabil lui Georgescu fără a fi detectat de instrumentele de moderare ale platformei. Atacuri lansate inclusiv în ziua alegerilor Serviciile secrete române au detectat atacuri cibernetice asupra serverelor electorale inclusiv în ziua scrutinului. Deși în mod oficial SRI nu a numit Rusia, documentele declasificate fac referire la un „actor statal”. Neoficial însă, Rusia a fost identificată în schimburile cu partenerii europeni. APT29, grupul de hackeri ruși implicat în atac Unul dintre serverele compromise a fost atribuit grupului APT29 („Cozy Bear”), unitate de hackeri a SVR, cunoscută pentru implicarea în alegerile prezidențiale americane din 2016. SRI a reușit să stabilească această legătură, potrivit dezvăluirilor Mediapart. Eliminarea Dianei Șoșoacă și ascensiunea lui Georgescu Inițial susținută de Kremlin, Diana Șoșoacă a fost exclusă din cursa electorală de către CCR. Ulterior, Moscova s-a reorientat către Călin Georgescu, care nu a desfășurat o campanie clasică, dar a beneficiat de vizibilitate sporită prin rețelele sociale. Viginum: Campanie de manipulare detectată și de autoritățile franceze Viginum, agenția franceză de monitorizare a ingerințelor digitale, a confirmat amploarea campaniei de manipulare, etichetând-o drept una „sofisticată”. Hashtagul #CalinGeorgescu ar fi înregistrat peste 73 de milioane de vizualizări într-o săptămână. Influențatori recrutați prin FameUp și FA Agency Un raport al SRI indică faptul că o parte dintre influenceri au fost cooptați prin platforma românească FameUp, iar alții prin compania sud-africană FA Agency. Plata ar fi fost de 1.000 de euro per videoclip. Unele surse leagă FA Agency de o agenție ucraineană pro-Kiev. A fost Georgescu promovat de puterea politică? Conform unor anchete de presă, inclusiv Le Monde, Partidul Național Liberal ar fi finanțat campania de promovare prin FameUp, încercând să direcționeze electoratul extremist spre un candidat considerat inofensiv. Firma FameUp neagă implicarea, susținând că hackerii au deturnat campania. Rusia acuză „lovitură de stat”: dezinformare după anularea alegerilor După invalidarea scrutinului, rețelele sociale au fost inundate cu mesaje și imagini alarmante, inclusiv fotomontaje cu tancuri pe străzile românești. Scopul: delegitimarea autorităților și instigarea populației împotriva instituțiilor democratice. România, un avertisment pentru alte țări din UE Raportul Viginum concluzionează că încrederea alegătorilor în democrație a fost grav afectată. Autoritățile franceze avertizează că astfel de operațiuni rusești sunt în desfășurare și în alte țări europene, inclusiv Franța.  

Șomajul în România a ajuns unul din cele mai mari din zonă Foto: Facebook
Economie

Șomajul în România a ajuns unul din cele mai mari din zonă, dublu față de Polonia, peste Bulgaria

Șomajul în România a ajuns unul din cele mai mari din zonă, dublu față de Polonia, peste Bulgaria sau Ungaria, arată datele Eurostat prezentate vineri. Astfel, în România, în martie, șomajul era 5,5%, în timp ce în Polonia era doar 2,7%, în Bulgaria - 3,8%, iar în Ungaria - 4,2%.  Citește și: Lasconi a fost doar poștașul. Petarda împotriva lui Nicușor Dan, fabricată de tabăra Antonescu-Ciolacu Șomajul în România a ajuns unul din cele mai mari din zonă În ceea ce privește șomajul în rândul tineretului, persoane sub 25 de ani, România este singura țară din UE nu a mai raportat date din decembrie, când avea cea mai mare rată - 26,3%.   Procentul este surprinzător în condițiile în care România înregistrează un număr uriaș de cetățeni care au plecat la muncă în străinătate, probabil cel mai mare număr din statele UE.  Și alte state est-europene, precum Slovacia, Slovenia sau Croația au o rată a șomajului mai mică.  „În martie 2025, rata șomajului ajustată sezonier în zona euro a fost de 6,2%, stabilă comparativ cu februarie 2025 și în scădere de la 6,5% în martie 2024. Rata șomajului în UE a fost de 5,8% în martie 2025, de asemenea stabilă comparativ cu februarie 2025 și în scădere de la 6,0% în martie 2024. Aceste cifre sunt publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene”, arată Eurostat. 

România a fost eliminată din programul Visa Waiver Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

România a fost eliminată din programul Visa Waiver, anunță Departamentul Securității Naționale a SUA

România a fost eliminată din programul Visa Waiver, anunță Departamentul Securității Naționale a SUA. În consecință, românii vor avea nevoie de viză pentru a intra în SUA. Citește și: Specialist în comunicare vizuală despre imaginile lui Lasconi: „Nicușor Dan, introdus artificial” România a fost eliminată din programul Visa Waiver „Astăzi, Departamentul de Securitate Internă, în consultare cu Departamentul de Stat, a anulat desemnarea României în cadrul Programului Visa Waiver (VWP). În ciuda preocupărilor legate de securitate, Administrația Biden a desemnat România ca țară VWP la 9 ianuarie 2025. La 25 martie 2025, DHS a suspendat punerea în aplicare a VWP pentru a efectua o revizuire a desemnării României. Această revizuire s-a încheiat și, având în vedere accentul pus de această administrație pe securitatea frontierelor și a imigrației, DHS a decis că desemnarea României ar trebui anulată pentru a proteja integritatea VWP și pentru a asigura securitatea frontierelor și a imigrației. România poate fi reconsiderată pentru desemnarea VWP în viitor, în cazul în care îndeplinește criteriile legale de eligibilitate. «Menținerea standardelor ridicate ale programului Visa Waiver este esențială pentru securitatea noastră națională. Având în vedere accentul pus de această administrație pe securitatea frontierelor și a imigrației, Secretarul Securității Interne a decis, în consultare cu Secretarul de Stat, să anuleze desemnarea României în cadrul VWP cu efect imediat», a declarat secretarul adjunct Tricia McLaughlin. «Suntem recunoscători pentru parteneriatul strâns al României de-a lungul anilor pentru consolidarea cooperării în domeniul securității. România poate fi reconsiderată pentru admiterea în cadrul VWP în viitor»”, se arată în comunicatul Departamentului Securității Interne a SUA.     

România, în topul mortalității accidentelor rutiere (sursa: Pexels/Ulrick Trappschuh)
Eveniment

România, într-un top tragic: suntem campioni la accidente mortale în UE

România, în topul mortalității accidentelor rutiere. În 2023, numărul persoanelor decedate în accidente rutiere în Uniunea Europeană (UE) a scăzut cu 1,3% comparativ cu anul anterior, potrivit datelor publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat). România și Bulgaria se află însă pe primul loc, în topul țărilor cu cele mai multe decese provocate de accidentele rutiere. România, în topul mortalității accidentelor rutiere România și Bulgaria au înregistrat cea mai ridicată rată a deceselor rutiere din UE în 2023, cu 81 de victime la un milion de locuitori fiecare. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Pe locul următor se află Letonia, cu 75 de decese la un milion de locuitori. 20.380 de decese înregistrate în UE anul trecut Anul trecut, în UE s-au înregistrat 20.380 de decese cauzate de accidente rutiere, în creștere față de 18.830 în 2020, când restricțiile de circulație impuse de pandemie au contribuit la reducerea numărului de victime. Deși numărul deceselor a crescut în 2021 și 2022, acesta nu a revenit la nivelurile anterioare pandemiei. Suedia, Danemarca și Malta, cele mai sigure drumuri Cele mai scăzute rate ale mortalității rutiere au fost raportate în Suedia (22 decese la un milion de locuitori), Danemarca (27) și Malta (30), confirmând tendința acestor țări de a avea cele mai sigure drumuri din Europa. În ansamblu, în 2023, media în UE a fost de 46 de victime ale traficului rutier la un milion de locuitori, reflectând o ușoară îmbunătățire față de anii precedenți, dar evidențiind în continuare diferențe mari între statele membre.

Peste un miliard de ambalaje reciclate (sursa: Pexels/mali maeder)
Eveniment

Românii au returnat peste un miliard de ambalaje de la începutul anului, anunță RetuRO

Peste un miliard de ambalaje reciclate. De la începutul anului și până în prezent, consumatorii din România au returnat 1,06 miliarde de ambalaje prin Sistemul Garanție-Returnare (SGR), potrivit datelor publicate marți de RetuRO, administratorul oficial al sistemului. Peste un miliard de ambalaje reciclate Conform comunicatului RetuRO, în aceeași perioadă, compania a predat reciclatorilor o cantitate totală de 83.000 de tone de ambalaje. Citește și: Lui George Simion i-a răsărit în declarația de avere un cont bancar uriaș, de care uitase până acum Doar în luna martie au fost colectate aproape 384 de milioane de ambalaje, reprezentând 75% din cantitatea de ambalaje SGR pusă pe piață. RetuRO, o companie non-profit cu finanțare privată RetuRO Sistem Garanție-Returnare S.A. este o companie care funcționează după principiul "non profit". A fost creată de un consorțiu format din trei acționari privați — Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) — și un acționar public: statul român, reprezentat prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%). Compania RetuRO are rolul de a asigura transparența privind cantitățile de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori. Totodată, contribuie la dezvoltarea durabilă a României, printr-o gestionare responsabilă a deșeurilor, în vederea îndeplinirii obiectivelor de reciclare impuse de Uniunea Europeană.

SUA aprobă vânzarea Patriot către România (sursa: defense.gov)
Eveniment

România a primit acordul SUA pentru a cumpăra încă un sistem anti-rachetă Patriot

SUA aprobă vânzarea Patriot către România. Departamentul de Stat al Statelor Unite a aprobat vânzarea către România a unui sistem de apărare antiaeriană Patriot și a echipamentelor aferente, în valoare de 280 de milioane de dolari. SUA aprobă vânzarea Patriot către România Pentagonul a anunțat decizia luni, iar Agenția de Cooperare pentru Securitate și Apărare a emis certificarea necesară pentru notificarea Congresului american. Citește și: ANALIZĂ Așa-zisa dezbatere prezidentiala: Digi, Antonescu și Lasconi au organizat o ambuscadă împotriva lui Nicușor Dan Contractorii principali pentru această vânzare sunt companiile americane RTX Corporation din Andover, Massachusetts, și Lockheed Martin, cu sediul în Bethesda, Maryland. Aceștia vor furniza echipamentele și suportul tehnic necesar pentru sistemul Patriot. Ce include unitatea de tragere Patriot Potrivit Ambasadei SUA în România, vânzarea include o unitate de tragere MIM-104 Patriot, echipată cu un radar AN/MPQ-65 și două stații de lansare M903. Această unitate va înlocui sistemul similar pe care România l-a donat Ucrainei în septembrie 2024. Consolidarea apărării României și sprijinul pentru Ucraina Sistemul Patriot are capacitatea de a detecta și intercepta o gamă variată de amenințări balistice și aeriene, consolidând apărarea României și a flancului estic al NATO. Ambasadoarea SUA, Kathleen Kavalec, a subliniat importanța angajamentului României față de apărarea integrată și a apreciat sprijinul acordat Ucrainei. Achiziția va fi realizată prin granturi oferite de un grup de donatori NATO și are un cost estimat la 262 de milioane de dolari. Programul de înzestrare cu sisteme Patriot Ministerul Apărării Naționale a salutat decizia Departamentului de Stat al SUA de a aproba vânzarea către România a unui nou sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) - Patriot, prin programul Foreign Military Sales (FMS). Programul de înzestrare cu sisteme Patriot a fost lansat prin Legea nr. 222/2017. Primul sistem a fost recepționat în 2020, iar între 2021 și 2023 au fost livrate echipamentele pentru alte trei sisteme. Pentru etapa a doua, România a semnat un nou contract de achiziție la sfârșitul anului 2023, iar Guvernul SUA a lansat deja comenzile de producție. Donarea unui sistem către Ucraina și achiziția unui nou echipament pentru refacerea capabilității au fost reglementate printr-un act normativ adoptat în septembrie 2024.

Programul național anti-grindină va fi reluat (sursa: Facebook/Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale)
Eveniment

România are cca 3.500 de rachete care pot influența vremea. Programul anti-grindină va fi reluat

Programul național anti-grindină va fi reluat. Sistemul Național Antigrindină este în prezent oprit, a declarat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Pintea. Potrivit acestuia, suspendarea activității este cauzată de procesul de autorizare și nu de lipsa fondurilor sau a rachetelor disponibile. Programul național anti-grindină va fi reluat În ultima perioadă, Ministerul Agriculturii a primit sesizări din partea cetățenilor, unii cerând oprirea lansării de rachete din cauza secetei, în timp ce alții solicită redeschiderea sistemului pentru protecția culturilor. Citește și: Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă subit de pe ordinea de zi a Senatului. Țoiu (USR) susține că era neconstituțională Secretarul de stat a subliniat că, în ciuda divergențelor de opinie, se caută o soluție de compromis. "Există discuţii intense la Minister, chiar săptămâna trecută a fost o discuţie a ministrului Barbu cu specialiştii de la Antigrindină şi cu reprezentanţii asociaţiilor. Unii solicită redeschiderea, alţii nu. Acum este oprit pentru că se fac anumite autorizări", a precizat Adrian Pintea, la a XI-a ediţie a conferinţei "România - Strategia dezvoltării", eveniment organizat de ziarul Bursa. Stoc suficient de rachete disponibile Adrian Pintea a precizat că sistarea temporară a activității nu este legată de lipsa resurselor, existând între 3.000 și 3.500 de rachete în stoc. Oficialul și-a exprimat speranța că sistemul va fi redeschis în scurt timp. În plus, secretarul de stat a anunțat că România a achiziționat o aeronavă special destinată stimulării precipitațiilor, o măsură menită să combată efectele secetei accentuate.

ONG-urile care fac autostrăzi în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum au ajuns ONG-urile să facă autostrăzi în România iar statul să le pună bețe în roate

ONG-urile care fac autostrăzi în România. Trei ONG-uri din Iași au reușit să promoveze pe harta României două autostrăzi majore, A7 și A8, după aproape 20 de ani de lobby intens. ONG-urile care fac autostrăzi în România Proiectele susținute de „Moldova vrea Autostradă”, „Împreună pentru A8” și „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” au avansat decisiv, A7 urmând să fie finalizată în 2026, iar A8 ajungând într-un stadiu ireversibil. Citește și: Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă subit de pe ordinea de zi a Senatului. Țoiu (USR) susține că era neconstituțională Drumul acestor organizații a fost presărat cu obstacole, inclusiv opoziția statului și șocurile provocate de intrarea unor membri în politică. „Ziarul de Iași” prezintă povestea luptei pentru cele mai mari proiecte de infrastructură din Moldova, începută de inițiative civice, dar împiedicată adesea chiar de autorități. Continuarea, în Ziarul de Iași

România își plătește greu datoriile vechi (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

România își plătește din ce în ce mai greu datoriile: au crescut arieratele mai vechi de trei luni

România își plătește greu datoriile vechi. Arieratele bugetului general consolidat au înregistrat o creștere ușoară, de aproape 0,1%, în februarie 2025 față de luna precedentă, ajungând la 557,2 milioane de lei, față de 556,7 milioane lei în ianuarie, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF). România își plătește greu datoriile vechi Arieratele în funcție de vechime au evoluat astfel: Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Arieratele de peste 90 de zile s-au redus semnificativ, cu 18,4%, de la 185 milioane lei la 150,9 milioane lei. Arieratele de peste 120 de zile au crescut cu 9,05%, de la 235,1 milioane lei la 256,4 milioane lei. Arieratele de peste 360 de zile au înregistrat un avans de 9,8%, urcând de la 136,5 milioane lei la 149,9 milioane lei. Creștere a arieratelor la bugetele locale În ceea ce privește bugetele locale, arieratele au crescut cu 1,07% în februarie 2025, ajungând la 497,6 milioane de lei, față de 492,3 milioane lei în ianuarie. Arieratele de peste 90 de zile s-au redus cu 19,3%, la 124,3 milioane lei. Arieratele de peste 120 de zile au crescut cu 10,5%, la 233,8 milioane lei. Arieratele de peste 360 de zile au urcat cu 10%, atingând 139,5 milioane lei. Scădere a arieratelor pentru bugetul de stat și companiile autonome La capitolul „Buget de stat și autonome”, arieratele s-au diminuat cu 3,4%, coborând de la 61,8 milioane lei în ianuarie 2025 la 59,7 milioane lei în februarie. Arieratele de peste 90 de zile au scăzut cu 13,6%, până la 26,7 milioane lei. Arieratele de peste 120 de zile au înregistrat o scădere de 2,6%, până la 22,6 milioane lei. Arieratele de peste 360 de zile au crescut semnificativ, cu 35,06%, ajungând la 10,4 milioane lei.

România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare” Foto: Facebook
Economie

România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare”

România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare”, anunță șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, într-un interviu pentru Bloomberg.  Citește și: Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm va plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu. Compania, condusă de un politruc PSD Agenția de știri mai scrie că „deficitul bugetar a crescut la 2,3% din produsul intern brut în primele trei luni, depășind deficitul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut”.  România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare” Mai mulți analiști consideră că măsurile suplimentare anunțate de Nanu înseamnă o majorare abruptă a taxelor și impozitelor. „Următoarea emisiune de euroobligațiuni va fi după alegerile prezidențiale, când vom vedea și măsurile luate de noul guvern. Toată lumea vorbește despre asta. Agențiile de rating așteaptă asta”, a spus Nanu. „Toată lumea este conștientă de necesitatea unor măsuri suplimentare, deoarece execuția bugetară nu arată atât de bine pentru a ne duce la un deficit bugetar de 7%”, a mai afirmat directorul Trezoreriei.  „În traducere pentru iobagii locali: Statul nu se mai poate împrumuta la actualele dobânzi, dați-vă jos pantalonii, că noi avem biciul pregătit. După alegeri”, a comentat profesorul de economie Bogdan Glăvan declarațiile lui Nanu.  „După alegeri, toată lumea va fi lăsată cu ochii în soare și cu buzunarul gol. Ciolacu a mai făcut o dată asta, refuzând indexarea pensiilor, Simion a mai votat noi impozite cot la cot cu Ciolacu în Parlament, acum o vor face mai abitir. Nimic, dar absolut nimic altceva nu-i interesează pe acești tiriplici politici decât puterea, putereaaa...”, a mai afirmat Glăvan. 

Dmitri Peskov acuză România de ipocrizie (sursa: tass.com)
Internațional

Moscova atacă Bucureștiul: România e ipocrită, a eliminat un candidat care voia să discute cu Rusia

Dmitri Peskov acuză România de ipocrizie. Într-un interviu acordat publicației franceze Le Point, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului și consilier apropiat al președintelui Vladimir Putin, a criticat România, acuzând țara noastră de „ipocrizie”, în privința democrației. Dmitri Peskov acuză România de ipocrizie Peskov a criticat România, alături de Franța și Moldova, pentru ceea ce el consideră a fi o atitudine ipocrită în privința democrației. Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% El a acuzat România că oferă lecții de democrație Rusiei, în timp ce, România însăși nu respectă principiile democratice. Referindu-se la țara noastră, Peskov a afirmat că un candidat la alegerile prezidențiale care era dispus să dialogheze cu Rusia a fost eliminat din cursă, fără ca acest fapt să fie condamnat de nimeni. „În România, un candidat câștigă alegerile prezidențiale, dar este etichetat un candidat neavenit, pentru că este dispus să vorbească cu Rusia. Așa că îl alungăm. Cine a condamnat România pentru asta? Pentru noi e simplu: nu vrem să mai luăm lecții de la europeni! Nu vrem ca cineva care se comportă ipocrit să ne dea lecții!”, a afirmat Peskov.

Bulgaria raportează un deficit bugetar de 3% şi e pregătită să intre în zona euro Foto: Banca Națională a Bulgariei
Eveniment

Bulgaria raportează un deficit bugetar de 3% şi e pregătită să intre în zona euro

Bulgaria raportează un deficit bugetar de 3% şi e pregătită să intre în zona euro, scire Novinite, citată de news.ro. Această țară ar fi îndeplinit astfel condiţia finală pentru aderarea la zona euro, prin respectarea criteriului privind deficitul bugetar. Citește și: Bugetarii se înmulțesc masiv: ANFP a scos la concurs aproape 1.000 de posturi, inclusiv peste 50 de funcții de conducere Banca Națională a Bulgariei a pregătit deja monedele euro cu specific local.  Bulgaria raportează un deficit bugetar de 3% şi e pregătită să intre în zona euro  Potrivit datelor preliminare de la Institutul Naţional de Statistică din Bulgaria şi Eurostat, sectorul administraţiei publice a ţării a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 3 miliarde de euro. Această cifră corespunde exact la 3% din PIB-ul naţional, aliniindu-se la pragul UE şi îndeplinind condiţia de deficit pentru aderarea la zona euro. Pentru comparaţie, Eurostat a raportat că deficitul bugetar mediu la nivelul Uniunii Europene în 2024 a fost de 3,2% din PIB. Dintre statele membre, România a înregistrat cel mai mare deficit cu 9,3%, urmată de Polonia cu 6,6% şi Franţa cu 5,8%. În schimb, mai multe ţări au obţinut excedente bugetare. Danemarca a înregistrat cel mai mare excedent, cu 4,5% din PIB, în timp ce Irlanda şi Cipru au urmat îndeaproape, cu surplusuri de 4,3% fiecare. Grecia a raportat şi ea un sold fiscal pozitiv, cu un excedent de 1,3%.

Stolojan critică achiziția unei corvete turcești Foto: Damen Shipyards Galati
Politică

Fostul premier Stolojan critică achiziția unei corvete turcești, care putea fi produsă în România

Fostul premier Theodor Stolojan critică achiziția unei corvete turcești, deși ea putea fi produsă în România: „O metodă care nu dă greș: cum să imporți un produs pe care îl poți produce în țară!”, scrie el, ironic, pe Linkedin.  Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” CSAT a aprobat, în luna martie 2025, dotarea Forțelor Navale Române (FNR) cu o navă nouă, de tip corvetă ușoară. Nava ar urma să fie cumpărată din Turcia, contra circa 200 de milioane de euro. Însă, la șantierul Damen din Galați s-au produs corvete ușoare, care au fost exportate - de exemplu, în Pakistan.  Stolojan critică achiziția unei corvete turcești „Cu mai mulți ani în urmă, România și-a propus să construiască patru corvete pentru necesitățile de apărare în Marea Neagră. Avem două șantiere navale care au această capacitate de a construi corvetele respective și chiar am construit corvete pentru alte țări europene. După ani de controverse și litigii în atribuirea acestor contracte importante și de mare valoare, România consideră că a intrat în criză de timp și decizia politică a guvernului este să cumpărăm o corvetă din Turcia. Oare vom reuși să ne dezmeticim cândva?”, a scris Stolojan.  O opinie asemănătoare a exprimat, la TVR, acum câteva zile, și un fost adjunct al comandantului Forțelor Navale Române, contramiralul în rezervă Constantin Ciorobea. „Aveam patru corvete făcute în țară, la Galați, operaționale, cu echipaj la bord, gata de acțiune. Da, așa se întâmplă dacă amâni lucrurile…”, a spus el. Corobea a explicat și urgența acestei achiziții: „România nu poate garanta un punct de comandă ambarcat într-o zonă de tensiune. Ar trebui cel puțin niște mijloace antiaeriene corespunzătoare, adică niște rachete antiaeriene de bătaie medie”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră