România, în pragul recesiunii. Situația poate deveni foarte gravă după alegeri, avertizează finanțiștii
Risc crescut de recesiune pentru România. România se confruntă cu o situație economică complicată, iar riscul de recesiune a crescut semnificativ, a avertizat luni Adrian Codirlaşu, președinte al Asociației CFA România, în cadrul unei întâlniri cu presa.
Risc crescut de recesiune pentru România
Potrivit acestuia, pe plan intern, România se confruntă cu un deficit bugetar foarte ridicat și un deficit de cont curent semnificativ, iar presiunile de menținere a acestora la același nivel rămân mari în absența unor măsuri de consolidare fiscală.
Pe plan extern, contextul este la fel de tensionat: un război la graniță și un nou război comercial complică și mai mult peisajul economic.
„Mediul economic, atât intern cât și extern, este dificil. În aceste condiții, riscul de recesiune a crescut semnificativ și este posibil să avem o recesiune ușoară în acest an”, a precizat Codirlaşu.
Factorii care pot înrăutăți situația
Un scenariu mai grav ar putea apărea în cazul retrogradării României la categoria de rating nerecomandat investițiilor, a avertizat expertul.
„Fundamentele economice, precum cele două deficite – bugetar și de cont curent – ne scot deja din zona de rating recomandat investițiilor.
În cazul unei retrogradări, ne putem aștepta la o recesiune severă, cu dobânzi mai mari și deprecierea leului”, a explicat Codirlaşu.
Primele semnale, posibile în prima parte a anului
Întrebat când vom ști cu certitudine dacă România va intra în recesiune, Codirlaşu a indicat că primul trimestru din 2025 ar putea aduce primele cifre relevante.
„Nu m-aș mira dacă PIB-ul pentru T1 va fi ușor negativ. Investitorii sunt reticenți în perioada pre-electorală, iar relansarea ar putea veni abia după alegeri, în funcție de credibilitatea politicii fiscale adoptate de noul sau actualul guvern”, a spus el.
Politicile proeuropene, esențiale pentru menținerea ratingului
Președintele CFA România a subliniat că menținerea apartenenței la valorile europene și absorbția fondurilor UE sunt motivele principale pentru care agențiile de rating nu au retrogradat România până acum.
„Este esențial să rămânem ancorați în direcția proeuropeană. O alunecare spre euroscepticism ar duce cu siguranță la pierderea ratingului de țară recomandat investițiilor.”
În ciuda riscurilor economice semnalate, bugetul pe anul în curs este construit pe o creștere economică estimată la 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB – cifre care, în lipsa unor reforme fiscale coerente, pot deveni greu de susținut.
