sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: risc

15 articole
Eveniment

Temperaturi ridicate, riscurile anvelopelor de iarnă

Temperaturi ridicate, riscurile anvelopelor de iarnă. Folosirea cauciucurilor de iarnă la temperaturi ridicate afectează siguranța, crește uzura și mărește consumul de combustibil, avertizează Cristi Manole, specialist Safe Wheels Iași. Temperaturi ridicate, riscurile anvelopelor de iarnă Anvelopele de iarnă își pierd eficiența peste 7°C, motiv pentru care se recomandă înlocuirea lor cu cele de vară. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Dacă schimbarea nu este posibilă, este esențial să verificați presiunea, să conduceți preventiv și să evitați frânările bruște. De asemenea, inspectați periodic anvelopele pentru a preveni riscurile unor accidente cauzate de uzură excesivă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Temperaturi ridicate, riscurile anvelopelor de iarnă (sursa: Pexels/Nazım can Pirinç)
Acumulatorii panourilor solare pot produce incendii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Acumulatorii panourilor solare pot produce incendii

Acumulatorii panourilor solare pot produce incendii. Faptul că se pot monta și acumulatori pentru panourile solare cu bani de la stat este clar un avantaj pentru beneficiari, dar ridică și îngrijorări legate de siguranța acestor echipamente. Acumulatorii panourilor solare pot produce incendii Doi administratori ai căror firme se află pe lista instalatorilor validați în cadrul Programului Casa Verde 2024 au spus că, deși acumulatorii folosiți în cadrul programului au sisteme de protecție împotriva incendiilor, există totuși riscuri. Citește și: EXCLUSIV Spitalul Militar Central, condus ilegal de comandantul Florentina Ioniță-Radu. Aceasta se pontează și din Sharm El-Sheikh și și-a delegat toate atribuțiile. Spitalul, risc major la incendii Mai ales aceștia nu sunt montați corect, conform specificațiilor producătorului, lucrări de montare care trebuie făcute de personal calificat. Cu alte cuvinte, riscul principal de incendiu apare din cauza unei instalări incorecte, care ar putea duce la funcționarea necorespunzătoare a echipamentului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Risc de inundație în toată țara (sursa: Facebook/Ministerul Mediului - România)
Eveniment

Risc de inundație în toată țara

Risc de inundație în toată țara. Zonele cu risc mare de inundaţii în aceste zile, când sunt prognozate precipitaţii abundente în toată ţara, sunt judeţele Galaţi şi Vaslui, deoarece pot fi afectate din nou, chiar dacă ordinea producerii fenomenelor este de la vestul ţării către est, iar orice modificare a evoluţiei hidrometeorologice trebuie comunicată rapid, pentru a putea aloca imediat resursele acolo unde trebuie intervenit imediat, a afirmat, sâmbătă, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet. Risc de inundație în toată țara Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, Mircea Fechet a convocat, sâmbătă dimineaţa, Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă (CMSU), constituit la nivelul MMAP. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Şedinţa extraordinară a CMSU a fost organizată ca urmare a avertizărilor meteorologice de Cod galben şi Cod portocaliu transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), dar şi a avertizărilor hidrologice realizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA). "În urma analizării informaţiilor privind evoluţia situaţiei meteorologice transmise de specialişti în cursul serii, dar şi în această dimineaţă, am luat decizia convocării acestei şedinţe a Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă. Este important ca toate instituţiile din subordinea MMAP să fie în alertă şi să acordăm toată atenţia evoluţiei situaţiei hidrometeorologice, în special pe bazinele hidrografice afectate deja de ultimele inundaţii, şi aici mă refer în special la zonele Galaţi şi Vaslui. Tot personalul nostru trebuie să fie disponibil să intervină, să existe oameni în teren care să transmită informaţiile imediat. Trebuie să fim foarte atenţi în aceste ore şi zile care urmează, pentru a putea diminua efectul acestor viituri care vin şi vreau să subliniez că nu există niciun dubiu că vor veni! De asemenea, reamintesc autorităţilor că există Planuri Locale şi Planuri Judeţene în care sunt trecute zonele critice la inundaţii şi trebuie acţionat chiar de acum, preventiv. Zonele cu risc mare, în această perioadă, sunt Galaţi şi Vaslui, deoarece pot fi afectate din nou, chiar dacă ordinea producerii fenomenelor este de la vestul ţării către est. Orice modificare a evoluţiei hidrometeorologice trebuie comunicată rapid pentru a putea aloca imediat resursele acolo unde trebuie intervenit imediat", a transmis Fechet, citat în comunicat. Apel pentru autoritățile locale De asemenea, şeful de la Mediu a făcut apel la autorităţile locale "pentru a lua măsuri în acest termen scurt, acolo unde mai este nevoie, pentru decolmatarea cursurilor de apă, curăţarea şanţurilor şi eliminarea resturilor care pot îngreuna curgerea apei". "Primarii vizaţi de avertizările hidrologice trebuie să se asigure că persoanele care nu se pot evacua sunt identificate pentru a le putea evacua rapid, dacă situaţia o impune", a adăugat el. De asemenea, un alt element deosebit de important este ca deţinătorii depozitelor de deşeuri industriale, haldelor de steril, iazurilor de decantare din zonele vizate de avertizări hidrometeorogice să asigure funcţionalitatea sistemelor de colectare, drenaj şi evacuare a apelor excedentare, precum şi personalul de exploatare. Starea de permanență, instituită la ANAR Specialiştii ANAR au informat că, deoarece în zona Galaţi există fenomenul de colmatare a râurilor afectate de inundaţiile din ultima perioadă, situaţia este mai dificilă în special în zonele unde sunt lucrări care traversează cursurile de apă (de exemplu poduri). Pentru intervenţii în aceste zone au fost consemnaţi toţi deservenţii de utilaje şi se intervine cu excavatoare. La nivelul ANAR s-a instituit starea de permanenţă. De asemenea, terţii care deţin acumulări trebuie să monitorizeze situaţia şi să fie pregătiţi, în special dacă sunt ploi fulger sau viituri rapide. Prezent la şedinţa extraordinară a CMSU, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a informat că în zona Galaţi au fost suplimentate, încă de la ultimele inundaţii, forţele de intervenţie cu peste 1.000 de pompieri şi rămân în zonă, pregătiţi să meargă pentru evacuare preventivă, acolo unde există risc major de inundaţie. De asemenea, este dispusă creşterea capacităţii de intervenţie, prin alocare de forţe suplimentare din judeţele care nu sunt sub incidenţa avertizărilor. Cum va fi afectat Bucureștiul În ceea ce priveşte evoluţia fenomenelor hidrometeorologice în Capitală, ANM a informat că riscul de ploi torenţiale rămâne ridicat şi va fi caracterizat prin cantităţi de 40-60 l/mp şi chiar peste 70 l/mp, mai ales începând de duminică după amiaza şi în noaptea de duminică spre luni. În Bucureşti, ANAR, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Bucureşti, împreună cu Apa Nova, va acţiona coordonat pentru preluarea şi tranzitarea apelor pluviale şi, după caz, va interveni cu manevre la stăvilarele de pe Dâmboviţa. Specialiştii INHGA au actualizat codurile hidrologice, avertizând asupra riscului crescut de inundaţii, până luni. Astfel, un Cod portocaliu este valabil începând de duminică, de la ora 10:00, până luni, la ora 16:00, pe râuri din bazinele hidrografice: Mureş, Olt, Vedea, Argeş, Ialomiţa, Prahova şi Buzău. Acest cod este activ şi în intervalul 29 septembrie, ora 22:00 - 30 septembrie, ora 16:00, pe râuri din bazinele hidrografice: Bahlui, Bârlad, Prut, Siret şi râurile din Dobrogea. Codul galben De asemenea, sâmbătă seara, de la ora 18:00, va intra în vigoare un Cod galben cu valabilitate până duminică, la ora 16:00. Acesta vizează râuri din bazinele hidrografice Vişeu, Iza, Lăpuş, Someş, Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Arieş, Bega şi Timiş. Acelaşi cod este valabil şi în intervalul 29 septembrie, ora 6:00 - 30 septembrie, ora 24:00, pe anumite sectoare de râuri din Transilvania, Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea. Fenomenele vizate constau în scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri, existând probabilitatea depăşirii cotelor de apărare. ANM a emis o serie de avertizări Şi Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, sâmbătă dimineaţa, o serie de atenţionări şi avertizări. Astfel, o atenţionare de Cod galben va fi valabilă în intervalul 28 septembrie, ora 18:00 - 29 septembrie, ora 08:00, şi vizează instabilitate atmosferică, averse însemnate cantitativ în Banat, Crişana, Maramureş, vestul Transilvaniei şi local la munte. Vor fi perioade cu averse, descărcări electrice şi intensificări ale vântului, local cu rafale în general de 50 - 60 km/h. Izolat, vor fi vijelii şi va cădea grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor fi de 20 - 25 l/mp şi izolat de peste 30 - 40 l/mp. În intervalul 29 septembrie, ora 08:00 - 29 septembrie, ora 20:00, va fi în vigoare un Cod galben de instabilitate atmosferică, ploi însemnate cantitativ şi intensificări ale vântului pentru cea mai mare parte a ţării. În intervalul menţionat, aversele se vor extinde în cea mai mare parte a ţării şi local în regiunile sudice şi vor fi însoţite de descărcări electrice. Izolat vor fi vijelii şi va cădea grindină. În intervale scurte de timp şi prin acumulare, cantităţile de apă vor fi de 25 - 40 l/mp şi local de peste 50 l/mp. Vântul va avea intensificări, cu viteze la rafală de 45 - 65 km/h. În Moldova şi estul Munteniei temporar vor fi şi rafale de peste 70 km/h. Vremea se va răci în toată țara În aceeaşi perioadă va fi valabil şi un Cod portocaliu de ploi torenţiale şi abundente în nordul şi estul Olteniei, în cea mai mare parte a Munteniei şi sudul Transilvaniei. În intervale scurte de timp şi prin acumulare, cantităţile de apă vor fi de 50 - 70 l/mp şi, izolat, de peste 80 l/mp. În perioada 29 septembrie, ora 20:00 - 30 septembrie, ora 10:00, va fi un Cod Galben de ploi însemnate cantitativ şi intensificări ale vântului în cea mai mare parte a Olteniei, vestul Munteniei şi local în Transilvania. Vor fi averse, iar în intervale scurte de timp şi prin acumulare cantităţile de apă vor fi de 25 - 40 l/mp. Vântul va avea intensificări, cu viteze la rafală de 45 - 65 km/h. La munte, la altitudini în general de peste 1.700 metri şi cu precădere în Carpaţii Orientali, vor fi şi precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. De asemenea, un Cod portocaliu de ploi torenţiale şi abundente şi intensificări ale vântului va fi valabil până luni dimineaţa în Moldova, Dobrogea, jumătatea de est a Munteniei, estul şi sud-estul Transilvaniei. Vor fi perioade cu ploi torenţiale şi abundente. În intervale scurte de timp şi prin acumulare, cantităţile de apă vor fi de 40 - 60 l/mp şi local peste 70 l/mp. Vântul va avea intensificări, temporar cu rafale în general de 70 - 85 km/h.

Cele mai periculoase plaje din România (sursa: ro-rip.unibuc.ro)
Eveniment

Cele mai periculoase plaje din România

Cele mai periculoase plaje din România: două dintre acestea sunt și printre cele mai aglomerate vara. Riscul de înec pe aceste plaje este mult mai mare decât pe celelalte. Cele mai periculoase plaje din România Principala cauză de înec pe plajele românești foarte periculoase este un curent de țărm care se numește "rip". Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) Acest curent pornește de la plajă înspre larg, are 10-20 de metri lățime și poate ajunge până la 150 de metri în larg pe litoralul românesc. Un proiect de cercetare al Universității București a inventariat acești curenți pe plajele românești. "Proiectul RORIP a integrat o paletă largă de activități de cercetare complexe în scopul radiografierii în premieră pentru bazinul Mării Negre a comportamentului și dinamicii curenților rip. Activitățile de cercetare au variat de la inventarierea plajelor afectate de prezența curenților rip și analiza complexă a dinamicii acestora pe plaja Eforie Nord pe baza imaginilor satelitare, a fluxurilor provenite din camere video și din drone și a măsurătorilor in situ morfo-și hidrodinamice în timpul experimentelor de teren până la modelarea numerică a dinamicii curenților rip și analiza cazurilor de înec, a intervențiilor salvamarilor și a gradului de conștientizare a publicului asupra pericolului generat de aceștia.", se arată în raportul științific final al proiectului menționat. Eforie Nord și Costinești Potrivit raportului pomenit anterior, două plaje sunt cu deosebire periculoase pentru turiști: "Cea mai mare frecvență de apariție a curenților rip se înregistrează în sectoarele Eforie Nord și Costinești (...). Cea mai mare densitate a curenților rip, care prezintă și cele mai mari intensități, se înregistrează pe bariera litorală Techirghiol, în cadrul stațiunii Eforie Nord, cu aproximativ 10 curenți dezvoltați pe un sector de 1 km în lungul țărmului între Tabăra Luminița și Portul Belona (...). Acest sector este asociat cu cel mai mare număr de decese prin înec și salvări în timpul sezonului estival în fiecare an de pe întreg țărmul românesc.".

Eforie Nord, Sud, risc de înec (sursa: Facebook/Eforie Online)
Eveniment

Eforie Nord, Sud, risc de înec

Eforie Nord, Sud, risc de înec. Lărgirea cu sute de metri a plajelor românești folosind un nisip neadecvat, foarte grosier, crește incidența curenților puternici în apele de țărm care trag înotătorii în larg și cresc masiv riscul de înec. Lărgirea plajelor, catastrofală Mai mult, construirea de diguri în fața plajelor lărgite împiedică ventilarea apelor, care pot deveni vara „bălți” în care colcăie agenții patogeni. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) Profesorul universitar doctor Alfred Vespremeanu-Stroe, de la Facultatea de Geografie a Universității București, director al Stațiunii de cercetări marine și fluviale Sf. Gheorghe, a explicat pe larg într-un interviu (VIDEO la finalul articolului) de ce proiectul de lărgire a plajelor românești este greșit implementat și are mai multe consecințe negative decât beneficii, ceea ce îl transformă într-un dezastru ecologic și social pentru unele dintre sectoarele de țărm. Curenții RIP cresc foarte mult riscul de înec. Eforie Nord, Sud, risc de înec "Vă pot da un exemplu de la Eforie Sud, fiindcă aici am avut un studiu științific pentru că este un hotspot de formare a acestor curenți (RIP - n.r.), deci sunt foarte puternici, au fost ani în care am avut cinci, șapte, opt cazuri de oameni decedați pe această plajă (bariera Eforie Nord – Eforie Sud). Puteți vedea cum nu doar prezența plajelor supralățite, cu nisip grosier care mărește profilul plajei submerse (asta e foarte important, curenții depind foarte mult de panta profilului pe care o are plaja sub apă), dar și construirea în asociere de diguri transversale schimbă orientarea valurilor. Valurile vin dinspre nord-est, lovesc digul și se rotesc și devin perpendiculare. Al doilea fenomen: vin, lovesc digul și sunt reflectate, deci voi avea mai multe valuri, energie mai multă de val și o schimbare a direcției, plus pantă mai mare. Toate conlucrează spre a schimba circulația de țărm și se poate vedea chiar pe imaginea satelitară prezența unui astfel de curent care, practic, trage apă cu sedimente (spre larg – n.r.) și afectează valurile până la adâncimi de patru-cinci metri.”, a detaliat cadrul universitar. Cum eviți înecul, favorizat de curenții RIP „Un astfel de curent RIP are de obicei viteze mai mari decât viteza unui înotător. De aceea soluția, când ești prins într-un astfel de curent, este să conștientizezi și să încerci să te orientezi cât mai bine în a înota paralel cu țărmul pentru a ieși din zona lui de acțiune. Singurul avantaj e că acești curenți sunt rapizi, dar înguști, au doar câteva zeci de metri lățime, de obicei 20-30. Dacă apuci să înoți un minut, poate și mai puțin, în lungul plajei, te poți întoarce liniștit înapoi.”, a fost sfatul lui Vespremeanu-Stroe. Eforie, hotspot de înecuri „O simulare pe care am făcut-o în cadrul proiectului RORIP menționat, pe bariera litorală Eforie Nord – Eforie Sud, arată felul în care se schimbă circulația. Și avem în anul 2021, înainte de proiectul cu lățirea plajelor, pentru valurile venind din est-nord-est, curenți slabi. În timp ce, o dată construit digul și lățită plaja, avem curenți RIP perpendiculari foarte puternici. La fel, s-a întrerupt circulația longitudinală care ventila eficient apa.”, a explicat cercetătorul. Înecurile din 2023, efect al lărgirii plajei „În concluzie, proiectul acesta are și această consecință complet nedorită, faptul că lărgirea plajelor cu un astfel de material grosier, neadecvat sistemului litoral sudic românesc și prezența, în asociere cu plajele lărgite, a digurilor transversale, care schimbă direcția valurilor, au drept consecință creșterea frecvenței și intensității RIP. Care pun un pericol și care duc, practic, la creșterea numărului de înecuri, fără discuții. Cred, de fapt, că o parte din numărul foarte ridicat din 2023 se datorează și acestui aspect, a faptului că deja avem o circulație schimbată, pe plajele de la Eforie Sud către nord, unde au fost multe cazuri.”, a amintit profesorul Universității București.

Șoferul drogat risca încă o tragedie (sursa: adevarul.ro)
Eveniment

Șoferul drogat risca încă o tragedie

Șoferul drogat risca încă o tragedie. Pe grupurile de șoferi au apărut informații conform cărora, cu o zi înainte de tragicul accident din 2 Mai, Vlad Pascu a fost la un pas de altă nenorocire. Șoferul drogat risca încă o tragedie Tânărul șofer conducea decapotabila cu care a ucis doi tineri cu viteză foarte mare tot pe drumul dintre Vama Veche și 2 Mai, acolo unde a și avut loc accidentul tragic, a doua zi de dimineață, potrivit stiripesurse.ro. Citește și: GALERIE FOTO Puștiul de bani gata drogat care a omorât doi tineri cu mașina și a rănit alți trei la 2 Mai se lăuda pe Instagram cu teancuri de bani, bijuterii, ceas Rolex, bolizi de lux Postarea altui șofer despre comportamentul în trafic al lui Vlad Pascu (sursa: stiripesurse.ro) Citește și: Tatăl fetei omorâte în accidentul de la 2 Mai: Mulţumim Poliţiei Române. Nu m-a contactat nimeni să ne spună ”Fata dumneavoastră a păţit ceva” „La data de 19 august a.c., în jurul orei 05.25, poliţişti din cadrul Serviciului Rutier au fost sesizaţi cu privire la faptul că pe D.N. 39, în apropierea localităţii Vama Veche, a avut loc un accident rutier. Citește și: Mama tânărului drogat care a ucis alți doi tineri lovindu-i cu mașina la 2 Mai, poze pe Instagram cu fiul său în care acesta se uita în gol și fuma Poliţiştii deplasaţi la faţa locului au constatat că un tânăr, de 19 ani, ar fi condus un autoturism pe D.N. 39 şi ar fi intrat într-un grup de pietoni, care se deplasa pe partea carosabilă. Citește și: Tânărul șofer drogat care a ucis la 2 Mai a fost prins cu cannabis de DIICOT anul trecut. Procurorii, însă, au renunțat la urmărirea penală invocând cantitatea mică În urma accidentului rutier, au decedat la faţa locului o tânără, de 20 de ani şi un tânăr, de 21 de ani. De asemenea, au mai fost răniţi doi tineri, de 19 ani, respectiv 20 de ani şi o tânără, de 20 de ani”, a transmis IPJ Constanţa sâmbătă dimineață.

"Marea topire" închide Parcul Național Yosemite (sursa: nps.gov/yose)
Mediu

"Marea topire" închide Parcul Național Yosemite

"Marea topire" închide Parcul Național Yosemite. Cea mai mare parte a văii vaste şi pitoreşti din inima Parcului Naţional Yosemite din California va fi închisă vizitatorilor la sfârşitul acestei săptămâni, o măsură rară determinată de prognoze privind inundaţii în urma topirii rapide a zăpezii. "Marea topire" închide Parcul Național Yosemite Accesul turiştilor în zonă va fi blocat începând de vineri ora 22:00 până cel puţin miercuri, 3 mai, în funcţie de cât de rapid zăpada de pe munte care se topeşte se va scurge în râul Merced prin Valea Yosemite, a anunţat marţi Serviciul Parcurilor Naţionale din SUA, precizând că rezervările de cazare şi locuri de campare vor fi anulate iar banii vor fi rambursaţi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Închiderea unei zone renumite pentru punctele sale de atracţie, precum formaţiunile de granit El Capitan şi Half Dome, survine în momentul în care California Centrală se pregăteşte pentru un val de căldură, cu temperaturi de până la 30 de grade Celsius şi minime peste noapte cu mult peste punctul de îngheţ. Daniel Swain, climatolog la Universitatea din California, Los Angeles, a declarat luni, într-o prezentare pe YouTube, că o "mare topire" a sosit. Ninsori record în Yosemite La rândul său, climatologul Michael Anderson a afirmat că inundaţii semnificative sunt mai probabile la sfârşitul lunii mai decât săptămâna viitoare. El a declarat jurnaliştilor că se aşteaptă ca orice inundaţie provocată de topirea zăpezii să fie mai puţin gravă decât inundaţiile rezultate în urma furtunilor din Pacific în martie. Citește și: Europa continuă să folosească masiv pesticide, în ciuda avertismentelor de mediu. Germania, Franța și Austria, campioane Valea glaciară Yosemite a primit o cantitate record de zăpadă în timpul iernii, determinând închiderea întregului parc pentru public pe 25 februarie timp de trei săptămâni. Închiderea a marcat una dintre cele mai lungi şi mai extinse închideri ale parcului legate de vreme, conform purtătoarei de cuvânt a parcului, Nancy Phillipe. Creat în 1890 şi întinzându-se în prezent pe o suprafaţă de 300.000 de hectare în sud-estul Sierra Nevada, Parcul Naţional Yosemite primeşte anual aproximativ patru milioane de vizitatori.

Moscova, fără paradă de 1 mai (sursa: britannica.com)
Internațional

Moscova, fără paradă de 1 mai

Moscova, fără paradă de 1 mai. Nicio defilare care să marcheze 1 mai nu va avea loc la Moscova din cauza riscului terorist "ridicat", a anunţat vineri cea mai mare federaţie sindicală din ţară, în timp ce autorităţile ruse insistă asupra acestei ameninţări pe fondul conflictului în Ucraina. Moscova, fără paradă de 1 mai "Nu vor fi parade şi mitinguri în capitală, dar este planificată o reuniune solemnă", a declarat Aleksandr Cerciukov, vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Independente din Rusia, citat de agenţia de presă TASS. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Decizia a fost luată de autorităţi pentru că "nivelul pericolului terorist este mai ridicat, chiar şi în regiunile departe de locurile ", a justificat el, folosind eufemismul impus de Kremlin cu privire la asaltul asupra Ucrainei, notează AFP. Sărbătorile de 1 mai, foarte oficiale în Rusia, sunt organizate în special de sindicatele loiale autorităţilor ruse. De obicei, multe manifestaţii culturale şi politice de amploare au loc la Moscova şi în suburbiile capitalei cu ocazia Zilei Muncii, care este sărbătoare în toată ţara. Asasinarea blogger-ului Tatarski, pretext Autorităţile ruse au insistat de la atentatul din 2 aprilie care a ucis un blogger militar la Sankt Petersburg că riscul terorist a crescut, acuzând Ucraina, Occidentul şi opoziţia rusă că vor să orchestreze atacuri. Ziua Muncii vine cu câteva zile înainte de principala sărbătoare naţională în Rusia, 9 mai, celebrând victoria asupra Germaniei naziste cu parade militare în toată ţara, cea principală având loc în prezenţa lui Vladimir Putin în Piaţa Roşie. Citește și: Rusia vrea să „reducă” numărul jurnaliștilor americani de pe teritoriul său, potrivit ambasadorului rus la Washington Miercuri, guvernatorul instalat de Moscova în Crimeea, Serghei Aksionov, a anunţat la rândul său anularea tuturor sărbătorilor de 1 şi 9 mai în peninsula ucraineană anexată, invocând de asemenea "probleme de securitate".

Băncile europene, risc după colapsul SVB (sursa: nytimes.com)
Economie

Băncile europene, risc după colapsul SVB

Băncile europene, risc după colapsul SVB. Instituțiile de credit din Europa nu sunt complet în siguranţă după colapsul băncilor americane Silicon Valley Bank şi Signature Bank, chiar dacă nu se confruntă cu un risc sistemic, a declarat marţi preşedintele Institutului german de cercetare economică (DIW), Marcel Fratzscher, transmite Reuters. Băncile europene, risc după colapsul SVB Chiar dacă există multe motive să fim mai puţin alarmişti, "nu aş spune că suntem complet în siguranţă în Europa, pentru că la rădăcina problemelor pentru cele două bănci americane stă creşterea foarte rapidă a dobânzilor, şi asta a luat prin surprindere foarte mulţi oameni", a spus Marcel Fratzscher. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Economistul german a subliniat că gradul de îndatorare este mult mai mare în SUA decât în Europa, făcând referire la dezechilibrul extrem de mare, existent în cazul SVB, între datoriile pe termen scurt şi investiţiile pe termen lung, care şi-au pierdut din valoare odată cu majorarea dobânzilor. Cu toate acestea, Marcel Fratzscher a avertizat că şi băncile europene se confruntă cu această problemă. "Trebuie să fim foarte atenţi" "Trebuie să fim foarte atenţi", a spus Fratzscher, adăugând că băncile germane nu şi-au revenit încă pe deplin după criza financiară globală din 2008, care a început cu prăbuşirea băncii americane Lehman Brothers, care avea "o importanţă sistemică" şi a dat naştere unui efect de domino. "Nu vedem acelaşi lucru în cazul SVB, care este o bancă relativ mică", a spus Marcel Fratzscher. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova Un val de retragere a depozitelor a provocat săptămâna trecută falimentul a trei bănci americane, SVB, Signature Bank şi Silvergate Bank. SVB, care nu a reuşit să facă faţă retragerilor masive ale depozitelor, a fost închisă vineri de către autorităţile americane. Oficialii încearcă să evite cu orice preţ o stare de panică ce ar împinge deponenţii la retrageri masive din bănci, un "bank run" cu efecte potenţial devastatoare, şi au luat atât în SUA cât şi în Europa măsuri pentru protejarea depozitelor la SVB.

Cutremur: spitale românești, risc de prăbușire (sursa: Inquam Photos/Cornel Putan)
Investigații

Cutremur: spitale românești, risc de prăbușire

Cutremur: spitale românești, risc de prăbușire. Multe spitale din România riscă să se prăbușească unul după altul la primul cutremur. La nivel național au fost expertizate tehnic 197 de unități sanitare care au fost încadrate în diferite clase de risc seismic. Cel puțin 21 de spitale românești se află în clasa de risc I, adică au un risc ridicat de prăbușire la cutremur. Alte 68 de spitale au fost incluse în clasa de risc II, construcții care în urma unui cutremur pot suferi degradări majore. Dar aceste date sunt contradictorii pentru că în PNRR, program prin care România primește bani de la Bruxelles, sunt menționate doar 137 de spitatele cu risc seismic. Cine minte: IGSU sau România la Bruxelles? Până când o să aflăm răspunsul, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, condus de general Dan Paul Iamandi și coordonat de Raed Arafat, în calitate de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, ține la secret lista cu spitalele care ar putea să se prăbușească la cutremur. Cutremur: spitale românești, risc de prăbușire Guvernul, Ministerul Sănătății și Departamentul pentru Situații de Urgență nu au vorbit niciodată despre spitalele românești cu risc seismic ridicar, dar nici nu au alocat fonduri pentru consolidarea acestora. Acest subiect tabu pentru autorități a fost devoalat pe scurt în documentele aferente Planului Național de Rederesare și Rezilieță (PNRR), componenta Sănătate. În versiunea extinsă a documentului, la pagina 6, aflăm că numărul ridicat de clădiri cu risc seismic în care funcționează spitalele din România este, de asemenea, îngrijorător. „Potrivit datelor comunicate de IGSU în 2018, 137 de spitale situate în București și în 15 județe ale țării își desfășoară activitatea în clădiri cu risc seismic, iar 37 dintre acestea sunt în clădiri cu risc seismic ridicat (clasa I și II), ceea ce înseamnă pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur puternic. Nevoia de intervenții în îmbunătățirea calității și siguranței infrastructurii sanitare este așadar acută, cu atât mai mult cu cât utilizatorii clădirilor sunt, în mare parte, persoane care nu se pot evacua singure, în caz de situații de urgență”, se menționează în documentul aprobat de Bruxelles la cererea României. Lista celor mai periculoase spitale, la secret Pe baza acestor informații, Defapt.ro a solicitat Inspectoratului pentru Situații de Urgență (IGSU) lista spitalelor cu risc seismic ridicat. Generalul Dan Paul Iamandi, șeful IGSU, a transmis sec că „nu are atribuții și responsabilități pe linia inventarierii construcțiilor expertizate tehnic și încadrate cu în clase de risc seismic”. Însă, conform Ordonanței de Guvern nr. 20/1994, șefii spitalelor expertizate și încadrate în clase de risc seismic ridicat sunt obligați să înștiințeze autoritățile publice locale, precum și a comitetelor județene respectiv a municipiului București pentru situații de urgență „cu privire la construcțiile identificate, expertizate și încadrate în clasa I de risc seismic”. Ceea ce nu spune spune generalul Dan Paul Iamandi este faptul că din comitetele pentru situații de urgență fac parte și reprezentanți ai IGSU. Cu toate acestea, Iamandi ține la secret lista spitalelor cu risc seismic pe motiv „că lista nominală a clădirilor sanitare expertizate și încadrate în clase de risc seismic (…) nu reprezintă informații de interes public, astfel încât să o putem pune la dispoziție”. 21 - clasa I de risc, 68 - clasa II Dacă din PNRR am aflat că în România sunt 137 de spitale cu risc seismic, de la IGSU am aflat că, de fapt, ar fi 197 de unități spitalicești încadrate în diverse clase de risc seismic. Citește și: Efectele unui cutremur considerat mic-moderat pe scara Richter: coșuri ale primăriei au căzut, clădirile s-au fisurat, primarul vorbește despre un „cutremur foarte mare” „În prezent, în evidențele Inspectoratului pentru Situații de Urgență figurează un număr de 197 de clădiri aparținând unităților sanitare care au fost expertizate tehnic și încadrate în clase de risc seismic, 21 dintre acestea fiind încadrate în clasa de risc I (construcții cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării-limită ultime) și 68 în clasa de risc II (construcții care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă)”, a transmis generalul Dan Paul Iamandi, șeful IGSU. Tot el a mai menționat că IGSU nu are responsabilități legale pentru a dispune anumite măsuri în urma încadrărilor clădirilor sanitare în clase de risc seismic. Astfel, autoritățile române nu au luat nici o măsură pentru a consolida spitalele cu risc seismic ridicat, deși se știe despre această problemă cel puțin din 2018.

Coadă la vaccinarea antigripală anul acesta (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Coadă la vaccinarea antigripală anul acesta

Coadă la vaccinarea antigripală anul acesta. În primele două săptămâni de când a început distribuirea dozelor de vaccin antigripal şi administrarea lor în cabinetele medicilor de familie, s-au vaccinat 30.495 de ieşeni. Coadă la vaccinarea antigripală anul acesta Astfel, au fost folosite aproape jumătate din dozele care au fost primite la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Iaşi şi apoi direcţionate către medicii de familie. Dozele de vaccin antigripal distribuite gratuit de Ministerul Sănătăţii prin intermediul DSP sunt destinate persoanelor care se află în grupe de risc. Citește și: Dimensiunea crizei energetice europene este uriașă: numai pentru iarna care vine, Comisia Europeană a pus la bătaie 40 de miliarde de euro, ajutor pentru gospodării și companii Mai exact, pot beneficia de ele persoanele cu vârsta cuprinsă între 6 luni – 64 ani, în evidenţă cu afecţiuni medicale cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale, hepatice, neurologice, diabet zaharat, obezitate, astm sau cu virusul imunodeficienţei umane, copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 59 de luni, gravidele şi persoanele cu vârsta de peste 65 de ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Armaghedon nuclear, posibil după 60 de ani (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Armaghedon nuclear, posibil după 60 de ani

Armaghedon nuclear, posibil după 60 de ani. Ameninţarea preşedintelui rus Vladimir Putin de a utiliza armele nucleare poate să ducă la cel mai ridicat risc de acest tip de la criza rachetelor din Cuba încoace, a declarat joi preşedintele SUA, Joe Biden, recunoscând că este pentru prima oară din 1962 când există o "ameninţare directă" de utilizare a armelor nucleare dacă "în fapt, lucrurile continuă aşa cum merg" în prezent. Armaghedon nuclear, posibil după 60 de ani Casa Albă declarase anterior în mai multe rânduri că nu a văzut niciun indiciu că Rusia s-ar pregăti să utilizeze armele nucleare în pofida a ceea ce a numit "zăngănitul cu arme nucleare de către Putin". "Pentru prima oară de la criza rachetelor din Cuba, avem o ameninţare directă cu utilizarea armelor nucleare dacă, de fapt, lucrurile continuă pe calea pe care au luat-o", a declarat Biden în faţa donatorilor democraţi la New York. "Nu ne-am confruntat cu perspectiva Armaghedonului de la Kennedy şi criza rachetelor din Cuba", a adăugat el în comentariile cele mai directe cu privire la utilizarea armelor nucleare de către Moscova de când Rusia a invadat Ucraina în februarie. 60 de ani de la criza rachetelor din Cuba În timpul crizei rachetelor din Cuba în 1962, SUA - sub preşedintele John F. Kennedy - şi URSS - sub conducerea secretarului general Nikita Hruşciov - au fost la un pas de utilizarea armelor nucleare din cauza prezenţei rachetelor sovietice în Cuba. Putin, a declarat Biden, "nu glumeşte când vorbeşte despre potenţiala utilizare a armelor nucleare tactice sau a armelor biologice sau chimice, pentru că armata sa este, s-ar putea spune, semnificativ neperformantă". Vladimir Putin, care împlineşte vineri 70 de ani, a avertizat că va folosi orice mijloace necesare, inclusiv arsenalul nuclear al Rusiei, pentru a proteja teritoriul rus, despre care spune că acum include patru regiuni ucrainene pe care recent le-a anexat. "Nu cred că putem utiliza cu uşurinţă o armă nucleară tactică fără să ajungem să provocăm un Armaghedon", a avertizat Biden, subliniind că el şi oficialii americani caută o ieşire diplomatică din acest impas. "Cum poate Putin să iasă din asta?" Biden a insistat totodată că îl urmăreşte cu atenţie pe Putin şi cum ar putea reacţiona el în timp ce armata ucraineană obţine câştiguri în faţa invadatorilor ruşi, adăugând că Washingtonul "încearcă să găsească" o calea de ieşire din război pentru Putin. "Încercăm să ne dăm seama care este calea de ieşire a lui Putin... Cum poate să iasă din asta? Când consideră el că se află în poziţia nu doar de a fi umilit, ci şi de a pierde o parte semnificativă din puterea sa în Rusia", a spus Biden. Preşedintele american a vorbit la reşedinţa din New York a lui James Murdoch, apelând la fiul mogulului media conservator Rupert Murdoch într-o încercare de a spori şansele partidului său la alegerile pentru Congres preconizate pentru 8 noiembrie. Evenimentul de la reşedinţa Murdoch a fost în beneficiul Comitetului Democrat de campanie senatorială, care oferă sprijin pentru candidaţii democraţi din Senat. Zelenski cere NATO atacuri preventive împotriva Rusiei În remarci făcute într-un discurs susţinut joi în format video la Institutul Lowy din Australia, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a opinat că NATO ar trebui să lanseze atacuri preventive asupra Rusiei pentru a o împiedica să folosească arme nucleare, conform Reuters. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a denunţat aceste comentarii, catalogându-le drept un "apel la declanşarea unui nou război mondial cu consecinţe imprevizibile şi monstruoase", potrivit agenţiei de presă oficiale RIA Novosti. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă Rusia a anexat regiunile ucrainene Lugansk, Doneţk (est), Herson şi Zaporojie (sud), reprezentând aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei, după ce a organizat ceea ce a numit "referendumuri", care au fost denunţate de Kiev şi guvernele occidentale ca fiind ilegale şi coercitive. Pe fondul celei mai mari tentative de anexare în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, o contraofensivă ucraineană a obligat forţele ruse să se retragă, ceea ce le-a permis ucrainenilor să recupereze mari părţi din regiunea Herson, în sud. Zelenski a declarat într-o alocuţiune video joi seara că forţele Kievului au recucerit peste 500 de kilometri pătraţi şi zeci de aşezări în Herson de la începutul lunii octombrie.

Zaporojie, nou pericol incendiu, risc iminent (sursa: Facebook/Energoatom)
Internațional

Zaporojie, nou pericol: incendiu, risc iminent

Zaporojie, nou pericol: incendiu, risc iminent. Noi bombardamente au vizat în ultimele 24 de ore perimetrul centralei nucleare din Zaporojie (sud-estul Ucrainei), au anunţat Rusia şi Ucraina, acuzându-se reciproc de acestea, în timp ce operatorul ucrainean Energoatom a anunţat că centrala funcţionează de sâmbătă la amiază cu risc de scurgeri şi incendiu, relatează AFP. Zaporojie, nou pericol: incendiu, risc iminent Trupele ruseşti au bombardat zona "în mai multe rânduri în cursul ultimei zile", a afirmat sâmbătă pe Telegram compania naţională ucraineană Energoatom. "Consecinţă a bombardamentelor periodice, infrastructura centralei a fost avariată şi există riscuri de scurgeri de hidrogen şi de pulverizare de substanţe radioactive", a declarat operatorul ucrainean, informând despre un "risc crescut de incendiu". Potrivit operatorului, de la amiaza zilei de sâmbătă (09:00 GMT), centrala "funcţionează cu riscul de a încălca normele de securitate în materie de radiaţii şi incendiu". Rusia și Ucraina, acuzații reciproce La rândul său, Rusia acuză Ucraina că ar fi tras 17 obuze asupra incintei centralei, cea mai mare din Europa, în cursul ultimelor 24 de ore. "Patru au căzut pe acoperişul clădirii, unde se află 168 de ansambluri de combustibil nuclear american de la firma WestingHouse", a indicat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, adăugând că alte obuze au căzut la 30 de metri de un depozit de combustibil uzat şi în apropierea altuia, care conţine "combustibil proaspăt". Potrivit ministerului rus, armata ucraineană ar executa aceste tiruri din împrejurimile oraşului Marganeţ (Marhanet), situat în faţa centralei pe malul opus al fluviului Nipru şi aflat în continuare sub controlul Kievului. AFP nu a putut verifica aceste declaraţii dintr-o sursă independentă. ONU: "Risc real de catastrofă nucleară" Centrala din Zaporojie, unde sunt situate şase din cele 15 reactoare nucleare ucrainene, a fost preluată sub control de trupele ruse la începutul lunii martie, la scurt timp după lansarea invaziei în 24 februarie, şi se află aproape de linia frontului în sudul ţării. Kievul şi Moscova se acuză reciproc de bombardamentele efectuate în apropierea complexului, lângă oraşul Energodar, pe fluviul Nipru, şi de punerea centralei în pericol. Citește și: Compensarea facturilor la energie pentru populație și companii pentru iarna viitoare se anunță devastatoare: aproximativ un miliard și jumătate de euro În ultimele săptămâni, centrala din Zaporojie constituie obiectul unei îngrijorări crescânde a ţărilor occidentale. ONU a cerut încetarea oricărei activităţi militare în împrejurimile acesteia, în timp ce în faţa existenţei unui "risc real de catastrofă nucleară", Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) cere să i se permită accesul la acest obiectiv. Prima deconectare totală din istorie Considerând situaţia "periculoasă", preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a exercitat presiuni asupra AIEA vineri pentru a trimite cât mai repede o misiune la faţa locului, denunţând faptul că trupele ruse "împing în permanenţă (situaţia) spre cel mai rău scenariu". Între joi şi vineri, centrala şi cele şase reactoare ale sale de 1.000 de megawaţi fiecare au fost "deconectate total" de la reţeaua naţională din cauza unor avarii la liniile electrice, potrivit Kievului. Apoi, Energoatom a anunţat că "unul dintre reactoarele oprite în ajun" fusese "reconectat la reţeaua electrică" vineri la ora locală 14:04 (11:04 GMT). El "produce electricitate pentru necesităţile Ucrainei" şi "creşterea puterii sale este în curs", a precizat compania. Prezența experților AIEA, incertă Autorităţile de ocupaţie din Energodar au incriminat, din nou, trupele ucrainene vineri. Experţi ai AIEA sunt aşteptaţi acolo "săptămâna viitoare", potrivit consilierei ministrului ucrainean al energiei, Lana Zerkal, care a reproşat ruşilor "că ar crea artificial obstacole" acestei misiuni, ceea ce Moscova neagă. Consecinţă a acestui război declanşat de Rusia în Ucraina, care a intrat în cea de-a şaptea sa lună miercuri, sancţiuni impuse în special exportului de petrol rusesc, dar şi închiderea parţială în acest stadiu de către Moscova a robinetului de gaze, preţurile la energie au explodat în Europa şi continentul se pregăteşte de o iarnă dificilă. Prețuri uriașe la energie Conjugată în special cu dificultăţi întâlnite de sectorul nuclear francez, această criză a dus vineri preţurile pe piaţa en gros la energia electrică pentru 2023 în Germania şi în Franţa la 995 de euro şi, respectiv, 1.100 de euro pentru MWh faţă de 85 de euro în urmă cu un an. Premierul ucrainean Denis Şmîgal a avertizat sâmbătă într-un mesaj pe Telegram că "acest sezon de încălzire va fi desigur cel mai dificil din istoria Ucrainei independente". "Principalul risc constă în acţiuni teroriste ale Rusiei împotriva infrastructurilor critice", a spus el. Premierul ceh Petr Fiala, a cărui ţară asigură preşedinţia, prin rotaţie, a Uniunii Europene, a anunţat vineri că va convoca "o reuniune de urgenţă a miniştrilor energiei", cu asentimentul Comisiei Europene.

Centrala nucleară Zaporojie, lovită de rachete (sursa: Agerpres)
Internațional

Centrala nucleară Zaporojie, lovită de rachete

Centrala nucleară Zaporojie, lovită de rachete. Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc din nou pentru atacurile asupra centralei atomoelectrice din Zaporojie, ocupată de trupele ruse şi în direcţia căreia au fost efectuate sâmbătă noi bombardamente de artilerie, relatează agenţiile AFP şi EFE. Centrala nucleară Zaporojie, lovită de rachete "Limitaţi-vă prezenţa pe străzile din Energodar! Am primit informaţii despre noi provocări din partea ocupanţilor ruşi", a indicat pe Telegram agenţia nucleară ucraineană Energoatom, redistribuind un mesaj al liderului local din Energodar - oraşul unde se află centrala - rămas loial Kievului. "Potrivit declaraţiilor localnicilor, bombardamente sunt din nou în desfăşurare în direcţia centralei nucleare", se mai menţionează în acelaşi mesaj. La rândul lor, autorităţile proruse instalate în zonele controlate de armata rusă în regiunea Zaporojie au acuzat armata ucraineană că au executat aceste noi bombardamente. "Energodar şi centrala nucleară din Zaporojie sunt din nou sub focul militanţilor (preşedintelui ucrainean Volodimir) Zelenski", a transmis tot pe Telegram un membru al administraţiei proruse, Vladimir Rogov. Proiectilele au căzut "în zonele situate pe malul Niprului şi în centrală", a adăugat acesta. Fluviul Nipru separă în acea zonă teritoriile pe care le controlează trupele ucrainene şi cele ruse. Hidrocentrala Kahovskaia, în pericol Autorităţile proruse au mai transmis că din cauza atacurilor au fost nevoite să oprească una dintre turbinele hidrocentralei de la Kahovskaia, în regiunea Herson limitrofă cu Zaporojie, ceea ce ar putea avea consecinţe grave pentru funcţionarea centralei nucleare. Mai multe bombardamente de artilerie despre care nu se ştie cine le-a lansat, dar pentru care cele două tabere s-au acuzat reciproc, au vizat începând de săptămâna trecută această centrală atomică ce se află sub controlul trupelor ruse, stârnind temeri faţă de un posibil nou Cernobîl. Primele lovituri, cele din 5 august, au avariat în special un transformator al unei linii electrice de înaltă tensiune, antrenând oprirea reactorului trei al centralei şi activarea grupurilor electrogene de avarie. Protecție mai bună decât la Cernobîl Ultimele tiruri de dinaintea celor de sâmbătă au avariat joi o staţie de măsurare a nivelului radioactivităţii. Ucraina, susţinută de aliaţii săi occidentali, cere demilitarizarea acelei zone a centralei şi retragerea trupelor ruse de acolo. Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde Experţi în domeniu afirmă că, în comparaţie cu centralele Cernobîl sau Fukushima, cea de la Zaporojie este mai bine protejată datorită unui circuit de răcire separat şi a unui înveliş special de protecţie, deşi probabil că nu ar rezista în cazul unui atac militar ţintit.

Risc de radiații de la Cernobîl (sursa: tass.com)
Internațional

Risc de radiații de la Cernobîl

UPDATE 13 martie 2022 Sursa de alimentare a centralei nucleare de la Cernobîl a fost restabilită duminică, a anunţat agenţia nucleară ucraineană Energoatom, citându-l pe ministrul ucrainean al Energiei, relatează AFP. "Astăzi, datorită eforturilor incredibile ale specialiştilor de la Ukrenergo (operatorul ucrainean al şantierului), inginerii noştri nucleari şi electricienii noştri au reuşit să restabilească alimentarea cu energie electrică a centralei de la Cernobîl, confiscată de ocupanţii ruşi", a indicat ministrul Guerman Galuşcenko, într-un comunicat publicat de Energoatom. "De acum înainte, sistemele de răcire a ansamblului de combustibil vor funcţiona din nou normal şi mai mult datorită generatoarelor de rezervă", a adăugat el. Miercuri, Ukrenergo a anunţat că centrala, care a provocat cel mai grav dezastru nuclear civil în 1986, "a fost complet deconectată de la reţeaua electrică din cauza acţiunilor militare ale ocupantului rus". Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a declarat însă că incidentul nu a avut "un impact major asupra siguranţei", în timp ce ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a avertizat că centrala are generatoare de rezervă, cu o capacitate de doar 48 de ore. ȘTIREA ORIGINALĂ Risc de radiații de la Cernobîl. Alimentarea cu energie electrică a centralei nucleare de la Cernobîl și a echipamentelor sale de siguranță a fost întreruptă "complet" din cauza acțiunilor militare ruse, a anunțat miercuri operatorul ucrainean Ukrenergo, citat de Hotnews.ro. Risc de radiații de la Cernobîl Centrala de la Cernobîl "a fost complet deconectată de la rețeaua de electricitate din cauza acțiunilor militare ale ocupantului rus, nu mai are sursă de energie", se arată într-o postare pe Facebook a companiei, citată AFP. "Nu există nicio posibilitate de refacere a liniilor", precizează operatorul. Compania nucleară ucraineană Energoatom a transmis la rândul său miercuri că ar putea fi eliberate substanţe radioactive de la Cernobîl din cauză că nu mai poate răci combustibilul nuclear folosit după ce alimentarea cu electricitate a centralei a fost afectată, potrivit Reuters. Citește și: VIDEO Zelenski: Atacul rusesc asupra centralei nucleare de la Zaporijie, de șase ori mai grav decât dezastrul de la Cernobîl. Către ruși: Ieșiți pe străzi, spuneți guvernului că vreți să trăiți Energoatom precizează că la Cernobîl există aproximativ 20.000 de ansambluri de combustibil uzat care nu au putut fi păstrate la rece pe fondul unei pene de curent. Încălzirea lor ar putea duce la „eliberarea de substanțe radioactive în mediu. Norul radioactiv ar putea fi transportat de vânt în alte regiuni din Ucraina, Belarus, Rusia și Europa”, se arată într-un comunicat. E nevoie de încetarea focului Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a cerut încetarea focului pentru a se restabili aplimentarea cu energie electrică la Cernobîl. Anterior Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) anunțase că sistemele care monitorizează materialul nuclear la instalaţiile de deşeuri radioactive de la centrala nucleară dezafectată de la Cernobîl au încetat să mai transmită date către Agenție. „Directorul general... a indicat că transmisia de date la distanţă de la sistemele automatizate de monitorizare instalate la centrala nucleară de la Cernobîl a fost pierdută", a anunţat într-un comunicat AIEA. Peste 200 de tehnicieni și paznici sunt blocați la fața locului, lucrând 13 zile la rând sub supravegherea rusă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră