vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

767 articole
Eveniment

Rutte (NATO) spune că SUA vor apăra România în cazul unui atac, potrivit articolului 5 din Tratat

Bolojan discută securitatea României cu Rutte. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a avut luni o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul căreia au fost abordate teme esențiale privind securitatea regională, bugetul de apărare al României și sprijinul pentru Ucraina, informează Administrația Prezidențială. Bolojan discută securitatea României cu Rutte În timpul discuției, Ilie Bolojan a reafirmat că NATO reprezintă principalul garant al securității României, iar Articolul 5 rămâne cel mai eficient mecanism de descurajare a amenințărilor externe. Citește și: Omul lui Georgescu, Horațiu Potra, fotografiat când lua cărămizi de bani de la o rusoaică, la un hotel în Dubai De asemenea, a subliniat importanța crucială a relației transatlantice și a prezenței militare americane în Europa pentru stabilitatea continentului. Rolul României pe Flancul Estic Președintele interimar a reiterat angajamentul României față de securitatea Flancului Estic al NATO și stabilitatea regiunii Mării Negre, precizând că România alocă 2,5% din PIB pentru apărare. De asemenea, țara este pregătită să crească investițiile în domeniul militar și susține consolidarea securității în zona Mării Negre "România continuă să contribuie la stabilitatea și securitatea Flancului Estic al NATO, alături de partenerii săi", a transmis Ilie Bolojan. Sprijin pentru Ucraina și apel la o pace durabilă În ceea ce privește conflictul din Ucraina, Ilie Bolojan a accentuat nevoia unei păci juste și durabile, pledând pentru menținerea sprijinului constant acordat Kievului de către comunitatea internațională. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a mulțumit României pentru rolul său activ în cadrul Alianței și pentru contribuția semnificativă la securitatea regiunii Mării Negre și a Flancului Estic. Totodată, Rutte a reafirmat angajamentul NATO și al Statelor Unite față de apărarea colectivă, conform Articolului 5. Acesta a vorbit despre sprijinul Alianței pentru consolidarea prezenței militare în regiune și eforturile continue pentru asigurarea unei păci durabile în Ucraina În încheiere, Mark Rutte a salutat decizia României de a crește bugetul pentru apărare și a transmis necesitatea ca și alți membri ai NATO din Europa să adopte politici similare, pentru întărirea securității colective într-un context global tot mai tensionat.

Bolojan discută securitatea României cu Rutte (sursa: X/Mark Rutte)
Crin Antonescu, nou mesaj spre alegătorii suveraniști Foto: Inquam/George Calin
Politică

Crin Antonescu, nou mesaj spre alegătorii suveraniști: „Nu avem înţelegeri de durată cu Ucraina”

Crin Antonescu, nou mesaj spre alegătorii suveraniști: „Noi nu am avut şi nu avem obligaţii de lungă durată sau înţelegeri de lungă durată nici cu Ucraina nici cu altcineva”, a spus el într-un interviu pentru Hotnews. „Conjunctural, pe fondul războiului inițiat de Vladimir Putin, am sprijinit și vom sprijini Ucraina”, a spus el acum două zile, fiind criticat pentru afirmația că sprijinul pentru Ucraina este „conjunctural”.  Citește și: Șoșoacă spune că Simion a fost „crescut și format” de Alina Mungiu Pippidi. Aceasta l-a lăudat pe liderul AUR Crin Antonescu, nou mesaj spre alegătorii suveraniști Acum, candidatul PSD-PNL-UDMR la președinția României a anunțat și că se opune ca România să trimită trupe în cadrul unei forțe de pace, în Ucraina, sugerând că nu este de acord cu Ilie Bolojan. „România astăzi vorbeşte pe limba preşedintelui interimar. Eu nu am nicio calitate să vorbesc în numele României şi nu am această pretenţie. În acelaşi timp, nu am nicio obligaţie sau nicio constrângere să nu expun nişte puncte de vedere ale unui candidat la alegerile prezidenţiale în legătură cu chestiuni punctuale (...) În legătură cu cizmele la sol, bun, sigur că eu am urmărit cu mare atenţie declaraţia premierului Starmer, în paranteză fie spus mă bucură faptul că Marea Britanie, deşi nu e membru al Uniunii Europene, arată în aceste momente de restrişte, să le spun aşa, o foarte strânsă legătură cu Uniunea Europeană. Asta este un lucru de salutat, dar eu cred că aici deocamdată e vorba doar de o idee. Nu am văzut nici măcar cizme britanice la sol sau cizme franceze şi continuu să cred că nu e cazul să vedem vreodată cizme româneşti”, a afirmat Antonescu, citat de news.ro. 

Ce ajutor vrea Republica Moldova de la România Foto: Facebook
Eveniment

Ce ajutor vrea Republica Moldova de la România, în sectorul energetic

Ce ajutor vrea Republica Moldova de la România, în sectorul energetic: acces la gazele din offshore și la energia ce va fi produsă de reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Citește și: Șoșoacă spune că Simion a fost „crescut și format” de Alina Mungiu Pippidi. Aceasta l-a lăudat pe liderul AUR Informația apare într-o postare a ministerului Energiei despre vizita președintelui intermar Ilie Bolojan la Chișinău, vizită în cadrul căreia ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a avut discuții cu omologul din Moldova, Dorin Junghietu. Însă postarea a fost modificată și exact aceste informații tehnice au fost șterse, dar au rămas în istoria mesajului de pe Facebook. Ce așteaptă Republica Moldova de la România și cu ce probleme se confruntă: „Părțile au abordat și subiectul încheierii unor acorduri prealabile care să garanteze accesul la achizițiile viitoare de gaze naturale și energie electrică, imediat ce încep extracțiile din Neptun Deep în 2027, precum și achiziția de energie electrică produsă de blocurile 3 și 4 de la Cernavodă, când acestea vor fi date în exploatare” „Junghietu a exprimat interesul Republicii Moldova pentru tarife mai atractive de tranzit a gazelor naturale prin România pentru a facilita un volum mai mare de gaze naturale prin coridorul vertical între Grecia, Bulgaria, România și Ucraina” „Junghietu și Burduja au discutat evoluția proiectelor comune de infrastructură critică și finanțarea construcției liniilor de interconectare de înaltă tensiune. Finalizarea acestora va permite majorarea capacității de interconectare comercială cu România, care este în prezent de doar 315 MW, în timp ce nevoile de import pot ajunge la 650 MW” Recent, OMV Petrom a încheiat un acord privind livrarea de gaze din Neptun Deep, începând din 2027, cu compania energetică germană Uniper.

Birocrația angajării muncitorilor străini în România (sursa: Pexels/Ihsan Adityawarman)
Eveniment

Aducerea legală a unui muncitor străin în România e ieftină, doar birocrația pune piedici procesului

Birocrația angajării muncitorilor străini în România. Pentru angajarea unui muncitor străin în România, firmele trebuie să obțină un aviz de angajare de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), obligatoriu pentru cetățeni din afara UE, SEE și Elveției. Birocrația angajării muncitorilor străini în România Taxa pentru acest aviz variază între 25 și 100 de euro, în funcție de categoria angajatului, iar procesul poate dura până la 45 de zile. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Chiar și după obținerea avizului, angajarea nu este garantată, documentul putând fi anulat în cazul unor acte false sau dacă nu este ridicat la timp. Procedura rămâne esențială pentru companiile care doresc să aducă forță de muncă străină în România, în contextul deficitului de personal din anumite domenii. Continuarea, în Ziarul de Iași

Trupe românești în Ucraina, decizie incertă (sursa: Facebook/UK Prime Minister)
Eveniment

România ar putea fi printre țările UE care să trimită trupe în Ucraina ca garanții de securitate

Trupe românești în Ucraina, decizie incertă. Premierul britanic Keir Starmer a anunțat duminică un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 2 miliarde de dolari. Starmer a anunțat și disponibilitatea mai multor țări de a participa la o eventuală forță de menținere a păcii în Ucraina, însă nu le-a precizat. Trupe românești în Ucraina, decizie incertă În cadrul unei conferințe de presă susținute după summitul informal de la Londra dedicat securității Ucrainei și Europei, premierul britanic a explicat că noile rachete antiaeriene vor consolida apărarea Ucrainei și vor contribui la menținerea păcii după semnarea unui posibil acord cu Rusia. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Până atunci, Starmer a subliniat necesitatea continuării sprijinului militar acordat Ucrainei și menținerii presiunii economice asupra Rusiei pe durata războiului. Totodată, Starmer a confirmat disponibilitatea mai multor țări de a participa la o eventuală forță de menținere a păcii în Ucraina. Însă acestea nu au fost deocamdată dezvăluite. Starmer și Macron, inițiatorii unui plan pentru pace Premierul britanic a confirmat că lucrează alături de președintele francez Emmanuel Macron la un plan destinat opririi conflictului din Ucraina. Acesta ar urma să fie prezentat Statelor Unite și prevede formarea unei „coaliții de voluntari” din rândul țărilor europene care să ofere Ucrainei garanții de securitate în cadrul unui eventual acord de pace. Keir Starmer a declarat că mai multe țări s-au arătat dispuse să participe la această inițiativă, însă a precizat că va lăsa respectivele guverne să facă anunțurile oficiale. Danemarca, pregătită să participe la o forță de menținere a păcii Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a anunțat că țara sa este pregătită să ia parte la o eventuală forță internațională de menținere a păcii în Ucraina, consolidând astfel sprijinul acordat Kievului. Anterior, Franța și Marea Britanie au discutat public posibilitatea trimiterii unor trupe de menținere a păcii în Ucraina, ca garanție de securitate. Potrivit presei occidentale, cele două state ar fi elaborat chiar un plan pentru trimiterea a aproximativ 30.000 de soldați. Diferențe majore între SUA și liderii europeni Summitul de la Londra a evidențiat din nou diferențele de abordare dintre președintele american Donald Trump și liderii europeni. În timp ce Trump susține încheierea rapidă a unui acord de pace între Rusia și Ucraina, liderii europeni, în frunte cu Marea Britanie și Franța, par dispuși să continue sprijinul militar acordat Kievului până când Ucraina va obține o pace convenabilă. Starmer: „Este momentul să acționăm” În încheierea summitului, premierul britanic Keir Starmer a subliniat importanța mobilizării internaționale pentru o soluție durabilă. „Suntem la un punct de răscruce al istoriei. Nu este momentul pentru mai multe vorbe. Este momentul să acționăm. Este momentul să facem un pas înainte și să ne unim în jurul unui nou plan pentru o pace justă și durabilă”, a declarat Starmer. Acesta a anunțat și intenția liderilor de a organiza noi întâlniri în perioada următoare pentru a avansa discuțiile privind planul comun de securitate și pace pentru Ucraina.

Macron avertizează: Putin amenință Moldova, România (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron: Dacă Putin nu e oprit, "va merge sigur în Republica Moldova şi poate în România"

Macron avertizează: Putin amenință Moldova, România. Președintele francez Emmanuel Macron a lansat un avertisment ferm cu privire la pericolul reprezentat de Vladimir Putin. Într-un interviu acordat mai multor publicații franceze, printre care Le Parisien, Macron a subliniat că, dacă liderul rus nu va fi oprit în Ucraina, următoarele ținte ar putea fi Republica Moldova și România. Macron avertizează: Putin amenință Moldova, România „Dacă președintele rus Vladimir Putin, care a invadat Ucraina în 2022, nu este oprit, va merge sigur în (Republica) Moldova și poate mai departe, în România”, a declarat Emmanuel Macron. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Președintele Franței a atras atenția și asupra riscurilor majore pe care le-ar presupune o eventuală dezangajare a Statelor Unite din sprijinirea Ucrainei. Potrivit lui Macron, un astfel de pas nu ar fi în interesul Washingtonului. „Ceea ce au făcut Statele Unite în ultimii trei ani este în deplină concordanță cu tradiția lor diplomatică și militară”, a subliniat Macron. Mai mult, dacă SUA ar accepta o încetare a focului fără garanții solide de securitate pentru Ucraina, „capacitatea lor de descurajare geostrategică față de Rusia, China și alții ar dispărea în aceeași zi”, a avertizat liderul de la Elysee. O apărare europeană comună Macron a pledat și pentru o accelerare a proiectelor comune de apărare la nivelul Uniunii Europene. Potrivit acestuia, statele membre trebuie să avanseze rapid spre o finanțare comună masivă, dedicată securității europene. „Am dat mandat Comisiei Europene pentru a defini nevoile de capacități pentru a construi o apărare comună”, a precizat președintele francez. Liderii UE urmează să se întâlnească joi, la Bruxelles, într-un summit decisiv, în care vor discuta aceste propuneri. Macron insistă asupra urgenței mobilizării „cu sute de miliarde de euro” pentru a garanta securitatea colectivă a Europei.  

Crin Antonescu ține partea lui Trump (sursa: Facebook/Crin Antonescu)
Politică

Crin Antonescu merge cu Trump în privința Ucrainei: Este „partenerul nostru”

Crin Antonescu ține partea lui Trump. Candidatul PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu, a reafirmat că Statele Unite ale Americii reprezintă partenerul strategic al României de peste 35 de ani. În contextul războiului declanșat de Vladimir Putin, Antonescu susține că România va continua să sprijine Ucraina, însă avertizează că prelungirea conflictului nu este în interesul țării noastre. Crin Antonescu ține partea lui Trump „Încă un an de război este prea mult pentru noi. Pragmatismul este singura opțiune”, a transmis Crin Antonescu într-o postare publicată sâmbătă pe Facebook. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Antonescu subliniază că sprijinul acordat Ucrainei de către România a fost constant și responsabil, însă mizează pe o soluție care să aducă pace la granițele țării. „Conjunctural, pe fondul războiului inițiat de Vladimir Putin, am sprijinit și vom sprijini Ucraina. Am ajutat cu tot ce am putut, am fost buni vecini. Dar partenerul nostru strategic rămâne administrația Trump”, a precizat candidatul. Potrivit lui Antonescu, obiectivul prioritar al României este asigurarea păcii și stabilității regionale, iar orice prelungire a conflictului ar reprezenta un risc major pentru securitatea țării. Trump nu l-ar lasă pe Putin să avanseze Crin Antonescu a respins speculațiile privind o eventuală complicitate între Donald Trump și Vladimir Putin, subliniind că angajamentele SUA față de România sunt solide și vizibile prin investițiile strategice. „Președintele Trump nu îl lasă pe Putin să facă ce vrea. Este o teză falsă. Angajamentul față de România se vede în noile investiții pe care Statele Unite le vor face la scutul de la Deveselu”, a explicat el. În plus, Antonescu afirmă că negocierile americano-ucrainene au o importanță majoră și pentru România, deoarece pacea la granițe depinde de rezultatele acestor discuții. Antonescu: Europa trebuie să arate că este puternică Crin Antonescu consideră că actualul context geopolitic reprezintă o oportunitate pentru Europa de a demonstra coeziune și forță diplomatică. „E momentul perfect ca Europa să arate că este puternică. E nevoie de găsirea unor punți comune cu partea americană pentru asigurarea unei păci durabile”, a punctat candidatul PSD-PNL-UDMR la președinție.

România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional Foto: presidency.ro
Politică

ANALIZĂ România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional din 1938

România este complet nepregătită în cel mai prost moment internațional din 1938, începând de la faptul că este condusă de un președinte interimar fără experiență internațională și terminând cu lipsa de resurse financiare și corupția din Armată.  Citește și: Dacă Ucraina cade, rușii vor fi la Sulina într-o zi iar Trump va negocia cu Putin la fel ca pentru Ucraina Mai grav este faptul că, politic, nu se poate anticipa o schimbare de direcție, respectiv o guvernare care să pregătească țara de război. În sfârșit, nu este clar dacă România are vreun plan pentru varianta în care Republica Moldova este preluată, într-o formă sau alta, de Rusia.  România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional În ce situație se află România, pe fondul conflictului dintre Statele Unite și Uniunea Europeană/Ucraina: România a cheltuit, în 2024, circa 2,2% din PIB pentru Apărare, dar ar fi aproape imposibil să ajungă la o țintă de 3% pe fondul deficitului bugetar uriaș - aprecierea Consiliului Fiscal Ultimele date disponibile, în raportul pe 2023 al secretarului general NATO, arătau că România cheltuie 59,7% din bugetul Apărării cu personalul. Doar Italia și Muntenegru alocă un procent mai mare. Pe de altă parte, doar 21,9% din acest buget se ducea către achiziții majore de armament. Premierul PSD, Marcel Ciolacu, nu vorbește limba engleză și nu este clar ce limbă străină știe Președintele interimar, Ilie Bolojan, nu are experiență internațională La alegerile din mai, candidatul pro-Rusia Călin Georgescu este cotat cu prima șansă - dacă Biroul Electoral Central îi va valida candidatura Încep să apară tot mai multe informații despre corupția la vârf din Armată, după ce șeful  Logisticii Armatei, generalul Cătălin Zisu, a fost acuzat de corupție Un fost secretar de stat din ministerul Externe a apreciat că doar 25% din personalul acestui minister este dedicat și inteligent.  În plus, PSD - principalul partid parlamentar, care domină Guvernul - este tot mai tentat de o politică „suveranistă”, după catastrofa de la alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024. Electoratul său, în mod evident, ar prefera să voteze cu un candidat suveranist, în locul unuia perceput ca fiind de dreapta.  În sfârșit, pe fondul unui DNA tot mai ineficient, se poate presupune că corupția afectează toate achizițiile statului român, inclusiv cele militare. 

Cătălin Prisacariu
Opinii

Dacă Ucraina cade, rușii sunt la Sulina rapid. Trump va negocia cu Putin la fel ca pentru Ucraina

Dacă Ucraina cade, rușii vor fi la Sulina într-o zi. Și asta, dacă nu se grăbesc. Nu le va lua mult timp nici să ajungă la București. O să ocupe câteva județe doar așa, de distracție. Apoi Trump o să negocieze cu Putin: rușii rămân cu ce au ocupat deja în România, dar trimite el, președintele SUA, niște companii americane să exploateze ceva pe aici - niște gaz, niște aur. Iar asta, desigur, îl va împiedica pe Putin să ocupe și restul țării. Iar garanții de securitate să ofere Bruxelles-ul. Acum e un pic mai clar ce voia Zelenski la Casa Albă? P.S. Trump nu vrea pace pentru Ucraina, Trump vrea doar să nu-l deranjeze pe Putin și să mai facă o afacere pe spatele Ucrainei. Rusia e o mafie cu o benzinărie iar Trump e polițistul corupt (al planetei) care vrea o parte din profitul benzinăriei, indiferent cu ce costuri pentru restul lumii și chiar pentru SUA. P.P.S. NATO? Sigur că articolul 5 etc., dar acest Trump va mai da ordinul de luptă ca trupele americane să participe la misiunile Alianței? 

Economist Intelligence Unit face praf decizia de anulare a alegerilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Economist Intelligence Unit face praf decizia de anulare a alegerilor și retrogradează România

Economist Intelligence Unit face praf decizia de anulare a alegerilor prezidențiale, la finalul anului trecut, și retrogradează România, în Indicele Democrației, la rang de „regim hibrid”. Anul trecut, România era considerată o „democrație defectuoasă”.  Regim hibrid este penultima treaptă a clasamentului, deasupra regimurilor autoritare.  Clasamentul a fost publicat azi. Economist Intelligence Unit face parte din același grup cu săptămânalul The Economist.  Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat Economist Intelligence Unit face praf decizia de anulare a alegerilor  „Cetățenii români au reacționat cu un amestec de furie și ușurare la decizia Curții Constituționale de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie și de a anula turul al doilea, programat pentru 8 decembrie. Într-o decizie slab argumentată, fără probe solide care să-i susțină concluziile, Curtea a susținut că un amestec străin pe rețelele sociale a influențat rezultatul alegerilor (...) Primul tur fusese câștigat de doi candidați anti-sistem, care au reușit să depășească reprezentanții partidelor aflate la guvernare, devenite extrem de nepopulare. Decizia Curții de a anula alegerile, bazată pe rapoarte neclare de interferență electorală rusească, este o măsură excepțională, mai ales că dovezile prezentate sunt, în cel mai bun caz, discutabile. Afirmația că alegătorii candidatului de dreapta, outsiderul Călin Georgescu, ar fi fost influențați masiv de o campanie pe TikTok este greu de crezut, mai ales având în vedere profilul social al susținătorilor săi, majoritatea fiind votanți vârstnici din mediul rural, care își iau informațiile din televiziuni dominate de partidele aflate la putere. Ulterior, au apărut dovezi că Partidul Național Liberal (PNL), unul dintre partidele de guvernare, a finanțat campania pe rețelele sociale în favoarea lui Georgescu, într-o mișcare tactică ce s-a întors împotriva sa. Acest scandal nu va face decât să erodeze și mai mult încrederea extrem de scăzută a cetățenilor români în guvern și partidele politice”, arată Democracy Index. 

Schengen aduce clienți maghiari în România (sursa: Inquam Photos/Virgil Simonescu)
Eveniment

Mulți unguri au început să vină la cumpărături în România după intrarea în Schengen

Schengen aduce clienți maghiari în România. Primarii din județul Arad observă un impact economic pozitiv al aderării României la Spațiul Schengen, mai ales în localitățile de frontieră. Numărul clienților din Ungaria a crescut semnificativ în magazinele locale, în special în weekend, datorită prețurilor mai mici la alimente, materiale de construcții și carburanți. Orașul Pecica, situat lângă Bătania, este una dintre localitățile care beneficiază de acest aflux de cumpărători, arată un reportaj Agerpres. Schengen aduce clienți maghiari în România Locuitorii din orașele și satele ungurești din apropierea graniței vin frecvent la cumpărături în România, atrași de reducerile semnificative la alimente de bază și alte produse esențiale. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor De exemplu, în Pecica, în prima zi de weekend, un sfert dintre clienții unui supermarket erau din Ungaria. Aceștia achiziționează cantități mari de produse precum ulei, carne, conserve și produse de igienă, profitând de prețuri cu 20-40% mai mici față de cele din magazinele ungurești. Impactul asupra afacerilor locale Nu doar supermarketurile beneficiază de noul val de cumpărători, ci și piețele locale, stațiile de carburanți și depozitele de materiale de construcții. Potrivit primarului din Pecica, producătorii locali au început să atragă tot mai mulți clienți unguri, iar zilele de piață sunt tot mai aglomerate. Situația este similară și în comuna Pilu, unde magazinele și benzinăriile din Vărșand au înregistrat o creștere a vânzărilor datorită clienților de peste graniță. Facilitarea accesului cumpărătorilor Pentru a încuraja acest flux comercial, administrația locală din Pecica intenționează să înființeze o linie de autobuz către Bătania, facilitând astfel accesul maghiarilor la magazinele din România. În paralel, autoritățile locale lucrează la reabilitarea unui drum istoric dintre cele două orașe, care va reduce distanța dintre ele de la 20 la 12 kilometri. Astfel, aderarea la Schengen nu doar că stimulează economia locală, dar și consolidează relațiile dintre comunitățile de frontieră.    

Câți ucraineni au intrat în România (sursa: Inquam Photos/Ilona Andrei)
Eveniment

Aproape 11,2 milioane de ucraineni au intrat în România în trei ani de război. Doar puțini au rămas

Câți ucraineni au intrat în România. În cei trei ani de conflict, peste 11,2 milioane de cetățeni ucraineni au intrat în România, conform datelor oficiale ale Poliției de Frontieră Române. Câți ucraineni au intrat în România În perioada 10 februarie 2022 – 23 februarie 2025, s-au înregistrat 11.191.703 intrări. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania În ultimele 24 de ore, autoritățile au gestionat formalitățile pentru aproximativ 69.800 de persoane și peste 14.800 de mijloace de transport, incluzând 35.721 de intrări în țară. Eliminarea controlului la frontiera internă Începând cu 1 ianuarie 2025, la frontiera internă cu Ungaria și Bulgaria a fost eliminat controlul, permițând circulația liberă în Spațiul Schengen, cu excepția Ciprului și Irlandei. Totuși, polițiștii pot efectua controale aleatorii pe o rază de până la 30 km de la graniță. Verificări suplimentare și constatări ale autorităților În ultimele 24 de ore, s-au realizat peste 10.400 de verificări în aplicația eDAC, s-au consemnat 100 de fapte ilegale (25 de infracțiuni și 75 de contravenții). De asemenea, autoritățile au refuzat intrarea a 16 cetățeni străini, precum și ieșirea a 20 de cetățeni români, din diverse motive legale.

Reuniune Europeană, România nu e invitată (sursa: Facebook/Sébastien Lecornu)
Internațional

România nu e invitată la o reuniune importantă la nivel de miniștri ai Apărării pe subiectul Ucraina

Reuniune europeană, România nu e invitată. Miniștrii apărării din 13 țări europene se vor reuni luni, prin videoconferință, pentru a defini un răspuns coordonat la negocierile americano-ruse privind încheierea războiului din Ucraina și pentru consolidarea securității Europei, a anunțat duminică Ministerul francez al Apărării. La această reuniune, la care a făcut referire și Volodimir Zelenski, România nu a fost invitată. Reuniune europeană, România nu e invitată Reuniunea, programată pentru după-amiaza de luni, este organizată la inițiativa Estoniei și a Franței. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania Evenimentul îi va reuni pe miniștrii apărării din Lituania, Letonia, Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie, potrivit surselor. Evenimentele din Tallinn Ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, va fi prezent la Tallinn, alături de omologul său eston, Hanno Pevkur, după ce va participa la evenimentele dedicate Zilei Naționale a Estoniei. Franța are, de asemenea, circa 350 de militari staționați în Estonia, parte a unui batalion multinațional NATO. Negocieri bilaterale Această reuniune a miniștrilor europeni ai apărării, organizată la trei ani de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, face parte din eforturile diplomatice declanșate de anunțul administrației Trump privind negocierile bilaterale între SUA și Rusia pentru a pune capăt conflictului din Ucraina. Săptămâna trecută, mai mulți șefi de guvern europeni au fost invitați la Paris de președintele Emmanuel Macron pentru a defini un răspuns comun la inițiativa administrației Trump. Acord de pace durabil  Participanții au convenit asupra necesității unui "acord de pace durabil bazat pe garanții de securitate" pentru Kiev și asupra "disponibilității" lor de a spori investițiile în apărare, potrivit unui rezumat al reuniunii obținut din surse parlamentare. Totuși, mai multe țări membre și-au exprimat rezerve cu privire la trimiterea de trupe europene în Ucraina, în eventualitatea unui acord ce va pune capăt ostilităților.

Consolidarea rolului României în plan extern (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan: România lipsește de ani de zile din procesul de decizie în plan extern

Consolidarea rolului României în plan extern. Candidatul la alegerile prezidențiale, Nicușor Dan, a subliniat într-o conferință de presă la Sibiu importanța întăririi statului și a armatei României pentru a avea o influență externă reală. Consolidarea rolului României în plan extern Dan a evidențiat faptul că, în contextul unei schimbări profunde a echilibrului de putere la nivel global, România trebuie să joace un rol activ în deciziile majore. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania În discursul său, Nicușor Dan a declarat: "În primul rând vedem că avem o situaţie globală care este mult mai dinamică decât cea cu care ne-am obişnuit ani de zile. Este o reconfigurare a polilor de putere. Din păcate, România lipseşte în procesul de decizie, de fapt, România s-a obişnuit să lipsească în ultimii ani, în deciziile majore. Punctul meu de vedere este că noi trebuie să întărim statul pentru că doar un stat puternic poate să aibă un cuvânt de spus. Şi când spun puternic, spun din punct de vedere instituţional şi din punctul de vedere al capacităţii sale militare. Şi în una şi în alta noi trebuie să întărim statul pentru a putea să contăm". Direcția euroatlantică și parteneriatul strategic Nicușor Dan a insistat și asupra importanței menținerii orientării euroatlantice a României, afirmând: "Trebuie fără discuţie să păstrăm direcţia euroatlantică, trebuie să păstrăm şi să încercăm să întărim parteneriatul strategic cu Statele Unite şi, bineînţeles, trebuie să continuăm să fim membri şi să influenţăm decizia în cadrul Uniunii Europene".

Elon Musk acuză Soros şi USAID (sursa: X/Elon Musk)
Internațional

Elon Musk insistă că "Soros și USAID subminează democrația în România"

Elon Musk acuză Soros şi USAID. În noaptea de vineri spre sâmbătă, miliardarul Elon Musk a publicat pe rețeaua X un mesaj în care susține că "Soros și USAID subminează democrația în România". Această declarație aduce în discuție rolul influent al unor actori internaționali în dinamica politică românească. Elon Musk acuză Soros şi USAID Musk, cunoscut ca fiind consilier al președintelui american Donald Trump, a preluat o postare a unui internaut care trage paralele între judecătoarea Curții Constituționale, Iulia Scântei, și Sandra Pralong – fost consilier al lui Klaus Iohannis și denumită „agent al lui Soros”. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească Postarea susține că Sandra Pralong ar fi folosit ONG-ul RePatriot, finanțat de USAID, din care face parte și Iulia Scântei, pentru a influența procesul de anulare a alegerilor prezidențiale. Critici repetate la adresa sistemului politic românesc Aceasta nu este prima dată în această săptămână când Elon Musk critică România. Într-o altă postare, publicată joi, Musk l-a descris pe Marian Enache, președintele Curții Constituționale, drept "un tiran, nu un judecător". La începutul săptămânii, miliardarul a mai afirmat că "România își merită propria suveranitate", preluând un comentariu referitor la declarațiile fostului candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, care susținea că ar interzice întreaga rețea Soros în România, dacă ar deveni președinte.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră