ANALIZĂ Cât de gravă este problema infecțiilor nosocomiale în spitalele din România. Radiografia groazei

Problema infecțiilor nosocomiale în spitalele românești. În România, infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM), cunoscute drept infecții nosocomiale, continuă să fie o problemă gravă, adesea subraportată, dar cu un impact real asupra sănătății publice.

Deși sistemul medical dispune de protocoale de prevenire și raportare, realitatea din teren arată că numeroase cazuri sunt trecute sub tăcere, iar unele dintre ele ajung, după ani de lupte juridice, în fața instanțelor de judecată.

Problema infecțiilor nosocomiale în spitalele românești

Datele recente arată o creștere a raportărilor oficiale, dar specialiștii avertizează că acestea nu reflectă în totalitate amploarea fenomenului.

Citește și: G4Media, cumpărat de un penal apropiat PSD. Tapalagă și Pantazi, poză cu noul proprietar, Budeanu

Potrivit raportului Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București pentru 2024, în spitalele din Capitală au fost înregistrate 10.211 IAAM și 83 de focare, dintre care unele provocate de germeni extrem de periculoși, precum Candida auris, Klebsiella pneumoniae sau Acinetobacter baumannii.

Cele mai multe cazuri au fost raportate la Institutul Fundeni (1.730), Spitalul Universitar de Urgență București (1.501) și Spitalul Elias (928).

La nivel național, Institutul Național de Sănătate Publică a publicat în iunie 2024 rezultatele unui studiu de prevalență, care confirmă tendința observată și la nivel european: între 4% și 7% dintre pacienții internați în spitale de îngrijire acută dezvoltă cel puțin o infecție asociată îngrijirilor medicale.

Dacă aplicăm acest procent la numărul total de internări, rezultă zeci de mii de pacienți afectați anual.

Subraportarea cazurilor

Problema majoră rămâne însă subraportarea.

Organizațiile independente și experții în sănătate publică estimează că numai 1 din 10 infecții nosocomiale ajunge în statisticile oficiale.

Această discrepanță se explică prin teama managerilor de spitale de a nu fi sancționați și prin lipsa unor mecanisme clare de protecție a avertizorilor din sistem.

Infecțiile care ucid

Dincolo de cifre, infecțiile nosocomiale se traduc în destine frânte.

Unele bacterii multirezistente, precum Acinetobacter baumannii sau Pseudomonas aeruginosa, pot fi fatale pentru pacienții vulnerabili, chiar și atunci când tratamentul este administrat prompt.

Cazurile documentate în ultimii ani arată că infecțiile spitalicești nu sunt simple complicații, ci cauze directe ale decesului.

În octombrie 2022, la Spitalul Județean din Târgu Mureș, un focar cu Pseudomonas și Acinetobacter a dus la șase cazuri de infecții, dintre care cinci pacienți au murit.

În același an, la Maternitatea din Cluj-Napoca, patru nou-născuți au decedat în urma unor infecții dobândite imediat după naștere, stârnind proteste și cereri de anchete publice.

Raportul DSP București pentru 2024 relevă, de asemenea, existența unor focare cu Candida auris, un patogen fungic cu mortalitate ridicată și rezistență la majoritatea antifungicelor, ceea ce îl face extrem de dificil de tratat.

Când spitalele ajung în fața instanței

Cazurile care ajung în justiție sunt puține în comparație cu numărul real de victime, dar procesele finalizate în ultimii ani au creat precedente importante.

Spitalul Județean din Suceava a fost condamnat pentru ucidere din culpă după moartea unui nou-născut infectat în maternitate. 

Instanța a aplicat o amendă penală de 280.000 lei și a acordat familiei 800.000 de euro daune morale – una dintre cele mai mari sume acordate vreodată într-un astfel de caz.

Cazul a intrat pe rol în 2016, sentința definitivă a fost dată în februarie, 2024.

Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj a fost obligat să plătească 300.000 de euro familiei unui pacient decedat după o infecție cu Acinetobacter baumannii. 

Instanța a reținut că infecția a fost contractată în spital și a fost cauza directă a decesului.

Procesul a început în 2017, sentința a fost pronunțată în 2023.

În Arad, în 2024, o pacientă a câștigat 30.000 de euro despăgubiri pentru o infecție nosocomială contractată în timpul unei internări.

Cazul a fost soluționat pe cale civilă.

În Piatra Neamț, în 2022, instanța a acordat 150.000 de euro unui pacient infectat cu o bacterie multirezistentă în spital, însă unitatea medicală a contestat legătura cauzală.

Procesele sunt adesea îndelungate, necesitând expertize medico-legale complexe și o documentare atentă a istoricului medical al pacientului.

În multe cazuri, familiile victimelor renunță la acțiuni din cauza costurilor sau a presiunii emoționale.

Cazuri aflate în curs

Unele spețe sunt încă pe rol, dar au potențialul de a produce schimbări semnificative în jurisprudență.

Este cazul Maternității "Cuza Vodă", din Iași.

După ani de tergiversări, spitalul a fost trimis în judecată în februarie 2025 pentru ucidere din culpă în cazul mai multor nou-născuți decedați.

Ancheta a vizat inclusiv modul în care au fost raportate (sau ascunse) infecțiile nosocomiale.

Barierele în raportare și prevenție

În ciuda progreselor legislative, infecțiile spitalicești rămân o problemă sistemică.

Legea „Stop nosocomiale!”, adoptată în 2020 și actualizată în 2024, impune reguli stricte de raportare și măsuri de prevenție, însă implementarea lor este inegală.

Deficiențele majore identificate includ:

• Lipsa unui sistem electronic unificat pentru raportarea IAAM la nivel național.
• Presiunea administrativă asupra medicilor și epidemiologilor de a minimiza cifrele.
• Deficitul de personal specializat în controlul infecțiilor, în special în spitalele mici.
• Infrastructura depășită, care favorizează transmiterea germenilor (saloane supraaglomerate, instalații sanitare vechi, lipsa circuitelor separate pentru pacienți infectați).

Impactul uman și social

Dincolo de statistici, fiecare infecție spitalicească reprezintă o dramă umană.

Pacienți care intră în spital pentru o intervenție planificată pot ajunge să se lupte cu bacterii rezistente la antibiotice, iar recuperarea, dacă survine, este lungă și costisitoare.

Familiile trec prin șocuri emoționale și financiare, mai ales în lipsa unor mecanisme rapide de compensare.

În plus, fenomenul erodează încrederea publicului în sistemul sanitar.

Studiile sociologice arată că unul dintre motivele pentru care pacienții evită internările, chiar și atunci când sunt necesare, este teama de a nu contracta o infecție nosocomială.

Ce ar trebui făcut

Specialiștii propun câteva măsuri urgente:

Transparență totală: publicarea în timp real a datelor despre IAAM pe site-urile spitalelor.

Protecția avertizorilor de integritate din domeniul medical.

Investiții în infrastructură și echipamente care să reducă riscul de contaminare.

Campanii de conștientizare pentru personal și pacienți privind igiena mâinilor și respectarea circuitelor.

Creșterea capacității laboratoarelor de microbiologie pentru identificarea rapidă a germenilor.