vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: problemă

5 articole
Eveniment

ANALIZĂ Cât de gravă este problema infecțiilor nosocomiale în spitalele din România

Problema infecțiilor nosocomiale în spitalele românești. În România, infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM), cunoscute drept infecții nosocomiale, continuă să fie o problemă gravă, adesea subraportată, dar cu un impact real asupra sănătății publice. Deși sistemul medical dispune de protocoale de prevenire și raportare, realitatea din teren arată că numeroase cazuri sunt trecute sub tăcere, iar unele dintre ele ajung, după ani de lupte juridice, în fața instanțelor de judecată. Problema infecțiilor nosocomiale în spitalele românești Datele recente arată o creștere a raportărilor oficiale, dar specialiștii avertizează că acestea nu reflectă în totalitate amploarea fenomenului. Citește și: G4Media, cumpărat de un penal apropiat PSD. Tapalagă și Pantazi, poză cu noul proprietar, Budeanu Potrivit raportului Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București pentru 2024, în spitalele din Capitală au fost înregistrate 10.211 IAAM și 83 de focare, dintre care unele provocate de germeni extrem de periculoși, precum Candida auris, Klebsiella pneumoniae sau Acinetobacter baumannii. Cele mai multe cazuri au fost raportate la Institutul Fundeni (1.730), Spitalul Universitar de Urgență București (1.501) și Spitalul Elias (928). La nivel național, Institutul Național de Sănătate Publică a publicat în iunie 2024 rezultatele unui studiu de prevalență, care confirmă tendința observată și la nivel european: între 4% și 7% dintre pacienții internați în spitale de îngrijire acută dezvoltă cel puțin o infecție asociată îngrijirilor medicale. Dacă aplicăm acest procent la numărul total de internări, rezultă zeci de mii de pacienți afectați anual. Subraportarea cazurilor Problema majoră rămâne însă subraportarea. Organizațiile independente și experții în sănătate publică estimează că numai 1 din 10 infecții nosocomiale ajunge în statisticile oficiale. Această discrepanță se explică prin teama managerilor de spitale de a nu fi sancționați și prin lipsa unor mecanisme clare de protecție a avertizorilor din sistem. Infecțiile care ucid Dincolo de cifre, infecțiile nosocomiale se traduc în destine frânte. Unele bacterii multirezistente, precum Acinetobacter baumannii sau Pseudomonas aeruginosa, pot fi fatale pentru pacienții vulnerabili, chiar și atunci când tratamentul este administrat prompt. Cazurile documentate în ultimii ani arată că infecțiile spitalicești nu sunt simple complicații, ci cauze directe ale decesului. În octombrie 2022, la Spitalul Județean din Târgu Mureș, un focar cu Pseudomonas și Acinetobacter a dus la șase cazuri de infecții, dintre care cinci pacienți au murit. În același an, la Maternitatea din Cluj-Napoca, patru nou-născuți au decedat în urma unor infecții dobândite imediat după naștere, stârnind proteste și cereri de anchete publice. Raportul DSP București pentru 2024 relevă, de asemenea, existența unor focare cu Candida auris, un patogen fungic cu mortalitate ridicată și rezistență la majoritatea antifungicelor, ceea ce îl face extrem de dificil de tratat. Când spitalele ajung în fața instanței Cazurile care ajung în justiție sunt puține în comparație cu numărul real de victime, dar procesele finalizate în ultimii ani au creat precedente importante. Spitalul Județean din Suceava a fost condamnat pentru ucidere din culpă după moartea unui nou-născut infectat în maternitate.  Instanța a aplicat o amendă penală de 280.000 lei și a acordat familiei 800.000 de euro daune morale – una dintre cele mai mari sume acordate vreodată într-un astfel de caz. Cazul a intrat pe rol în 2016, sentința definitivă a fost dată în februarie, 2024. Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj a fost obligat să plătească 300.000 de euro familiei unui pacient decedat după o infecție cu Acinetobacter baumannii.  Instanța a reținut că infecția a fost contractată în spital și a fost cauza directă a decesului. Procesul a început în 2017, sentința a fost pronunțată în 2023. În Arad, în 2024, o pacientă a câștigat 30.000 de euro despăgubiri pentru o infecție nosocomială contractată în timpul unei internări. Cazul a fost soluționat pe cale civilă. În Piatra Neamț, în 2022, instanța a acordat 150.000 de euro unui pacient infectat cu o bacterie multirezistentă în spital, însă unitatea medicală a contestat legătura cauzală. Procesele sunt adesea îndelungate, necesitând expertize medico-legale complexe și o documentare atentă a istoricului medical al pacientului. În multe cazuri, familiile victimelor renunță la acțiuni din cauza costurilor sau a presiunii emoționale. Cazuri aflate în curs Unele spețe sunt încă pe rol, dar au potențialul de a produce schimbări semnificative în jurisprudență. Este cazul Maternității "Cuza Vodă", din Iași. După ani de tergiversări, spitalul a fost trimis în judecată în februarie 2025 pentru ucidere din culpă în cazul mai multor nou-născuți decedați. Ancheta a vizat inclusiv modul în care au fost raportate (sau ascunse) infecțiile nosocomiale. Barierele în raportare și prevenție În ciuda progreselor legislative, infecțiile spitalicești rămân o problemă sistemică. Legea „Stop nosocomiale!”, adoptată în 2020 și actualizată în 2024, impune reguli stricte de raportare și măsuri de prevenție, însă implementarea lor este inegală. Deficiențele majore identificate includ: Lipsa unui sistem electronic unificat pentru raportarea IAAM la nivel național. Presiunea administrativă asupra medicilor și epidemiologilor de a minimiza cifrele. Deficitul de personal specializat în controlul infecțiilor, în special în spitalele mici. Infrastructura depășită, care favorizează transmiterea germenilor (saloane supraaglomerate, instalații sanitare vechi, lipsa circuitelor separate pentru pacienți infectați). Impactul uman și social Dincolo de statistici, fiecare infecție spitalicească reprezintă o dramă umană. Pacienți care intră în spital pentru o intervenție planificată pot ajunge să se lupte cu bacterii rezistente la antibiotice, iar recuperarea, dacă survine, este lungă și costisitoare. Familiile trec prin șocuri emoționale și financiare, mai ales în lipsa unor mecanisme rapide de compensare. În plus, fenomenul erodează încrederea publicului în sistemul sanitar. Studiile sociologice arată că unul dintre motivele pentru care pacienții evită internările, chiar și atunci când sunt necesare, este teama de a nu contracta o infecție nosocomială. Ce ar trebui făcut Specialiștii propun câteva măsuri urgente: Transparență totală: publicarea în timp real a datelor despre IAAM pe site-urile spitalelor. Protecția avertizorilor de integritate din domeniul medical. Investiții în infrastructură și echipamente care să reducă riscul de contaminare. Campanii de conștientizare pentru personal și pacienți privind igiena mâinilor și respectarea circuitelor. Creșterea capacității laboratoarelor de microbiologie pentru identificarea rapidă a germenilor.  

Problema infecțiilor nosocomiale în spitalele românești (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Praid, alimentarea populației cu apă, afectată (sursa: Facebook/Apele Române)
Eveniment

Situație critică la Salina Praid: alimentarea cu apă a populației rămâne afectată

Praid, alimentarea populației cu apă, afectată. Directorul Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), Sorin Rîndașu, a declarat luni, în cadrul audierilor din Comisia pentru mediu a Camerei Deputaților, că surparea planșeului vechii mine de la Praid nu este iminentă. Cu toate acestea, situația din zonă este considerată dificilă, mai ales din perspectiva alimentării cu apă a populației. Praid, alimentarea populației cu apă, afectată Conform datelor prezentate, unda de poluare este monitorizată pe traseul Corund – Târnava Mică – Târnava Mare – Mureș. Citește și: Mugur Mihăescu, zis Garcea, spune, zâmbind ironic, că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie de la Parlament, deși are palat în Voluntari Deși în zona Alba Iulia concentrațiile s-au diminuat sub 500 mc/l, în amonte – între Corund și Târnăveni – valorile rămân ridicate, afectând semnificativ sursele de alimentare cu apă. Lucrările pentru separarea apelor înaintează greu Constructorul angajat de Salrom continuă lucrările pentru instalarea unor conducte menite să separe apele dulci de cele de mină. Totuși, din cauza volumului mare de apă sărată și a condițiilor dificile, ritmul de lucru este lent. Rîndașu a menționat că au fost montate pompe care au reușit să reducă temporar concentrațiile de la sursă, dar eforturile trebuie intensificate. Monitorizare constantă și sisteme automate de avertizare Întrebat despre riscul de prăbușire a planșeului minei, oficialul ANAR a explicat că, deși un astfel de scenariu este posibil, nu există indicii de iminență. Sistemele automate de monitorizare instalate în zonă detectează în timp real orice deplasări anormale, permițând autorităților să intervină la timp în caz de pericol real. Risc controlat pentru populație, dar zona rămâne instabilă Potrivit informațiilor disponibile, prăbușirea planșeului ar putea elibera un volum de aproximativ 8.000 mc de apă sărată, însă autoritățile au luat măsuri pentru apărare la un debit de 100 mc/secundă. Deși nu există un pericol direct și imediat pentru populație, autoritățile au decis ca persoanele evacuate să nu revină momentan la locuințele lor. „Suntem în fața unui dezastru ecologic” Deputata USR Diana Buzoianu, președinta Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților, a convocat conducerea Salrom și ANAR pentru explicații. Aceasta a declarat că ne aflăm în fața unui dezastru ecologic și a cerut ca responsabilii să nu se eschiveze, ci să ofere informații clare despre situație și despre măsurile luate.

Dezinformarea, problemă ignorată de statul român (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Fake news a devenit o problemă prezidențială: Nicușor Dan spune că "sunt mai multe lucruri de făcut"

Dezinformarea, problemă ignorată de statul român. Președintele ales, Nicușor Dan, a declarat sâmbătă că dezinformările și știrile false reprezintă o problemă serioasă, care a fost neglijată de statul român timp de aproape zece ani. Dezinformarea, problemă ignorată de statul român În opinia președintelui ales, fenomenul continuă să crească și necesită măsuri urgente. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor „Este o problemă care, din păcate, a fost ignorată. Ea există probabil de 10 ani și este în expansiune. Sunt mai multe lucruri care trebuie făcute”, a spus Nicușor Dan. Colaborare cu companiile de tehnologie Nicușor Dan a subliniat că România dispune de resurse tehnologice importante, inclusiv români care au fondat companii IT de succes în SUA. Acestea pot contribui activ la combaterea dezinformării prin soluții digitale. „Avem norocul să avem români implicați în mari companii de tehnologie. Deci există baza pentru a construi o soluție tehnologică la această problemă”, a precizat el. Moldova, un exemplu de reacție promptă Președintele ales a adăugat că autoritățile din Republica Moldova au fost mai active decât cele din România în combaterea fenomenului fake news. El a sugerat că țara noastră ar trebui să apeleze la expertiza moldovenilor în acest domeniu. „Cred că putem și trebuie să ne bazăm pe experiența Republicii Moldova. Sunt mai avansați în reacția la acest fenomen”, a afirmat Dan. România trebuie să coopereze cu partenerii UE În încheiere, Nicușor Dan a subliniat că problema dezinformării nu este una strict românească, ci afectează întreaga Europă. Prin urmare, este nevoie de cooperare cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. „Este o problemă europeană. Se întâmplă, la o scară mai mare sau mai mică, în toate țările UE. Avem nevoie de colaborare regională și europeană pentru a găsi soluții eficiente”, a concluzionat președintele ales.

Problema majoră a programului „Casa Verde” (sursa: volta.ro)
Eveniment

Problema majoră a programului „Casa Verde”

Problema majoră a programului „Casa Verde”. Aproximativ 130.000 de beneficiari ai programului Casa Verde întâmpină dificultăți în livrarea energiei produse în rețea, din cauza lipsei de sisteme de stocare. Problema majoră a programului „Casa Verde” Aceasta este cea mai mare provocare raportată până acum, a declarat vicepreședintele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), Adrian Corbu, în cadrul evenimentului Energy Forum, ediția a XII-a. Citește și: Cum și-a sabotat statul român programul „Casa Verde”: a cheltuit 500 de milioane de euro și are nevoie de încă atât să-l repare Adrian Corbu, el însuși beneficiar al programului, a subliniat principalele obstacole: racordarea întârziată a sistemelor la rețea și emiterea dificilă a certificatelor de prosumator. Corbu a menționat că, deși a instalat un sistem fotovoltaic în urmă cu opt luni, încă nu a devenit prosumator. „Este esențial să eliminăm dezechilibrele din distribuție și transport și să reducem timpul necesar pentru ca un client casnic să devină prosumator la una-două luni, nu opt”, a subliniat oficialul. Noutăți pentru beneficiarii programului Programul Casa Verde se află deja la a treia ediție, iar în 2025 este planificată lansarea unui nou program dedicat exclusiv finanțării sistemelor de baterii pentru beneficiarii anteriori. Această inițiativă urmărește să soluționeze problema stocării energiei produse. „Avem nevoie de investiții mai rapide în rețeaua de transport și distribuție a energiei, care să țină pasul cu dezvoltarea sistemelor de producție, fie ele solare sau eoliene”, a precizat Corbu. Nevoia de investiții în infrastructura energetică Vicepreședintele AFM a atras atenția asupra ritmului lent al modernizării rețelelor de transport și distribuție a energiei. Deși se discută de aproximativ 20 de ani despre aceste investiții, implementarea rămâne întârziată. Accelerarea investițiilor în infrastructura energetică este considerată crucială pentru a susține expansiunea energiei regenerabile și a facilita integrarea prosumatorilor în sistem. Programul Casa Verde continuă să reprezinte o oportunitate pentru tranziția energetică a României. Cu toate acestea, succesul său depinde de investiții strategice în infrastructura de transport și distribuție, precum și de adoptarea unor măsuri care să faciliteze accesul beneficiarilor la statutul de prosumator.

Ce număr este sub mașina parcată (sursa: cuemath.com)
Eveniment

Ce număr este sub mașina parcată?

Ce număr este sub mașina parcată? Pentru preșcolarii din Hong Kong, acest exercițiu are timp de rezolvare 20 de secunde. Ce număr este sub mașina parcată? Într-adevăr, pare foarte dificil să ajungi repede la numărul care se află sub mașina din desen. Citește și: Mămică de 21 de ani povestește cum și-au bătut joc cadrele medicale de ea, la Maternitatea Bega. După naștere: „Infecție severă și miros urât, plagă deschisă, cusături anapoda” Totuși, nu te arunca la calcule prea complicate. Este suficient să... întorci desenul. Adică așa, ca mai jos. Așadar, răspunsul e simplu: 87 (potrivit cuemath.com).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră