vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rapoarte

3 articole
Eveniment

Spitalele vor afișa lunar numărul de nosocomiale, cheltuielile și date despre volumul de pacienți

Spitalele publice vor publica lunar rapoarte. Începând cu 1 octombrie, managerii spitalelor publice vor fi obligați să publice periodic pe site-urile unităților sanitare date detaliate despre activitatea acestora. Spitalele publice vor publica lunar rapoarte Măsura este prevăzută într-un ordin al ministrului Sănătății și reprezintă, potrivit oficialilor, o schimbare majoră în modul de raportare a spitalelor. Citește și: EXCLUSIV Incident grav în sediul MApN (România, NATO): o pană uriașă de curent, rezolvată în zece zile „Conducerea unui spital public nu este un privilegiu, ci o responsabilitate față de pacienți, personal și bani publici. De la 1 octombrie, această responsabilitate nu va mai putea fi ignorată”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Ce informații vor fi publicate online Managerii trebuie să facă publice date legate de activitatea medicală, economică și administrativă a spitalelor, inclusiv indicatorii de performanță pentru ei și pentru șefii de secție. Printre informațiile ce vor fi disponibile se numără: Indicatori de calitate medicală rata infecțiilor asociate asistenței medicale, procentul de reinternări la 48 de ore după externare, procentul pacienților transferați în alt spital în primele 72 de ore, gradul de satisfacție al pacienților Date financiare venituri totale ale spitalului, venituri din contractul cu CNAS, fonduri de la bugetul de stat, venituri din proiecte nerambursabile și servicii medicale contra cost, cheltuieli totale, de personal, cu medicamente și materiale sanitare Date de utilizare a serviciilor numărul de spitalizări continue și de zi, durata medie de spitalizare, rata cazurilor internate prin transfer, indicele de complexitate a cazurilor (ICM), numărul consultațiilor în ambulatoriu, meniul zilnic al pacienților, detaliat pe regimuri Evaluarea managerilor și a șefilor de secție Ministrul Sănătății a subliniat că indicatorii de performanță nu vor fi simple date statistice, ci instrumente pentru evaluarea obiectivă a fiecărui manager și șef de secție. „Dacă vrem spitale mai bune, trebuie să știm exact cine își face treaba și cine nu”, a adăugat Alexandru Rogobete.

Spitalele publice vor publica lunar rapoarte (sursa: Facebook/Alexandru Rogobete)
Problema infecțiilor nosocomiale în spitalele românești (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

ANALIZĂ Cât de gravă este problema infecțiilor nosocomiale în spitalele din România

Problema infecțiilor nosocomiale în spitalele românești. În România, infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM), cunoscute drept infecții nosocomiale, continuă să fie o problemă gravă, adesea subraportată, dar cu un impact real asupra sănătății publice. Deși sistemul medical dispune de protocoale de prevenire și raportare, realitatea din teren arată că numeroase cazuri sunt trecute sub tăcere, iar unele dintre ele ajung, după ani de lupte juridice, în fața instanțelor de judecată. Problema infecțiilor nosocomiale în spitalele românești Datele recente arată o creștere a raportărilor oficiale, dar specialiștii avertizează că acestea nu reflectă în totalitate amploarea fenomenului. Citește și: G4Media, cumpărat de un penal apropiat PSD. Tapalagă și Pantazi, poză cu noul proprietar, Budeanu Potrivit raportului Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București pentru 2024, în spitalele din Capitală au fost înregistrate 10.211 IAAM și 83 de focare, dintre care unele provocate de germeni extrem de periculoși, precum Candida auris, Klebsiella pneumoniae sau Acinetobacter baumannii. Cele mai multe cazuri au fost raportate la Institutul Fundeni (1.730), Spitalul Universitar de Urgență București (1.501) și Spitalul Elias (928). La nivel național, Institutul Național de Sănătate Publică a publicat în iunie 2024 rezultatele unui studiu de prevalență, care confirmă tendința observată și la nivel european: între 4% și 7% dintre pacienții internați în spitale de îngrijire acută dezvoltă cel puțin o infecție asociată îngrijirilor medicale. Dacă aplicăm acest procent la numărul total de internări, rezultă zeci de mii de pacienți afectați anual. Subraportarea cazurilor Problema majoră rămâne însă subraportarea. Organizațiile independente și experții în sănătate publică estimează că numai 1 din 10 infecții nosocomiale ajunge în statisticile oficiale. Această discrepanță se explică prin teama managerilor de spitale de a nu fi sancționați și prin lipsa unor mecanisme clare de protecție a avertizorilor din sistem. Infecțiile care ucid Dincolo de cifre, infecțiile nosocomiale se traduc în destine frânte. Unele bacterii multirezistente, precum Acinetobacter baumannii sau Pseudomonas aeruginosa, pot fi fatale pentru pacienții vulnerabili, chiar și atunci când tratamentul este administrat prompt. Cazurile documentate în ultimii ani arată că infecțiile spitalicești nu sunt simple complicații, ci cauze directe ale decesului. În octombrie 2022, la Spitalul Județean din Târgu Mureș, un focar cu Pseudomonas și Acinetobacter a dus la șase cazuri de infecții, dintre care cinci pacienți au murit. În același an, la Maternitatea din Cluj-Napoca, patru nou-născuți au decedat în urma unor infecții dobândite imediat după naștere, stârnind proteste și cereri de anchete publice. Raportul DSP București pentru 2024 relevă, de asemenea, existența unor focare cu Candida auris, un patogen fungic cu mortalitate ridicată și rezistență la majoritatea antifungicelor, ceea ce îl face extrem de dificil de tratat. Când spitalele ajung în fața instanței Cazurile care ajung în justiție sunt puține în comparație cu numărul real de victime, dar procesele finalizate în ultimii ani au creat precedente importante. Spitalul Județean din Suceava a fost condamnat pentru ucidere din culpă după moartea unui nou-născut infectat în maternitate.  Instanța a aplicat o amendă penală de 280.000 lei și a acordat familiei 800.000 de euro daune morale – una dintre cele mai mari sume acordate vreodată într-un astfel de caz. Cazul a intrat pe rol în 2016, sentința definitivă a fost dată în februarie, 2024. Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj a fost obligat să plătească 300.000 de euro familiei unui pacient decedat după o infecție cu Acinetobacter baumannii.  Instanța a reținut că infecția a fost contractată în spital și a fost cauza directă a decesului. Procesul a început în 2017, sentința a fost pronunțată în 2023. În Arad, în 2024, o pacientă a câștigat 30.000 de euro despăgubiri pentru o infecție nosocomială contractată în timpul unei internări. Cazul a fost soluționat pe cale civilă. În Piatra Neamț, în 2022, instanța a acordat 150.000 de euro unui pacient infectat cu o bacterie multirezistentă în spital, însă unitatea medicală a contestat legătura cauzală. Procesele sunt adesea îndelungate, necesitând expertize medico-legale complexe și o documentare atentă a istoricului medical al pacientului. În multe cazuri, familiile victimelor renunță la acțiuni din cauza costurilor sau a presiunii emoționale. Cazuri aflate în curs Unele spețe sunt încă pe rol, dar au potențialul de a produce schimbări semnificative în jurisprudență. Este cazul Maternității "Cuza Vodă", din Iași. După ani de tergiversări, spitalul a fost trimis în judecată în februarie 2025 pentru ucidere din culpă în cazul mai multor nou-născuți decedați. Ancheta a vizat inclusiv modul în care au fost raportate (sau ascunse) infecțiile nosocomiale. Barierele în raportare și prevenție În ciuda progreselor legislative, infecțiile spitalicești rămân o problemă sistemică. Legea „Stop nosocomiale!”, adoptată în 2020 și actualizată în 2024, impune reguli stricte de raportare și măsuri de prevenție, însă implementarea lor este inegală. Deficiențele majore identificate includ: Lipsa unui sistem electronic unificat pentru raportarea IAAM la nivel național. Presiunea administrativă asupra medicilor și epidemiologilor de a minimiza cifrele. Deficitul de personal specializat în controlul infecțiilor, în special în spitalele mici. Infrastructura depășită, care favorizează transmiterea germenilor (saloane supraaglomerate, instalații sanitare vechi, lipsa circuitelor separate pentru pacienți infectați). Impactul uman și social Dincolo de statistici, fiecare infecție spitalicească reprezintă o dramă umană. Pacienți care intră în spital pentru o intervenție planificată pot ajunge să se lupte cu bacterii rezistente la antibiotice, iar recuperarea, dacă survine, este lungă și costisitoare. Familiile trec prin șocuri emoționale și financiare, mai ales în lipsa unor mecanisme rapide de compensare. În plus, fenomenul erodează încrederea publicului în sistemul sanitar. Studiile sociologice arată că unul dintre motivele pentru care pacienții evită internările, chiar și atunci când sunt necesare, este teama de a nu contracta o infecție nosocomială. Ce ar trebui făcut Specialiștii propun câteva măsuri urgente: Transparență totală: publicarea în timp real a datelor despre IAAM pe site-urile spitalelor. Protecția avertizorilor de integritate din domeniul medical. Investiții în infrastructură și echipamente care să reducă riscul de contaminare. Campanii de conștientizare pentru personal și pacienți privind igiena mâinilor și respectarea circuitelor. Creșterea capacității laboratoarelor de microbiologie pentru identificarea rapidă a germenilor.  

CE ridică MCV în cazul României (sursa: Facebook/EC)
Eveniment

CE ridică MCV în cazul României

CE ridică MCV în cazul României. Progresele realizate de România sunt suficiente pentru îndeplinirea angajamentelor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare asumate la aderarea la Uniunea Europeană, iar toate condiţionalităţile pot fi închise în mod satisfăcător, se arată în cel mai recent raport MCV, prezentat marţi de Comisia Europeană, care precizează că de acum nu va mai monitoriza România în cadrul MCV, evaluarea urmând să continue anual prin mecanismul general de la nivelul UE privind statul de drept. CE ridică MCV în cazul României Raportul Comisiei Europene privind reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei apreciază progresele realizate de România în privinţa recomandărilor şi îndeplinirea condiţionalităţilor MCV de la raportul precedent, din iunie 2021. Evaluarea "remarcă pozitiv eforturile semnificative ale României pentru implementarea tuturor acestor recomandări prin legi, politici şi instrumente noi pentru a întări sistemul judiciar şi a combate corupţia", se arată într-un comunicat al Executivului UE. Printre reformele importante se numără legile justiţiei recent adoptate şi o nouă strategie pentru dezvoltarea sistemului judiciar. Comisia notează de asemenea angajamentul României de a ţine cont de opinia Comisiei de la Veneţia în privinţa legilor justiţiei şi să ia măsuri suplimentare dacă va fi nevoie. "Progrese rapide" "În privinţa luptei împotriva corupţiei, instituţiile statului îşi unesc forţele pentru a implementa o nouă strategie naţională anticorupţie, iar în 2021 şi 2022 s-a înregistrat din nou un bilanţ pozitiv în legătură cu eficienţa investigării şi sancţionării corupţiei la nivel înalt", se mai precizează în raportul CE, citat în comunicat. "Parlamentul a îmbunătăţit procedura privind ridicarea imunităţii politice, iar instituţiile responsabile pentru aplicarea regulilor privind integritatea şi conflictele de interese şi pentru gestionarea şi recuperarea activelor ilegale au lucrat eficient", adaugă Bruxellesul. "De asemenea, România înregistrează progrese rapide în revizuirea Codurilor Penale, precum şi în consolidarea cadrului de lucru privind integritatea", mai notează Comisia Europeană, adăugând că "finalizarea acestor reforme importante este un jalon în cadrul Planului de Redresare şi Rezilienţă al României". "Comisia va continua să coopereze cu România pentru realizarea lor cu succes, în acord cu legislaţia UE şi cu standardele internaţionale anti-corupţie", se mai menţionează în raport. Rapoarte privind statul de drept Bruxellesul atrage totuşi atenţia că este important ca România "să continue să lucreze pe deplin la transpunerea angajamentelor rămase, menţionate în raport, în legi concrete şi la implementarea lor", în cadrul mecanismului privind statul de drept. Implementarea efectivă a angajamentelor României şi continuarea ritmului pozitiv al reformelor vor garanta că progresele făcute sunt durabile şi ireversibile, permiţând închiderea cu succes a Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Citește și: VIDEO Ciolacu: „0,68 de lei pentru toate familiile care au în întreţinere trei copii sau pentru familiile monoparentale”. Nici o explicație pentru această sumă ridicol de mică "Ciclul anual de rapoarte privind statul de drept va permite Comisiei să monitorizeze implementarea multora dintre reformele convenite, precum noul regim care urmează desfiinţării SIIJ; funcţionarea Inspecţiei Judiciare; resursele umane în sistemul judiciar; implementarea deciziilor judecătoreşti de către administraţia publică; impactul viitoarei revizuiri a legislaţiei penale asupra eficienţei luptei contra corupţiei şi evoluţia cadrului de integritate şi aplicarea acestuia, inclusiv de către parlament. Acest lucru va face parte din monitorizarea sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei, doi dintre pilonii de bază ai rapoartelor. Unele dintre aceste probleme au făcut deja obiectul recomandărilor din ultimul raport privind statul de drept şi, la fel ca în cazul tuturor statelor membre, vor face parte parte din procesul de monitorizare efectuat de Comisie în urma recomandărilor", arată documentul. 15 ani de MCV Înainte de a ajunge la o decizie finală, Comisia va lua în considerare observaţiile Consiliului, precum şi pe cele ale Parlamentului European. Executivul comunitar va reveni asupra acestei chestiuni atât în cazul Bulgariei, cât şi în cel al României în următoarele luni. Potrivit Executivului comunitar, obiectivele României din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi oportunităţi suplimentare de asistenţă din cadrul altor programe importante ale UE, precum Instrumentul pentru Sprijin Tehnic, vor contribui la reformele în desfăşurare, precum Codurile Penale, vor acoperi lacunele existente în legislaţie şi vor consolida eficienţa luptei contra corupţiei. Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la UE, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile ţării de a-şi reforma sistemul judiciar şi de a intensifica lupta împotriva corupţiei. Acesta a fixat obiective de referinţă în patru domenii: reforma sistemului judiciar; integritatea; combaterea corupţiei la nivel înalt; prevenirea şi combaterea corupţiei din sectorul public. MCV reprezintă un angajament comun al României şi al Uniunii Europene. În concordanţă cu decizia de înfiinţare a mecanismului şi aşa cum au subliniat Consiliul şi Curtea de Justiţie a UE, MCV se încheie atunci când toate condiţionalităţile care se aplică României sunt îndeplinite în mod satisfăcător. Bulgaria, fără MCV din 2019 Activitatea în cadrul MCV se desfăşoară din 2007 pentru a încuraja şi a continua procesul de reformă, pe baza condiţionalităţilor. În ianuarie 2017, Comisia a făcut o evaluare cuprinzătoare a progreselor din cei zece ani de funcţionare a mecanismului, care a dat o imagine clară despre progresele semnificative făcute. Comisia a stabilit 12 recomandări specifice care, atunci când ar fi realizate într-o manieră ireversibilă, ar fi suficiente pentru a încheia procesul MCV. De atunci, Comisia a realizat alte patru evaluări ale progreselor privind implementarea recomandărilor. Rapoartele din 2017 până în 2019 au fost caracterizate de o scădere a imboldului pentru reforme, fiind necesare alte opt recomandări adiţionale. În raportul din iunie 2021, Comisia a putut constata progrese substanţiale la toate condiţionalităţile MCV. În cazul Bulgariei, raportul prezentat de Comisie în octombrie 2019 a ajuns la concluzia că ţara a îndeplinit satisfăcător recomandările rămase, că Sofia a făcut progrese suficiente în respectarea angajamentelor făcute la data aderării la UE şi că toate condiţionalităţile pot fi închise în mod satisfăcător. De atunci, Bulgaria nu mai este monitorizată şi nu mai face obiectul rapoartelor MCV, fiind monitorizată în cadrul ciclului anual al statului de drept şi, mai concret, în raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră