luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: raport

46 articole
Internațional

Trump și documentele clasificate, raport public

Trump și documentele clasificate, raport public. Echipa juridică a președintelui ales al SUA, Donald Trump, a solicitat Departamentului de Justiție și unui judecător federal să oprească publicarea raportului elaborat de procurorul special Jack Smith. Raportul detaliază presupusa gestionare inadecvată a documentelor secrete de către Trump după încheierea primului său mandat în 2021. Trump și documentele clasificate, raport public Avocații inculpaților Walt Nauta și Carlos De Oliveira, colaboratori ai lui Trump, au depus o cerere luni pentru a bloca publicarea raportului. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Aceștia susțin că Jack Smith nu are autoritatea legală de a face public documentul, deoarece cazul împotriva lui Trump a fost respins anterior de judecătoarea Aileen Cannon, care a considerat numirea lui Smith ilegală. Manipularea documentelor clasificate Cazul se referă la acuzațiile Departamentului de Justiție împotriva lui Trump pentru manipularea greșită a documentelor clasificate după ce a părăsit Casa Albă. Judecătoarea Cannon a respins cazul în iulie, iar decizia a fost confirmată ulterior de o curte de apel. Solicitări adresate Departamentului de Justiție Echipa juridică a lui Trump a adresat și o scrisoare procurorului general Merrick Garland, cerând oprirea publicării raportului. Avocații au descris proiectul documentului drept un „atac motivat politic” și au cerut demiterea procurorului special Jack Smith. Reglementările departamentului și raportul confidențial Conform regulilor Departamentului de Justiție, biroul procurorului special trebuie să furnizeze un raport confidențial procurorului general. Merrick Garland are autoritatea de a decide dacă documentul va fi făcut public. Decizia privind publicarea raportului este așteptată cu interes, având în vedere implicațiile politice și juridice ale cazului. Tensiuni înainte de învestire Cererea avocaților lui Trump vine în contextul în care raportul era așteptat să fie publicat înainte de învestirea președintelui ales, programată pentru 20 ianuarie. Situația adaugă tensiuni politice suplimentare, în condițiile în care Trump se confruntă cu numeroase procese și investigații. Cererea de blocare Cererea de blocare a raportului procurorului special Jack Smith reflectă complexitatea juridică și politică din jurul lui Donald Trump. Publicarea sau blocarea documentului va avea implicații semnificative atât pentru Trump, cât și pentru viitorul său mandat.

Trump și documentele clasificate, raport public (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Spitalele din România, cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor Foto: Cluj24.ro
Eveniment

Spitalele România, mic procent dispensere dezinfectarea mâinilor

Spitalele din România au cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor, dar declară cea mai mică rată de infecții nosocomiale, arată un ultim raport al Comisiei Europene intitulat „Sănătatea la o privire de ansamblu: Europa 2024 STAREA SĂNĂTĂȚII ÎN CICLUL UE”. Citește și: După Prahova, încă un județ în care PSD și AUR se aliază: la Suceava, cele două partide și-au împărțit locurile în comisiile și CA-urile controlate de consiliul județean Pe de altă parte, analizele au arătat că în România se înregistrează cel mai mare procent de infecții care nu pot fi tratate cu antibiotice obișnuite. Spitalele din România, cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor Ce se arată în raportul Comisiei Europene: „Rezistența antimicrobiană (RAM) rămâne o amenințare publică majoră, infecțiile rezistente la antibiotice care apar în UE provocând aproximativ 35 000 de decese în fiecare an și costuri directe estimate la 6,6 miliarde EUR. În 2022-23, 32 % din izolatele bacteriene testate erau rezistente la antibioticele-cheie, o rată care a depășit 50 % în România, Grecia, Cipru și Bulgaria” „Consumul de opioide (adică heroină și alte droguri) este responsabil pentru majoritatea deceselor prin supradoză de droguri (raportat în 74% din supradozele fatale), adesea în combinație cu alte substanțe. Principalul opioid utilizat în Europa este în continuare heroina, dar există preocupări în mai multe țări cu privire la utilizarea altor opioide sintetice (cum ar fi buprenorfina, metadona, fentanilul și tramadolul). În 2023, noi opioide sintetice au fost detectate de sistemul de avertizare rapidă al UE privind noile substanțe psihoactive în cel puțin 16 state membre ale UE, Norvegia și Turcia. Consumul de noi substanțe psihoactive în rândul tinerilor adulți cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani variază de la 0,1 % în Norvegia la 5,1 % în România” România raportează cele mai puține infecții intraspitalicești (a healthcare-associated infection - HAI): „În medie, 7,1 % dintre pacienții din UE au dobândit o HAI în timpul șederii lor în spital în 2022-23. Ratele observate au fost cele mai scăzute în Letonia, România și Bulgaria (mai puțin de 4% din pacienți) și cele mai ridicate în Cipru și Grecia (peste 12% din pacienți), deși există intervale de încredere largi în jurul ratei din Cipru”. „În medie, 55,6% din paturile de spital din UE aveau la punctul de îngrijire dispensere pentru mâini pe bază de alcool, permițând accesul ușor la echipamentul sanitar. Aceasta a variat de la sub 10% în România și Bulgaria la peste 90% în Spania, Ungaria, Luxemburg și Portugalia. În general, disponibilitatea ridicată a dispenserelor a fost asociată cu o prevalență mai scăzută infecțiilor rezistente la antimicrobiene la nivel național, deși și utilizarea efectivă a dozatoarelor este importantă. De exemplu, deși Ungaria a raportat o disponibilitate de 100 % a dozatoarelor la punctul de îngrijire, aceasta s-a clasat pe ultimul loc în ceea ce privește consumul de spălături manuale pe bază de alcool, indicând o utilizare suboptimală a dozatoarelor”. Procent uriaș de persoane neasigurate În sfârșit, raportul mai arată că România este singura țară din UE în care cel puțin 10% din populație nu are asigurare obligatorie de sănătate. „Principalele grupuri de persoane neasigurate sunt românii care locuiesc în străinătate, dar sunt încă considerați rezidenți; șomerii pe termen lung; cei care au ales să nu plătească primele de asigurare de sănătate; și persoanele care nu au o carte de identitate valabilă, care este o condiție prealabilă pentru înregistrarea în sistemul de asigurări de sănătate. Această ultimă problemă afectează în special populația romă și migranții fără documente. În general, persoanele care nu sunt asigurate au totuși acces gratuit la anumite servicii, cum ar fi îngrijirea în serviciile de urgență sau îngrijirea în timpul sarcinii, dar trebuie să acopere toate celelalte costuri din buzunar”, arată raportul Comisiei Europene.

Fotbalul românesc, printre cele mai jalnice rezultate financiare Foto: Facebook
Economie

Fotbalul românesc, printre cele mai jalnice rezultate financiare

Fotbalul românesc are printre cele mai jalnice rezultate financiare din UEFA: cu echipe și stadioane controlate majoritar de stat, acest sport are venituri ridicol de mici, arată un raport al UEFA care acoperă anul 2023. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului, tupeu colosal în legătură cu recalcularea pensiilor: Analizăm criticile formulate, vă anunțăm noi când e ceva Fotbalul românesc, printre cele mai jalnice rezultate financiare Raportul UEFA arată că veniturile fotbalului românesc au fost în 2023 de doar 90 de milioane de euro, sub Cipru și cu 50% sub Israel. Veniturile din fotbalul Angliei - 6,5 miliarde de euro, Germania - 3,2 miliarde de euro, Italia - 2,4 miliare de euro și Franța - două miliarde de euro. Din aceste venituri, doar 9,4 milioane euro vin din vânzarea biletelor ( 41 de milioane în Israel și și 13 milioane de euro în Cipru) și 24 de milioane de euro din drepturi de televizare (16 milioane în Cipru și 17 milioane în Israel). În România, 81% din stadioane sunt deținute de stat și doar 32% din echipe sunt proprietate privată. Pentru comparație: în Irlanda, doar 40% din stadioane sunt de stat, iar 70% dine chipe au proprietari privați. Până și în Rusia implicarea statului în acest sport este mai redusă: doar 50% din stadioane au statul drept proprietar, dar numai 31% din echipe sunt private. Însă fotbalul rusesc a produs venituri de 1,05 miliarde de euro. În Ucraina, 93% din echipe sunt proprietate privată, iar una din echipe are acționar străin. În Anglia, 95% din echipe sunt private și doar 15% din stadioane aparțin adminstrației de stat. Îara vecină, Ungaria, are un procent uriaș de stadioane deținute de stat, peste 90%, dar peste 60% din echipe sunt private, iar una din ele are un investitor străin. Cu venituri de 158 de milioane de euro, fotbalul unguresc are rezultate financiare remarcabile. În România, nici un club nu are acționar străin (16 în Anglia).

IKEA taie păduri protejate, acuză ONG-uri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

IKEA taie păduri protejate, acuză ONG-uri

IKEA taie păduri protejate, acuză ONG-uri. Cunoscutul producător de mobilier este acuzat că exploatează lemnul fără să țină cont de zonele protejate, de habitate sau de programele de regenerare silvică. IKEA taie păduri protejate, acuză ONG-uri Reprezentanții grupului resping acuzațiile și se declară deschiși la discuții. La nivel local, nemulțumirile sunt altele. Citește și: Ce multinațională celebră cu sediu în Irlanda îl plătește și cu cât pe Luis Lazarus, candidatul lui Șoșoacă la Parlamentul European. Jurnalistul, amator de investiții în monezi crypto Un raport realizat de două organizații non-guvernamentale acuză grupul de firme IKEA că exploatează pădurile pe care le deține în România fără să facă deosebire între copacii care se află în zonele protejate și cei din zonele de unde poate fi recoltată masă lemnoasă. Din totalul de 51,33 mii de hectare pe care IKEA le deține în România prin franciza sa Ingka Investments, "doar 1,04 la sută se află în regim de protecție strictă (management fără intervenţie) și 8,25 la sută se află în regim de protecție parțială", arată raportul de Fundația Agent Green și de ong-ul elvețian Bruno Manser Fonds. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Viitorii pensionari speciali au produs 11 rechizitorii Foto: Facebook CSM
Eveniment

Viitorii pensionari speciali au produs 11 rechizitorii

Viitorii pensionari speciali de la Parchetul Curții de Apel Iași au produs 11 rechizitorii în 2023, arată raportul anual al acestui parchet. „În activitatea de urmărire penală și de supraveghere a cercetărilor, procurorii au soluţionat 660 de dosare penale, au întocmit 11 rechizitorii (faţă de 52 rechizitorii în anul 2022 înregistrându-se o scădere cu 78,85%). S-a dispus trimiterea în judecata a unui număr de 18 inculpaţi (faţă de 60 inculpaţi în anul 2022 înregistrându-se o scădere cu 70,00%)”, se arată în raportul publicat pe site-ul acestui parchet. Citește și: Andra – Măruță, cuplul ale cărui firme încasează și bani publici, amenință DeFapt.ro cu „sancțiuni judiciare și pecuniare” pentru articole referitoare la date financiare publice Viitorii pensionari speciali au produs 11 rechizitorii Numărul mediu de rechzitorii pe procuror a fost de unul, față de 4,80 media națională - date cuprinse chiar în acest document. Pe de altă parte, doar la Parchetul Curții de Apel Iași, 123 de dosare au fost închise fiindcă faptele s-au prescris. La unele parchete subordonate numărul de dosare în care a intervenit prescrierea faptelor este mult mai mare. La parchetul de pe lângă judecătoria Iași aproape 33% din dosarele „soluționate” s-au rezolvat prin prescrierea faptelor: 14.165 dosare „soluționate”, din care 4.725 prescripții. „În cursul anului 2023 s-au dispus 7.808 de soluţii de neurmărire penală ca urmare a intervenirii termenelor de prescripţie a răspunderii penale”, se arată în raport, datele incluzând atât parchetul de pe lângă Curtea de Apel, cât și nouă parchete subordonate. La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași sunt 11 procurori, dintre care doi sunt șefi. Schema de personal la toate unităţile de parchet din raza teritorială a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi cuprinde un număr total de 123 procurori; la finele anului 2023 erau ocupate un număr de 81 posturi de procuror . Procurorul general al Parchetului Curții de Apel Iași este Vasile Chifan, iar în anul fiscal 2022 a avut un salariu de 347.014 lei (circa 29.000 lei/lună, în medie), plus vouchere de vacanță.

Uniunea Europeană oferă România drept exemplu negativ: evaziunea la plata TVA este de peste 33%, un record în spațiul UE Foto: Gov.ro
Economie

Uniunea Europeană oferă România exemplu negativ

Uniunea Europeană oferă România drept exemplu negativ: evaziunea la plata TVA este de peste 33%, un record în spațiul UE. Informația apare în ultimul studiu „VAT gap în the EU”, unde României îi este dedicat un întreg capitol intitulat „România - studiu de caz privind un decalaj ridicat și persistent în ceea ce privește respectarea legislației în materie de TVA”. Citește și: Medicul șpăgar reținut, azi, la Sibiu are trei vile și două Mercedesuri. Lua șpagă 2-500 de lei și mâncare ca să-și facă datoria de psihiatru România are un deficit de încasare de TVA (VAT Gap) de circa 36%, arată cel mai recent raport al Comisiei Europene. Cifra arată că, practic, guvernul nu încasează 9 miliarde de euro (45 miliarde lei) din TVA, din totalul sumelor care pot fi încasate. Uniunea Europeană oferă România drept exemplu negativ În acest capitol se arată că: „Spre deosebire de alte ţări din UE, România a înregistrat un deficit persistent şi ridicat de încasare de TVA în ultimii ani. Din 2000, primul an în care s-a studiat deficitul de încasare de TVA, acest deficit a oscilat deasupra pragului de 30 la sută. În plus, deficitul de conformitate la TVA a fost semnificativ mai mare decât în oricare alt stat membru pe întreaga perioadă cuprinsă între 2000 şi 2021. Între 2013 şi 2021, acesta s-a situat între 33,2 şi 39,7%”. Citește și: DNA a găsit teancuri de bani și lingouri de aur în locuința unui director de la Fonduri Europene. El vămuia o treime din salariul a două angajate, pe care le ajutase să se angajeze „Spre deosebire de Letonia, Ungaria, Polonia și Slovacia, până în 2022, plătitorii de TVA din România nu au fost obligați să își raporteze datele privind tranzacțiile. Acest lucru, la rândul său, a avut probabil un impact negativ asupra eficacității impozitării aplicării legislației fiscale. În plus, auditurile fiscale au fost considerate ineficiente conform standardelor internaționale . Agenția Națională de Administrare Fiscală și-a schimbat recent modul de operare. Începând cu anul 2022, companiile mari sunt acum obligate să transmită informațiile fiscale prin intermediul nou introdusului SAF-T. Sistemul a fost extins în continuare la întreprinderile mijlocii (din 2023), iar din 2025 va fi de asemenea fi introdus și pentru întreprinderile mici. Estimările rapide indică o scădere a decalajului de conformare în materie de TVA în 2022 cu aproximativ 1,5 puncte procentuale. Cu toate acestea, impactul introducerii nu va fi probabil vizibil decât mai târziu dată, când vor fi disponibile estimările privind gradul de conformare pentru anii următori”, se mai arată în document.

Spitalul Urziceni plătește un medic și două asistente la secția cu zero pacienți Foto: 3dots.ro
Eveniment

Spitalul Urziceni plătește medic la secția cu zero pacienți

Raport oficial al Direcției de Sănătate Publică Ialomița: spitalul din Urziceni, unde o gravidă a născut pe trotuar, plătește un medic și două asistente la secția de Obstetrică-Ginecologie, cu zero pacienți și nefuncțională. Potrivit listei de salarii publicate de spitalul Urziceni în martie 2023, la acest spital erau medici care câștigau aproape 30.000 lei pe lună. Unul din medicii primar primea salariu de bază de 15.256 de lei, 12.968 lei spor de condiții periculoase și 1.400 de lei pentru gărzi. Un alt medic primea peste 4.000 de lei pentru „ore de sală”, ceea ce ducea veniturile sale salariale la peste 22.000 de lei. Majoritatea asistentelor au salarii între 4-6.000 de lei, dar în câteva cazuri ele mai primesc și 3-4.000 de lei „spor de condiții periculoase”. Spitalul Urziceni plătește un medic și două asistente la secția cu zero pacienți „La data controlului, pe secția de Obstetrică - Ginecologie, sunt 4 saloane, 4 paturi, 0 pacienți, 1 medic, 2 asistente. În concluzie, secția de Obstetrică - Ginecologie este nefuncțională la data controlului. Spitalul Municipal Urziceni are în structura sa 20 de paturi OG, 5 paturi de neonatologie ( care au fost transformate in paturi COVID-19), fără a avea linie de gardă pe vreuna de specialitățile enunțate mai sus”, se arată în acest document. Secția de gardă de la pediatrie nu funcționează, din lipsă de personal. „Spitalul nu are linie de gardă OG, nu are neonatolog, nu are asistente specializate (moașe), de asemeni după ora 15.00 nu are medic anestezist. Managementul cazurilor obstetricale și/sau ginecologie admise în CPU Urziceni după ora 15,00 ar trebui făcute de chirurgul de gardă, dar acesta nu dispune de cunoștințele necesare pentru a gestiona un caz ce aparține altei specialități”, mai arată documentul DSP Ialomița. În așa-numitul „Raport privind verificările efectuate la spitalul Urziceni privind cazul Borcea Roxana” se mai arată că medicul de gardă habar nu avea de situație, dar parafa sa apare în Registrul de consultații. „În Registrul de consultatii nu apar completate toate rubricile, nefiind menționată ora de prezentare a pacientei. Medicul de gardă nu și-a îndeplinit nici una din obligații De asemenea, în Registrul de consultatii pacienta figurează ca și diagnosticată cu „sarcină la termen”, existând și parafa medicului de garda (nu s-a putut identifica motivul lăsării acesteia ). Din Nota de relatie a acestuia reiese faptul că nu a fost anuntat de catre asistenta, nu a vazut pacienta, dar parafa se afla la dispozitia cadrelor medii sanitare. Conform graficului de gărzi, medicul de gardă, Dr. Turcan Leonid, a fost înlocuit de domnul doctor Abdel Shanabli, solicitare aprobata de managerul prin adresa nr.6352/28.07.2023 ( pentru data de 30.07.2023). Conform graficului de gărzi afișat pe site-ul unității sanitare și a Notei explicative a asistentei medicale, reiese faptul că, în Serviciul de gardă figurau 2 medici (medicii sunt de garda sunt pe sectiile spitalului, avand obligatia sa coboare in CPU la solicitari pentru urgente), 2 asistente medicale si o infirmieră”, mai arată DSP Ialomița. Raportul DSP constată „neîndeplinirea de către medicul de gardă a oricărei obligații prevăzute de dispozițiile legale în vigoare privind efectuarea gărzilor, în structurile de primiri urgente”. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale Însă, ieri, președintele Colegiului Medicilor, Daniel Coriu, a susținut că acești medici n-ar trebui anchetați, întrucât n-au fost „implicați” în incidentul în care o gravidă a fost lăsată să moară pe trotuar. RAPORT-ISS-Spitalul-Municipal-UrziceniDownload

Amnesty International a acuzat pe nedrept Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

Amnesty International a acuzat pe nedrept Ucraina

Amnesty International a acuzat pe nedrept Ucraina că ar fi încălcat legile internaționale, arată un raport intern al organizației, care nu l-a făcut public, dar a fost obținut de New York Times. Consiliul de administrație al Amnesty International a analizat luni de zile un raport critic la adresa organizației, după ce, în august anul trecut, aceasta a acuzat forțele ucrainene că au pus în pericol în mod ilegal civilii, mai arată publicația americană. New York Times a văzut raportul de 18 pagini și îl publică integral pe pagina sa de internet. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Amnesty International a acuzat pe nedrept Ucraina La 4 august 2022, Amnesty International a acuzat forțele ucrainene de faptul că, în mod ilegal, au pus "civilii în pericol" prin găzduirea soldaților în apropiere de aceștia și prin lansarea de atacuri din zone populate. Rusia, care a bombardat clădiri civile și a ucis mulți civili, a prezentat concluziile Amnesty International ca pe o justificare pentru faptele ei. În fața unui val de indignare din partea publicului din statele vestice, Amnesty a constituit un grup de analiză format din cinci experți în drept internațional. „În unele privințe, raportul comisiei de revizuire a absolvit Amnesty International, concluzionând că este corect să se evalueze dacă un apărător, nu doar un agresor, respectă legile războiului și spunând că înregistrările Amnesty au arătat clar că forțele ucrainene se aflau frecvent în apropierea civililor. În conformitate cu dreptul internațional ambele părți implicate în orice conflict trebuie să încerce să protejeze civilii, indiferent de justețea cauzei lor. Prin urmare, este «pe deplin adecvat» ca o organizație pentru drepturile omului să critice încălcările comise de o victimă a agresiunii, «cu condiția să existe suficiente dovezi ale acestor încălcări». Dar comisia de revizuire a concluzionat în unanimitate că Amnesty International și-a greșit declarația în mai multe moduri și că principalele sale concluzii, potrivit cărora Ucraina a încălcat dreptul internațional, nu au fost «suficient de bine fundamentate» de dovezile disponibile”, scrie New York Times. Limbaj ambiguu care punea semnul de egalitate între Rusia și Ucraina „Narațiunea generală a comunicatului din 4 august a fost «redactată într-un limbaj ambiguu, imprecis și, în unele privințe, discutabil din punct de vedere juridic», a mai constatat raportul. «Acesta este în special cazul paragrafelor de început, care ar putea fi citite ca implicând - deși nu aceasta a fost intenția A.I. - că, la nivel sistemic sau general, forțele ucrainene erau în primul rând sau în egală măsură vinovate pentru moartea civililor rezultată în urma atacurilor Rusiei»”, mai arată ziarul. Citește și: Simona Halep: „Nu cer un tratament special. Vreau doar să fiu judecată. Cât mai trebuie să aştept?” O versiune anterioară a raportului ar fi fost mai dură. Dar Amnesty International a făcut presiuni asupra grupului de experți pentru a-și îndulci tonul și a reușit acest lucru în unele privințe - cum ar fi revizuirea caracterizării concluziei Amnesty conform căreia forțele ucrainene au încălcat dreptul internațional de la „nefondată” la „insuficient de fondată". În plus, Amnesty nu a vrut să fac public acest raport.

Raportul Naţional de Literaţie: 42% din elevi - în zona "nefuncţional"
Eveniment

42% din elevi - în zona "nefuncţional"

Gradul de alfabetizare pentru elevii români cu vârsta între 6-14 ani este scăzut, 42% dintre elevi plasându-se în zona "nefuncţional", 47% în zona "minim funcţional" şi doar 11% în zona "funcţional", potrivit Raportului Naţional de Literaţie, ediţia 2023. Practic, din 3 milioane de copii, doar 330.000 de copii reuşesc să citească şi să înţeleagă ceea ce citesc şi să facă inferenţe minime cu textul pe care îl citesc. Nivelul nefuncțional este definit prin și limitat la utilizarea unui limbaj foarte simplist, la identificarea personajelor doar prin nominalizarea acestora, localizarea informației doar într-un context explicit, prezentat în propoziții scurte și evident conectate, astfel încât să permită tranzitarea cu ușurință a întregului text dat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Aceasta este zona de analfabetism/ incapacitate și înseamnă că „nu au deloc competențe în interpretarea unei informații, în formarea unor idei proprii și integrarea acestora în contextul dat, nu pot interpreta și nu pot argumenta ipoteze și concluzii, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte și nu pot plasa informația accesată într-un context general, cu o realitate recognoscibilă sau posibilă (trecută, actuală sau viitoare)”. Nivelul mediu este plasat la foarte puţin peste nivelul de "nefuncţional", în categoria "minim funcţional". 42% din elevi - în zona "nefuncţional" Faţă de primul raport realizat în perioada 2021-2022, rezultatele se menţin "asemănătoare, fără schimbări notabile", evidenţiază raportul. Conform raportului, după finalizarea a două cicluri şcolare, elevii nu fac mari progrese în ceea ce priveşte nivelul de alfabetizare: raportul surprinde o scădere a nivelului de nefuncţionalitate cu doar 4% şi o creştere a nivelului de funcţionalitate înaltă cu doar 1,5%. Fetele înregistrează performanţe mai bune decât băieţii, gradul de nefuncţionalitate în rândul acestora fiind de 39,98%, în timp ce băieţii înregistrează un procent uşor mai mare, de 43,65%. Băieţii înregistrează un procent mai mic şi atunci când vorbim despre gradul de funcţionalitate înaltă- 9,27% - comparativ cu fetele, care obţin un scor de 13, 25%. Raportul, prezentat de Gabi Bartic, CEO Brio, a fost realizat de platforma Brio de teste standardizate pentru elevi, alături de alte şapte organizaţii non-profit specializate în domeniul educaţiei. „Competenţele de literaţie au un rol crucial în viaţa unei persoane” Potrivit organizatorilor evenimentului, scopul Raportului Naţional de Literaţie îl constituie evaluarea nivelului pe care copiii din România îl au în ceea ce priveşte abilităţile de literaţie funcţională (scris, citit, înţelegerea textului), în acest sens fiind dezvoltată o metodologie specială de evaluare în care au fost implicaţi elevi de toate vârstele. "Competenţele de literaţie au un rol crucial în viaţa unei persoane, ajutând la dezvoltarea capacităţilor de reflecţie şi exprimare, de gândire critică şi empatie, asigurând integrarea şi participarea în societate la componentele vieţii", precizează sursa citată. În 2022, Raportul Naţional de Literaţie a arătat că 42% dintre elevii de clasele I - VIII nu înţeleg ceea ce citesc, nu pot argumenta ipoteze şi concluzii, nu pot stabili asemănări şi diferenţe între personaje, fapte sau concepte şi nu pot plasa realitatea într-un context general. Citește și: Simona Halep: „Nu cer un tratament special. Vreau doar să fiu judecată. Cât mai trebuie să aştept?” Colectarea datelor pentru raport s-a realizat pe o perioadă de 15 luni, în intervalul ianuarie 2021 - aprilie 2022 şi a fost posibilă prin accesarea gratuită a testului de literaţie, pe o bază de date totală compusă din 14.796 aplicări valide ale testului de către elevii claselor I-VIII.

Armata germană, într-o stare ridicolă Foto: Facebook Bundeswehr
Eveniment

Armata germană, într-o stare ridicolă

Armata germană nu este într-o stare proastă, ci ridicolă: tanchiștii trebuie să ridice turela pentru a putea comunica între ei, întrucât radiourile nu funcționează, potrivit unui raport citat de The Times. Publicația britanică amintește că Germania s-a angajat să crească substanțial cheltuielile pentru înzestrarea armatei, dar până acum acest lucuru s-a petrecut într-o foarte mică măsură. Citește și: Un caz șocant pentru politicienii români: după zece ani în politică, Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari, bani strânși când lucra la Banca Mondială Armata germană, într-o stare ridicolă Însă, dintr-un fond de 100 de miliarde de euro pentru dotări s-au cheltuit până acum doar 13 miliarde, în timp ce bugetul obișnuit al ministerului Apărării nu a crescut în ritm cu inflația. De 20 de miliarde de euro ar fi nevoie doar pentru stocul de muniție, dar s-au cheltuit doar 1,1 miliarde de euro. „Eva Högl, «comisarul parlamentar pentru forțele armate», a declarat că ar fi nevoie de cel puțin 300 de miliarde de euro pentru a moderniza Bundeswehr în mod corespunzător, iar procesul ar dura o jumătate de secol în ritmul actual”, scrie The Times. Comisia care a elaborat raportul a identificat echipamente lipsă, o infrastructură de proastă calitate, birocrație sufocantă, barăci dărăpănate cu pereți susținuți de saci de nisip, precum și 66 de accidente cauzate de o parașută standard care nu poate fi dirijată la viteze mari sau când vântul se schimbă. Raportul a constatat că a fost nevoie de zece ani pentru a finaliza achizționarea unui model de cască de pilot de elicopter folosită de SUA începând cu anii 1990, de șapte ani pentru a furniza echipei de presă camere moderne și de cinci ani pentru a disciplina un subofițer care a folosit salutul "Sieg Heil", mai arată The Times. Cazarma se dărâmă, IT-iști nu au computere Spitalul militar din Ulm nu avea conexiune la internet, așa că dispozitivele medicale erau monitorizate manual. Institutul de microbiologie avea frigidere atât de vechi încât exista riscul ca probele biologice să fie transferate într-un institut civil. Militarii aveau nevoie de hârtie de la medic pentru a schimba hainele/ încălțările care nu aveau mărimea potrivită. Birocrația militară a creat și ea probleme uriașe. Un sergent de la Resurse Umane a fost supus unui control de siguranță de rutină, a cărui procesare a durat trei ani, timp în care i s-a interzis să acceseze sistemul informatic al Resurselor Umane sau să-și viziteze locul de muncă fără a fi însoțit în permanență. Cazarma școlii de artilerie de la Idar-Oberstein, la jumătatea distanței dintre Frankfurt și Luxemburg, nu a mai fost renovată din anii 1960. În ciuda numeroaselor plângeri privind băile sale inutilizabile și pericolul ca acoperișurile hangarelor de întreținere să se prăbușească în orice moment, aceasta urmează să fie reparată "în cazul ideal" până în 2042. Personalul IT de la un birou al administrației navale a trebuit să aștepte luni de zile înainte de a primi calculatoare. Un medic detașat în Mali cu un elicopter de transport nu a putut comunica cu colegii săi deoarece Bundeswehr nu i-a furnizat o cască echipată cu radio, în ciuda cererilor repetate.

Viena: corupție politică, lipsă de transparență (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Viena: corupție politică, lipsă de transparență

Viena: corupție politică, lipsă de transparență. Austria trebuie să îşi îmbunătăţească strategia de prevenire a riscurilor de corupţie în interiorul guvernului şi al autorităţilor de aplicare a legii, consideră Grupul Statelor Împotriva Corupţiei (GRECO) al Consiliului Europei, în al cincilea raport de evaluare cu privire la Austria, publicat miercuri, şi care se referă la prevenirea corupţiei în cadrul respectivelor instituţii. Viena: corupție politică, lipsă de transparență Potrivit unui comunicat al Consiliului Europei, GRECO apreciază că, având în vedere nivelul scăzut de încredere a publicului în clasa politică şi scandaluri recente care au pătat reputaţia executivului, este necesară adoptarea unei politici de integritate globale în privinţa funcţionarilor guvernamentali, mai ales cu referire la gestionarea conflictelor de interese. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sistemul de transparenţă financiară trebuie să fie întărit considerabil, consideră GRECO, recomandând şi o mai mare transparenţă în ce priveşte angajarea şi activitatea secretarilor generali şi consilierilor ministeriali. De asemenea, se pot face mai multe în materie de acces la informaţii şi de consultare publică. Adoptarea unei legi privind libertatea de informare rămâne în suspensie. Amprenta legislativă şi transparenţa contactelor înalţilor responsabili ai executivului cu lobby-işti şi terţe părţi sunt de asemenea probleme în care sunt necesare ameliorări, arată acelaşi document. Lupta împotriva corupției, o glumă Referitor la autorităţile responsabile cu impunerea respectării legii, trebuie să fie în funcţiune sisteme eficace de evaluare şi de gestionare a riscurilor. De asemenea, ar trebui luate măsuri pentru a se ajunge la o procedură mai deschisă şi mai transparentă de numire în posturile de încadrare superioară, pentru a se evita orice politizare. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen, un tânăr politruc PNL fără nici o calificare în domeniu. CV-ul arată că a fost șomer, agent de vânzări de medicamente, numit politic în CA-uri în energie, consilier județean GRECO recomandă, în plus, instituirea unei protecţii adecvate a avertizorilor de integritate şi încurajează Biroul federal austriac de luptă contra corupţiei (BAK) să îşi intensifice acţiunea. GRECO va evalua în 2024, în cadrul procedurii sale de conformitate, punerea în aplicare a recomandărilor sale pentru Austria, mai precizează comunicatul.

Analiză DNA: „Corupția în sistemul de sănătate” Foto: Facebook
Eveniment

Analiză DNA: „Corupția în sistemul de sănătate”

O analiză DNA din 2018, uitată la sertar, intitulată „Corupția în sistemul de sănătate”, identifică cinci domenii de manifestare a corupției în sistemul de sănătate din România. Este puțin probabil să se fi schimbat ceva din 2018 până acum, exceptând faptul că nu se mai discută deloc, la nivel politic, despre corupția din acest sistem, iar cazurile în care medicii sunt prinși că luau mită sunt considerate ca fiind excepții. Citește și: Utilizarea stimulatoarelor cardiace de la persoane decedate este ilegală. Medicii care au făcut asta au falsificat acte de achiziție astfel încât să dea aparența cumpărării legale a acestora Analiză DNA: „Corupția în sistemul de sănătate” Iată ce arăta raportul DNA, în 2018: Corupție la achizițiile din spitalele publice: „comisioanele reprezentau un procent fix din valoarea facturilor plătite, cuprins în intervalul 5-20%”. Banii primiți ca mită provin tot din bugetul spitalului, valoarea contractului fiind ”suplimentată” astfel încât să permită acordarea comisionului. Mita primită de managerul spitalului: între 300.000 de euro și 4,7 milioane de lei. Corupție la expertizarea medicală a capacității de muncă. „Valoarea mitei nu este una mare, ritmicitatea actului generează profituri ilicite constante beneficiarului”, arată raportul. Șpăgi date la casele județene de asigurări de sănătate (CAS) pentru aprobarea bugetului spitalului. Mita periodică, către șeful casei de asigurări de sănătate, era între 3.500 de lei și 3.500 de euro. Mită la angajarea în sistemul medical. Mită la autorizarea farmaciilor, nu neapărat pentru acoperirea unor ilegalități, ci pentru ca instituțiile statului să-și facă datoria. „Darea de mită reprezenta un imbold pentru ca instituția să-și facă treaba, cu alte cuvinte să respecte termenul legal în care să dispună autorizarea farmaciilor, cu atât mai mult cu cât dosarele depuse de către solicitanți erau corecte și complete. Termenul legal de soluționare era de 30 de zile, însă în mod uzual acesta era depășit, ajungând la 5-6 luni de la depunerea documentației de avizare”, se arată în analiza DNA. „Este important de subliniat faptul că unii dintre managerii de spital implicați în comiterea faptelor de corupție erau persoane cu o importantă reputație profesională, cu invenții în medicină și cariere universitare îndelungate”, susține documentul din 2018. În analiză este prezentată reacția unui medic la șpaga oferită de pacient: „5 litri de pălincă…! Eu nici măcar nu pot înțelege! Vin la doctor…. Pălinca e la nivel de 20 - 25 lei litru. De ce te complici să cari … Eu ce să fac cu 5 litri de pălincă? … Bun, nu critic, dar …… Și niciodată țara asta n-o să progreseze…. Vii cu 10 ouă și-un boț de brânză și ….. Ce să fac cu ele? Pune-mi 200 de lei și-mi cumpăr eu câtă pălincă vreau”. „Mita, constând în bani sau diverse produse, este plătită în cabinetul medical, aparent din inițiativa pacientului. Însă, în realitate, medicul folosește mijloace de constrângere morală a pacienților prin respingerea dosarelor medicale depuse de persoanele care nu ofereau «atenții»”, mai explică DNA. „Suma nu mi se cuvenea din punct de vedere legal, dar mi se cuvenea din punct de vedere moral”, spune un medic inculpat, citat în analiza DNA. Laura Codruța Kovesi a fost demisă de la conducerea DNA la câteva luni de la prezentarea acestui raport.

Economia rusă, devastată pe termen lung Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Economia rusă, devastată pe termen lung

Economia rusă va fi devastată pe termen lung de atacarea Ucrainei și sancțiunile externe, arată un document confidențial elaborat de experți ruși și prezentat de Bloomberg. Documentul este într-un puternic contrast cu declarațiile oficiale ale Kremlinului. Economia rusă, devastată pe termen lung „Rusia s-ar putea confrunta cu o recesiune mai lungă și mai profundă, pe măsură ce impactul sancțiunilor americane și europene se extinde, handicapând sectoarele pe care țara s-a bazat de ani de zile pentru a-și alimenta economia, arată un raport intern pregătit pentru guvern. Documentul, rezultatul unor luni de muncă a unor oficiali și experți care încearcă să evalueze impactul real al izolării economice a Rusiei după invadarea Ucrainei de către președintele Vladimir Putin, prezintă o imagine mult mai îngrozitoare decât o fac oficialii de obicei în declarațiile lor publice optimiste”, scrie Bloomberg. Documentul a fost pregătit pentru o întâlnire „cu ușile închise”, care a avut loc la 30 august. Două dintre cele trei scenarii din raport arată că contracția se va accelera anul viitor, iar economia va reveni la nivelul de dinainte de război abia la sfârșitul deceniului sau mai târziu. Cel „inerțial” vede economia atingând anul viitor un minim de 8,3% sub nivelul din 2021, în timp ce scenariul „de stres” plasează minimul din 2024 la 11,9% sub nivelul de anul trecut. Toate scenariile anticipează intensificarea sancțiunilor și alăturarea unor alte state la aceste măsuri. Întreruperea livrărilor de gaze spre Europa, pierderi imense Documentul arată că: O întrerupere completă a gazului către Europa, principala piață de export a Rusiei, ar putea costa până la 400 de miliarde de ruble (6,6 miliarde de dolari) pe an în venituri fiscale pierdute, potrivit raportului. Nu va fi posibil să se compenseze pe deplin vânzările pierdute cu noi piețe de export chiar și pe termen mediu.Planurile Europei de a nu mai importa produse petroliere rusești – aproximativ 55% din exporturi au mers acolo anul trecut – ar putea declanșa reduceri drastice ale producției, lăsând, de asemenea, piața internă în lipsă de combustibil.Producătorii de metale pierd 5,7 miliarde de dolari pe an din cauza restricțiilor, se arată în raport. O posibilă criză alimentară În ceea ce privește importul, „principalul risc pe termen scurt este suspendarea producției din cauza lipsei de materii prime și componente importate”. Pe termen lung, incapacitatea de a repara echipamentele importate ar putea limita permanent creșterea, se arată în raport. Chiar și în sectorul agricol, unde Kremlinul și-a promovat eforturile de a înlocui livrările străine, dependența de input-uri cheie i-ar putea obliga pe ruși să-și reducă consumul de alimente pe măsură ce livrările se scad, potrivit raportului. Agricultură: 99% din producția de păsări de curte și 30% din producția de bovine de lapte Holstein depinde de importuri. Semințele pentru alimente de bază, precum sfecla de zahăr și cartofii, sunt, de asemenea, aduse în mare parte din afara țării, la fel ca și furajele pentru pești și aminoacizii. Restricțiile privind accesul la tehnologia occidentală pot împinge Rusia cu o generație sau două în spatele standardelor actuale, deoarece este forțată să se bazeze pe alternative mai puțin avansate din China și Asia de Sud-Est. Comunicații și IT: Restricțiile privind cartelele SIM ar putea lăsa Rusia fără acestea până în 2025, în timp ce sectorul său de telecomunicații ar putea rămâne cu cinci ani în urma liderilor mondiali în 2022.Produse farmaceutice: Aproximativ 80% din producția internă se bazează pe materiile prime importate. Sute de mii de IT-iști vor pleca Documentul mai arată că 95% din pasagerii Rusiei sunt transportați cu avioane produse în străinătate, iar lipsa accesului la piese de schimb importate ar putea duce la reducerea flotei pe măsură ce acestea ies din uz. Documentul anticipează că 200.000 de IT-iști vor părăsi țara până în 2025, aceasta fiind o primă evaluare oficială a plecării persoanelor calificate. NEW: Russia may face a longer and deeper recession as the impact of US and European sanctions spreads, according to an internal report prepared for the government https://t.co/dR7v6doXvG pic.twitter.com/NDrjAMDJUL— Bloomberg (@business) September 5, 2022 Documentul solicită o serie de măsuri de sprijinire a economiei și de atenuare în continuare a impactului restricțiilor, pentru ca economia să revină la nivelul de dinainte de război în 2024 și să crească constant după aceea. Însă măsurile includ multe dintre aceleași măsuri de stimulare a investițiilor pe care guvernul le-a promovat în ultimul deceniu, când creșterea a stagnat în mare parte chiar și fără sancțiuni. Citește și: Noul premier britanic, Liz Truss, probabil mai dură chiar și decât Boris Johnson în relația cu Rusia. Kremlin: Este greu de imaginat ceva mai rău

De ce Oprescu nu face pușcărie (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

De ce Oprescu nu face pușcărie

De ce Oprescu nu face pușcărie. Consiliul Europei a criticat într-un raport publicat vineri închisorile supraaglomerate din Grecia şi condiţiile de viaţă din acestea care reprezintă "un afront la adresa demnităţii umane", relatează AFP. De ce Oprescu nu face pușcărie Raportul Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi a Tratamentelor Degradante (CPT) al Consiliului Europei a fost realizat în urma a două săptămâni de vizite, la sfârşitul anului 2021, la cinci închisori: la Korydallos - cea mai mare, lângă Atena -, la Nigrita (nord), şi în insulele Kos, Chios şi Corfu. Raportul, care evaluează condiţiile din închisori la zece ani după recomandările făcute de CPT, constată "o suprapopulare şi condiţii precare de detenţie, violenţe între deţinuţi, lipsa gravă de personal şi servicii de sănătate inadecvate". În timpul vizitei efectuate la sfârşitul anului 2021, "Grecia număra 11.182 de deţinuţi pe 10.175 de locuri, ceea ce reprezintă un grad de ocupare de 110%", notează raportul. Misterele deceselor din arest Din 34 de penitenciare, 24 erau supraaglomerate şi cincisprezece dintre ele aveau un grad de ocupare mai mare de 130%, se precizează în raport. Citește și: EXCLUSIV Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, a făcut pușcărie. ANDIS este agenția care ar trebui să cheltuie trei miliarde de euro de la UE pentru spitale regionale CPT a subliniat progresul în îngrijirea medicală a deţinuţilor prin creşterea numărului de personal medical din penitenciare, însă şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu "lipsa unor investigaţii amănunţite cu privire la decesele produse în arest" şi cu lipsa "activităţilor constructive" oferite deţinuţilor în vederea reintegrării lor în societate. "Folosirea pedepselor alternative la închisoare" Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi a Tratamentelor Degradante al CoE recomandă Greciei să recurgă mai des la "folosirea pedepselor alternative la închisoare", "să adopte măsuri pentru a facilita reintegrarea socială" şi "o mai bună repartizare a deţinuţilor între penitenciare". Într-un răspuns adresat comitetului, guvernul elen a dat asigurări că va intensifica transferurile către închisorile mai puţin aglomerate şi va elabora un "plan strategic reevaluat" pe baza recomandărilor CPT. Autorităţile elene au explicat, de asemenea, că iniţiativele de reintegrare şi reeducare pentru deţinuţi au fost perturbate de pandemia de coronavirus.

Amnesty International regretă furia după raport (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Amnesty International regretă furia după raport

Amnesty International regretă furia după raport. Organizaţia Amnesty International şi-a exprimat duminică regretul pentru "furia" declanşată de recentul său raport în care le reproşează forţelor ucrainene că au pus în pericol civili, reiterându-şi totodată concluziile care au stârnit indignarea Kievului, relatează AFP. Amnesty International regretă furia după raport După publicarea raportului, la 4 august, responsabila AI în Ucraina, Oksana Pokalciuc, a demisionat, afirmând că acesta serveşte fără să vrea "propaganda rusă", iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mers până la a acuza ONG-ul că "încearcă să amnistieze statul terorist" rus. "AI regretă profund tulburarea şi furia provocate de comunicatul nostru de presă privind tacticile de luptă ale armatei ucrainene", a scris duminică organizaţia, subliniind că prioritatea sa "în acest conflict, la fel ca în oricare altul, este de a veghea la protejarea civililor". "Menţinându-ne pe deplin concluziile, regretăm durerea cauzată", se adaugă în comunicat. Amnesty invocă "legile războiului" "Legile războiului există în parte pentru a proteja civilii şi de aceea Amnesty International le cere insistent guvernelor să le respecte. Acest lucru nu înseamnă că AI consideră forţele ucrainene responsabile de abuzurile comise de forţele ruse şi nici că armata ucraineană nu ia măsurile de precauţie necesare în alte părţi în ţară. Nimic din ce am documentat referitor la acţiunile forţelor ucrainene nu justifică în niciun fel încălcările comise de ruşi", continuă Amnesty. Citește și: Amnesty International, propagandă rusă cu intenție? Organizația a solicitat foarte târziu un punct de vedere de la Ministerul Apărării ucrainean "Rusia este singura responsabilă de încălcările comise împotriva civililor ucraineni", conchide organizaţia. Armata ucraineană a pus în pericol civilii prin instalarea unor unităţi ale sale în şcoli şi spitale şi lansând atacuri din zone populate pentru a respinge invazia rusă, afirmă Amnesty International în raportul său publicat joi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră