Raportul Naţional de Literaţie: 42% din elevi - în zona "nefuncţional"; 11% - în zona "funcţional"
Gradul de alfabetizare pentru elevii români cu vârsta între 6-14 ani este scăzut, 42% dintre elevi plasându-se în zona "nefuncţional", 47% în zona "minim funcţional" şi doar 11% în zona "funcţional", potrivit Raportului Naţional de Literaţie, ediţia 2023.
Practic, din 3 milioane de copii, doar 330.000 de copii reuşesc să citească şi să înţeleagă ceea ce citesc şi să facă inferenţe minime cu textul pe care îl citesc.
Nivelul nefuncțional este definit prin și limitat la utilizarea unui limbaj foarte simplist, la identificarea personajelor doar prin nominalizarea acestora, localizarea informației doar într-un context explicit, prezentat în propoziții scurte și evident conectate, astfel încât să permită tranzitarea cu ușurință a întregului text dat.
Aceasta este zona de analfabetism/ incapacitate și înseamnă că „nu au deloc competențe în interpretarea unei informații, în formarea unor idei proprii și integrarea acestora în contextul dat, nu pot interpreta și nu pot argumenta ipoteze și concluzii, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte și nu pot plasa informația accesată într-un context general, cu o realitate recognoscibilă sau posibilă (trecută, actuală sau viitoare)”.
Nivelul mediu este plasat la foarte puţin peste nivelul de "nefuncţional", în categoria "minim funcţional".
42% din elevi - în zona "nefuncţional"
Faţă de primul raport realizat în perioada 2021-2022, rezultatele se menţin "asemănătoare, fără schimbări notabile", evidenţiază raportul.
Conform raportului, după finalizarea a două cicluri şcolare, elevii nu fac mari progrese în ceea ce priveşte nivelul de alfabetizare: raportul surprinde o scădere a nivelului de nefuncţionalitate cu doar 4% şi o creştere a nivelului de funcţionalitate înaltă cu doar 1,5%.
Fetele înregistrează performanţe mai bune decât băieţii, gradul de nefuncţionalitate în rândul acestora fiind de 39,98%, în timp ce băieţii înregistrează un procent uşor mai mare, de 43,65%.
Băieţii înregistrează un procent mai mic şi atunci când vorbim despre gradul de funcţionalitate înaltă
- 9,27% - comparativ cu fetele, care obţin un scor de 13, 25%.
Raportul, prezentat de Gabi Bartic, CEO Brio, a fost realizat de platforma Brio de teste standardizate pentru elevi, alături de alte şapte organizaţii non-profit specializate în domeniul educaţiei.
„Competenţele de literaţie au un rol crucial în viaţa unei persoane”
Potrivit organizatorilor evenimentului, scopul Raportului Naţional de Literaţie îl constituie evaluarea nivelului pe care copiii din România îl au în ceea ce priveşte abilităţile de literaţie funcţională (scris, citit, înţelegerea textului), în acest sens fiind dezvoltată o metodologie specială de evaluare în care au fost implicaţi elevi de toate vârstele.
"Competenţele de literaţie au un rol crucial în viaţa unei persoane, ajutând la dezvoltarea capacităţilor de reflecţie şi exprimare, de gândire critică şi empatie, asigurând integrarea şi participarea în societate la componentele vieţii", precizează sursa citată.
În 2022, Raportul Naţional de Literaţie a arătat că 42% dintre elevii de clasele I - VIII nu înţeleg ceea ce citesc, nu pot argumenta ipoteze şi concluzii, nu pot stabili asemănări şi diferenţe între personaje, fapte sau concepte şi nu pot plasa realitatea într-un context general.
Citește și: Simona Halep: „Nu cer un tratament special. Vreau doar să fiu judecată. Cât mai trebuie să aştept?”
Colectarea datelor pentru raport s-a realizat pe o perioadă de 15 luni, în intervalul ianuarie 2021 - aprilie 2022 şi a fost posibilă prin accesarea gratuită a testului de literaţie, pe o bază de date totală compusă din 14.796 aplicări valide ale testului de către elevii claselor I-VIII.
